proiectarea_unitatilor_de_invatare_la_clasa_a_viii_anul_scolar_20112012.doc

ANUL ŞCOLAR 2011-2012 Şcoala: SCOALA NR. 135 ,,STEFAN CEL MARE” Profesor:MARIAN IVAN

Nr.ore /săptămână: 2 ore Conform programei şcolare aprobate prin OMECI nr. 5097/09.09.2009

Unitatea de învăţare: INTRODUCERE Număr de ore: 2 ore

Detalieri de conţinut

Competenţespecifice

Activităţi de învăţare Nrore

Săpt. Resurse Evaluare Obs.

Mediul şi oamenii*studiu de caz: Rolul Carpaţilor şi al Mării Negre în istorie

1.1. -Lectura hărţii geografice;-Comentarea de texte ale autorilor antici referitoare la mediul geografic; -Evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor dintre relieful României şi al altor state europene;-Interpretarea studiului de caz;-Identificarea modului în care resursele naturale au influenţat structura ocupaţională a populaţiei, comentând textele din manual;-Alcătuirea unui eseu structurat referitor la teritoriul ţării noastre şi la locuitorii săi,utilizând şi cunoştinţele de geografie, pe baza planului: aşezare; forme de relief; reţea hidrografică; locuitori; resurse; ocupaţii;-Prezentarea localităţii , sub aspect geografic, economic şi istoric, punând în evidenţă relaţia dintre acestea;

1

1

-Harta fizică a Europei-Harta fizică a RomânieiAtlas istoricşi geografic-ManualulCrestomaţie de texte-Dicţionar istoric-Lucrări de specialitate-Activitate frontală

-Observarea sistematică a elevului în timpul activităţii-Interpreta-rea hărţii-Verificarea sarcinilor de lucru (eseu, prezentare,axe cronologice)

Duratele timpului istoric

-Realizarea unor axe cronologice privind periodizarea istoriei universale şi a românilor;-Compararea epocilor istorice pe plan naţional şi european.

1 2 -Activitate individuală-Activitate de grup

Unitatea de învăţare: CIVILIZAŢII PREISTORICE ŞI ANTICE Număr de ore: 6 ore (5+1)

Detalieride conţinut

Competenţe specifice



Civilizaţii preistorice:-Paleoliticul;-Revoluţia neolitică-Epoca metalelor.Spiritualitatea

Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteranea-nă:-Geto-dacii-Contactele cu alte popoare: coloniile greceşti,lumea mediteraneanăRegalitate şi

2.1. -Exerciţii de lectură, analiză şi interpretare a documentelor scrise;-Alcătuirea unei analize comparative între epoca pietrei şi epoca metalelor analizând surse istorice şi realizând un tabel al asemănărilor şi deosebirilor;-Întocmirea unei liste de argumente în favoarea economiei productive în raport cu una prădalnică, realizând o ierarhie a acestora , motivând alegerea făcută;

-Evidenţierea contactelor durabile, utilizând surse de informare diferite;-Alcătuirea unei liste a elementelor de cultură şi de civilizaţie preluate de geto-daci de la alte popoare;-Realizarea unui eseu despre coloniile Histria, Tomis şi Callatis;

-Studierea unor hărţi privind evoluţia statului dac;

1

1

2

3

-Manualul-Atlas istoric-Lucrări de specialitate-Dicţionar istoric-Culegere de texte-Imagini de pe Columna lui Traian, Tropaeum Traiani-Fişe de lucru-Activitate frontală

-Activitate

-Observarea sistematică a elevului în timpul activităţii-Prezentarea eseurilor urmată de discuţii-Alcătuirea unui glosar de termeni istorici-Exerciţii de lecturare a hărţii-Prezentarearolului unor personalităţi

religie:-Statul lui Burebista-Regatul lui Decebal şi războaiele cu romanii-Religia daco-geţilor

Integrarea geto-dacilor în lumea romană:-Stăpânirea romană în Dacia şi Dobrogea-Romanizarea

-Lectura critică a surselor pentru analiza formării şi evoluţiei statului dac;-Delimitarea pe o hartă mută a graniţelor statului dac în timpul lui Burebista;-Compararea statului lui Decebal cu cel al lui Burebista, realizând un tabel al asemănărilor şi deosebirilor;-Alcătuirea planului unor studii de caz:Decebal/ Traian;-Realizarea unui scurt eseu cu tema: “Războaiele daco-romane”-Construirea unei axe cronologice a confruntărilor;

-Compararea unor hărţi ale Daciei din anii 106,118,123, 168 şi evidenţierea deosebirilor observate;-Analiza factorilor romanizării şi realizarea unei ierarhii a acestora după importanţa lor în proces;-Argumentarea,într-un scurt text ,a rolului esenţial al însuşirii limbii latine în procesul de romanizare.

1

1

1

3

4

4

individuală-Activitate de grup

Evaluare 1.1., 2.1. 1 5 Test de evaluare

Unitatea de învăţare: ROMANITATEA ORIENTALĂ ÎN MILENIUL MARILOR MIGRAŢII

Număr de ore: 5 ore (4+1)Detalieri de conţinut




Romanitate şi creştinism:-Romanitatea la Dunărea de Jos-Creştinismul

Autohtoni şi migratori.Aşezarea ungurilor în Panonia-Daco-romanii şi primele populaţii migratoare-Slavii şi raporturile lor cu autohtonii-Aşezarea ungurilor în PanoniaFormarea

3.1. -Identificarea regiunilor reintegrate imperiului lecturând harta;-Identificarea, pe hartă , a cetăţilor şi urmelor paleocreştine, apreciind numărul şi semnificaţia lor;-Explicarea premiselor răspândirii creştinismului folosind informaţii dobândite anterior;-Înţelegerea importanţei continuităţii fenomenului romanizarii şi, în acest context, a răspândirii creştinismului în spaţiul carpato-danubiano-pontic;-Eseu: “Creştinismul în spaţiul românesc” folosind informaţiile oferite în lecţie, studiu şi documente;

-Identificarea populaţiilor migratoare cu ajutorul hărţii;-Indicarea cu ajutorul săgeţilor, pe o hartă mută, a traseelor posibile ale migraţiei slavilor;-Stabilirea evoluţiei romanităţii în condiţiile migraţiilor, analizând sursele istorice;-Compararea migraţiilor de pe teritoriul Daciei cu cele din apusul Europei, realizând un tabel al asemănărilor şi deosebirilor;-Realizarea unei comparaţii între migraţia ungurilor şi a celorlalte populaţii migratoare din secolele III-VIII din perspectiva relaţiilor cu autohtonii;-Realizarea unui comentariu cu titlul “Migratorii şi consecinţele migraţiei” răspunzând la întrebarea: “Au fost migratorii factor de progres sau de regres pentru zona carpato-danubiano-pontică?”-Analiza rolului procesului de romanizare în cadrul

1

1

5

6

-Manualul-Atlas istoric-Culegere de documente-Dictionare-Lucrari de specialitate-Fise de evaluare-Harti lacunare-Activitate frontala-Activitate individuala -Activitate de grup

-Observarea sistematica a elevului in timpul activitatii-Verificarea activitatii individuale (eseu, comentariu, friza cronologica)-Intrebari de controversa-Realizarea unei liste de termeni din limba daca

poporului român şi a limbii române:-Poporul român-Limba română-Românii în izvoarele medievale timpurii

etnogenezei româneşti;-Studierea unor dicţionare care prezintă termeni de origine geto-dacă din limba română;-Realizarea unui scurt text despre etnogeneza românească , alegând şi un titlu potrivit,după planul:cum s-a format poporul român şi limba română; unde s-a desfăşurat acest proces; când a avut loc;-Analizarea izvoarelor istorice despre români, alături de altele menţionate în lecţie sau găsite pe baza documentării personale şi înscrierea acestora într-o friză cronologică.

1

1

6

7

Evaluare 3.1. 1 7 Test de evaluare

Unitatea de învăţare :STATUL MEDIEVAL ŞI INSTITUŢIILE SALE Număr de ore : 6 ore (5+1)





Formaţiuni politice româneşti şi statele vecine

Transilvania

3.2., 3.3. -Identificarea formaţiunilor politice enunţate în lecţie, pe harta din manual, stabilind câteva repere de natură geografică(aşezare, ape, cetăţi etc.), adăugând acestora noi exemple de formaţiuni politice înscrise pe hartă;-Realizarea unei frize cronologice a formaţiunilor politice din întrega arie de locuire a românilor;-Identificarea modalităţii în care statele medievale vecine au influenţat evoluţia societăţii româneşti în perioada structurării statale , analizând surse istorice;-Explicarea necesităţii apariţiei statului medieval în spaţiul românesc într-un scurt text istoric;-Identificarea organizării administrativ-teritoriale a

1

8 -Manualul-Atlas istoric-Culegere de texte-Lucrări de specialitate-Dicţionar istoric-Prezentare Power Point-Activitate

-Observarea sistematică-Verificarea sarcinilor de lucru: eseu, studiu comparativ, frize cronologice, tabel al personalită-ţilor)

de la voievodat la principat

Întemeierea statelor medievale Ţara Românescă, Moldova, Dobrogea

Transilvaniei utilizând harta din manual;-Redactarea unei scurte prezentări a istoriei castelului Bran, consultând diferite surse de informare, realizând şi o comparaţie cu alte construcţii europene similare;-Identificarea modului în care condiţionarea calităţii de nobil de apartenenţa la religia catolică a contribuit la eliminarea românilor din viaţa politică a Transilvaniei, analizând surse istorice;-Identificarea actelor prin care s-a realizat excluderea treptată din viaţa politică a românilor din Transilvania;- Realizarea unui scurt eseu cu tema “Statutul politic al românilor din Transilvania;

-Studiu comparativ privind întemeierea Ţării Româneşti şi a Moldovei, găsind elementele generale ale procesului;-Compararea organizării politico-instituţionale în Moldova şi Ţara Românească , analizând tabelul din manual;-Discuţie pe marginea întrebării: “Ce elemente ale procesului de cristalizare statală şi ale organizării instituţionale reflectă unitatea de cultură şi civilizaţie în spaţiul locuit de români?”;-Scurt eseu răspunzând la întrebarea: “Care ar fi fost evoluţia societăţii româneşti dacă în spaţiul locuit de români s-ar fi constituit un stat medieval unic?”;-Realizarea unui tabel cuprinzând principalele personalităţi,locul unde se găseau formaţiunile politice conduse de ei şi izvoarele istorice care le atestă;

1

1

1

1

8

9

9

10

frontală-Activitate individuală-Activitate de grup

-Exerciţii de completare a unor hărţi mute


Unitatea de învăţare:LUMEA RURALĂ ŞI LUMEA URBANĂ ÎN EVUL MEDIU

Număr de ore: 2 oreDetalieri de conţinut



Sapt. Resurse Evaluare Obs.

Lumea rurală*studiu de caz:Organiza-rea obştii. O zi din viaţa unui ţăran şerb

Lumea oraşului*studiu de caz: Organizarea unei comunităţi urbane-Sighişoara.Cetăţi şi târguri medievale-Câmpulung

3.3. -Realizarea, pe baza textului lecţiei şi a documentelor, unei liste a activităţilor de tip economic practicate în lumea satului;-Realizarea unui desen schematic al alcătuirii unui domeniu feudal;-Comentarea graficelor din manual identificând semnificaţia acestora;-Formularea planului unei investigaţii privind organizarea unui sat medieval;-Compararea unor surse istorice diferite cu privire la satele medievale de pe teritoriul României;-Realizarea unui glosar de termeni referitori la viaţa şi cultura rurală;

-Identificarea centrelor urbane mentionate in lecţie utilizând harta;-Sistematizarea într-un tabel a oraşelor şi târgurilor din Ţara Românească , Moldova şi Transilvania utilizând harta;-Construirea unor posibile trasee de legătură între oraşele din Ţara Românească şi cele din Moldova utilizând harta;-Identificarea principalelor caracteristici ale aşezărilor de tip urban în plan economic, social, politic şi cultural analizând surse istorice;-Realizarea planului unei expoziţii cu tema:”Viaţa oraşului nostru în Evul Mediu”;-Alcătuirea unei liste a avantajelor şi dezavantajelor

1

1

11

11

-Manualul-Culegere de texte-Dicţionar istoric-Albume istorice-Activitate frontală-Activitate individuală-Activitate de grup

-Observarea sistematică-Tema pentru acasă:realizarea unei scurte prezentări orale pe baza unui plan scris:“O zi din viaţa unui ţăran(şerb sau liber) din Evul Mediu”-Discuţii pe marginea planului expoziţiei -Verificarea sarcinilor de lucru

vieţuirii într-o aşezare urbană de tip medieval, comparativ cu una rurală din aceeaşi epocă.

Unitatea de învăţare: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFRUNTARE Număr de ore: 8 ore (7+1)




Săpt Resurse Evaluare Obs.

Voievozii români în lupta antiotomană: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara,Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare,Mihai Viteazul

Anul 1600- Mihai Viteazul

Politică şi

3.4. -Identificarea tipului de regim (tributar sau vasalic) care a stat la baza relaţiilor româno-otomane analizând conţinutul capitulaţiilor;-Alcătuirea unei frize cronologice a conflictelor militare cu turcii în secolele XIV-XVI, înscriind în dreptul lor voievozii care le-au susţinut; -Studierea şi compararea unor documente referitoare la faptele voievozilor români din secolele XIV-XVI;-Completarea unor hărţi cu principalele conflicte dintre Ţările Române şi Imperiul Otoman;-Compararea hărţilor pentru spaţiul istoric central şi sud-est european în secolele XIV-XVI;-Identificarea unor principii şi valori în acţiunea domnitorilor;-Realizarea unui scurt eseu cu titlul “Lupta antiotomană a Ţărilor Române în secolul al XV-lea” ;

-Prezentarea etapelor unirii, utilizând harta şi informaţiile din lecţie;-Alcătuirea planului pentru dezbaterea cu tema:”Unirea-politica lui Mihai Viteazul sau necesitate istorică?”

-Realizarea unei liste care să cuprindă pentru fiecare

1

1

1

1

1

12

12

13

13

14

-Manualul-Culegere de texte-Hărţi tematice-Atlas istoric-Dicţionar istoric-Lucrări de specialitate-Fişe de lucru-Prezentări Power Point-Activitate frontală-Activitate individuală-Activitate de grup

-Observarea sistematică-Prezentarea de scurte biografii ale domnitorilorurmată de discuţii-Verificarea sarcinilor de lucru: friză cronologică, eseu-Verificarea fişelor de lucru

diplomaţie în sec.XVII-XVIII:Matei Basarab,Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino,Constantin Brâncoveanu,Dimitrie Cantemir:*studiu de caz:Românii în viziunea călătorilor străini

domnitor sau principe numit în lecţie cel puţin o acţiune prin care s-a remarcat , arătând semnificaţia acesteia;-Dezbatere cu tema: “Cât de adecvată contextului sud-est european de la sfârşitul secolului al XVII-lea a fost <politica de echilibru> dusă de domnitorii români, analizând sursele istorice;-Adaugarea unor noi informaţii despre Matei Basarab, Vasile Lupu ,Şerban Cantacuzino prin documentare proprie;-Întocmirea unei fişe de personaj- la alegere- pentru Dimitrie Cantemir sau Constantin Brâncoveanu completată cu noi elemente din lecţiile următoare;-Realizarea unor comentarii pentru proiectul “Românii văzuţi de călătorii străini”.

1

1

14

15


Unitatea de învăţare: CULTURA MEDIEVALĂ ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC Număr de ore: 2 ore





Cronicari , cărturari şi cartea în spaţiul

3.5. -Identificarea principalelor preocupări ale culturii româneşti analizând surse istorice;-Identificarea principalelor idei referitoare la români conţinute de cronici şi diferite scrieri umaniste, analizând

1

16ManualulAlbumeCulegeri de texte

Observaresistematică a elevului în timpul

românesc

Arta ecleziastică şi laică

documente istorice;-Exprimarea unui punct de vedere propriu pe marginea expresiei lui Miron Costin “iară nu sântu vremile supt cârma omului ce bietul om supt vremi”;-Redactarea unui eseu cu titlul “Românii văzuţi de cronicari”;-Alcătuirea unei frize cronologice a cărţilor pe arii geografice:Ţara Românească, Moldova, Transilvania, marcând în dreptul lor autorul;-Explicarea motivului implicării deosebite a mitropoliţilor în activitatea tipăririi de carte;-Realizarea unui scurt text privind apariţia primelor tipografii în cele trei ţări având ca titlul “Începuturile tiparului în Ţările Române”-Utilizarea de surse de informare diferite pentru a realiza biografia unor cronicari;

-Exerciţii de lectură a diferitelor surse istorice pentru a identifică şi compara construcţiile ecleziastice şi laice;-Exprimarea unui punct de vedere pornind de la întrebarea : “De ce reprezintă mănăstirile importante centre culturale?”-Descrierea unui monument de arhitectură specific stilului brâncovenesc-Realizarea planului unei expoziţii cu tema:”Pictura murală moldovenească”(poster);-Descrierea monumentelor de arhitectură , folosind imagini ale acestora;-Realizarea planului unei biserici din localitate

1

16

Cărţi de specialitateMonografiiAtlas istoricDicţionar explicativLucrări beletristiceActivitate frontalăActivitate individualăActivitate de grup

activităţii

Realizarea unor portofolii

Prezentarea biografiilor

Verificarea eseului

Verificarea frizei cronologicePrezentarea planului expoziţiei

Unitatea de învăţare: SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERNITATE (SECOLUL AL XVIII-LEA- PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA) Număr de ore: 5 ore (4+1)





Regimul habsburgic şi mişcarea de emancipare politico-socială în Transilvania

Regimul fanariot în Moldova şi în Ţara Românească

4.1. -Realizarea planului unei dezbateri privind rolul mişcării naţionale româneşti în evoluţia societăţii din Transilvania analizând surse istorice;-Realizarea unei frize cronologice a evoluţiei mişcării de emancipare politică în perioada de referinţă;-Formularea unor opinii în urma lecturării textelor;-Compararea Supllexului din 1744 cu cel din 1791 analizând surse istorice şi realizând un tabel al asemănărilor şi deosebirilor;-Discuţie cu tema “Semnificaţia politică şi socială a unirii religioase din 1698” analizând surse istorice;-Realizarea unui eseu folosind termenii înscrişi la rubrica Cuvinte-cheie;

-Realizarea unor scheme analitice privind aspectele regimului fanariot:politic,economic,social,cultural;-Elaborarea unui comentariu privind caracteristicile dominaţiei otomane plecând de la analiza unor surse istorice;-Identificarea, pe baza studiului individual, cu ajutorul manualului, a elementelor de progres specifice perioadei domnitorilor fanarioţi;-Realizarea unei scurte lucrări cu tema “Ţările Române în contextul relaţiilor internaţionale din secolul al XVIII-lea”-Analiza comparativă a evoluţiei ,de la confruntare la

1

1

17

17

ManualulAtlas istoricHărţi tematiceCulegeri de texteCărţi de specialitateDicţionar istoricFişe de lucruActivitate frontalăActivitate individualăActivitate de grup

Completarea unor texte lacunare

Întrebări frontale şi directe

Observarea sistematică

Verificarea sarcinilor de lucru: planul de dezbatere, friza cronologică, eseu

Chestiunea orientală şi Principatele Române: *studiu de caz:Anul 1821 în istoria românilor

Regulamentele Organice

instaurarea,regimurilor habsburgic şi fanariot;

-Identificarea, cu ajutorul hărţii istorice, a consecinţelor teritoriale ale războaielor ruso-austro-turce;-Realizarea unui repertoriu al evenimentelor referitoare la “Chestiunea Orientală”;-Identificarea,pe baza documentelor istorice şi a informaţiilor oferite de manual, a cauzelor şi consecinţelor Revoluţiei de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu;-Motivarea uneia dintre opţiunile oferite pentru obiectivele mişcării din 1821(în scris): a) eliberarea de sub dominaţia otomană; b) desfiinţarea rânduielilor feudale; c) înlăturarea regimului fanariot; d) crearea statului naţional.

-Analizarea Regulamentului Organic, în scris, pe baza următorului plan: a) elaborare; b) caracter contradictoriu; c) principiile de organizare a statului; d) prevederi referitoare la unire; e) intrarea în vigoare; f) însemnătatea;-Dezbatere pornind de la întrebarea “Care a fost contribuţia Regulamentului Organic la opera de modernizare a Principatelor Române”;-Realizarea unui eseu cu tema “Societatea românească între anii 1821 şi 1848” având în vedere aspectele politic, economic, social, statutul internaţional

1

1

18

18


Unitatea de învăţare:CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE

Număr de ore: 13 ore (12+1)





Revoluţia de la 1848-1848

Unirea Principatelor Române şi reformele lui Al.I.Cuza

Începuturile

1.2., 2.2. 2.3.

-Realizarea unui tabel care să cuprindă toate documentele programatice ale revoluţiei şi pe autorii acestora, grupând respectivele programe pe regiuni;-Construirea unei frize cronologice a perioadei discutate;-Argumentarea faptului că, deşi obiectivul naţional a fost în prim plan, el lipseşte din propaganda oficială , fiind formulat doar în presă, în programele neoficiale sau în marile manifestări publice, utilizându-se lecţia de sinteză;-Lucru cu hartă: stabilirea traseului forţelor intervenţioniste, locul desfăşurării luptelor, centrele revoluţiei şi ce evenimente s-au petrecut acolo;-Realizarea unui eseu cu tema “Poziţia puterilor vecine faţă de revoluţia română”;

-Realizarea unui tabel care să cuprindă principalele reforme , data adoptării şi conţinutul utilizând sursele din manual precum şi alte surse obţinute prin documentare personală;-Dezbatere cu tema: “Unirea a fost un dar al marilor puteri sau rezultatul acţiunilor energice al forţelor interne care au pus diplomaţia europenă în faţa unui fapt împlinit;-Realizarea unui scurt eseu despre Cuza pornind de la cuvintele rostite de M.Kogălniceanu la înmormântarea domnitorului: “Nu greşalele lui l-au răsturnat , ci faptele lui cele mari”;-Stabilirea caracteristicilor vieţii politice din perioada

1

1

1

1

1

19

20

20

21

21

ManualulAtlas istoricCulegere de textePrezentări Power PointHărţi incompleteFişe de lucruMemorii ale unor personalităţi ale epociiCărţi de specialitateActivitate frontalăActivitate individuală Activitate de grup

-Observaţia sistematică-Verificarea frontală privind:a)capacitatea de a utiliza cunoştinţe în contexte noib)capacitatea de a analiza fapte istorice-Exerciţii de lucru cu harta-Alcătuirea unor documente de lucru: tabele,grafi-ce,hărţi-Realizarea biografiei unor personalităţi-Prezentarea materialelor

vieţii politice moderne în România: *studiu de caz:Constituţia din 1866

Românii din Basarabia,Bucovina şi Transilvania*studiu de caz:Memorandum-ul

Cucerirea

1866-1877 analizând documente istorice;-Exerciţii de comparare a Constituţiei din 1866 cu cele precedente;-Realizarea unei frizei a istoriei constituţionale a României în perioada modernă;-Realizarea unui eseu cu tema “Acte cu valoare constituţională în Ţările Române între 1831-1866” utilizând friza cronologică realizată anterior;-Analizarea arborelui genealogic al familiei regale a României;

-Compararea situaţiei românilor din cele trei provincii aflate sub stăpânire străină realizând un tabel al asemănărilor şi deosebirilor;-Studierea şi compararea benzilor cronologice stabilind care dintre ele , pe baza reperelor, se referă la Bucovina, Basarabia şi Transilvania;-Înscrierea etapelor parcurse în dezvoltarea lor istorică de fiecare provincie în parte,pe benzile cronologice, în spaţiile delimitate;-Prelungirea axei cronologice a Transilvaniei în sens invers săgeţilor timpului înscriind pe ea anii 1599-1600 şi 1691 numind etapele rezultate din desen;-Dezbatere pe marginea întrebării: “De ce au adoptat românii ardeleni întâi pasivismul şi ulterior activismul? Care tactică a fost mai potrivită?”-Comentarea în scris a afirmaţiei lui Ioan Raţiu din timpul procesului de la Cluj din 1894 :”Existenţa unui popor nu se discută , se afirmă”;-Înţelegerea semnificaţiei noţiunii de independenţă

1

1

1

22

22

23

realizate individual-Capacitatea de a argumenta o idee exprimată-Evaluarea fişelor de lucru-Lansarea unor întrebări de controversă-Realizarea unor eseuri după un plan dat

independenţei de stat şi unirea Dobrogei

Războiul pentru întregirea naţională

Formarea

analizând surse istorice;-Evidenţierea prevederilor Convenţiei româno-ruse şi a Congresului de la Berlin pe baza textelor acestora;-Realizarea unei axe cronologice;-Utilizarea de surse de informare diferite pentru analiza acestui fapt istoric;-Exerciţii de localizare a informaţiilor pe hartă;-Realizarea unui eseu despre raporturile româno-ruse în perioada 1821-1878;

-Dezbatere pe marginea întrebărilor: “Adoptând neutralitatea în 1914, România a încălcat sau nu prevederile tratatului semnat cu Puterile Centrale în 1883?”, “Ce interese fundamentale au dictat ca, în 1883, România să se alieze în secret cu Puterile Centrale?”, “Este anul 1916 moment al diplomaţiei româneşti moderne?”,”Cum au evoluat raporturile româno-ruse între anii 1916-1918?”(lucru pe grupe);-Realizarea unui tabel sinoptic al desfăşurării Primului Război Mondial pentru fiecare an (1914, 1915, 1916, 1917, 1918) – pe orizontală capul de tabel având trei rubrici: frontul francez şi Italia, frontul rus, frontul balcanic; -Exerciţii de localizare a informaţiilor pe hartă;-Comentarea informaţiilor oferite de fotografii reprezentând imagini din timpul războiului;-Evocarea în scris, după o documentare proprie, a unor personalităţi din timpul războiului;-Realizarea unei investigaţii privind contribuţia localităţii de domiciliu la Primul Război Mondial;-Înţelegerea necesităţii întregirii naţionale analizând

1

1

23

24

statului naţional unitar *studiu de caz: Rezoluţia de la Alba Iulia

surse istorice;-Discuţie pe marginea întrebării: “Sistemul tratatelor de la Versailles s-a întemeiat pe dreptul voinţei popoarelor sau pe dreptul forţei marilor puteri?”-Realizarea unui scurt eseu având ca titlul :”România era concepută numai ca o ţară mai mare sau şi ca un stat mai democratic?”;-Comentarea caracterului plebiscitar al hotărârilor privind Unirea;-Argumentarea în scris a uneia dintre poziţiile :a) Primul Răboi Mondial a dus la dezintegrarea imperiilor multinaţionale;b) Prăbuşirea imperiilor multinaţionale s-a datorat luptei popoarelor subjugate;-Alcătuirea biografiei personalităţilor reprezentative;

1

1

24

25

Evaluare 1.2., 2.2. 2.3.

1 25 Test de evaluare

Unitatea de învăţare:CULTURA NAŢIONALĂ ÎN SECOLULUL AL XIX-LEA Număr de ore: 3 ore (2+1)





Învăţământ, literatură şi artă în spaţiul românesc:*studiu de caz:Eminescu,

2.4. -Analiza evoluţiei învăţământului românesc utilizând surse istorice;-Analiza comparativă a legislaţiei “Spiru Haret” cu legislaţia şcolară actuală;-Dezbatere pe marginea întrebărilor: “A fost dezvoltarea învăţământului în epoca modernă o cerinţă a progresului economic? Care erau necesităţile culturale impuse de

1 27

ManualulCulegeri de texteCărţi de specialitateDicţionaristoric

Observarea sistematicăVerificarea sarcinilor de lucru: fişe biografice,eseuri,

Ateneul Român

Contribuţii ale românilor la dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii

acesta?”-Realizarea unei compuneri cu tema “O zi de şcoală la sfârşitul secolului al XX-lea”;-Realizarea de fişe biografice ale unor personalităţi legate de evoluţia învăţământului;-Realizarea unei investigaţii privind evoluţia învăţământului local în secolul al XIX-lea;-Alcătuirea unui repertoriu cu scriitori ai epocii şi operele lor;-Realizarea unor albume cu fotografii şi imagini ale unor opere de artă(pe grupe); -Utilizarea dicţionarelor, culegerilor de documente pentru realizarea referinţelor bibliografice;-Eseu cu tema: “A readus cultura noastră din secolul al XIX-lea România în Europa, dupa ce anterior fanariotismul a rupt aceste legături?”;-Discuţie pe marginea întrebărilor: “Este propăşirea culturală un factor în trezirea , întreţinerea şi dinamizarea culturii naţionale?”, “Factorul estetic sau mesajul au predominat în literatura şi arta românească până în 1878?”- Realizarea unui eseu cu tema : “1848- 1859-1877 în literatura şi arta românească”;

-Discuţie pe marginea întrebării: “A contribuit tehnica românească la revoluţia industrială în ţara noastră sau aceasta a avut loc pe baza unei tehnici de import?”;-Realizarea unei investigaţii, pe grupe, cu tema “Care este legatură dintre dezvoltarea economică şi social-politică a ţării şi evoluţia vieţii cultural-ştiinţifice în perioada 1878-1918”;

1 27

Dicţionar de artăDictionar explicativAlbumeEnciclopediiPrezentări Power PointActivitate frontalăActivitate individualăActivitate de grup

repertoriu cu scriitori şi operele lorExpunerea şi autoeva-luarea albumelorVerificarea fişelor de lucru individuale

-Alcătuirea unui repertoriu al invenţiilor româneşti din sec.XIX (temă pentru acasă);-Realizarea unui scurt eseu cu tema “Ştiinţa şi tehnica românească în circuitul mondial”.

Evaluare 2.2.,3.1.,4.1. 1 28 Portofoliu “Cultura naţională în secolul al XIX-lea”

Unitatea de invatare: ROMANIA INTRE DEMOCRATIE SI AUTORITARISM Numar de ore: 7 ore (6+1)





România după Marea Unire:*studiu de caz:Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minorităţilor

3.6., 3.7. -Analiza hărţii României Mari şi identificarea schimbărilor în plan economic şi social în perioada interbelică;-Consultarea unor surse variate de informaţii şi extragerea semnificaţiei unor termeni ca:”doctrina porţilor deschise”,“politica prin noi înşine”,”liberalism”,“ţărănism”;-Interpretarea informaţiei oferite de textele din manual referitoare la măsurile legislative, administrative luate pentru a asigura armonizarea instituţiilor de conducere pe întreg teritoriul României; -Alcătuirea planului unei dezbateri referitoare la prevederile tratatelor încheiate în cadrul Conferinţei de la Paris;-Lectura unor extrase din documente, ”Tratatul

1

28

ManualulAtlas istoricAntologie de texteDicţionar istoricAlbume istoriceLucrări beletristiceCărţi de specialitateFişe de lucru

Observarea sistematicăFişe de lucru Comentarea unor scheme,grafice,imagini,hărţi din manualDiscuţii pe baza studiului de caz:”

Monarhia şi partidele politice în România interbelică:*studiu de caz:Constituţia din 1923

România în al Doilea Război Mondial:*studiu de caz:”Anul 1940”

minorităţilor”,”Constituţia din 1923”,analiza modului în care statul român a tratat problema minorităţilor;-Realizarea unei scurte lucrări cu tema “România interbelică un stat în curs de industrializare”.

-Compararea unor perioade istorice:1866-1923,1923-1938,1938-1940.Evidenţierea asemănărilor, deosebirilor,înscrierea datelor în tabele structurate şi realizarea unor proiecte de grup cu tema “Evoluţia instituţiei monarhice în perioada 1866-1938”;-Realizarea fişelor principalelor partide politice interbelice , PNL şi PNŢ, în perioada 1918-1938 (formare,interese, preşedinţi,realizări la guvernare) adăugând toate informaţiile descoperite prin investigaţie suplimentară;;-Alcătuirea unor fişe de personaj pe baza informaţiilor dobândite în clasă,dar şi prin studiu individual;-Analizarea importanţei Constituţiei din 1923 utilizând sursele din manual;-Analizarea şi compararea diferitelor concepţii,opţiuni, mişcări ce s-au manifestat în perioada interbelică realizând şi un model grafic;-Asumarea de roluri şi motivaţia acţiunii în plan istoric;

-Alcătuirea unor proiecte de grup în care să prezinte opinii ale unor oameni politici despre Carol al II-lea; comentariu asupra ideilor formulate de aceştia;-Identificarea pe hartă a ţărilor ce constituiau aliaţii României;-Alcătuirea unor fişe de personaj:Carol al II-lea şi Ion Antonescu comparând realizările acestora,scopurile şi

1

1

1

1

29

29

30

30

Prezentări Power PointActivitate frontalăActivitate individualăActivitate de grup

Constituţia din 1923”-problema minorităţilorRezolvarea testelor din manualEvaluarea proiectelor de grup cu tema:“Evoluţia instituţiei monarhice în perioada 1866-1938”Prezentarea biografiei unor personalităţi

*studiu de caz: Tragedia evreilor şi a rromilor în perioada 1938-1944

mijloacele folosite,contextul în care au acţionat;-Utilizarea de surse de informaţie diferite pentru a caracteriza cele două etape ale regimului politic din perioada 1940-1944;-Comentariu asupra opţiunilor pe care le avea România în 1944: a) continuarea războiului alături de Germania; b) lupta alături de Naţiunile Unite contra Germaniei hitleriste;-Realizarea unui eseu cu tema “Participarea României la război alături de Coaliţia Antifascistă”;

1 31


Unitatea de învăţare: ROMÂNIA DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Număr de ore: 5 ore (4+1)

Detalieride conţinut




Evoluţii specifice ale regimului comunist 1945-1989

3.8., 3.9., 3.10

-Identificarea principalelor trăsături ale unui stat totalitar analizând surse istorice;-Lectura şi comentarea unor texte istorice cu referire la regimul comunist în România ;-Alcătuirea unui studiu comparativ cu titlul”Asemănări şi deosebiri între monarhie şi republică”;-Identificarea principalelor măsuri adoptate de comunişti în perioada 1945-1989 utilizând sursele istorice;-Exemplificarea politicii de represiune comunistă ;-Identificarea unor asemănări şi deosebiri privind politica internă şi externă a ţării înainte şi după procesul de destalinizare şi desovietizare;-Identificarea a cel puţin trei acţiuni de protest la adresa

1

1

32

33

ManualulCulegeri de texteFişe de lucruDicţionar istoricLucrari de specialitateAtlas istoricPrezentări Power PointActivitate

Observarea sistematicăVerificarea sarcinilor de lucruÎntrebări de controversăExerciţii de completare a spaţiilor lacunareVerificarea sarcinilor de

Decembrie 1989.Context şi consecinţe.

Revenirea la democraţie:*studiu de caz:Constituţia din 1991

regimului ceauşist utilizând sursele din manual precum şi alte surse;-Folosirea cuvintelor-cheie pentru a realiza un text , stabilind şi titlul acestuia

-Identificarea contextului intern şi extern în care are loc revoluţia din decembrie 1989 analizând sursele istorice;-Dezbatere pe marginea întrebărilor: “Cum explici etichetele date evenimentelor din decemnbrie ’89 de revoltă populară, lovitură de stat, revoluţie anticomunistă?”,”Cum apreciezi rolul opoziţiei în anii dictaturii ceauşiste?”;-Realizarea unui text cu tema “Bilanţul experienţei comuniste din România”;

-Analiza conceptului de “reformă” pentru societatea românească post-decembristă studiind surse istorice;-Realizarea unor fişe de lucru privind asemănări şi deosebiri între economia centralizată şi economia de piaţă;-Analiza rolului Constituţiei din 1991 în fundamentarea procesului de democratizare a societăţii româneşti;-Investigaţie privind implicarea societăţii civile în apărarea valorilor majore ale comunităţii, pe plan local;-Realizarea unui scurt eseu cu următoarea temă (la alegere): a) “Sărăcia distruge democraţia”;b) “Constituţia apără democraţia”;

1

1

33

34

frontalăActivitate individualăActivitate de grup

lucru:studiu comparativ, eseu

Evaluare 3.8., 3.9., 3.10

1 34 Test de evaluare

Unitatea de învăţare :LECŢII DE SINTEZĂ Număr de ore :3 ore



Activităţi de învăţare Nr.ore


Programul politic paşoptist şi crearea României moderne

4.2. Realizarea unui portofoliu cu această temă 1 26

ManualulCulegeri de texteDicţionar istoricLucrari de specialitate

Prezentarea portofoliului

România şi sistemul de la Versailles

4.2. Se realizează prin studiu individual sub forma unei dezbateri

1 32 ManualulCulegeri de texteFişe de lucruDicţionar istoricLucrari de specialitateAtlas istoric

Observarea elevilor în timpul dezbaterii

Viaţa cotidiană în perioada interbelică

4.2. Studiu individual:realizarea unui eseu structurat 1 32 ManualulCulegeri de texteDicţionar istoricLucrari de specialitate

Verificarea eseurilor structurate

Competenţe specifice:

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civilizaţiilor preistorice, antice şi medievale, din spaţiul românesc, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Moderna şi în secolul al XX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor , desfăşurate în Antichitate şi Evul Mediu 2.2. Participarea la acţiuni care valorizează trecutul localităţii sau al regiunii 2.3. Realizarea, prin cooperare, a unei investigaţii istorice, care implică relaţionarea pozitivă cu ceilalţi 2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă , prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor, desfăşurate în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate şi în Evul Mediu, pe baza surselor istorice 3.2. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Antichitate şi din Evul Mediu, pe baza surselor istorice 3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza surselor istorice 3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite 3.5. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu , pe baza surselor istorice 3.6. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor , desfăşurate în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea , pe baza surselor istorice 3.7. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Epoca Modernă şi din secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice 3.8. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice 3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite 3.10.Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice 4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii non-formale în prezentarea faptelor istorice 4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare formulării unui punct de vedere

SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE

L 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30M 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31M 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25J 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26V 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27S 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28D 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE

L 6 13 20 27 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25M 7 14 21 28 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26M 1 8 15 22 29 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27J 2 9 16 23 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28V 3 10 17 24 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29S 4 11 18 25 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30D 5 12 19 26 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37IULIE

L 2 9 16 23 30M 3 10 17 24 31M 4 11 18 25J 5 12 19 26V 6 13 20 27S 7 14 21 28D 1 8 15 22 29

proiectarea_unitatilor_de_invatare_la_clasa_a_viii_anul_scolar_20112012.doc

Documents

Transcript of proiectarea_unitatilor_de_invatare_la_clasa_a_viii_anul_scolar_20112012.doc