proiectarea didactica
-
Upload
ioan-muresan -
Category
Documents
-
view
19 -
download
2
description
Transcript of proiectarea didactica
PROIECTAREA DIDACTICĂPROIECTAREA DIDACTICĂ
Repere teoretice şi practiceRepere teoretice şi practice
Cms. drd. Răduţ Aurelia
mediu de învăţare
scopuri/ obiective
teme, conţinuturi
strategii de predare
resurse informaţionale
metode şi tehnici de învăţaremijloace de
învăţământ
aşteptări
caracteristicile cursanţilor
timp
gruparea cursanţilor
evaluare
Derivarea obiectivelor educaţionaleSocietatea (ideal social)
Politica educaţională
Nevoia de educaţieIdeal
educaţional
Scopuri generale ale educaţiei
Obiective educaţionale
Ob pe niveluri de pregătire
Ob pe tipuri şi profile de pregătire
Ob gen şi specifice ale disc. de învăţământ
Ob. educaţionale care nu se operaţionalizează
Obiective operaţionale
Obiectivele educaţionale
• Sarcini particulare, mai analitice, mai concrete ale procesului educaţional, derivate din scopuri.
• Au diferite grade de generalitate (pot fi de nivel general, mediu şi operationale adică obiective concrete, specifice secvenţelor instructiv-educative limitate).
MODELE TAXONOMICE~ Tip de comportament care se formează sau dimensiunea personalităţii care se transformă
• domeniul cognitiv (Bloom, D’Hainaut)
• domeniul psihomotor (Dave, Simpson)
• domeniul afectiv (Krathwohl)
Corelaţia ob.-tipuri de acţ.-metodeObiective Tipuri de acţiuni/
verbeMetode didactice
Învăţarea conceptelor
a defini, a distinge, a asimila, a recunoaşte
Lectura, observaţia directă, expunere
Învăţarea regulilor
a sintetiza, a deduce, a formula, a modifica, a demonstra, a defini, a clasifica
Conversaţia euristică, dezbatere, exerciţiu, studiu de caz
Formarea de deprinderi
a exersa, a executa, a efectua, a construi
Exerciţiu, experiment, exerciţii aplicative, elaborarea de proiecte
Operaţionalizarea obiectivelor didactice
• Orice activitatea de proiectare didactică trebuie să definească operaţional obiectivele pedagogice.
• Obiectivele vor fi comunicate celor care sunt instruiţi deoarece acestea orientează învăţarea şi o motivează.
Operaţionalizarea
• Transpunerea, respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice şi a acestora în obiective concrete, prin precizarea unor componente cognitive şi/ sau psihomotorii direct observabile şi măsurabile.
3 criterii de operaţionalizare – Bîrzea
1. să precizeze modificările cantitative/ calitative ale capacităţilor celor care învaţă;
2. să precizeze situaţiile de învăţare sau condiţiile de învăţare care determină modificările educative preconizate (solicitate);
3. să specifice nivelul realizării (parametrii, dimensiunile precise/ concrete ale modificărilor enunţate în obiectiv.
R. Mager
1. Denumirea comportamentului observabil;
2. Enunţarea condiţiilor în care se va exersa şi se va demonstra atingerea (schimbarea) comportamentului preconizat în prima specificaţie (a);
3. Criteriul de reuşită (ca "nivel de performanţă acceptabilă");
OBIECTIVE
Standard sau nivelul de atingere al obiectivului
Condiţii sau context
Sarcina sau acţiunea
observabilă
G. de LandsheereG. de Landsheere1. Subiectul care va produce comportamentul;
2. Comportamentul observabil care se va obţine/care este aşteptat (capacitatea formată);
3. Performanţa care se realizează cu ajutorul comportamentului;
4. Condiţiile (interne şi externe) de învăţare în care se va produce comportamentul;
5. Nivelul performanţei standard (sau criteriile de reuşită minimal acceptabilă);
Metoda cubului
• Cowan & Cowan în 1980
• strategie de predare dezvoltată pentru a studia o temă din perspective diferite
- Descrie - Cum arată?
- Compară: Cu ce seamănă şi de ce diferă?
- Asociază - La ce te face să te gândeşti?
- Analizează - Din ce e făcut?
- Aplică - Cum poate fi folosit?
- Argumentează pro sau contra - E bun sau rău? De ce?
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
TABELE DE SPECIFICAŢIITABELE DE SPECIFICAŢII obiective
Unitate
de conţinut
cunoaştere înţelegere aplicare rezolvare de probleme
total
Proiectarea lecţiei
Forme de organizare a activităţii
Modele taxonomice
Operaţionalizarea ob. didactic
Analize ob./proiecte
Cubul
Analiză tabele de specificaţii
TOTAL % % % % 100%
PROIECTAREA DIDACTICĂ
Alte câteva repere practice
Motto : “Secretul unei bune improvizaţii este o bună
pregătire, pentru că ideile cele mai bune vin după o intensă, generală pregătire pentru ele”
(Kotarbinski)
Câteva întrebări şi informaţii care vor călăuzii în continuare expunerea dar şi câteva puncte de vedere :
1. Ce înseamnă “a proiecta” ?1. Ce înseamnă “a proiecta” ?
22. Ce proiectaţi dvs. în mod concret ?. Ce proiectaţi dvs. în mod concret ?
33. Cum procedaţi şi de ce ?. Cum procedaţi şi de ce ?44. Există diferenţe între proiectarea unei . Există diferenţe între proiectarea unei lecţii pt. adulţi şi a unei lecţii pt. studenţi lecţii pt. adulţi şi a unei lecţii pt. studenţi (elevi, şcoli postliceale) ? (elevi, şcoli postliceale) ? 5. Care este specificul proiectării pentru 5. Care este specificul proiectării pentru disciplina dv.disciplina dv.? Descrie? Descrieţi.ţi.
Diferenţele în proiectarea Diferenţele în proiectarea didactică a lecţiilor pentru adulţi didactică a lecţiilor pentru adulţi provin din următoarele idei cu provin din următoarele idei cu valoare de principii în andrvaloare de principii în andragogagogieie:: (( Andragogia= Andragogia= “arta şi ştiinţa de a-i “arta şi ştiinţa de a-i ajuta pe adulţi să înveţe”ajuta pe adulţi să înveţe”)) M. Knowles, 1984) M. Knowles, 1984)
Ideea Consecinţe în Consecinţe în proiectareproiectare
1. Independenţa 1. Independenţa adultului, adultului,
autodirecţionautodirecţionaarea.rea.
Proiectarea de situaţii Proiectarea de situaţii educative în care educative în care adultul să nu se simtă adultul să nu se simtă “elev” ci să se “elev” ci să se autodirijeze în proceautodirijeze în procesulsul de învăţare.de învăţare.
Ideea Consecinţe în Consecinţe în proiectareproiectare
2. Experienţa acumulată 2. Experienţa acumulată de adult ca sursă şi de adult ca sursă şi
resursă în învăţare şi resursă în învăţare şi formareformareaa continuă. continuă.
Cunoaşterea acestei Cunoaşterea acestei experienţe şi utilizarea experienţe şi utilizarea ei în momentul ei în momentul proiectării proiectării cursului/lecţiei.cursului/lecţiei.
Ideea Consecinţe în Consecinţe în proiectareproiectare
3. 3. AAdultuldultul se angajeaz se angajează ă în învăţare când simte în învăţare când simte
nevoia să ştie ceva nou, nevoia să ştie ceva nou, să-şi îmbogăţească să-şi îmbogăţească
cunoştinţele, cunoştinţele, capacităţile.capacităţile.
Proiectarea pe baza Proiectarea pe baza nevoilor de pregătire nevoilor de pregătire ale publicului adult, nu ale publicului adult, nu doar pe ceea ce doar pe ceea ce consider eu, ca consider eu, ca profesor, interesant.profesor, interesant.
Ideea Consecinţe în Consecinţe în proiectareproiectare
4. Adulţii nu sunt 4. Adulţii nu sunt centraţi pe conţinutul centraţi pe conţinutul
învăţării ci pe învăţării ci pe rezolvarea de probleme, rezolvarea de probleme,
au scopuri practice .au scopuri practice .
Proiectarea de situaţii Proiectarea de situaţii care presupune care presupune rezolvarea unor sarcini, rezolvarea unor sarcini, probleme ce decurg din probleme ce decurg din activităţile profesionale activităţile profesionale practice.practice.
Alte idei şi consecinţe în planul proiectăriiAlte idei şi consecinţe în planul proiectării : :
1. Învăţarea la adulţi presupune şi o restructurare a cunoştinţelor sau a unor modele cognitive şi comportamentale.
( Când proiectez ar trebui să fac astfel încât nu doar să adaug cunoştinţe ci să acţionez
pentru a le transforma pe cele deja existente sau comportamentele deja existente)
Alte idei şi consecinţe în planul proiectăriiAlte idei şi consecinţe în planul proiectării : :
2. Învăţarea în cadrul şcolii este de obicei decontextualizată .
( Proiectarea ar trebui să favorizeze transferul celor învăţate în clasă…în viaţa
profesională)
Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :
3. Învăţarea de competenţe (un deziderat).
( Proiectez astfel încât să-l ajut pe adult să dobândească acele competenţe necesare
unei situaţii specifice )
Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :
4. Proiectarea situaţiilor educative să o realizez având în minte un proverb chinezesc care spune :
“Cine aude uită, cine vede îşi aminteşte, cine face, ştie”
10% din ce citim :10% din ce citim :
O completare la ideea anterioară :O completare la ideea anterioară :
5. 5. Atenţia este reţinută astfel:Atenţia este reţinută astfel:
20% din ce auzim :20% din ce auzim :
30% din ce vedem :30% din ce vedem :
50% din ce auzim şi vedem :50% din ce auzim şi vedem :
80% din ce spunem :80% din ce spunem :
90% din ce spunem şi facem :90% din ce spunem şi facem :
şi
şi
6. Când proiectez o lecţie trebuie să Când proiectez o lecţie trebuie să ofer cursantului acces la informaţiile pe care ofer cursantului acces la informaţiile pe care i le propun.i le propun.
7. În activitatea de proiectare să am în În activitatea de proiectare să am în vedere conceptul de “Sine” (percepţia, vedere conceptul de “Sine” (percepţia, imaginea de sine a adultului) – proiectez şi imaginea de sine a adultului) – proiectez şi mai ales desfăşor practic activitatea astfel mai ales desfăşor practic activitatea astfel încât imaginea de sine a adultului să fie încât imaginea de sine a adultului să fie ridicată, cursanţi nu trebuie umiliţi, ridicată, cursanţi nu trebuie umiliţi, ridiculizaţi, nu ne adresăm necorespunzător, ridiculizaţi, nu ne adresăm necorespunzător, fără respect.fără respect.
ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII :
Faza I : Faza I : Pregătirea de dinaintea lecţiei :Pregătirea de dinaintea lecţiei :
1. Scopuri – Ce îmi propun 1. Scopuri – Ce îmi propun
2. 2. Conţinut (studierea cât mai multor surse Conţinut (studierea cât mai multor surse bibliografice referitoare la temă şi structurarea bibliografice referitoare la temă şi structurarea conţinutului în funcţie de obiective şi nevoile conţinutului în funcţie de obiective şi nevoile de pregătire ale cursanţilor).de pregătire ale cursanţilor).
3. Cunoaşterea publicului ţintă şi a 3. Cunoaşterea publicului ţintă şi a nivelului de pregătire la disciplina nivelului de pregătire la disciplina predată.predată.
Întrebare : “ Cum poate fi structurat Întrebare : “ Cum poate fi structurat conţinutul atunci când publicul ţintă conţinutul atunci când publicul ţintă este eterogen?” este eterogen?”
((Exemple : Exemple : 1. Cei cu pregătire de bază în domeniul 1. Cei cu pregătire de bază în domeniul ştiinţelor juridice şi cei care au pregătire ştiinţelor juridice şi cei care au pregătire socio-umană socio-umană 2. Cei care nu au mai executat trageri cu 2. Cei care nu au mai executat trageri cu armamentul şi cei care se află după mai armamentul şi cei care se află după mai multe şedinţe de tragere în poligon… )multe şedinţe de tragere în poligon… )
ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII :
Faza II : Faza II : Planificarea şi desfăşurarea lecţiei :Planificarea şi desfăşurarea lecţiei :
1. Stabilirea datei, orei, locului, timpului 1. Stabilirea datei, orei, locului, timpului afectat. afectat. 2. Alegerea strategiei didactice (metode, 2. Alegerea strategiei didactice (metode, procedeeprocedee, mijloace tehnice utilizate). , mijloace tehnice utilizate).
3. 3. Structurarea şi prezentarea conţinutuluiStructurarea şi prezentarea conţinutului îîn n
maniermanierăă atractiv atractivăă, eventual interactiv, eventual interactivăă. .
4. Alegerea modalităţilor de evaluare. 4. Alegerea modalităţilor de evaluare.
ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII :
Faza III : Faza III : Activităţi desfăşurate la sfârşitul Activităţi desfăşurate la sfârşitul lecţiei :lecţiei :
1. Scurte sinteze (realizate de profesor 1. Scurte sinteze (realizate de profesor sau de cursanţi, pe grupe de lucru). sau de cursanţi, pe grupe de lucru).
2. Obţinerea de feed-back de la auditoriu. 2. Obţinerea de feed-back de la auditoriu. 3. Timp destinat întrebărilor venite din 3. Timp destinat întrebărilor venite din partea cursanţilor, clarificării anumitor partea cursanţilor, clarificării anumitor aspecte neînţelese.aspecte neînţelese.
SUGESTII PRIVIND ORGANIZAREA CONŢINUTULUI :
(d(după Caffarella, 2002)upă Caffarella, 2002)
1. Începeţi prin a afla şi revizui ceea ce 1. Începeţi prin a afla şi revizui ceea ce ştiu cursanţii despre subiectul discutat. ştiu cursanţii despre subiectul discutat.
2. Introduceţi subiectul discutat într-un 2. Introduceţi subiectul discutat într-un cadru mai larg şi explicaţi felul în care îl cadru mai larg şi explicaţi felul în care îl poate ajuta ceea ce învaţă în activitatea poate ajuta ceea ce învaţă în activitatea practică. practică.
3. Prezentaţi conceptele cheie, ideile, 3. Prezentaţi conceptele cheie, ideile, termenii şi apoi recapitulaţitermenii şi apoi recapitulaţi-le-le pe tot pe tot parcursul lecţiei prin exemple diverse. parcursul lecţiei prin exemple diverse.
4. Exploataţi ideile cu care sunt 4. Exploataţi ideile cu care sunt familiarizaţi şi apoi treceţi la cele mai familiarizaţi şi apoi treceţi la cele mai dificile. dificile. 5. Treceţi de la cel “mai important” la 5. Treceţi de la cel “mai important” la “cel mai puţin important”. “cel mai puţin important”.
6. Mergeţi de la simplu la complex. 6. Mergeţi de la simplu la complex.
7. Nu încărcaţi lecţia cu idei şi/sau 7. Nu încărcaţi lecţia cu idei şi/sau abilităţi greu de învăţat. abilităţi greu de învăţat.
8. Oferiţi activităţi instructive practice care 8. Oferiţi activităţi instructive practice care să permită transferul cunoştinţelor în să permită transferul cunoştinţelor în diferite contexte şi care să permită diferite contexte şi care să permită integrarea lorintegrarea lor într-un sistem coerent, logic. într-un sistem coerent, logic.