Proiectare 12 Um 2012

PROIECTAREA DIDACTICĂ LA CHIMIE - CLASA A XII-A, PROFIL UMANISTAnul şcolar 2012 - 2013

1 oră săptămânal

Nr. temei

Tema

Total

oreDin ele

34 17 12 3 2

Predare-învăţare

Rezolvarea problemelor, exerciţiilor

Lucrări practice

Evaluare

sumativă

1. Aldehidele, acizii carboxilici, esterii 12 6 5 1

2.Compusii organici cu importanta vitala (grasimile, hidratii de carbon, aminoacizii, proteinele)

13 8 3 1 1

2.1. Grăsimile 3 2 1

2.2. Hidratii de carbon 6 4 1 1

2.3. Aminoacizii, proteinele 4 2 1 1

3. Compusii macromoleculari sintetici 5 3 1 1

4.Legatura genetica dintre compusii organici si anorganici

4 3 1

Proiectare de lunga durată – chimie – clasa XII umanist – prof. D. Şterbeţ – an şcolar 2012-2013Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim”

1

Nr. lecţiei

SubcompetenţeEleva/elevul va fi capabila/capabil:

Tema lecţiei Conţinuturi Activităţi de învăţare– evaluare

Metode Mijloace de învăţământ

Data Tema pentru acasă

1. Aldehidele. Acizii carboxilici. Esterii – 12h1. • Să compare compuşii

organici (alcani, alchene, alchine, alcooli, amine) după compoziţie, structură, izomerie, nomenclatură.

Recapitulare – clasificarea substanţelor organice. Relaţiile dintre structură şi proprietăţi

• Compuşii organici (alcani, alchene, alchine, alcooli, amine): definiţie, compoziţie, structură, izomerie, nomenclatură.

• Exemplificarea şi compararea compoziţiei, structurii, tipurilor de izomerie, izomerilorposibili.

grafic conceptualproblematizarea

fişa –clase de compuşi org.

05.09.2012

§I.1.-I.4, pag.7-9, ex. 1,2,4,5 pag.14

2. • Să exemplifice legătura genetică dintre alcani, alchene, alchine, alcooli, amine (prin scheme de reacţii şi transformări chimice).

Legătura genetică dintre substanţele organice studiate

• Legătura genetică dintre alcani, alchene, alchine, alcooli, amine.

• Alcătuirea şi realizarea transformărilor chimice în baza legăturilor genetice.Rezolvarea problemelor de calcul în baza legăturii genetice.

Rezolvarea de probleme

fişa –clase de compuşi org.

12.09.2012

§I.5-I.6, pag.12-14, ex. 7,8,9,12 pag.14

3. • Să definească noţiunea: aldehidă.• Să descrie aldehidele, conform algoritmului: compoziţia, structura, grupa funcţională, formula generală; omologi (n(C)≤4), nomenclatura.• Să explice metodele de obţinere a etanalului,în baza legăturii genetice dintre hidrocarburi, alcooli, aldehide, acizi

Aldehidele – caracterizare generală, obţinere

• Aldehide: compoziţie,structură, grupă funcţională, formulă generală, omologi (n(C)≤4),nomenclatură.• Metode de obţinere a aldehidelor (peexemplul etanalului): din acetilenă prinreacţia lui Kucerov, prin oxidarea etanoluluicu oxid de cupru (II).

• Exemplificarea şi compararea compoziţiei, structurii, tipurilor de izomerie, izomerilorposibili, nomenclaturii aldehidelor.Experiment demonstrativ:• Oxidarea etanolului cu oxid de cupru (II).

Modelarea Algoritmizarea experimentul

- planşa - alcooli şi aldehide

17.09.2012

§1.1.1., pag.15-16, ex. 1-7 pag.16


2

Nr. lecţiei





carboxilici.4. • Să caracterizeze

proprietăţile fizice şi chimice ale aldehidelorîn corelaţie cu utilizarea lor.

Proprietăţile aldehidelor şi utilizarea lor

• Aldehidele. Proprietăţile fizice şi chimice ale aldehidelor (pe exemplul metanalului şi a etanalului): adiţia hidrogenului la legătura dublă C=O, oxidarea (cu soluţie amoniacală de oxid de argint şi cu hidroxidul de cupru (II)), arderea.

• Caracterizarea proprietăţilor chimice ale aldehidelor prin ecuaţiilereacţiilor, corelarea lor cu utilizarea şi metodelede obţinere.Experiment demonstrativ:• Acţiunea aldehidei formice asupra albuminei.

Problematizarea Explicaţia Conversaţia euristică

- eprubete, etanol, sârmă de cupru, spirtieră,

24.09.2012

§1.1.2, pag.17-18, ex. 8,12,13,16-18 pag.19

5. • Să modeleze situaţii ce necesită aplicareareacţiilor de recunoaştere a aldehidelor.• Să aprecieze importanţa aldehidelor (formică şi acetică) ca materie primă pentru producerea maselor plastice, a fibrelor artificiale etc.

Proprietăţile aldehidelor şi utilizarea lor

• Reacţiile de oxidare ca reacţii de identificarea aldehidelor.Aldehidele formică şi acetică ca materieprimă de obţinere a maselor plastice şi afibrelor artificiale.

• Exemplificarea metodelor de recunoaştere a aldehidelor şi acizilor şi a situaţiilor ce necesităaplicarea lor.• Mostre de mase plastice pe bază de răşini fenolformaldehidice.• Experienţa de laborator nr. 1:Oxidarea aldehidelor (identificarea).

ExerciţiulModelareaexperimentul

- eprubete, formaldehidă, soluţie de hidroxid de amoniu, hidroxid de sodiu, soluţie de azotat de argint, soluţie de CuSO4.

01.10.2012

§1.1.2, pag.17-18, ex. 10,14 pag.19

6. • Să definească noţiunile: acid carboxilic.• Să descrie acizii carboxilici, conform

Acizii monocarboxilici saturaţi – caracterizare generală, metode

• Acizi carboxilici: compoziţie, structură, grupă funcţională,formulă generală, omologi (n(C)≤4),

• Exemplificarea şi compararea compoziţiei, structurii, tipurilor de izomerie, izomerilor

Modelarea Algoritmizarea experimentul

- modele bilă-ax - eprubete, CH3COONa, H2SO4;

08.10.2012

§1.2.1., pag.21-23, ex. 2-3, 6-8 pag.22-23


3

Nr. lecţiei





algoritmului: compoziţia, structura, grupa funcţională, formula generală; omologi (n(C)≤4), nomenclatura.• Să explice metodele de obţinere a acidului acetic în baza legăturii genetice dintre hidrocarburi, alcooli, aldehide, acizi carboxilici.

de obţinere nomenclatură.• Metode de obţinere a acizilor carboxilicipe exemplul acidului acetic: prin oxidareaetanolului şi a etanalului.

posibili, nomenclaturii aldehidelor, acizilor,esterilor.

7. • Să caracterizeze proprietăţile fizice şi chimice ale acizilor carboxilici în corelaţie cu utilizarea lor.• Să modeleze situaţii de utilizare a acidului acetic pentru rezolvarea problemelor în gospodăria casnică.

Proprietăţile acizior alcanoici şi utilizarea lor

• Acizii carboxilici: proprietăţile fizice şichimice pe exemplul acidului formic şiacetic (ionizarea, interacţiunea cu metalele, oxizii metalelor, bazele, sărurile acizilor mai slabi).Utilizarea acizilor monocarboxilici (acetic, formic şi stearic).

• Caracterizarea proprietăţilor chimice ale acizilor prin ecuaţiile reacţiilor, corelarea lor cu utilizarea şi metodelede obţinere.• Experienţa de laborator nr. 2: Proprietăţile chimice ale acidului acetic.Experiment demonstrativ:• Acţiunea acidului acetic asupra albuminei.

Conversaţia euristică, algoritmizare graficul T

- eprubete, CH3COONa, Zn, CaO, NaOH, etanol, AgNO3, H2SO4;

15.10.2012

§1.2.2, pag.23-24, ex. 9-14 pag.25

8. Proprietăţile acizilor alcanoici şi utilizarea lor- rezolvare de probleme

Proprietăţile acizilor şi aldehidelor

Rezolvarea problemelor de calcul în baza legăturii genetice.

Rezolvarea de probleme

Fişe 22.10.2012

§1.2.2, pag.23-24, ex. 1-6 pag.26


4

Nr. lecţiei





9. • Să definească noţiunile: ester, reacţie de esterificare, reacţie de hidroliză.• Să descrie esterii conform algoritmului: compoziţia,structura, grupa funcţională, formula generală; omologi (n(C)≤4), nomenclatura.• Să caracterizeze proprietăţile fizice şi chimice ale esterilor în corelaţie cu utilizarea lor.• Să stabilească legătura cauză–efect dintrerăspîndirea esterilor în natură–proprietăţilefizice specifice–utilizarea lor.• Să exemplifice corelaţia: denumirea esterului–compoziţia lui–reacţia de obţinere–produşii obţinuţi (şi invers).

Esterii • Esteri: compoziţie,structură, grupă funcţională, formulă generală, omologi (n(C)≤4), nomenclatură.• Răspîndirea în natură. Proprietăţile fizice specifice. Utilizarea lor. Obţinerea prin reacţia de esterificare (n(C)≤4) cu participarea acizilor formic, acetic şi a alcoolilor metilic, etilic. Hidroliza esterilor.

• Caracterizarea proprietăţilor chimice ale esterilor prin ecuaţiile reacţiilor, corelarea lor cu utilizarea şi metodele de obţinere.• Exemplificarea şi compararea compoziţiei, structurii, tipurilor de izomerie, izomerilor posibili, nomenclaturii aldehidelor, acizilor,esterilor.

Modelarea, explicaţia demonstraţia

- mostre de esteri- eprubete, acid acetic, etanol, spirtieră.

29.10.2012

§1.3, pag.27-28, ex. 1-4 pag.29

10. • Să aprecieze critic utilizarea esterilor în diferite produse.

Utilizarea esterilor

Utilizarea esterilor • Deducerea importanţei esterilor în industria alimentară, cosmetică, în baza

Conversaţie euristică,Studiu de caz

Prezentări PPT, mostre

12.11.2012

§1.3, pag.27-28, ex. 5 pag.29


5

Nr. lecţiei





proprietăţilor specifice.Experiment demonstrativ:• mostre de esteri, mostre de fibre acetat.• Analiza marcajelor de pe produsele alimentare (aromatizatori).Dezbateri: Caracterul atractiv al produselor alimentare, cosmetice în corelaţie cu conţinutul lor chimic.Studiu de caz: Stabilirea tipului de aromatizator (natural, identic natural, sintetic) după marcaj.

11. • Să rezolve exerciţii şi probleme în bazalegăturilor genetice.

Generalizare – aldehide, acizi, esteri

• Legătura genetică dintre hidrocarburi, alcooli, aldehide, acizi, esteri.

• Alcătuirea şi realizarea transformărilor chimice în baza legăturilor genetice.Rezolvarea problemelor de calcul în baza legăturii genetice.

Execiţiul, problematizarea

Fişe de lucru 19.11.2012

§1pag.16-18

12. Evaluare sumativă nr. 1

Aldehidele. Acizii carboxilici. Esterii

Rezolvare de itemi problematizaţi

testul Fişe de evaluare 26.11.2012

§1.3

Compusii organici cu importanta vitala (grasimile) -3h13. • Să descrie grăsimile

conform algoritmului:Grăsimile • Grăsimile.

Răspîndirea în natură, • Clasificarea compuşilor organici cu

Explicaţia, conversaţia

- planşa – autoclava de

03.12.2012

§2.1.1, pag.30-32,


6

Nr. lecţiei





definiţie, formulă de structură (generală),răspîndirea în natură, clasificarea, proprietăţilefizice.

proprietăţilefizice, clasificarea (solide şi lichide, vegetale şi animale).• Compoziţia grăsimilor, formula de structură generală, definiţia.• Noţiune de acizi carboxilici graşi, pe exemplul acidului stearic.

importanţă vitală.• Caracterizarea proprietăţilor chimice, obţinerii grăsimilor prin ecuaţiile reacţiilor.Rezolvarea problemelor în baza proprietăţilor chimice ale grăsimilor şi a metodelor de obţinere a lor.Experiment demonstrativ: Mostre de grăsimi, uleiuri, detergenţi, săpunuri.

euristică, demonstraţia

hidrogenare a grăsimilor

ex. 1-8 pag.32

14. • Să argumenteze importanţa şi rolul biologic al grăsimilor în baza proprietăţilor lor chimice (hidroliză şi oxidarea lor completă).• Să prognozeze consecinţele excluderiigrăsimilor din alimentaţie şi a utilizării lor excesive asupra sănătăţii personale.

Importanţa grăsimilor, săpunurile

• Hidroliza şi oxidarea completă a grăsimilor(schematic, produşii obţinuţi, condiţii de reacţie), rolul biologic/industrialal acestor procese.

• Argumentarea importanţei industriale şi vitale a grăsimilor în corelare cu proprietăţile lor. Dezbateri: Importanţa grăsimilor în alimentaţia noastră.Studiu de caz: Obezitatea şi anorexia ca rezultat al unei atitudini incorecte faţă de alimentaţia sănătoasă.

Dezbatere, studiu de caz

Prezentări PPT 10.12.2012

§2.1.2, pag.33-34, ex. 10,11, 14-16 pag. 36

15. • Să stabilească, ilustreze corelaţia dintrecompoziţia grăsimilor,

Săpunuri, detergenţi

• Noţiunea de săpunuri, detergenţi sintetici,rolul lor. Utilizarea acidului stearic.

Experiment demonstrativ: Mostre de detergenţi, săpunuri.

Demonstraţia, explicaţia, experimentul

- planşa - mecanismul spălării cu săpuncapsulă,

17.12.2012

§2.1.2, pag.33-34, ex. 12-13 pag. 36


7

Nr. lecţiei





obţinerea acidului stearic, reacţia de neutralizare a lui, obţinerea săpunului.• Să argumenteze necesitatea produceriidetergenţilor sintetici.• Să compare experimental proprietăţile săpunului şi ale detergenţilor sintetici.• Să compare/ aprecieze critic avantajele şidezavantajele utilizării detergenţilor sintetici în raport cu săpunurile, impactul lor asupra mediului.

• Protecţia mediului contra poluării cu detergenţi.

Experienţa de laborator nr. 3: Studierea proprietăţilor săpunului şi a detergenţilor sintetici.

grăsime, soluţie de NaOH, etanol, NaCl;


8

SEMESTRUL AL II-LEANr.

lecţieiSubcompetenţeEleva/elevul va fi capabila/capabil:

Tema lecţiei Conţinuturi

Activităţi de învăţare– evaluare

MetodeMijloace de învăţământ

DataTema pentru acasă

2. Compusii organici cu importanta vitala (hidratii de carbon, aminoacizii, proteinele) -10h16. • Să explice noţiunile: hidraţi

de carbon,monozaharide, dizaharide, polizaharide,fotosinteză.• Să examineze şi să aprecieze aspectul chimical procesului de fotosinteză (consumareaoxidului de carbon (IV), regenerareaoxigenului, obţinerea substanţelor nutritive)şi cel energetic (conservarea energiei).• Să caracterizeze glucoza, fructoza, zaharoza,amidonul, celuloza după algoritmul: compoziţie, structură, formulă moleculară,obţinere, răspîndire în natură, proprietăţifizice, transformări reciproce.• Să coreleze proprietăţile fizice şi chimiceale glucozei, zaharozei, amidonului, celulozeicu utilizarea şi rolul biologic.• Să prezinte legătura cauză–efect dintrestructura glucozei (grupele

2.2. Hidraţii de carbon• Hidraţii de carbon. Monozaharidele(glucoza, fructoza), dizaharidele (zaharoza),polizaharidele (amidonul, celuloza).• Glucoza şi fructoza: formula moleculară,de structură (liniară pentru glucoză),formarea, răspîndirea în natură, proprietăţilefizice.• Proprietăţile chimice ale glucozei: reacţiilede oxidare (identificarea cu soluţieamoniacală de oxid de argint, cu hidroxidde cupru), reducere, fermentarealcoolică.Domeniile de utilizare şi rolul în organism:a) acumularea sub formă de rezerveale organismului; b) oxidarea în scopurienergetice.• Dizaharidele: zaharoza. Răspîndirea înnatură, obţinerea, proprietăţile

Exerciţii:• Exemplificarea reacţiilor de recunoaştere aglucozei, amidonului şi a situaţiilor ce necesităidentificarea lor.• Caracterizarea proprietăţilor chimice alehidraţilor de carbon, prin ecuaţiile reacţiilor.• Corelarea transformărilor reciproce ale hidraţilorde carbon cu transformarea lor înorganism şi prelucrarea lor în industrie.Rezolvarea problemelor în baza obţinerii şiproprietăţilor chimice ale glucozei.Activitate experimentală:Experiment demonstrativ:• Identificarea glucozei, amidonului în produsealimentare.Activitate creativă (individual sau în grup):• Elaborarea schemelor de extragere a zahăruluişi a amidonului.• Dezbateri: Importanţa hidraţilor de carbon


9

Nr. lecţiei






funcţionale),reacţiile de recunoaştere şi utilizarea lor.• Să explice etapele de extragere a zahăruluidin sfecla-de-zahăr şi a amidonului dincartofi.• Să compare valoarea nutritivă a hidraţilorde carbon cu cea a grăsimilor.

fizice şichimice (hidroliza), utilizarea în industriaalimentară.Extragerea zahărului din sfecla-de-zahăr.• Polizaharidele: amidonul şi celuloza.Compoziţia, formula moleculară, proprietăţilefizice, răspîndirea în natură,obţinerea şi rolul biologic. Amidonul:proprietăţile chimice (hidroliza şi identificareacu iod). Utilizarea.• Celuloza: proprietăţile chimice (hidrolizasub acţiunea acizilor, oxidarea totală,deshidratarea (carbonizarea)). Utilizareacelulozei (sub formă de hîrtie, fibre textile,lemn, materie primă chimică).

în alimentaţia noastră.• Elaborarea proiectului: creşterea mondialăa consumului de hîrtie în raport cu stareamediului.• Argumentarea legăturii cauză–efect dintrecreşterea mondială a solicitării de hîrtie şiînrăutăţirea stării mediului.

17. • Sa defi neasca notiunile: aminoacid, proteina, grupa peptidica.• Sa explice in baza compozitiei -aminoacizilor proprietatile fizice ale lor, policondensarea (cu formarea dipeptidelor), importanta vitala a acestei

2.3. Aminoacizii, proteinele• .-Aminoacizii (glicina, alanina), proprietatile fizice. • Policondensarea .-aminoacizilor. Grupa peptidica. • Importanta vitala a aminoacizilor.

Exercitii:• Scrierea formulelor de structura a celor mai importanti aminoacizi.• Modelarea ecuatiilor reactiilor de obtinere a dipeptidelor. Explicarea corelatiilor dintre aminoacizi si proteine.


10

Nr. lecţiei






reactii.• Sa descrie compozitia proteinelor, formarea lor ca rezultat al reactiei de sinteza a peptidelor, structura primara a proteinei, proprietatile chimice, transformarea proteinelor in organism, denaturarea lor. Sa argumenteze importanta

unui sistem de alimentatie complex si echilibrat prin compararea proceselor de transformare in organism a grasimilor, hidratilor de carbon, proteinelor.

• Proteinele – compusi macromoleculari azotati. Formarea peptidelor prin reactia de policondensare a doi .-aminoacizi. Structura primara a proteinei. Proprietatile chimice ale proteinelor: reactia de culoare cu hidroxid de cupru (II), hidroliza.Transformarea proteinelor in organism.Factorii si consecintele denaturarii proteinelor (temperatura, actiunea acizilor, bazelor, sarurilor, alcoolului, acidului acetic).

• Caracterizarea proprietatilor chimice ale aminoacizilor prin ecuatiile reactiilor. Activitate experimentala:Lucrarea practica nr. 1: Identificarea proteinelor. Denaturarea proteinelor. Activitate creativa (individual/in grup):• Estimarea diversitatii, complexitatii, importantei proteinelor. • Functiile si rolul proteinelor in organism.

18. 3. Compusii macromoleculari sintetici19. • Sa defi neasca notiunile

generale ale chimiei compusilor macromoleculari: monomer, polimer, reactie de polimerizare (pe exemplul etilenei), fragment structural, grad de polimerizare, masa moleculara relativa medie.• Sa clasifi ce compusii macromoleculari.• Sa descrie masele plastice, fi brele sintetice

• Notiuni generale ale chimiei compusilor macromoleculari: monomer, polimer, fragment structural, grad de polimerizare, masa moleculara medie.• Clasificarea compusilor macromoleculari:1. naturali (polizaharide, cauciuc natural, proteine);2. artificiali (fi bre acetat);3. sintetici (polietilena).• Mase plastice. Fibre sintetice,

Exercitii:• Utilizarea notiunilor monomer, polimer, reactii de polimerizare prin alcatuirea expresiilor de tip adevarat/fals.• Caracterizarea metodelor de obtinere a polimerilor, fi brelor, cauciucurilor, in corelare cu utilizarea lor.• Identificarea polimerilor, fi brelor, dupa informatia de pe eticheta, marcajul ambalajului.


11

Nr. lecţiei






si naturale: lina (polipeptida), bumbac (celuloza).• Sa descrie proprietatile cauciucului natural si sintetic (butadienic), ale cauciucului vulcanizat.• Sa enumere domeniile de utilizare a polimerilor.• Sa recunoasca materialele formate din compusi macromoleculari: mase plastice, fi bre sintetice, artificiale si naturale, cauciuc.• Sa compare fi brele naturale (bumbac, in, lina, matase) cu cele sintetice (capron) si artificiale (triacetilceluloza) dupa compozitie, proprietati (mecanice, higroscopice, igienice, estetice), utilizare. • Sa aprecieze importanta marcajului materialelor polimerice pentru alegerea, utilizarea si ingrijirea lor adecvata.

artificiale, naturale. • Cauciuc natural si sintetic. Cauciucuri vulcanizate. • Utilizarea polimerilor.

• Argumentarea avantajelor, dezavantajelor fi brelor naturale, sintetice si artificiale in corelatie cu tipul produsului textil.Activitate experimentala:Experiment demonstrativ: • Mostre de polimeri, fi bre, mase plastice, cauciucuri.• Arderea polimerilor naturali si estimarea efectelor obtinute.Lucrarea practica nr. 2: Studiereamaterialelor din compusi macromoleculari. Activitate creativa (individual/in grup):Dezbatere: avantajele si dezavantajele utilizarii compusilor macromoleculari.• Elaborarea schemelor de utilizare a compusilor macromoleculari.• Argumentarea utilizarii adecvate a tipului fi brei in corelatie cu tipul produsului textil.

20. 4. Legatura genetica dintre compusii organici si anorganici21. • Sa explice relatia cauza– • Relatia dintre structura si Exercitii:


12

Nr. lecţiei






efect dintre structura si proprietatile celor mai reprezentativi compusi organici si anorganici. • Sa rezolve probleme experimentale la chimia organica.• Sa scrie ecuatiile reactiilor conform legaturii genetice dintre clasele de compusi organici si anorganici. • Sa prezinte lucrari de tip creativ la chimia organica si anorganica, elaborate in mod individual sau prin colaborare in grup.

proprietatile compusilor organici si anorganici.• Legaturi genetice dintre diverse clase de compusi organici si anorganici.

• Deducerea din compozitia substantei a formulei generale, tipului de compus, tipurilor de izomerie, izomerilor posibili, denumirile lor si invers.Rezolvarea problemelor in baza proprietatilor compusilor organici. Activitate experimentala:Lucrarea practica nr. 3:Generalizarea cunostintelor la chimia organica.Activitate creativa (individual/in grup):• Prezentarea portofoliului de creatie.


13

Proiectare 12 Um 2012

Documents

Transcript of Proiectare 12 Um 2012