proiect ZIPER
Transcript of proiect ZIPER
I. PREZENTAREA SOCIETATII
I.1. INFIINTAREA SOCIETATII, DENUMIREA SI CAPITALUL
Societatea S.C. ZIPER S.R.L. a fost infiintata la 1 ianuarie 1994 in Brasov, in
conformitate cu prevederile legii nr. 31/1990 de catre doi asociati.
Denumirea societatii este S.C. ZIPER S.R.L. si va figura in toate facturile, actele,
anunturile, publicatiile si celelalte documente emanand de la societatea cu acest nume,
urmata de forma juridica ,,societate cu raspundere limitata”, codul fiscal si numarul de
inmatriculare la Registrul Comertului. Societeatea este inmatriculata la Registrul
Comertului cu numarul J08/3011/1994 avand Codul Fiscal R 312415. Contul deschis la
Banca Comerciala Romana este: 1581126080050.
Societatea este o persoana juridica romana avand forma de societate cu raspundere
limitata infiintata in conformitate cu prevederile legii nr. 31/1990 (in cadrul careia
obligatiunile sunt garantate cu propriul sau patrimoniu in calitate de persoana juridica),
iar asociatii sunt tinuti responsabili doar in limita aportului lor la capital.
Sediul oficial al S.C. ZIPER S.R.L. este in Brasov, str. Zizinului, nr. 121 si va putea
fi schimbat in orice alt loc din tara, la hotararea AGA. Pe langa sediul oficial, societatea
detine un magazin de desfacere situate in Brasov, pe Calea Bucuresti, nr. 92.
Societatea poate fi contactata la numarul de telefon: 0040 723 244133, fax 0040
268414014 sau la adresa de e-mail: [email protected].
Firma a fost constituita pe o perioada nelimitata si are ca obiect de activitate declarat
producerea si comercializarea mobilierului de casa, hotelier si de birou, precum si
vanzarea de mobilier metalic pentru depozite de marfa si arhive. De asemenea, societatea
poate realiza la comanda orice produs dupa designul propus de aceasta sau de catre
beneficiar.
S.C. ZIPER S.R.L dispune de un capital social de 2000 lei divizat in 20 de parti
sociale, fiecare avand o valoare nominala de 100 lei. Capitalul social poate fi modificat,
fie prin majorare (prin subscrierea publica sau prin prelevari din beneficiu), fie prin
1
micsorare (dar numai pana la limita minimului legal si nu mai mult de 50 % din cel
initial).
Cele 20 de parti sociale ce alcatuiesc capitalul social sunt impartite intre cei 2
asociati astfel:
- Centiu Marius:15 parti sociale
- Tisulescu Claudiu: 5 parti sociale
I.2. DOMENII DE ACTIVITATE
S.C. ZIPER S.R.L. are ca domeniu de activitate producerea si comercializarea
mobilierului de birou, dulapuri si fisete metalice, case de bani, scaune ergonomice, de
asteptare, scaune manageriale, amenajari si decoratiuni interioare – mochete, jaluzele,
pereti despartitori, pereti din rigips, tavane false, posta pneumatica, etc.
Pentru amenajarea birourilor, firma ofera o gama larga de mobilier adaptabil oricarei
geometrii a spatiului, precum si produse unicat executate la un inalt nivel calitativ si de
un design original, deosebit, dupa necesitatile si dorintele clientilor. Cu cele noua
programe de mobilier din productia proprie, se pot mobila spatii cu destinatii oricat de
complexe:
- birouri secretariale;
- birouri manageriale;
- sali de consiliu;
- sali de conferinte;
- biblioteci si sali de documentare.
In functie de schitele spatiului de amenajat, firma pune la dispozitia clientilor sai mai
multe variante de mobilare, corespunzatoare destinatiei spatiului, numarului de posturi de
lucru si a altor conditii suplimentare.
S.C. ZIPER S.R.L. produce unicate cum ar fi: corpuri de receptie specifice bancilor,
cu sau fara blindaje antiglont si casete de transfer a banilor cu un design original,
atragator ce poate fi personalizat, dulapuri inzidite, corpuri de oficii, mobilier specific
spatiilor de cazare, mese si dotari specifice cantinelor-restaurant.
In afara de gama de mobilier din productia proprie, firma mai livreaza si alt mobilier
de o inalta tinut, din lemn masiv, combinatii de lemn cu piele sau alte materiale
innobilate, precum si orice alt mobilier operational produs de firme renumite din Olanda:
2
Gispen, Marko, Germania: Voko, Vario, Italia: Codutti, Ultom, Anglia: Bisley,
Komfort, Screen Solution.
Gama de mobilier produsa de catre aceasta firma include:
1. Linii operative: Soft, Basic, Staff – executate integral din PAL melaminat de 25
mm grosime, ignifug, termorezistent, hidroizolant si rezistent la expunerea
indelungata la soare, care respecta toate normele si standardele europene in
vigoare.
2. Linii operative complexe: Quadro, Rotondo, Domino – executate din blaturi de
PAL melaminat de 25 mm grosime si picioare metalice vopsite in camp
electrostatic, cu functionalitati, coloristica si design deosebit – programe solicitate
si la export.
3. Linii manageriale: Vox, Tender, Ambra – modele de o inalta tinuta ce
rivalizeaza cu orice produs de import.
In afara de mobilier, firma mai executa lucrari de montaj pentru plafon fals tip
Armstrong, pereti despartitori, mocheta de trafic greu, produce mobilier specific spatiilor
de cazare si livreaza instalatii de aer conditionat si incalzire centrala, pentru toate aceste
activitati fiind distribuitor autorizat al unor firme din Olanda, Italia.
Alaturat sunt prezentate cele mai importante obiective amenajate cu mobilier S.C.
ZIPER S.R.L. prin vanzari directe sau prin intermediul distribuitorilor:
Banci si societati de asigurari
- Banca ,,Ion Tiriac”- Brasov, Bacau;
- BCR – Baia Mare, Campulung Muscel, Sibiu, Cisnadie, Bucuresti;
- Bankoop – Galati;
- Banc Post – Deva, Sibiu, Suceava, Floreasca, Barlad;
- Banca Nationala – Brasov, Cluj;
- Banca Romexterra – Targu Mures;
- Banca de Credit Industrial si Comercial – Bucuresti, Brasov, Timisoara,
Constanta, Ploiesti, Iasi, Craiova, Focsani, Unirii;
- Bancorex – Filiala World Trade Center;
- BRD - Jibou, Gheorghieni, Brasov (Selgros), centrala Bucuresti, Predeal,
Paltinis, Onesti, 3 agentii in Brasov;
3
- A.R.D.A.F. – Cluj, Zalau;
- C.N.A.S. – Bucuresti, Brasov;
- Banca Carpatica – Sibiu.
Regii autonome
- Aeroport International – Bucuresti (Otopeni);
- Romsilva R.A. – Bucuresti, Brasov;
- Directia Generala a Finantelor – Ramnicu Valcea;
- FPS – Bucuresti;
- Romtelecom R.A. – Brasov, Deva, Timisoara, Iasi;
- Directia Regionala a Vamilor – Giurgiu, Brasov;
- Romgaz – Medias, Sinaia, Brasov;
- R.A.T.B. – Bucuresti;
- Renel R.A. – Brasov, Fagaras, Rupea, Sebes.
Firme romane, mixte si straine
- Colgate Palmolive – Brasov;
- Tunele S.A. – Brasov;
- Ambasada Britanica – Bucuresti;
- Siemens Birou de Consultatii Tehnice – Bucuresti;
- McDonald’s Romania – Bucuresti;
- Henkel – Bucuresti;
- Reynolds Tobaccos – Bucuresti, Brasov;
- Wrigley Romania – Bucuresti;
- Rodae Automobile – Craiova;
- Nestle – Bucuresti;
- Europharm SA – Brasov;
- Aral Romania – Bucuresti;
- Mobifon SA – Bucuresti;
- Mobil World – Bucuresti;
- Antena 1 – Bucuresti;
4
- Fartec SA – Brasov;
- Mama Center – Cluj;
- Fundatia Soros – Cluj;
- TTI – Bucuresti;
- Terapia – Cluj;
- Fabrica de Bere Glubedex – Braila;
- Fabrica de Zahar – Slobozia;
- Eurolink – Constanta;
- A1 Team Chartering – Constanta;
- Geen SRL – Brasov;
- Schering Plough – Bucuresti;
- Velux – Brasov;
- Institutul Francez pentru Invatamant Superior si Cercetare – Bucuresti;
- Duplex International – Brasov;
- Peco – Sf. Gheorghe;
- Saatchi & Saatchi Advertising – Bucuresti;
- Aedificia Carpati – Bucuresti;
- Athenee Phonix Group – Bucuresti;
- Muzeul de Etnografie – Brasov;
- Muzeul de Arta – Brasov;
- Biblioteca Judeteana – Brasov;
- Uzina R – Feldioara;
- Consiliul Judetean – Brasov;
- Ocolul Silvic – Covasna, Ozun, Sanzieni, Maierus;
- Electroprecizia SA – Brasov;
- Primaria orasului – Sacele, Bucuresti, Fagaras, Giurgiu;
- Prefectura – Brasov;
- Hotel Continental – Bucuresti, Sibiu;
- Protan SA – Brasov;
- Inspectoratul Scolar Judetean – Brasov;
- Centrul Britanic – Brasov;
- S.N.P.- PETROM S.A. – Braila, Craiova, Deva;
5
- Sidex SA – Galati;
- Abatorul TITAN – Braila;
- Dafora SA – Medias;
- Kresto Romania – Brasov;
- Smith Clime Beecham – Brasov;
- DJFPS Harghita – Miercurea Ciuc;
- Infoconstruct SRL – Bucuresti;
- Mefin SA – Sinaia;
- Spitalul Judetean – Brasov;
- Kraft Foods Romania – Brasov;
- Universitatea Transilvania – Brasov;
- Heinrig Impex SRL (Zona Libera) – Constanta;
Calitatea produselor firmei este certificata de catre Laboratorul Incercari Produse
Finite din Lemn al Institutului National al Lemnului.
Garantia pentru mobilier, cat si pentru mecanismele scaunelor este de 12 luni.
Prezentarea generala a mobilierului metalic:
S.C. ZIPER S.A., firma romana olandeza, are ca domeniu de activitate pe langa
producerea si comercializarea mobilierului de casa, hotelier si de birou, si vanzarea de
mobilier metalic pentru depozite de marfa si arhive.
De asemenea, societatea poate realiza la comanda orice produs dupa designul propus
de firma sau de catre beneficiar.
Oferta de mobilier metalic cuprinde intreaga gama de dotare a unui supermarket
astfel:
Rafturi impartite pe domenii de activitate (textile, bazaar, muzica-video,
legume si fructe, etc.) tinandu-se cont de caracteristicile produselor ce se
vor depozita (aspect exterior, dimensiuni);
Rafturi de prezentare-vanzare ce pun in valoare articolele expuse,
realizand un aspect placut al standului de vanzare;
Linie completa si diversificata de checkout;
Posta pneumatica;
Amenajari interioare (mocheta de trafic greu, jaluzele).
6
Mobilierul metalic se adreseaza si depozitelor de marfa si de stocare a
subansamblurilor din linia de productie.
Principalele avantaje ale mobilierului metalic pentru depozite de marfa sunt
urmatoarele:
Capacitatea mare de depozitare si expunere;
Dimensiuni minime ale structurii metalice;
Constructia de rafturi pana la o inaltime de 5 m (pe doua sau trei nivele,
dupa dorinta clientului), accesul la rafturile superioare se va face prin
intermediul unei platforme cu scara de access au cu scara suapendata pe
system de ghidare.
Sistemul de prindere al politelor permite deplasarea cu usurinta pe
verticala creand astfel distanta dorita intre acestea.
Se mai pot atasa zone de depozitare specifice, cum ar fi:
- sertare;
- despartitori pe raft;
- suport pentru dosare;
- module pentru cauciucuri si jenti;
- module pentru tobe de esapament;
- usi glisante sau batante;
- peret laterali si despartitori intre rafturi.
Mobilierul de arhivare (rafturi mobile) este modul ideal pentru indosariere,
catalogare si depozitare a materialelor de diferite marimi folosite in industrie, banci,
societati de asigurari, firme publice sau private, organizatii, arhivele primariilor si
spitalelor, biblioteci universitare.
Arhivele se pot dota cu urmatoarele tipuri de mobilier:
- arhive mobile cu actionare manuala, mecanizata sau electrica;
- dulapuri metalice cu usi glisante sau batante;
- fisete metalice.
Mobilierul metallic este produs cu certificate de acreditare ISO9001.
Alaturat sunt prezentate cele mai importante obiective amenajate cu mobilier de show
room si metalic:
- RENAULT REPREZENTANTA EUROMOTOR – Brasov;
7
- AUDI REPREZENTANTA TECAR – Constanta;
- AUDI REPREZENTANTA TESS – Brasov;
- VOLKSWAGEN REPREZENTANTA AUTO CLUB – Timisoara;
- VOLKSWAGEN REPREZENTANTA TECAR – Constanta;
- VOLKSWAGEN REPREZENTANTA CYBERNET – Bacau;
- VOLKSWAGEN REPPREZENTANTA SERPICO – Craiova;
- VOLVO REPREZENTANTA FORUM AUTO – Otopeni;
- SEAT REPREZENTANTA TOP CAR – Cluj;
- SEAT REPREZENTANTA DIP MOTORS – Brasov;
- SKODA REPREZENTANTA DELCAR – Brasov;
- S.N.P. PETROM S.A. – Braila, Craiova, Deva, Baia Mare, Alba Iulia,
Sighetul-Marmatiei, Sebes;
- SELGROS CASH&CARRY – Brasov, Targu Mures, Berceni,
Pantelimon, Timisoara, Constanta.
- BRICOSTORE ROMANIA – Bucuresti;
- CAS – Caras Severin;
- DIRECTIA FINANTELOR PIBLICE – Caras Severin;
- CNAS – Bucuresti;
- PORSCHE ROMANIA – Bucuresti
Precizam ca oferta cuprinde executarea proiectului pe baza schitelor spatiului ce
urmeaza a fi mobilat, transportul si montajul acestuia.
I.3. Structura organizatorica. Organigrama
8
Directorgeneral
Cercetare-dezvoltare
ProductieResurse umane
Marketing-vanzari
Financiar-contabilitate Informatic
SalarizareRecrutare-dezvoltare
Financiar ContabilitateCalculatie
decost
Control-analiza
I.4. FORME DE INREGISTRARE CONTABILA. MODUL DE
ORGANIZARE AL CONTABILITATII FINANCIARE. CIRCUITUL
DOCUMENTELOR
Executarea lucrarilor din cadrul ciclului contabil de prelucrare a datelor se
realizeaza prin forma de contabilitate al carui continut il constituie modul de organizare a
ciclului contabil de inregistrare si prelucrare a datelor, iar totalitatea formelor utilizate
pentru efectuarea acestor etape constituie instrumentele de lucru ale formei de
contabilitate.
Formele de contabilitate se deosebesc prin modul de prezentare a datelor si prin
structura registrelor folosite pentru inregistrarea cronologica si sistematica. Principalele
register folosite in toate formele de contabilitate sunt: registrul jurnal, registrul inventar,
cartea mare care asigura imtocmirea balantei de verificare si a bilantului. Cele mai
utilizate forme de contabilitate in tara noastra sunt: forma maestru sah, pe jurnale,
informatica, iar in alte tari forma clasica cu report sau cu decalc.
Forma de contabilitate maestru sah
Trasatura esentiala a acestei forme de contabilitate o constituie dezvoltarea pe
conturi corespondente atat a rulajului debitor, cat si a celui creditor al conturilor
sintetice.Aceasta foloseste register separate pentru inregistrarea cronologica sintetica,
sistematica, analitica, prin prelucrarea paralela a datelor.
In forma maestru sah se utilizeaza documentele primare sau centralizatoare, nota de
contabilitate, fisa rulajelor, fise sintetice sah, balanta de verificare sah.
Documentele cumulative (centralizatoare) grupeaza operatii de acelasi fel din mai
multe documente primare. Dupa verificarea si sortarea pe operatii de acelasi fel a
documentelor justificative dintr-o zi, acestea se centralizeaza in documentul cumulativ.
Notele de contabilitate in care se stabileste articolul contabil se intocmesc in doua
exemplare pe baza documentelor primare sau cumulative, apoi se trec in jurnalul de
inregistrare pe baza caruia, lunar, li se atribuie un numar.
9
In vederea usurarii muncii in contabilitate, in unele unitati, notele de contabilitate
sunt inlocuite printr-o stampila ce se aplica direct pe documente si care cuprinde formula
contabila a operatiilor respective. In baza jurnalului de inregistrare, fiecarui document I
se va atribui un numar de inregistrare in jurnal. In acest caz, nota se va intocmi numai
pentru acele operatii economice ce nu au la baza documente justificative (stornari).
Jurnalul de inregistrare (fisa rulajelor) se foloseste pentru inscrierea in ordine
cronologica a notelor de contabilitate. In baza lui se atribuie un numar de inregistrare, in
ordine cronologica, fiecarui document sau nota contabila. La sfarsitul lunii, totalul
sumelor din jurnalul de inregistrare trebuie sa fie egal cu rulajul debitor si creditor din
balanta de verificare sah.
Fiecare cont are doua fise sintetice sah: una pentru debit in corespondenta cu
conturile creditoare si una pentru credit in corespondenta cu conturile debitoare. La
sfarsitul lunii, pa baza rulajelor fiselor sah se intocmeste balanta de verificare sintetica,
iar la inceputul perioadei, pe un rand al fisei noi se trece si soldul initial.
10
Forma de contabilitate pe jurnale
Trasatura caracteristica a acestei forme de contabilitate o constituie folosirea
jurnalelor multiple, care servesc la inregistrarea cronologica a operatiilor economice
dintr-o luna. Pentru creditul fiecarui cont sintetic sau pentru mai multe conturi care au
legatura intre ele se deschide cate un jurnal. Acesta se prezinta sub forma unei fise in care
se inregistreaza pe baza de documente primare sau centralizatoare, operatii economice
care se refera la creditarea contului respectiv, in corespondenta cu conturile debitoare.
Pe langa jurnale, se folosesc si situatii auxiliare intocmite pentru debitul unor conturi.
Ele se folosesc pentru diferite scopuri, cum ar fi: centralizarea datelor necesare
inregistrarii operatiilor economice in unele jurnale, evitarea dispersarii documentelor
Bilant(solduri)
Debit fisesintetice sah
Credit fise sintetice sah
Balanta de verificaresintetica
Bilant
Documente primare sicentralizatoare
Inventar(stocuri)
Nota contabila(duplicat)
Balanta de verificareanalitica
Nota contabila(unicat)
Fise de contanalitice
Jurnal de inregistrare(fisa rulajelor)
Confruntare
11
justificative pe mai multe jurnale pentru inregistrarea rulajelor debitoare si stabilirea
soldului lunar la unele conturi, etc.
Din documentele primare, dupa contare, inregistrarile se fac cronologic si sistematic
in jurnal sau in situatiii auxiliare. La sfarsitul lunii, sumele totale ale fiecarui cont
corespondent creditor se trec din situatiile auxiliare in jurnalul deschis pentru creditul
contului respectiv. Pe baza jurnalelor la finele lunii se completeaza Cartea Mare, care
cuprinde totalul rulajelor debitoare si creditoare ale conturilor sintetice si soldul fiecarui
cont sintetic. Pentru fiecare cont, rulajul creditor se obtine dintr-o singura suma din
jurnalul contului respectiv, iar rulajul debitor prin adunarea in Cartea Mare din diverse
jurnale a sumelor inregistrate in debitul acelui cont, cu ocazia creditarii contului pentru
care se tine jurnalul. Pe baza Cartii Mari, se intocmesc balanta de verificare si bilantul.
Forma informatica de contabilitate
Documente primaresi centralizatoare
Situatie privind debitul conturilor
Jurnale
Fise analitice
Balante de verificareanalitice
Cartea Mare
Balanta de verificaresintetica
Bilant
Confruntare
12
Forma informatica de contabilitate presupune adaptarea formelor de contabilitate
prezentate la utilizarea tehnicilor electronice de calcul. Datele din formulele contabile
sunt introduce in calculator, acestea stand la baza intregului sistem de stocare si
prelucrare a datelor. In baza datelor introduse in calculator se editeaza jurnalul de
inregistrare, ce constituie evidenta cronologica, Cartea Mare, balanta de verificare lunara.
In cazul utilizarii echipamentelor informatice pentru elaborarea documentelor
justificative si pentru prelucrarea si inregistrarea datelor in contabilitate, registrele si
jurnalele privind activitatea financiar-contabila pot fi adaptate in functie de necesitatile
proprii de utilizare in conditiile respectarii continutului de informatii si al modelelor
prevazute in nomenclatorul formularelor tipizate comune privind activitatea financiar-
contabila.
Forma clasica de contabilitate
Forma clasica se aplica in intreprinderile mici, unde volumul operatiilor este redus.
Aceasta presupune prelucrarea succesiva pentru inregistrarea operatiilor economice in
evidenta cronologica si sintetica, iar inregistrarea in evidenta analitica sistematica se face
paralel cu cea sintetica. Ca registre, se utilizeaza Registrul Jurnal unic pentru inregistrarea
cronologica, Cartea Mare fara dezvoltarea jurnalelor pe conturi corespondente, registrul
inventar pentru inventarierea patrimoniului si balanta de verificare.
13
INREGISTRAREA CRONOLOGICA
…………………….. NR. PAG…….
(UNITATEA)
REGISTRU JURNAL
Nr.
Crt.
Data inreg. Document
(fel, nr., data)
Explicatia Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
1. 3.07.2007 Factura
nr.1/3.07.2007
Achizitie mijl.
transport
% 404 8330 lei
213 7000 lei
4426 1330 lei
2. 4.07.2007 Av. exp.
nr.1/4.07.2007
Achizitie materii
prime
% 408 1082,9 lei
301 910 lei
4428 172,9 lei
3. 6.07.2007 Bon. cons.
1/6.07.2007
Consum materii
prime
601 301 2500 lei 2500 lei
4. 8.07.2007 Factura Sosire factura 408 401 1082,9 lei 1082,9 lei
14
2/8.07.2007
5. 8.07.2007 Factura
2/8.07;NIR
Inreg. TVA
deduct.
4426 4428 172,9 lei 172,9 lei
6. 8.07.2007 OP 1/8.07
Ext.ct.1/9.07
Plata factura 401 5121 1082,9 lei 1082,9 lei
7. 10.07.2007 B. pred.-prim.-
rest. 1/07.2007
Obtinere produse
finite
345 711 5000 lei 5000 lei
8. 10.07.2007 OP 2/10.07
Ex.ct. 2/11.07
Plata factura 404 5121 8330 lei 8330 lei
9. 11.07.2007 C. vz.-cump.
254/11.07
Achizitie cladire % 404 5950 lei
212 5000 lei
4426 950 lei
DE REPORTAT 78719,9333
lei
78719,9333
lei
10. 11.07.2007 C. vz.-cump.
254/11.07
Inreg. subventie 445 131 1000 lei 1000 lei
11. 11.07.2007 C. vz.-cump.
254/11.07
Incasare
subventie
5121 445 1000 lei 1000 lei
12. 12.07.2007 Contr.
544/12.07.2007
Inregistrare
imprumut
5121 1621 10000 lei 10000 lei
13. 12.07.2007 Contr.
544/12.07.2007
Inreg. dob. af.
Lunii mai
666 1682 33,3333
lei
33,3333
lei
14. 13.07.2007 Factura
4/13.07.2007
Vz. produse finite 4111 % 4462,5 lei
701 3750 lei
4427 712,5 lei
15. 13.07.2007 Fisa magazie Desc. gest. prod.
finite
711 345 2500 lei 2500 lei
16. 13.07.2007 F.V. 1/13.07
Ex. ct. 3/14.07
Ridicare numerar
de la banca
581 5121 2500 lei 2500 lei
17. 13.07.2007 F.V. 1/13.07
Ex. ct. 3/14.07
Depunere
numerar in
casierie
5311 581 2500 lei 2500 lei
18. 14.07.2007 Lista de avans
chenzinal
Plata avansuri
chenz.
425 5311 2450 lei 2450 lei
19. 14.07.2007 OP 3/13.07.2007 Incasare 5121 4111 4462,5 lei 4462.5 lei
15
fact.4/13.05
20. 15.07.2007 Fact. 5/15.07
NRCD
Achizitie materii
prime
% 401 14280 lei
301 12000 lei
4426 2280 lei
21. 15.07.2007 Bon cons.
2/15.07.2007
Consum materii
prime
601 301 10000 lei 10000 lei
22. 16.07.2007 B.pr.-trs.rst.
2/16.07.2007
Obtinere produse
finite
345 711 12000 lei 12000 lei
23. 16.07.2007 Fct.
21/16.07.2007
Inregistrare fact.
energie
% 401 119 lei
605 100 lei
4426 19 lei
24. 16.07.2007 Chit.
6/16.07.2007
Plata factura
21/16.05.2007
401 5311 119 lei 119 lei
25. 18.07.2007 Fct. 7/18.07
NRCD 3/18.07
Achizitie marfuri % 401 4760 lei
371 4000 lei
4426 760 lei
26. 18.07.2007 NRCD
3/18.07.2007
Inreg. adaos com. 371 % 1712 lei
378 800 lei
4428 912 lei
27. 18.07.2007 OP 5/18.07
Ex. ct. 6/19.07
Plata fact.
7/18.05.2007
401 5121 4760 lei 4760 lei
28. 19.07.2007 Fact. 8/19.07 Inreg. prest. serv. 4111 % 1190 lei
704 1000 lei
4427 190 lei
DE REPORTAT suma suma
16
………………………. NR.PAG……
(UNITATEA)
REGISTRU JURNAL
Nr.
Crt.
Data inreg. Document
(fel. nr., data)
Explicatia Simbol conturi Sume
Debit Credit Debit Credit
REPORT * * suma suma
29. 20.07.2007 Chit.7/20.07.2007 Incasare fact.
8/18.05.2007
5311 4111 1190 lei 1190 lei
30. 20.07.2007 Bonuri de casa Inreg. vz. marfuri 5311 % 5712 lei
707 4800 lei
4427 912 lei
31. 20.07.2007 Fisa de magazie Scoatere din gest.
a marfurilor
% 371 5712 lei
607 4000 lei
378 800 lei
4428 912 lei
32. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. stat plata 641 421 6000 lei 6000 lei
33. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. CAS- unit. 6451 4311 1470 lei 1470 lei
34. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. CASS- unit. 6453 4313 420 lei 420 lei
35. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. FS- unit. 6458 4317 210 lei 210 lei
36. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. Cam.
Munca
635 447.1 45 lei 45 lei
37. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. fond acid. 635 447.2 90 lei 90 lei
17
38. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. contrib.-
pers.
421 % 3970 lei
4312 570 lei
4314 390 lei
4372 60 lei
444 500 lei
425 2450 lei
39. 25.07.2007 OP 6/25.07
Ex. ct. 7/26.07.
Plata contrib.
unitate
% 5121 2235 lei
4311 1470 lei
4313 420 lei
4371 210 lei
447.1 45 lei
447.2 90 lei
40. 25.07.2007 OP 6/25.07
Ex. ct. 7/26.07
Plata contrib.
personal
% 5121 1520 lei
4312 570 lei
4314 390 lei
4372 60 lei
444 500 lei
41. 27.07.2007 Stat plata sal. Plata salarii 421 5311 2030 lei 2030 lei
42. 28.07.2007 OP 7/28.07
Ex. ct. 8/29.07
Plata contr.
254/11.05
404 5121 5950 lei 5950 lei
43. 28.07.2007 B. cons. 3/28.07 Consum ambalaje 608 381 1500 lei 1500 lei
44 29.07.2007 Fact. 8/29.07 Vz. prod. fin. 4111 % 26775 lei
701 22500 lei
4427 4275 lei
DE REPORTAT suma suma
………………………. NR.PAG….
(UNITATEA)
REGISTRU JURNAL
Nr.
Crt.
Data inreg. Document
(fel. nr.,
Explicatia Simbol cont Sume
Debit Credit Debit Credit
18
data)
REPOR
T
* * suma suma
45. 29.07.2007 Fisa mag. Scoat. gest. pr. fin. 711 345 14500 lei 14500 lei
46. 29.07.2007 OP 8/29.07
Ex. ct. 9/30.07
Incasare fact.
8/29.07.2007
5121 4111 26775 lei 26775 lei
47. 29.07.2007 OP 4/29.07
Ex.ct. 5/30.07
Plata fact. 5/15.05 401 5121 14280 lei 14280 lei
48. 30.07.2007 Nota contabila
1
Inreg. amort.
cladire
6811 2812 41,6667
lei
41,6667
lei
49. 30.07.2007 Inreg. cota subv.
cladire
131 771 8,3333
lei
8,3333
lei
50. 30.07.2007 Nota contabila
2
Inreg. amort. mijl.
transport
6811 2813 116,6667
lei
116,6667
lei
51. 30.07.2007 OP 9/30.07
Ex.ct. 10/31.07
Plata rata si dob.
afer. cred.
% 5121 116,6667
lei
1621 83,3333
lei
1682 33,3333
lei
52. 31.07.2007 Lista inventar Minus materii
prime
601 301 500 lei 500 lei
53. 31.07.2007 Fisa imputare Inreg. imputare
minus
461 % 809,2 lei
7588 680 lei
4427 129,2 lei
54. 31.07.2007 Chit. 10/31.07 Incasare imputare 5311 461 809,2 lei 809,2 lei
55. 31.07.2007 FV 2/31.07
Ex.ct. 10/31.07
Ridicare numerar
casierie
581 5311 6000 lei 6000 lei
56. 31.07.2007 FV 2/31.07. Virare numerar la
banca
5121 581 6000 lei 6000 lei
57. 31.07.2007 Nota contab. Regularizare TVA 4427 % 6218,7
lei
4426 5511,9
lei
4423 706,8 lei
58. 31.07.2007 OP 10/31.07 Plata oblig. catre 4423 5121 706,8 lei 706,8 lei
19
stat
59. 31.07.2007 Nota contab. Inchidere conturi
venituri
% 121 32738,3333
lei
701 26250 lei
704 1000 lei
707 4800 lei
7588 680 lei
771 8,3333
lei
60. 31.07.2007 Nota contab. Inchidere conturi
cheltuieli
121 % 27076,6667
lei
601 13000 lei
605 100 lei
607 4000 lei
608 1500 lei
635 135 lei
641 6000 lei
DE REPORTAT suma suma
.................................. NR.PAG…..
(UNITATE)
REGISTRU JURNAL
Nr.
Crt.
Data inreg. Document
(fel,nr., data)
Explicatia Simbol cont Sume
Debit Credit Debit Credit
REPOR
T* * suma suma
6451 1470 lei
6453 420 lei
6458 210 lei
666 33,3333
lei
6811 208,3334
lei
TOTAL 314906,1666
lei
314906,1666
lei
20
II. MONOGRAFIA CONTABILA PRIVIND PRINCIPALELE OPERATIUNI
CARE AU LOC IN CURSUL UNEI LUNI LA SOCIETATEA STUDIATA
La data de 1 iulie 2007, societatea S.C. ZIPER S.R.L. prezinta urmatoarea situatie:
Cladiri 10.000 lei
Mijloace de transport 8.000 lei
Materii prime 2.000 lei
Obiecte de inventar 5.000 lei
Ambalaje 1.500 lei
Conturi curente la banci 15.000 lei
Numerar 1.000 lei
Capital social 2.000 lei
In cursul lunii iulie, au loc urmatoarele operatii economice:
1. La 3 iulie, societatea achizitioneaza de la S.C. DACIA PITESTI S.A. un
mijloc de transport in valoare de 7.000 lei, TVA 19%, conform facturii nr.
1/03.07.2007 si a Procesului Verbal de Receptie nr. 1/03.07.2007. Mijlocul
de transport este amortizabil pe o perioada de 5 ani.
2. La 4 iulie, societatea achizitioneaza conform avizului de expeditie nr.
1/04.07.2007 si a notei de receptie si constatare de diferente nr.
1/04.07.2007 de la S.C. TEXTILANDIA S.A. materii prime, si anume:
1000 m cub lemn in valoare de 50.000 lei, 50 kg cuie in valoare de 3,00
lei/kg, 50 kg suruburi in valoare de 5,00 lei/kg, 20 kg vopsea in valoare de
10 lei/kg, TVA 19%.
3. Se dau in consum materii prime in valoare de 2.500 lei conform bonului de
consum nr. 1/06.07.2007.
4. La data de 8 iulie soseste factura aferenta achizitiei de materii prime,
moment in care se face si plata furnizorului din contul bancar, conform
ordinului de plata nr. 1/08.07.2007 si a extrasului de cont nr. 1/09.07.2007.
21
5. Se obtin produse finite la un cost de productie efectiv de 5.000 lei (50 de
scaune la pretul de 100 lei/buc.), care se predau depozitului conform
bonului de predare-transfer-restituire nr. 1/10.07.2007.
6. La 10 iulie se plateste factura nr. 1/03.07.2007 conform ordinului de plata
nr. 2/12.07.2007 si a extrasului de cont nr. 2/12.07.2007.
7. Se achizitioneaza la data de 11 iulie o cladire in valoare de 5.000 lei,
subventionata de la bugetul statului cu suma de 1.000 lei, conform
contractului de vanzare-cumparare nr. 254/11.07.2007; cladirea este
amortizabila pe o perioada de 10 ani.
8. Societatea contracteaza de la banca un imprumut pe termen de 10 ani in
valoare de 10.000 lei cu o dobanda de 40% conform contractului nr.
544/11.07.2007.
9. Se inregistreaza dobanda aferenta lunii mai conform graficului de
rambursare.
10. La 12 iulie se vand jumatate din produsele finite existente in stoc la un pret
de vanzare de 3.750 lei (10 birouri a 375 lei/buc.), TVA 19% conform
facturii nr. 4/12.07.2007.
11. Se descarca gestiunea de produse finite conform fisei de magazie.
12. La 13 iulie se ridica de la banca suma de 2.500 lei pentru plata avansurilor
chenzinale conform foii de varsamant nr. 1/13.07.2007 si a extrasului de
cont nr. 3/14.07.2007.
13. Se platesc avansurile chenzinale personalului in valoare de 2.450 lei
conform listei de avans chenzinal.
14. La 14 iulie se incaseaza de la client contravaloarea facturii nr.
4/12.07.2007.
15. Se achizitioneaza la 15 iulie materii prime in valoare de 12.000 lei, TVA
19% conform facturii nr. 5/15.07.2007 si a notei de receptie si constatare
de diferente nr. 2/15.07.2007 (200 m cub lemn in valoare de 10.000 lei, 50
kg lac in valoare de 7,00 lei/kg, 400 kg cuie in valoare de 3,00 lei/kg, 100
kg suruburi in valoare de 4,5 lei/kg).
16. Se dau in consum materii prime in valoare de 10.000 lei conform bonului
de consum nr. 2/15.07.2007.
22
17. Se obtin produse finite la un cost de productie efectiv de 12.000 lei (100
scaune a 120 lei/buc.) care se predau depozitului conform bonului de
predare-transfer-restituire nr. 2/16.07.2007.
18. La 16 mai soseste de la Termoelectrica factura de energie electrica in
valoare de 100 lei, TVA 19%. Se face plata facturii din casieria unitatii
conform chitantei nr. 6/16.05.2007.
19. La data de 18 iulie se achizitioneaza in vederea revanzarii de marfuri (10
dulapuri a 400 lei/buc.), TVA 19% conform facturii nr. 7/18.07.2007 si a
NRCD nr. 3/18.07.2007. Societatea practica un adaos comercial de 20%.
20. Se plateste factura nr. 7/18.07.2007 din contul bancar conform ordinului de
plata nr. 5/18.07.2007 si a extrasului de cont nr. 6/19.07.2007.
21. La data de 19 iulie se presteaza cu mijlocul de transport din dotare servicii
unui client facturate la un tarif de 1.000 lei, TVA 19% (factura nr.
8/19.07.2007).
22. Se incaseaza factura nr. 8/19.07.2007 conform chitantei nr. 7/20.07.2007.
23. Se vand marfurile achizitionate prin magazinul propriu conform bonului de
casa.
24. Se descarca gestiunea de marfurile vandute conform fisei de magazine.
25. La 23 iulie se inregistreaza statul de plata al salariilor in valoare de 6.000
lei.
26. Se inregistreaza si se platesc conform O.P. nr. 6/25.07.2007 si a extrasului
de cont nr. 7/26.07.2007 contributiile unitatii la asigurarile sociale: CAS
22%, CASS 7%, FS 3,5%, CAMERA DE MUNCA 0,75%, FOND DE
ACCIDENTE 1,5%.
27. Concomitent se inregistreaza si se platesc conform O.P. nr. 6/25.07.2007 si
a extrasului de cont nr. 7/26.07.2007, retinerile din salariile angajatilor:
CAS 9,5%, CASS 6,5%, FS 1%, IMPOZIT PE SALARII 500 lei.
28. Se platesc la data de 27 iulie salariile muncitorilor conform statului de
plata a salariilor.
29. La data de 28 iulie se plateste contravaloarea contractului de vanzare-
cumparare nr. 254/11.07.2007 conform ordinului de plata nr. 7/28.07.2007
si a extrasului de cont nr. 8/29.07.2007.
23
30. Se dau in consum ambalajele existente in stoc conform bonului de consum
nr. 3/28.07.2007.
31. La 29 iulie se vand conform facturii nr. 8/29.07.2007 produsele finite
existente in stoc la un pret negociat cu clientul de 22.500 lei, TVA 19% (25
mobile de bucatarie in valoare de 900 lei/buc.)
32. Se descarca gestiunea de produse finite conform fisei de magazie.
33. Se incaseaza contravaloarea facturii nr. 8/29.07.2007 conform ordinului de
plata nr. 8/29.07.2007 si a extrasului de cont nr. 9/30.07.2007.
34. Se plateste contravaloarea facturii nr. 5/15.07.2007 din contul bancar
conform ordinului de plata nr. 4/29.07.2007 si a extrasului de cont nr.
5/30.07.2007.
35. La 30 iulie se inregistreaza: amortizarea si cota de subventie lunare pentru
cladirea achizitionata conform planului de amortizare si a fisei de calcul a
amortizarii si amortizarea mijlocului de transport conform planului de
amortizare si a fisei de calcul a amortizarii.
36. Se platesc rata si dobanda aferente imprumutului contractat pentru luna
octombrie conform ordinului de plata nr. 9/30.07.2007 si a extrasului de
cont nr. 10/31.07.2007.
37. Cu ocazia inventarierii se constata un minus de materii prime conform
listelor de inventariere in valoare de 500 lei.
38. Minusul se imputa personalului la o valoare de imputatie de 680 lei, TVA
19%. Suma se incaseaza prin casieria unitatii conform chitantei nr.
10/31.07.2007.
39. Se vireaza la banca suma de 8.000 lei din casieria unitatii conform foii de
varsamant nr. 2/31.07.2007.
40. Se regularizeaza TVA-ul si se plateste datoria fata de bugetul statului
conform O.P. nr. 10/31.07.2007.
41. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli.
II.1. PREZENTAREA SITUATIEI INITIALE
24
BILANT
INCHEIAT LA DATA DE 30.06.2007
ACTIV PASIV
Nr.
Crt.
Denumirea elementelor
patrimoniale
Suma Nr.
Crt.
Denumirea elementelor
patrimoniale
Suma
1. Cladiri 10.000 lei 1. Capital social 42.500 lei
2. Mijloace de transport 8.000 lei
3. Materii prime 5.000 lei
4. Obiecte de inventar 2.000 lei
5. Ambalaje 1.500 lei
6. Conturi curente la banci 15.000 lei
7. Casa in lei 1.000 lei
Total activ 42.500 lei Total pasiv 42.500 lei
II.2. ANALIZA CONTABILA A OPERATIILOR EFECTUATE
1) Achizitie mijloc de transport
404 - ,,Furnizori de imobilizari” P(+)C % = 404 8.330 lei
213 - ,,Instalatii tehnice, mijloace de transport, 213 7.000 lei
animale si plantatii” A(+)D 4426 1.330 lei
4426 - ,,TVA deductibila” A(+)D
2) Achizitie materii prime conform
avizului de expeditie
408 - ,,Furnizori-facturi nesosite” P(+)C % = 408 60.214 lei
301 - ,,Materii prime” A(+)D 301 50.600 lei
4428 - ,,TVA neexigibila” A/P(+)D 4428 9.614 lei
3) Dare in consum materii prime
301 - ,,Materii prime” A(-)C 601 = 301 2.500 lei
601 - ,,Cheltuieli cu materiile prime” A(+)D
25
4) Sosire factura si plata furnizor
408 - ,,Furnizori-facturi nesosite” P(-)D 408 = 401 60.214 lei
401 - ,,Furnizori” P(+)C
4428 - ,,TVA neexigibila” A/P(-)C 4426 = 4428 9.614 lei
4426 - ,,TVA deductibila” A(+)D
401 - ,,Furnizori” P(-)D 401 = 5121 60.214 lei
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C
5) Obtinere produse finite
345 - ,,Produse finite” A(+)D
711 - ,,Variatia stocurilor” A/P(+)C 345 =711 5.000 lei
6) Plata factura
404 - ,,Furnizori de imobilizari” P(-)D 404 = 5121 8.330 lei
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C
7) Achizitie cladire si inregistrarea subventiei % = 404 5.950 lei
404 - ,,Furnizori de imbilizari” P(+)C 212 5.000 lei
212 - ,,Constructii” A(+)D 4426 950 lei
4426 - ,,TVA deductibila” A(+)D
Inregistrarea subventiei
445 - ,,Subventii” A(+)D 445 = 131 1.000 lei
131 - ,,Subventii pentru investitii” P(+)C
Incasarea subventiei
445 - ,,Subventii” A(-)C 5121 = 445 1.000 lei
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(+)D
26
8) Inregistrarea imprumutului la banca
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(+)D 5121 = 1621 10.000 lei
1621 - ,,Credite bancare pe termen lung” P(+)C
9) Inregistrarea dobanzii aferente lunii mai
666 - ,,Cheltuieli privind dobanzile” A(+)D 666 = 1682 33,3333
1682 - ,,Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung” P(+)C lei
10) Vanzare de produse finite
4111 - ,,Clienti” A(+)D 4111 = % 4.462,5 lei
701 - ,,Venituri din vanzarea produselor finite” P(+)C 701 3.750 lei
4427 - ,,TVA colectata” P(+)C 4427 712,5 lei
11) Descarcare gestiune produse finite
345 - ,,Produse finite” A(-)C 711 = 345 2.500 lei
711 - ,,Variatia stocurilor” A/P(-)D
12) Ridicare numerar de la banca
581 - ,,Viramente interne” A/P(+)D 581 = 5121 2.500 lei
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C
581 - ,,Viramente interne” A/P(-)C 5311 = 581 2.500 lei
5311 - ,,Casa in lei” A(+)D
13) Plata avansurilor chenzinale
425 - ,,Avansuri acordate personalului”A(+)D 425 = 5311 2.450 lei
5311 - ,,Casa in lei” A(-)C
14) Incasare factura
27
4111 - ,,Clienti” A(-)C
5121 - ,,Conturi la banci in lei” 5121 = 4111 4.462,5 lei
15) Achizitie materii prime
301 - ,,Materii prime” A(+)D % = 401 14.280 lei
401 - ,,Furnizori’ P(+)C 301 12.000 lei
4426 - ,,TVA deductibila” A(+)D 4426 2.280 lei
16) Consum materii prime
301 - ,,Materii prime” A(-)C 601 = 301 10.000 lei
601 - ,,Cheltuieli cu materiile prime” A(+)D
17) Obtinere de produse finite
345 - ,,Produse finite” A(+)D 345 = 711 12.000 lei
711 - ,,Variatia stocurilor” A/P(+)C
18) Inregistrare factura energie
401 - ,,Furnizori” P(+)C % = 401 119 lei
605 - ,,Cheltuieli privind energia si apa” A(+)D 605 100 lei
4426 - ,,TVA deductibila” A(+)D 4426 19 lei
Plata facturii
401 - ,,Furnizori” P(-)D 401 = 5311 119 lei
5311 - ,,Casa in lei” A(-)C
19) Achizitie marfuri
401 - ,,Furnizori” P(+)C % = 401 4.760 lei
371 - ,,Marfuri” A(+)D 371 4.000 lei
4426 - ,,TVA deductibila” A(+)D 4426 760 lei
Inregistrarea adaosului comercial
371 - ,,Marfuri” A(+)D 371 = % 1.712 lei
28
378 - ,,Diferente de pret la marfuri” A/P(+)C 378 800 lei
4428 - ,,TVA neexigibila” A/P(+)C 4428 912 lei
20) Plata factura
401 - ,,Furnizori” P(-)D 401 = 5121 4.760 lei
5121 - ,,Conturi la banci in lei A(-)C
21) Prestari servicii catre clienti
4111 - ,,Clienti” A(+)D 4111 = % 1.190 lei
704 - ,,Ven. din lucrari executate si serv. prestate P(+)C 704 1.000 lei
4427 - ,,TVA colectata” P(+)C 4427 190 lei
22) Incasare factura
4111 - ,,Clienti” A(-)C 5311 = 4111 1.190 lei
5311 - ,,Casa in lei” A(+)D
23) Vanzare marfuri
5311 - ,,Casa in lei” A(+)D 5311 = % 5.712 lei
707 - ,,Venituri din vanzarea marfurilor” P(+)C 707 4.800 lei
4427 - ,,TVA colectata” P(+)C 4427 912 lei
24) Descarcarea din gestiune a marfurilor
371 - ,,Marfuri” A(-)C % = 371 5.712 lei
607 - ,,Cheltuieli privind marfurile” A(+)D 607 4.000 lei
378 - ,,Diferente de pret la marfuri” A/P(-)D 378 800 lei
4428 - ,,TVA neexigibila” A/P(-)D 4428 912 lei
25) Inregistrarea statului de plata
421 - ,,Personal-salarii datorate” P(+)C 641 = 421 6.000 lei
641 - ,,Cheltuieli cu salariile personalului” A(+)D
26) Inregistrare contributii societate
4311 - ,,Contributiile unit. la asig. sociale” P(+)C 6451 = 4311 1.470 lei
29
6451 - ,,Contributiile unit. la asig. sociale” A(+)D
4313 - ,,Contrib. angaj. la asig. soc. de san.” P(+)C 6453 = 4313 420 lei
6453 - ,,Contrib. angaj. la asig. soc. de san.” A(+)D
4371 - ,,Contrib. unit. la fondul de somaj” P(+)C 6458 = 4371 210 lei
6458 - ,,Alte ch. privind asig. si protectia soc.” A(+)D
447.1 - ,,Camera de munca” P(+)C 635 = 447.1 45 lei
635 - ,,Cheltuieli cu alte impozite si taxe” A(+)D
447.2 - ,,Fond de accidente” P(+)C 635 = 447.2 90 lei
635 - ,,Cheltuieli cu alte impozite si taxe” A(+)D
Plata contributii angajator
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C % = 5121 2.235 lei
4311 - ,,Contrib. unit. la asig. soc.” P(-)D 4311 1.470 lei
4313 - ,,Contrib. angaj. la asig. soc. de san.” P(-)D 4313 420 lei
4371 - ,,Contrib. unit. la fondul de somaj” P(-)D 4371 210 lei
447.1 - ,,Camera de munca” P(-)D 447.1 45 lei
447.2 - ,,Fond de accidente” P(-)D 447.2 90 lei
27) Inregistrare contributii angajati
421 - ,,Personal-salarii datorate” P(-)D 421 = % 3.970 lei
4312 - ,,Contrib. pers. la asig. sociale” P(+)C 4312 570 lei
4314 - ,,Contrib. angaj. pt. asig. soc. de sanatate” P(+)C 4314 390 lei
4372 - ,,Contrib. pers. la fondul de somaj” P(+)C 4372 60 lei
444 - ,,Impozitul pe venituri de nat. salariilor” P(+)C 444 500 lei
425 - ,,Avansuri acordate personalului” A(-)C 425 2.450 lei
Plata contributii angajati
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C % = 5121 1.520 lei
30
4312 - ,,Contrib. pers. la asig.sociale” P(-)D 4312 570 lei
4314 - ,,Contrib. angaj. pt. asig. soc. de sanatate” P(-)D 4314 390 lei
4372 - ,,Contrib. pers. la fondul de somaj” P(-)D 4372 60 lei
444 - ,,Impozitul pe venituri de nat. salariilor P(-)D 444 500 lei
28) Plata salariilor
421 - ,,Personal-salarii datorate” P(-)D 421 = 5311 2.030 lei
5311 - ,,Casa in lei” A(-)C
29) Plata contravaloare contract
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C 404 = 5121 5.950 lei
404 - ,,Furnizori de imobilizari” P(-)D
30) Consum de ambalaje
608 - ,,Cheltuieli privind ambalajele” A(+)D 608 =381 1.500 lei
381 - ,,Ambalaje” A(-)C
31) Vanzare de produse finite
4111 - ,,Clienti” A(+)D 4111 = % 26.775 lei
701 - ,,Venituri din vanzarea produselor finite” P(+)C 701 22.500 lei
4427 - ,,TVA colectata” P(+)C 4427 4.275 lei
32) Descarcarea din gestiune a produselor finite
375 - ,,Produse finite” A(-)C 711 = 375 14.500 lei
711 - ,,Variatia stocurilor” A/P(-)D
33) Incasare contrvaloare factura
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(+)D 5121 = 4111 26.775 lei
4111 - ,,Clienti” A(-)C
34) Plata facturii
401 - ,,Furnizori” P(-)D 401 = 5121 14.280 lei
31
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C
35) Inregistrarea cotei de amortizare a cladirii
6811 - ,,Ch. de exploat privind amortiz. imob.” A(+)D 6811 = 2812 41,6667
2812 - ,,Amortizarea constructiilor” P(+)C lei
Inregistrarea cotei de subventie a cladirii
131 - ,,Subventii pentru investitii” P(-)D 131 = 771 8,3333
771 - ,,Ven. din subv. pt. evenim. except. si lei
altele similare” P(+)C
Inregistrarea amortizarii mijlocului de transport
6811 - ,,Ch. de exploat. privind amortiz. imob” A(+)D 6811 = 2813 166,6667
2813 - ,,Amortiz. instalatiilor, mijl. de transport, lei
animalelor si plantatiilor” P(+)C
36) Plata ratei si a dobanzii aferente imprumutului
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C % = 5121 116,6666 lei
1621 - ,,Credite bancare pe termen lung” P(-)D 1621 83,3333 lei
1682 - ,,Dobanzi aferente creditelor bancare 1682 33,3333 lei
pe termen lung” P(-)D
37) Inregistrarea minusului de materii prime
601 - ,,Cheltuieli cu materiile prime” A(+)D 601 = 301 500 lei
301 - ,,Materii prime” A(-)C
38) Imputarea minusului
461 - ,,Debitori diversi” A(+)D 461 = % 809,2 lei
7588 - ,,Alte venituri din exploatare” P(+)C 7588 680 lei
4427 - ,,TVA colectata” P(+)C 4427 129,2 lei
32
Incasare imputare
5311 - ,,Casa in lei”A(+)D 5311 = 461 809,2 lei
461 - ,,Debitori diversi” A(-)C
39) Virarea numerarului la banca
5311 - ,,Casa in lei” A(-)C 581 = 5311 6.000 lei
581 - ,,Viramente interne” A/P(+)D
5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(+)D 5121 = 581 6.000 lei
581 - ,,Viramente interne” A/P(-)C
40) Regularizare TVA
4423 - ,,TVA de plata” P(+)C 4427 = % 6.218,7 lei
4426 - ,,TVA deductibila” A(-)C 4426 5.511,9 lei
4427 - ,,TVA colectata” P(-)D 4423 706,8 lei
Plata obligatiei fata de bugetul statului
4423 - ,,TVA de plata” P(-)D 4423 = 5121 706,8 lei
5121 - ,,Conturi curente la banci” A(-)C
41) Inchidere conturi de venituri
121 - ,,Profit si pierdere” A/P(+)C % = 121 32.738,3333 lei
701 - ,,Venituri din vanz. prod. finite” P(-)D 701 26.250 lei
704 - ,,Venituri din lucrari executate si 704 1.000 lei
servicii prestate” P(-)D 707 4.800 lei
707 - ,,Venituri din vanzarea marfurilor” P(-)D 7588 680 lei
7588 - ,,Alte venituri din exploatare” P(-)D 771 8,3333 lei
771 - ,,Ven. din subv. pt. ev. except. si altele similare” P(+)C
Inchidere conturi cheltuieli
121 - ,,Profit si pierdere” A/P(+)D 121 = % 27.076,6667 lei
601 - ,,Cheltuieli cu materii prime” A(-)C 601 13.000 lei
605 - ,,Cheltuieli privind energia si apa” A(-)C 605 100 lei
33
607 - ,,Cheltuieli privind marfurile” A(-)C 607 4000 lei
608 - ,,Cheltuieli privind ambalajele” A(-)C 608 1500 lei
635 - ,,Ch. cu alte impozite, taxe si 635 135 lei
varsaminte asimilate” A(-)C 641 6000 lei
641 - ,,Cheltuieli cu salariile 6451 1470 lei
personalului” A(-)C 6453 420 lei
6451 - ,,Contributia unitatii la 6458 210 lei
asigurarile sociale” A(-)C
6453 - ,,Contrib. angajatilor la
asigurarile sociale de sanatate” A(-)C
6458 - ,,Alte cheltuieli privind
asigurarile si protectia sociala” A(-)C
II.3. INREGISTRAREA SISTEMATICA
D Cap. soc. subscris C D Profit si pierdere C
Si 42.500 lei 32.738,3333 lei
RD 0 0 RC 26.941,6667 lei
TSD 0 42.500 lei TSC RD 27.076,6667 lei 32.738,3333 lei RC
42.500 lei SFC TSD 27.076,6667 lei 32.738,3333 lei TSC
5.661,6666 lei SFC
D Subventii pt. investitii C D Credite bancare pe t. lung C
1.000 lei 10.000 lei
8,3333 lei 83,3333 lei
RD 8,3333 lei 1.000 lei RC RD 83,3333 lei 10.000 lei RC
TSD 8,3333 lei 1.000 lei TSC TSD 83,3333 lei 10.000 lei TSC
991,6667 lei SFC 9.916,6667 lei SFC
D Dob. aferente cred. b. pe t. lung C D Constructii C
34
33,3333 lei Si 10.000 lei
33,3333 lei 5.000 lei
RD 33,3333 lei 33,3333 lei RC RD 5.000 lei 0 RC
TSD 33,3333 lei 33,3333 lei TSC TSD 15.000 lei 0 TSC
SFD 15.000 lei
D Inst. tehnice, mijl. de transp… C D Amortizarea constructiilor C
Si 8.000 lei
7.000 lei 41,6667 lei
RD 7.000 lei 0 RC
TSD 15.000 lei 0 TSC RD 0 41,6667 lei RC
TSD 0 41,6667 lei TSC
SFD 15.000 lei 41,6667 lei SFC
D Amortizarea inst. tehn.,mijl. transp…C D Materii prime C
166,6667 lei Si 5.000 lei
RD 0 166,6667 lei RC 910 lei
TSD 0 166,6667 lei TSC 2.500 lei
166,6667 lei SFC 12.000 lei
10.000 lei
500 lei
RD 12.910 lei 13.000 lei RC
TSD 17.910 lei 13.000 lei TSC
SFD 4.910 lei
35
D Mat. de nat. ob. de inventar C D Produse finite C
Si 2.000 lei 5.000 lei
RD 0 0 RC 2.500 lei
TSD 2.000 lei 0 TSC 12.000 lei
SFD 2.000 lei 14.500 lei
RD 12.000 lei 17.000 lei RC
TSD 17.000 lei 17.000 lei TSC
D Marfuri C
4.000 lei D Diferente de pret la marfuri C
1.712 lei 800 lei
5.712 lei 800 lei
RD 5.712 lei 5.712 lei RC RD 800 lei 800 lei RC
TSD 5.712 lei 5.712 lei TSC TSD 800 lei 800 lei TSC
D Ambalaje C
Si 1.500 lei
1.500 lei
RD 0 1.500 lei RC
TSD 1.500 lei 1.500 lei TSC
D Furnizori C D Furnizori de imobilizari C
1.082,9 lei 8.330 lei
1.082,9 lei 8.330 lei
14.280 lei 5.950 lei
36
119 lei 5.950 lei
119 lei
4.760 lei RD 14.280 lei 14.280 lei RC
4.760 lei TSD 14.280 lei 14.280 lei TSC
14.280 lei
RD 20.241,9 lei 20.241,9 lei RC
TSD 20.241,9 lei 20.241,9 lei TSC
D Furnizori-facturi nesosite C
1.082,9 lei
1.082,9 lei
D Clienti C
4.462,5 lei RD 1.082,9 lei 1.082,9 lei RC
4.462,5 lei TSD 1.082,9 lei 1.082,9 lei TSC
1.190 lei
1.190 lei
26.775 lei
26.775 lei
RD 32.427,5 lei 32.427,5 lei RC
TSD 32.427,5 lei 32.427,5 lei TSC
D Avansuri acordate personalului C
2.450 lei
2.450 lei
D Personal-salarii datorate C
6.000 lei RD 2.450 lei 2.450 lei RC
3.970 lei TSD 2.450 lei 2.450 lei TSC
2.030 lei
RD 6.000 lei 6.000 lei RC
37
TSD 6.000 lei 6.000 lei TSC
D Contrib. unit. la asig.soc. C D Contrib. pers. la asig. soc. C
1.470 lei 570 lei
1.470 lei 570 lei
RD 1.470 lei 1.470 lei RC RD 570 lei 570 lei RC
TSD 1.470 lei 1.470 lei TSC TSD 570 lei 570 lei TSC
D CASS- angajator C D CASS- angajati C
420 lei 390 lei
420 lei 390 lei
RD 420 lei 420 lei RC RD 390 lei 390 lei RC
TSD 420 lei 420 lei TSC TSD 390 lei 390 lei TSC
D Contrib. unit. la fondul de somaj C D Contrib. pers. la fondul de somaj C
210 lei 60 lei
210 lei 60 lei
RD 210 lei 210 lei RC RD 60 lei 60 lei RC
TSD 210 lei 210 lei TSD TSD 60 lei 60 lei TSC
D TVA de plata C D TVA deductibila C D TVA colectata C
706,8 lei 1.330 lei 712,5 lei
706,8 lei 172,9 lei 190 lei
Rd 706,8 lei 706,8 lei Rc 950 lei 912 lei
38
Tsd 706,8 lei 706,8 lei Tsc 2.280 lei 4.275 lei
19 lei 129,2 lei
60 lei 5.511,9 lei 6.218,7 lei
Rd 6.218,7 lei 6.218,7 lei Rc
Rd 5.511,9 lei 5.511,9 lei Rc Tsd 6.218,7 6.218,7 lei Tsc
Tsd 5.511,9 lei 5.511,9 lei Tsc lei
D TVA neexigibila C D Imp. pe ven. de nat. salariilor C
172,9 lei 500 lei
172,9 lei 500 lei
912 lei RD 500 lei 500 lei RC
912 lei TSD 500 lei 500 lei TSC
RD 1.084,9 lei 1.084,9 lei RC
TSD 1.084,9 lei 1.084,9 lei TSC
D Subventii C D Debitori diversi C
1000 lei 809,2 lei
1000 lei 809,2 lei
RD 1000 lei 1000 lei RC RD 809,2 lei 809,2 lei RC
TSD 1000 lei 1000 lei TSC TSD 809,2 lei 809,2 lei TSC
D Conturi la banci in lei C D Casa in lei C
Si 15.000 lei Si 1.000 lei
1.082,9 lei 2.500 lei
8.330 lei 2.450 lei
39
1.000 lei 119 lei
10.000 lei 1.190 lei
2.500 lei 5.712 lei
4.462,5 lei 2.030 lei
4.760 lei 809.2 lei
2.235 lei 6.000 lei
1.520 lei RD 10.211,2 lei 10.599 lei RC
5.950 lei TSD 11.211,2 lei 10.599 lei TSC
26.775 lei
14.280 lei SFD 612,2 lei
116,6666 lei
6.000 lei
706,8 lei
RD 48.237,5 lei 41.481,3666 lei RC
TSD 63.237,5 lei 41.481,3666 lei TSC
SFD 21.756,1334 lei
D Viramente interne C D Ch. cu mat. prime C
2.500 lei 2.500 lei
2.500 lei 10.000 lei
6.000 lei 500 lei
6.000 lei 13.000 lei
RD 8.500 lei 8.500 lei RC RD 13.000 lei 13.000 lei RC
TSD 8.500 lei 8.500 lei TSC TSD 13.000 lei 13.000 lei TSC
D Ch. priv. energia si apa C D Ch. privind marfurile C
100 lei 4.000 lei
100 lei 4.000 lei
RD 100 lei 100 lei RC RD 4.000 lei 4.000 lei RC
40
TSD 100 lei 100 lei TSC TSD 4.000 lei 4.000 lei TSC
D Ch. privind ambalajele C D Ch. cu salariile pers. C
1.500 lei 6.000 lei
1.500 lei 6.000 lei
RD 1.500 lei 1.500 lei RC RD 6.000 lei 6.000 lei RC
TSD 1.500 lei 1.500 lei TSC TSD 6.000 lei 6.000 lei TSC
D CAS- unitate C D CASS- unitate C
1.470 lei 420 lei
1.470 lei 420 lei
RD 1.470 lei 1.470 lei RC RD 420 lei 420 lei RC
TSD 1.470 lei 1.470 lei TSC TSD 420 lei 420 lei TSC
D Alte ch. priv. asig. si prot. soc. C D Ch. privind dobanzile C
210 lei 33,3333 lei
210 lei 33,3333 lei
RD 210 lei 210 lei RC RD 33,3333 lei 33,3333 lei RC
TSD 210 lei 210 lei TSC TSD 33,3333 lei 33,3333 lei TSC
D Ch. de exploatare priv. am. imob. C D Ven. din vz. prod. fin. C
208,3334 lei 3.750 lei
208,3334 lei 22.500 lei
RD 208,3334 lei 208,3334 lei RC 26.250 lei
TSD 208,3334 lei 208,3334 lei TSC RD 26.250 lei 26.250 lei RC
TSD 26.250 lei 26.250 lei TSC
41
D Ven. din lucrari exec. si serv. prestate C D Ven. din vz. mf. C
1.000 lei 4.800 lei
1.000 lei 4.800 lei
RD 1.000 lei 1.000 lei RC RD 4.800 lei 4.800 lei RC
TSD 1.000 lei 1.000 lei TSC TSD 4.800 lei 4.800 lei TSC
D Variatia stocurilor C D Alte venituri din expl. C
5.000 lei 680 lei
2.500 lei 680 lei
12.000 lei RD 680 lei 680 lei RC
14.500 lei TSD 680 lei 680 lei TSC
RD 17.000 lei 17.000 lei RC
TSD 17.000 lei 17.000 lei TSC
D Ven. din subv. pt.ev. extrordinare C D Ch. cu alte impozite, taxe… C
8,3333 lei 135 lei
8,3333 lei 135 lei
RD 8,3333 lei 8,3333 lei RC RD 135 lei 135 lei RC
TSD 8,3333 lei 8,3333 lei TSC TSD 135 lei 135 lei TSC
D Camera de munca C D Fond de accidente C
45 lei 90 lei
45 lei 90 lei
RD 45 lei 45 lei RC RD 90 lei 90 lei RC
TSD 45 lei 45 lei TSC TSD 90 lei 90 lei TSC
42
III. INTOCMIREA DOCUMENTELOR CONTABILE, A REGISTRELOR
CONTABILE, A DECLARATIILOR SI A DECONTURILOR
Unul din procedeele metodei contabilitatii, specific si altor discipline economice, este
documentatia. Acesta este un procedeu ce consta in faptul ca orice operatie economica
referitoare la existenta si miscarea elementelor patrimoniale, trebuie sa fie consemnata in
documente ce fac dovada infaptuirii lor.
Consemnarea fenomenelor si proceselor economice in documente se realizeaza dupa
criterii bine stabilite si in functie de necesitatile practice, constituind baza intregului
sistem de evidenta al intreprinderii.
Culegerea si consemnarea in documente a informatiei contabile se realizeaza manual
sau prin mijloace tehnice moderne (pe calculator).
Documentele sunt acte scrise ce cuprind informatii letrice si numerice si se utilizeaza
in toate lucrarile de contabilitate reflectand toate operatiile legate de existenta si miscarea
surselor, mijloacelor si proceselor economice din cadrul unitatii patrimoniale, relatiile de
drepturi si obligatii generate de aceste operatii, precum si rezultatele obtinute din
activitatea desfasurata.
Documentele de evidenta contabila prezinta o importanta deosebita in urmatoarele
privinte:
- Fac dovada infaptuirii operatiilor economice, stand la baza inregistrarilor
din contabilitate;
- Ajuta la infaptuirea controlului economic si financiar, pentru apararea
averii intreprinderii (cu ajutorul lor se descopera nereguli privind lipsuri si
sustrageri de bunuri, efectuarea de cheltuieli si plati fara baza legala, etc.);
- Servesc ca proba in instanta, in cazul in care intreprinderea se afla in litigiu
cu alte institutii.
43
Desi continutul documentelor difera in functie de natura operatiei economice pe care o
reflecta, ele prezinta o serie de elemente comune, cum ar fi: denumirea unitatii emitente,
adresa si compartimentul ce l-a intocmit, data intocmirii documentului si a efectuarii
operatiei, explicatia operatiei economice pe care o reflecta si baza legala in care a fost
intocmit (Legea sau Hotararea de Guvern), datele cantitative si valorice (cantitate, pret
unitar, valoare), semnaturile persoanelor care au intocmit documentul si care raspund de
intocmirea acestuia.
Prelucrarea documentelor se poate face manual sau cu ajutorul calculatorului, aceasta
din urma capatand o pondere tot mai insemnata deoarece asigura exactitatea datelor si
reducerea volumului de munca.
Periodic, legislatia in vigoare elaboreaza norme si instructiuni precise privind: forma,
continutul si structura documentelor contabile, precum si pentru intocmirea si utlizarea
acestora.
Documentele contabile oficiale se tin in limba romana si in moneda nationala. Pentru
operatiile in devize se prevede necesitatea inregistrarii in contabilitate in devize si in lei la
cursul de schimb in vigoare, la data efectuarii operatiilor. Subunitatile din strainatate pot
tine evidenta contabila in timpul anului numai in devize, iar la sfarsitul exercitiului,
acestea fac convertirea in lei prin conturile de conversie. Convertirea se aplica si in cazul
creantelor si datoriilor in valuta.
Cea mai importanta clasificare a documentelor este aceea dupa rolul lor in cadrul
sistemului informational contabil, astfel:
1. Documente justificative - consemneaza toate operatiile economice si
financiare in momentul si la locul producerii lor, constituind baza
inregistrarilor in contabilitate:,,Orice operatiune patrimoniala se
consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza
inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document
justificativ. Ele angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit,
vizat si aprobat ori inregistrat in contabilitate”.
Intrucat majoritatea documentelor sunt intocmite de catre celelalte
compartimente din intreprindere, si nu in cadrul resortului financiar contabil,
pentru a se asigura un ritm normal al lucrarilor contabile, este necesar un mod
unitar de intocmire, circulatie, prelucrare si pastrare a documentelor
44
justificative, sarcina ce revine conducatorului compartimentului financiar-
contabil in colaborare cu celelalte compartimente.
Inregistrarea in contabilitate a operatiilor patrimoniale se face chronologic,
prin respectarea succesiunii documentelor justificative, dupa data de
intocmire sau de intrare in unitate si sistematic in registrele deschise pentru
conturile sintetice si analitice, in conformitate cu forma de contabilitate
adoptata.
2. Registre contabile – sunt formulare folosite pentru inregistrarea operatiilor
economice in conturi, furnizand informatii privind starea si miscarea
patrimoniului. Ele reprezinta fisierul de date privind contabilitatea curenta.
Potrivit dispozitiilor legale, fiecare agent economic trebuie sa foloseasca in
contabilitate urmatoarele registre: Registrul Jurnal, Registrul Inventar si
Cartea Mare.
Registrul Jurnal – este utilizat de unitatile mari si mijlocii. Este acel
document obligatoriu de inregistrare cronologica a documentelor justificative
sau cumulative in care se reflecta operatii economice, servind ca proba in
litigii si pentru organele fiscale. Acesta se prezinta sub forma unui Registru
Jurnal General si inregistreaza zilnic operatiile economice sau periodic, pe
baza unor registre auxiliare folosite pentru operatii de acelasi fel. Principalele
Registre Jurnal Auxiliare ce pot fi utilizate privesc: aprovizionarile, vanzarile,
casa, banca, operatiile diverse, etc. in functie de necesitatile unitatii. Periodic,
de regula lunar, totalurile din Registrele Jurnal Auxiliare se centralizeaza in
Registrul Jurnal General. In cazul utilizarii calculatorului totalurile rezultate
din registrele obtinute pe calculator se trec manual in Registrul Jurnal parafat.
Registrul Jurnal este supus snuruirii, parafarii si certificarii de catre organele
fiscale teritoriale. La unitatile mici, in locul Registrului Jurnal se foloseste
Registrul de Incasari si Plati, care serveste ca document de inregistrare
operativa a operatiilor efectuate pe baza actelor justificative, reprezentand
operatii in numerar, prin contul curent de la banca, cumparari si vanzari de
marfuri facute pe credit, indifferent daca a avut loc plata respectiva. Acesta se
numeroteaza, snuruieste si se vizeaza de catre organele fiscale teritoriale.
45
Registrele pentru evidenta sistematica – servesc la inregistrarea si gruparea
operatiilor economice si financiare dupa natura lor si in cadrul acesteia in
ordinea succesiunii in timp si a sensului modificarii, adica in debitul sau
creditul fiecarui cont, formulare denumite Cartea Mare. Aceasta serveste la
stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe fiecare cont sintetic, putand avea
diverse forme: fisa de cont pentru operatiuni diverse (nu dezvolta pe conturi
corespondente rulajul debitor si creditor), fisa de cont pentru conturi
corespondente (folosit de unitatile care aplica forma de contabilitate pe
jurnale). Registrul Cartea Mare serveste si la verificarea inregistrarilor
contabile effectuate, intocmirea balantei de verificare a conturilor sintetice, la
furnizarea de informatii pentru analiza economica si financiara.
Registrul Inventar – reprezinta documentul contabil obligatoriu de
inregistrare anuala, grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului, precum
si a continutului fiecarui post de bilant pe baza datelor cuprinse in procesele
verbale de inventariere si a bilantului anual.
Tipurile de registre prezentate se folosesc in cadrul tuturor tehnicilor de prelucrare si
inregistrare a datelor continutul lor fiind acelasi, diferita fiind doar forma de prezentare a
lor.
3. Documente de sinteza si raportare – sunt documente prin care se
centralizeaza si se transmit informatii in afara intreprinderii (Bilantul contabil, Contul de
profit si pierdere si Anexele la bilant). Acestea cuprind informatii de sinteza privind
structura patrimoniala a intreprinderii, structura cheltuielilor si a veniturilor, rezultatul
financiar obtinut, precum si o serie de situatii anexe (situatia stocurilor, a creantelor si
datoriilor, a imobilizarilor, a provizioanelor, etc.).
Datorita faptului ca pentru operatii de acelasi fel se utilizeaza acelasi gen de
documente, un rol foarte important il are tipizarea documentelor (stabilirea unor tipuri
unitare de documente – ca marime, continut, format si destinatie). Documentele comune
privind activitatea financiar-contabila si modelele registrele utilizate in contabilitate de
catre toate unitatile patrimoniale sunt prevazute in ,,Nomenclatorul privind modelele
registrelor si formularelor tipizate comune privind activitatea financiara si contabila”
emis de Ministerul Finantelor, prezentat in paginile urmatoare.
46
Nr. crt. Denumirea formularului Cod Utilizare
0 1 2 3
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
I. REGISTRE DE CONTABILITATE
Registrul Jurnal
- Registrul Jurnal de incasari si plati
Registrul inventar
Cartea Mare
- Cartea Mare (sah)
II. MIJLOACE FIXE
Registrul numerelor de inventar
-Registrul pentru evidenta mijloacelor
fixe
Fisa mijlocului fix
Bon de miscare a mijloacelor fixe
Proces verbal de scoatere din
functiune a mijloacelor fixe/de
declasare a unor bunuri materiale
III. MATERIALE
14-1-1
14-1-1a
14-1-2
14-1-3
14-1-3a
14-2-1
14-2-1a
14-2-2
14-2-3A
14-2-3aA
Inregistrare cronologica
Inregistrare operativa a incasarilor
si platilor
Inventarierea patrimoniului
Inregistrarea sistematica in fiecare
cont
Atribuirea numerelor de inventar
Atribuirea numerelor de inventar
si contabilitatea analitica
Contabilitatea analitica
Predare-primire intre sectii,
compartimente, transport
Aprobare a casarii si scoatere din
functiune
47
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
Nota de receptie si constatare de
diferente
Bon de primire (consignatie)
Bon de predare-transfer-restituire
Bon de consum
-Bon de consum (colectiv)
-Fisa limita de consum
-Fisa limita de consum (colectiva)
-Lista zilnica de alimente
Dispozitie de livrare
Aviz de insotire a marfii
Borderou de predare a documentelor
Fisa de magazie
-Fisa de magazie (cu doua unitati de
masura)
- Fisa de magazie a documentelor
- Fisa de magazie cu repartizarea
iesirilor
Fisa de evidenta a obiectelor de
inventar in folosinta
- Fisa de evidenta a materialelor si
obiectelor de inventar pe locuri de
folosinta
Fisa de cont analitic pentru valori
materiale
Registrul stocurilor
14-3-1A
14-3-2
14-3-3A
14-3-4A
14-3-4aA
14-3-4bA
14-3-4cA
14-3-4dA
14-3-5A
14-3-6a
14-3-7
14-3-8
14-3-8a
14-3-8b
14-3-8c
14-3-9
14-3-9a
14-3-10
14-3-11
Receptia bunurilor materiale
achizitionate
Primirea in consignatie
Obtinerea productiei din productie
proprie si transfer
Consum de materii prime si
materiale
Eliberare pentru vanzare a
bunurilor din deposit
Insoteste marfa pe timpul
transportului
Predarea la contabilitate a
documentelor de la gestiuni
Evidenta operativa a stocurilor la
magazine
Evidenta operativa si analitica a
obiectelor de inventar in folosinta
Contabilitatea analitica a
stocurilor
Contabilitatea analitica a
48
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
Lista de inventariere
IV. MIJLOACE BANESTI SI
DECONTARI
Chitanta
-Chitanta (pentru operatii valutare)
Chitanta fiscala
Proces verbal de plati
Dispozitie de plata-incasare catre
casierie
Imputernicire
Borderoul documentelor achitate cu
cecuri de decontare
Registrul de casa
- Registrul de casa (in valuta)
Dispozitie bugetara
Decont privind impozitul pe circulatie
Factura
V. SALARII SI ALTE DREPTURI DE
PERSONAL
Stat de salarii
- stat de salarii
- stat de salarii (fara elemente
componente ale salariului total)
- stat de salarii (fara elementele
14-3-12
14-4-1
14-4-1a
14-4-2
14-4-3A
14-4-4
14-4-5
14-4-6
14-4-7A
14-4-7aA
14-4-8
14-4-9
14-4-10
14-5-1
14-5-1a
14-5-1b
14-5-1c
stocurilor
Inventarierea stocurilor
Incasari in numerar
Incasari, impozite la fisc
Predarea banilor de catre casierul
unitatii casierului platitor si
justificarea lor
Dispozitie catre casierie pentru
plata/incasare de bani
Incasarea unor drepturi banesti
cand titularul nu se prezinta
Lista a documentelor platite cu
cecuri
Evidenta operativa a incasarilor,
platilor si a soldului de casa
Repartizarea si retragerea
creditelor bugetare
Calculul si decontarea impozitului
Facturarea si decontarea bunurilor
livrate, lucrarilor executate si
serviciilor prestate
Calculul si plata salariilor
49
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
componente ale salariului total)
- lista de avans chenzinal
- lista de avans chenzinal
- lista de indemnizatii pentru concediu
de odihna
- desfasuratorul indemnizatiilor platite
in contul asigurarilor sociale de stat
- drepturi banesti – chenzina I (extras)
- drepturi banesti – chenzina II
(extras)
Fisa de evidenta a salariilor
- Fisa de evidenta a salariilor (cu
elemente componente ale salariului total)
Stat de pensii
Ordin de deplasare (delegatie)
- Ordin de deplasare in strainatate
Decont de cheltuieli (pentru deplasari
externe)
- Decont de cheltuieli valutare
VI. CONTABILITATE GENERALA
Nota de debitare-creditare
Nota de contabilitate
Extras de cont
Jurnal-situatie privind operatiile
contabile
Jurnal-situatie privind operatiile de
14-5-1d
14-5-1e
14-5-1f
14-5-1g
14-5-1h
14-5-1i
14-5-2
14-5-2a
14-5-3
14-5-4
14-5-4a
14-5-5
14-5-5a
14-6-1A
14-6-2A
14 -6-3
14-6-4
14-6-5
Drepturi cuvenite pensionarilor
incadrati in munca
Dispozitie pentru deplasare si
decontarea avansului ridicat
Decontarea cheltuielilor efectuate
cu deplasare in lei si in valuta
Operatii de decontare in cadrul
intreprinderilor de grup
Inregistrarea cronologica
Confirmarea operatiilor efectuate
prin conturile de la banci
Registre contabile utilizate in
forma de contabilitate pe jurnale
pentru inregistrare cronologica si
sistematica
50
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
casa si de banca
Jurnal privind decontarile cu furnizorii
Situatia incasarii-achitarii facturii
Jurnal privind consumurile si alte iesiri
de materiale
Situatie privind miscarea materialelor
si cheltuielilor de transport-aprovizionare
Jurnal privind salariile si contributia la
asigurarile sociale
Jurnal privind repartizarea si
decontarea cheltuielilor de productie
Jurnal privind vanzarea produselor si
alte iesiri
Jurnal pentru vanzarea marfurilor si
alte iesiri
Borderou de primire a obiectelor in
consignatie in ziua de …
Borderou de iesire a obiectelor din
consignatie in ziua de …
Borderoul programarii la plata din ziua
de …
Jurnal privind operatii diverse
- jurnal pentru operatii diverse
- jurnal privind cumparari (TVA)
Situatia privind avansurile spre
decontare
Registrul pentru evidenta veniturilor
Registrul pentru evidenta cheltuielilor
si altor operatii
Fisa de cont analitic pentru costuri
efective
14-6-6
14-6-7
14-6-8
14-6-9
14-6-10
14-6-11
14-6-12
14-6-13
14-6-14
14-6-15
14-6-16
14-6-17
14-6-17a
14-6-17b
14-6-18
14-6-19
14-6-20
14-6-21
Evidenta obiectelor primite in
consignatie
Evidenta iesirii obiectelor din
consignatie
Programarea platii
Inregistrarea cronologica si
sistematica
Contabilitatea analitica a
avansurilor spre decontare
Evidenta analitica a veniturilor
Evidenta analitica a cheltuielilor
Contabilitatea analitica a
costurilor si a cheltuielilor
51
56.
57.
58.
59.
- Fisa de cont analitic pentru cheltuieli
indirecte
Fisa de cont pentru operatii diverse
- Fisa de cont pentru operatii diverse
(in valuta si in lei)
Document cumulativ
- Document cumulativ
- Document cumulativ
- Document cumulativ
Scadentarul cheltuielilor
Balanta de verificare
- Balanta de verificare (cu trei
egalitati)
- Balanta de verificare (cu doua
egalitati)
- Balanta analitica a valorilor materiale
VII. BILANTUL CONTABIL
14-6-21a
14-6-22
14-6-22a
14-6-24
14-6-24a
14-6-24b
14-6-24c
14-6-29
14-6-30
14-6-30a
14-6-30b
14-6-30c
indirecte
Contabilitatea sintetica si analitica
Includerea esalonata in
cheltuielile exercitiului a
cheltuielilor anticipate
Centralizarea si verificarea datelor
contabilitatii curente
Generalizarea datelor
contabilitatii curente
Odata inregistrate operatiile economice in documente, o importanta deosebita o
reprezinta verificarea documentelor, adica controlul de forma si de fond a conditiilor pe
care acestea trebuie sa le indeplineasca.
Verificarea de forma se refera la: folosirea tipului de document adecvat operatiei
consemnate, completarea tuturor rubricilor cerute de document, existenta semnaturilor
persoanelor ce raspund pentru intocmirea documentelor, existenta numerelor de ordine pe
fiecare exemplar, corectitudinea calculelor, etc.
Verificarea de fond se refera la legalitatea operatiei, necesitatea si oportunitatea
operatiei (ex.: cumpararea unui mijloc fix sa se faca numai daca acesta este necesar
52
pentru desfasurarea activitatii unitatii si doar daca exista posibilitatea financiara de a
plati), realitatea operatiei, rentabilitatea operatiei, vanzarea de produse finite la preturi
avantajoase care sa permita incasari ridicate si obtinerea de profit, etc.
Operatia de verificare a documentelor contabile este pe deplin eficienta daca se
efectueaza de alte persoane decat cele ce le-au intocmit.
Daca se constata erori, acestea se aduc la cunostinta celor ce au intocmit documentul,
iar corectarea se face prin taierea cu o linie orizontala a textului sau sumei gresite si
scrierea corecta, alaturat, insotita de semnatura corectorului.
Exceptie de la cele de mai sus fac documentele referitoare la mijloacele banesti
(chitanta de casa, ordin de plata, fila de CEC, etc.), care nu pot fi corectate. In cazul
acesta, documentul eronat se anuleaza prin taierea cu o linie oblica, inscrierea cuvatului
ANULAT si ramanerea lui la carnet, fara a fi detasat. Se va completa un nou document
cu datele corecte.
Pentru a-si indeplini functiile in cadrul intreprinderii, documentele contabile trebuie
sa parcurga, din momentul intocmirii si pana la arhivare, un circuit bine definit, cat mai
clar si mai scurt posibil.
In acest sens in intreprindere se stabileste numarul si felul documentelor ce trebuie
intocmite la fiecare compartiment, persoanele ce le intocmesc, termenul de intocmire si
compartimentul de destinatie. Astfel, circuitul difera in functie de dimensiunea si
structura organizatorica a intreprinderii, de natura operatiilor economice consemnate si de
mijloacale utilizate pentru intocmirea si prelucrarea documentelor.
Exemple: - Nota de intrare-receptie a materiilor prime- se intocmeste la magazia de
materii prime de catre gestionar in momentul receptiei, in trei exemplare: originalul se
trimite la compartimentul contabilitate, o copie se trimite la compartimentul
aprovizionare, iar cealalta copie ramane la magazie.
- Factura fiscala , pentru vanzarea de produse finite- se intocmeste la magazia
de produse finite de catre gestionar in momentul vanzarii in patru exemplare: originalul
se trimite clientului, doua copii se trimit la compartimentul contabilitate, iar o copie
ramane la magazine.
- Ordinul de plata , pentru achitarea datoriilor fata de furnizor- se intocmeste
la compartimentul financiar in trei exemplare: originalul se trimite bancii, o copie se
trimite furnizorului, iar o copie ramane la compartimentul contabilitate.
53
- Statul de plata , pentru achitarea salariilor angajatiilor- se intocmeste de
compartimentul salarizare in doua exemplare: originalul se trimite la compartimentul
contabilitate, iar o copia ramane la compartimentul salarizare.
Odata intocmite, documentele se aseaza intr-o ordine stabilita, in scopul de a fi
pastrate si gasite cu usurinta in caz de nevoie.
Criteriile de asezare a documentelor pot fi:
Dupa natura operatiilor economice pe care le reflecta (ex.: documente privind
intrari de bunuri, documente privind consumurile, documente privind salariile,
etc.);
Dupa data intocmirii sau inregistrarii lor;
Dupa alfabet (conform denumirii intreprinderilor respective);
Dupa amplasarea geografica.
In practica se utilizeaza frecvent primele criterii.
Documentele asezate conform criteriilor de mai sus se pastreaza in arhiva curenta,
respectiv la compartimentele si serviciile din cadrul intreprinderii, care le intocmesc
si le utilizeaza.
Dupa expirarea anului calendaristic, numai in contabilitatea exercitiului financiar,
documentele se predau la arhiva generala a intreprinderii cu aprobarea persoanelor
competente. Ele se pastreaza in arhiva pe termene diferite in functie de reglementarile
legale si de categoria din care fac parte.
De exemplu, documentele justificative si registrele de contabilitate se pastreaza
timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost
intocmite. Statele de plata a salariilor se pastreaza timp de 50 de ani.
Conform legii, documentele pierdute, sustrase sau distruse din diverse cauze
trebuie reconstituite in termen de 30 de zile de la constatare.
Cre
dito
are
42.5
00 le
i
5.6
61,6
666
9
91,6
667
9.9
16,6
667
- - -
41,6
667
lei
166
,666
7
- - - - - - - -
54
B
AL
AN
TA
DE
VE
RIF
ICA
RE
L
a da
ta d
e……
……
……
……
…..
Sol
duri
le
fina
leD
ebit
oare
- - - - -
15.0
00 le
i
15.0
00
- -
4.9
10 le
i
2.00
0 le
i
- - - - - -
Tot
al s
ume
Cre
dito
are
42.5
00 le
i
32.7
38,3
333
1.0
00 le
i
10.0
00 le
i
33,3
333
lei
- -
13.0
00 le
i
-
17.0
00 le
i
5.71
2 le
i
800
lei
1.50
0 le
i
20.2
41,9
14.2
80 le
i
Deb
itoa
re -
27.0
76,6
667
8,
3333
lei
83,
3333
lei
33,3
333
lei
5.0
00 le
i
7.0
00 le
i
- -
12.9
10 le
i
2.0
00 le
i
17.0
00 le
i
5.7
12 le
i
80
0 le
i
1.5
00 le
i
20.2
41,9
lei
14.2
80 le
i
Rul
ajel
e lu
nii c
uren
te Cre
dito
are
-
32.7
38,3
333
1.0
00 le
i
10.0
00 le
i
33,3
333
lei
- -
41,6
667
lei
16
6,66
67
13.0
00 le
i
-
17.0
00 le
i
5.7
12 le
i
80
0 le
i
1.5
00 le
i
20.2
41,9
14.2
80 le
i
Deb
itoa
re -
27.0
76,6
667
8,
3333
lei
83,
3333
lei
33,
3333
lei
5.0
00 le
i
7.0
00 le
i
- -
12.9
10 le
i
-
17.0
00 le
i
5.7
12 le
i
8
00 le
i
-
20.2
41,9
lei
14.2
80 le
i
Tot
al s
ume
prec
eden
te
C
redi
toar
e
42.5
00 le
i
- - - - - - - - - - - - - - - -
Deb
itoa
re
- - - - -
10.0
00
8.00
0 le
i
- -
5.00
0 le
i
2.0
00 le
i
- - -
1.5
00 le
i
- -
UN
ITA
TE
A…
……
…..
Den
umir
ea c
ontu
rilo
r
Cap
. sub
scri
s va
rsat
Pro
fit s
i pie
rder
e
Sub
vent
ii p
t. in
vest
itii
Cre
d. b
anca
re p
e t.
lung
Dob
.afe
r. c
r. b
. pe
t. lu
ng
Con
stru
ctii
Inst
.tehn
., m
ijl.d
e tr
ansp
...
Am
orti
z. c
onst
ruct
ii
Am
orti
z. in
st. t
ehn…
Mat
erii
pri
me
Mat
. de
nat.
ob. d
e in
v.
Pro
duse
fin
ite
Mar
furi
Dif
. de
pret
la m
arfu
ri
Am
bala
je
Fur
nizo
ri
Fur
nizo
ri d
e im
obil
izar
i
Sim
b.
cont
1012
121
131
1621
1682
212
213
2812
2813
301
303
345
371
378
381
401
404
55
- - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.08
2,9
lei
32.4
75 le
i
6.0
00 le
i
2.45
0 le
i
1.4
70 le
i
5
70 le
i
4
20 le
i
3
90 le
i
2
10 le
i
60 le
i
706
,8 le
i
5.51
1,9
lei
6.21
8,7
lei
1.08
4,9
lei
5
00 le
i
1.0
00 le
i
45 le
i
90 le
i
1.08
2,9
lei
32.4
75 le
i
6.00
0 le
i
2.45
0 le
i
1.4
70 le
i
5
70 le
i
4
20 le
i
3
90 le
i
2
10 le
i
60 le
i
706
,8 le
i
5.51
1,9
lei
6.21
8,7
lei
1.08
4,9
lei
5
00 le
i
1.0
00 le
i
45 le
i
90 le
i
1.08
2,9
lei
32.4
75 le
i
6.0
00 le
i
2.45
0 le
i
1.4
70 le
i
5
70 le
i
4
20 le
i
3
90 le
i
2
10 le
i
60 le
i
706
,8 le
i
5.51
1,9
lei
6.21
8,7
lei
1.08
4,9
lei
5
00 le
i
1.0
00 le
i
45 le
i
90 le
i
1.08
2,9
lei
32.4
75 le
i
6.00
0 le
i
2.45
0 le
i
1.4
70 le
i
5
70 le
i
4
20 le
i
3
90 le
i
2
10 le
i
60 le
i
706
,8 le
i
5.51
1,9
lei
6.21
8,7
lei
1.08
4,9
lei
5
00 le
i
1.0
00 le
i
45 le
i
90 le
i
- - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - -
Fur
niz.
- fa
ctur
i nes
osit
e
Cli
enti
Per
sona
l-sa
lari
i dat
orat
e
Ava
nsur
i aco
rdat
e pe
rs.
Con
trib
. soc
. la
asig
. soc
.
Con
trib
. per
s. la
asi
g. s
oc.
CA
SS
- a
ngaj
ator
CA
SS
- a
ngaj
ati
Con
trib
. uni
t. la
f. d
e so
maj
Con
trib
. per
s. la
f. d
e so
maj
TV
A d
e pl
ata
TV
A d
educ
tibi
la
TV
A c
olec
atat
a
TV
A n
eexi
hibi
la
Imp.
p e
ven.
de
nat.
sal.
Sub
vent
ii
Cam
era
de m
unca
Fon
d de
acc
iden
te
408
4111
421
425
4311
4312
4313
4314
4371
4372
4423
4426
4427
4428
444
445
447.
1
447.
2
56
- - - - - - - - - - - - - - - - - -
612,
2 le
i
- - - - - - - - - - - - - - - - -
10.5
99 le
i
8.5
00 le
i
13.0
00 le
i
1
00 le
i
4.0
00 le
i
1.5
00 le
i
1
35 le
i
6.0
00 le
i
1.4
70 le
i
4
20 le
i
2
10 le
i
33,3
333
lei
208,
3334
lei
26.2
50 le
i
1.0
00 le
i
4.8
00 le
i
17.0
00 le
i
6
80 le
i
11.2
11,2
lei
8.5
00 le
i
13.0
00 le
i
1
00 le
i
4.0
00 le
i
1.5
00 le
i
1
35 le
i
6.0
00 le
i
1.4
70 le
i
4
20 le
i
2
10 le
i
33,3
333
lei
208,
3334
lei
26.2
50 le
i
1.0
00 le
i
4.8
00 le
i
17.0
00 le
i
6
80 le
i
10.5
99 le
i
8.5
00 le
i
13.0
00 le
i
1
00 le
i
4.0
00 le
i
1.5
00 le
i
1
35 le
i
6.0
00 le
i
1.4
70 le
i
4
20 le
i
2
10 le
i
33,3
333
lei
208,
3334
lei
26.2
50 le
i
1.0
00 le
i
4.8
00 le
i
17.0
00 le
i
6
80 le
i
10.2
11,2
lei
8.5
00 le
i
13.0
00 le
i
1
00 le
i
4.0
00 le
i
1.5
00 le
i
1
35 le
i
6.0
00 le
i
1.4
70 le
i
4
20 le
i
2
10 le
i
33,3
333
lei
208,
3334
lei
26.2
50 le
i
1.0
00 le
i
4.8
00 le
i
17.0
00 le
i
6
80 le
i
- - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.00
0 le
i
- - - - - - - - - - - - - - - - -
Cas
a in
lei
Vir
amen
te in
tern
e
Ch.
cu
mat
erii
le p
rim
e
Ch.
pri
vind
en.
si a
pa
Ch.
pri
vind
mar
furi
le
Ch.
pri
vind
am
bala
jele
Ch.
cu
alte
imp…
Ch.
cu
sala
riil
e pe
rs.
Con
trib
. un
it.
la a
sig.
soc.
CA
SS
- a
ngaj
ator
Alt
e ch
. pri
vind
asi
g.
Ch.
pri
vind
dob
anzi
le
Ch.
de
exp
loat
. pr
iv.
am.
Ven
. din
vz.
pro
d. f
in.
Ven
. din
lucr
ari e
xec…
Ven
. din
vz.
mar
furi
lor
Var
iati
a st
ocur
ilor
Alt
e ve
n. d
in e
xplo
at.
57
5311
581
601
605
607
608
635
641
6451
6453
6458
666
6811
701
704
707
711
7588
IV. ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI
Nr.crt. Indicatori Buget 2007
1. 1.Cifra de afaceri neta 32.150.000
2. Productia vanduta 27.300.000
3. Venituri din vanzarea marfurilor 4.850.000
4. Alte venituri din exploatare 680.000
5. VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 32.730.000
6. 2.a)Ch. cu materiile prime si materialele
consumabile
13.000.000
7. Alte ch. materiale 1.500.000
8. 2.b)Alte ch. din afara (cu energie si apa) 100.000
9. 2.c)Ch. privind marfurile 4.000.000
10. 3.Ch. cu personalul, din care: 8.100.000
11. a) Salarii 6.000.000
12. b) Ch. cu asigurarile si protectia sociala 2.100.000
13. 4. a) Amortizari si provizioane pt. deprecierea
imobilizarilor corporale si necorporale
208.333,4
14. 5. Alte ch. de exploatare (impozite, taxe si
varsaminte assimilate)
135.000
15. CH. DE EXPLOATARE- TOTAL 27.043.333,4
16. 6. Ch. privind dobanzile 33.333,3
17. CHELTUIELI FINANCIARE- TOTAL 33.333,3
18. Venituri extraordinare 8.333,3
19. VENITURI TOTALE 32.738.333,3
20. CHELTUIELI TOTALE 27.076.666,7
58
V. GESTIUNEA FINANCIARA A FIRMEI
V.1. GESTIUNEA CREANTELOR INTREPRINDERII
Societatea studiata ofera clientilor sai posibilitatea de a plati contravaloarea bunurilor
achizitionate dupa o anumita perioada de la momentul livrarii, adica le ofera acestora
credit comercial. In aceasta situatie, conturile de creante vor aparea cu sold debitor.
Creditul comercial este un contract informal si nu este intotdeauna insotit de un titlu de
credit, fiind generat in mod spontan ori de cate ori un client cumpara bunuri si servicii.
Firma S.C. ZIPER S.R.L. le ofera clientilor sai credit comercial in vederea stimularii
vanzarilor si implicit pentru cresterea profitului din activitatea de vanzari. Acordarea
creditului comercial este atat o decizie financiara, cat si o decizie de marketing si
necesita o stransa colaborare intre departamentele financiar, de vanzari si de marketing. O
crestere a vanzarilor, va determina o sporire a profitului brut inainte de impozitare, daca
firma opereaza in interiorul capacitatii de productie existente.
59
Pentru a-si putea adapta oferta in functie de situatia fiecarui client, firma incearca pe
cat posibil sa cunoasca situatia financiara a acestora, respectiv de cei 5 ,,C ” care stau la
baza evaluarii bonitatii clientilor, si anume:
Capacitatea clientilor de a plati;
Capitalul, respectiv conditiile financiare pe care trebuie sa le indeplineasca
clientii;
Caracterul, respectiv disponibilitatea dovedita a clientilor de a-si onora obligatiile
asumate;
Colateralele (garantiile): activele si instrumentele aflate la dispozitia creditorilor
pentru a-si putea recupera creantele in eventualitatea incetarii activitatii clientilor;
Conditiile: constau in analiza capacitatii clientilor de a plati in functie de
modificarea principalelor variabile si conditii ale pietei.
Pentru analiza bonitatii clientilor, societatea utilizeaza urmatoarele surse de
informare: istoricul relatiilor cu clientii respectivi, rating-urile agentiilor specializate,
contactarea bancilor si a partenerilor de afaceri ai respectivilor clienti, analiza situatiei
financiar-patrimoniale a clientilor pa baza informatiilor cuprinse in rapoartele periodice
publicate de acestia.
Monitorizarea conturilor de creante
Pentru a aprecia modul in care sunt administrate creantele firmei, se folosesc
indicatori financiari si clasificari ale creantelor in functie de vechimea lor.
Principalul indicator utilizat este numarul mediu de zile de creditare stabilit ca
raport intre soldul creantelor la un moment dat si vanzarile zilnice pe credit. Vanzarile
zilnice pe credit se calculeaza ca raport intre vanzarile anuale pe credit si numarul de zile
dintr-un an (365) sau numarul de zile de activitate (365-2*52-7).
In cazul societatii studiate vanzarile zilnice pe credit reprezinta raportul dintre 50.000
lei, vanzarile anuale pe credit si 365, numarul zilelor dintr-un an, adica 136,99 lei. Deci,
numarul mediu de zile de creditare este raportul dintre 2.200 lei, soldul creantelor si
vanzarile zilnice pe credit, respectiv 136,99 lei, adica 16 zile. Pentru a aprecia eficienta
politicii de acordare a creditului, numarul mediu de zile de creditare se poate compara cu
perioada de creditare propriu-zisa, iar daca acesta este mai mic putem vorbi de o situatie
60
favorabila. In cazul situatiei inverse este vorba de o situatie nefavorabila datorata, de
exemplu, neplatii la timp a unora dintre clienti. Cum numarul mediu de zile de creditare
este mai mic decat perioada de creditare propriu-zisa (20 zile) putem vorbi de o situatie
favorabila datorata platilor efectuate la timp de catre clienti.
Numarul mediu al zilelor de creditare se poate folosi si pentru constructia bugetului
de trezorerie deoarece ne precizeaza perioada medie in care vanzarile pe credit ale firmei
se transforma in disponibil. De asemenea, pentru realizarea echilibrului financiar este
necesar sa se indeplineasca si o alta conditie, si anume numarul mediu de zile de creditare
trebuie sa fie mai mic decat numarul mediu de zile de credit comercial primit, ce se
calculeaza ca raport intre soldul conturilor de furnizori si achizitiile zilnice pe credit.
Acestea din urma se pot calcula raportand achizitiile anuale la 365 sau la numarul zilelor
de activitate. Este important de asemenea sa se respecte si o alta conditie, si anume
numarul mediu de zile de creditare sa fie mai mic decat durata de folosire a datoriilor
comerciale, chiar daca conditia de mai sus nu este indeplinita.
Monitorizarea creantelor se mai poate realiza si cu ajutorul unei clasificari a
creantelor in functie de vechimea lor. Nu se admite ca durata medie de recuperare a
creantelor sa fie mai mare de 45 zile. Procesul de incasare este mai rapid, cu cat numarul
creantelor sau ponderea valorica a grupelor cu durata mai redusa este mai mare.
Analizand creantele in functie de vechimea lor, permite firmei sa determine grupa in care
clientii respecta conditiile de creditare propuse, sa estimeze incasarile din valorificarea
creantelor in viitorul apropiat si sa identifice creantele care sunt depasite si pentru care nu
mai exista posibilitati de recuperare pe cale amiabila. Vechimea medie a creantelor firmei
se poate modifica de la o luna la alta in functie de volumul vanzarilor pe credit
Experimentand diferite conditii de creditare si inregistrand rezultatele obtinute, firma
va utiliza experienta dobandita pentru a-si perfectiona activitatea de creditare comeciala.
In cazul clientilor noi, societatea studiata este mai precauta si acorda credite comerciale
limitate ce pot fi extinse pe masura derularii operatiunilor comerciale.
V.2. EFICIENTA UTILIZARII SI FUNDAMENTAREA NECESARULUI
FINANCIAR AL ACTIVELOR CIRCULANTE. UTILIZAREA PASIVELOR
STABILE PENTRU FINANTAREA ACTIVELOR CIRCULANTE
61
In vederea asigurarii continuitatii productiei si a ritmicitatii vanzarilor, este necesara
innoirea permanenta a stocurilor si creantelor. Astfel, apare o nevoie permanenta de
capital. In acest context, se pune problema existentei unor surse permanente pentru
finantarea nevoilor permanente.
Pentru cunoasterea situatiei patrimoniale la un moment dat, cea mai simpla expresie
este redata de Activul Net Contabil (ANC), care reflecta marimea patrimoniului format
numai pe seama surselor proprii si nu este impovarat cu datorii.
Activele circulante sunt finantate din urmatoarele surse: capitalul permanent, la care
se apeleaza din motive de diminuare a riscurilor aferente ciclului de exploatare si
datoriile pe termen scurt sau pasivele stabile, de exploatare (datorii curente de
exploatare, cum sunt: salariile datorate, impozitele si taxele neplatite, furnizorii
neachitati; credite bancare pe termen scurt).
Partea din surse financiare ce asigura finantarea permanenta a activelor curente sau
acea parte a capitalurilor permanente ramasa dupa finantarea activelor imobilizate si care
este destinata acoperirii financiare a ciclului de exploatare, respectiv a activelor circulante
reprezinta fondul de rulment, care se formeaza din capitaluri proprii si din imprumuturi
pe termen mediu si lung.
Fondul de rulment se determina in doua variante:
1. Capital permanent - Active imobilizate;
2. Active curente - Resurse de trezorerie.
In baza primei metode se apreciaza modalitatea de finantare a investitiilor in active
curente, iar a doua metoda caracterizeaza posibilitatea aprecierii echilibrului financiar pe
termen scurt privind nevoile si resursele de finantare.
Fondul de rulment poate fi:
fond de rulment brut sau total, care desemneaza toate elementele de active
curente posibile a fi transferate in bani intr-un termen mai mic de un an. El
62
se compune din stocuri diverse, creante, avansuri acordate furnizorilor,
disponibilitati banesti in casa si in cont;
fondul de rulment net (FRN) sau permanent, reprezinta o parte din capitalul
permanent care finanteaza activele curente. El se calculeaza prin doua
metode: a) Cp (capital permanent)- AI (active imobilizate); b) AC (active
curente) - DTS (datorii pe termen scurt).
fondul de rulment propriu - reprezinta excedentul capitalului propriu fata de
activele imobilizate si arata autonomia de care dispune o intreprindere in
finantarea investitiilor in active curente, calculandu-se dupa relatia: CP
(capital propriu) – AI (active imobilizate);
fondul de rulment strain - reprezinta datoriile la termen.
In conditii normale, fondul de rulment trebuie sa acopere necesarul fondului de rulment
(NFR), o alta sursa de finantare, care reprezinta necesarul de finantare generat de
activitatea intreprinderii in fiecare stadiu al ciclului de exploatare, fiind dependent de
decalajul dintre incasari si cheltuieli. Necesarul fondului de rulment apare ca diferenta
intre activele si pasivele de exploatare conform datelor din bilant. Necesarului permanent
de finantare ii corespund capitaluri permanente, iar nevoilor temporare le corespund
creditele pe termen scurt. Necesarul fondului de rulment la randul sau se calculeaza dupa
relatia: Stocuri + Creante– Datorii curente.
Urmatoarea sursa de finantare a activelor curente sunt creditele pe termen scurt, care
sunt formate din:
1. credite furnizor - care apar atunci cand furnizorii accepta sa nu fie platiti odata cu
livrarea marfurilor;
2. credite bancare pe termen scurt - este acordat pana la 12 luni, si in acest caz, banca va
lua drept gaj o incasare prevazuta sau gradul de solvabilitate a intreprinderii;
3. datorii fata de diversi creantieri, care reprezinta sumele datorate si neplatite, si cuprind:
salarii datorate personalului;
impozite datorate bugetului statului;
63
sarcini sociale asupra salariilor datorate unor organisme specializate in
domeniul protectiei sociale;
dividende de platit asociatiilor si organizatiilor.
Reinnoirea activelor circulante pe seama cifrei de afaceri reprezinta durata de rotatie
a acestora. Cuantificarea duratei de rotatie a activelor circulante poate fi exprimata prin
intermediul unor marimi concrete, funadamentate fie pe date de planificare financiara, fie
pe baza datelor efective preluate din bilantul contabil. Intr-o anume durata de timp, ca
urmare a operatiunilor economico-financiare, pe seama cifrei de afaceri - in cea mai mare
proportie - se reinnoiesc elementele de activ si,totodata, se achita datoriile scadente.
Durata de timp sau viteza de rotatie necesara reinnoirii activelor circulante respectiv
platii datoriilor scadente reprezinta durata de rotatie a capitalurilor pe seama cifrei de
afaceri.
O marime importanta in analiza politicii de finantare a activelor curente e
reprezentata de ciclul de conversie al numerarului. Acesta reprezinta perioada de timp
din momentul achizitiei materiilor prime de la furnizori o data cu investirea primei unitati
monetare, pana in momentul vanzarii produselor finite catre clienti urmat de momentul
incasarii primei unitati monetare investite. Atat plata furnizorilor cat si vanzarea
produselor se fac pe baza creditului comercial. Ciclul de conversie al numerarului se
determina ca diferenta intre ciclul operational si ciclul de plati. Ciclul operational
reprezinta suma ciclului de conversie al stocurilor (raportul dintre valoarea stocurilor si
cifra de vanzari zilnica) si ciclul de conversie al efectelor de incasat (raportul dintre
valoarea efectelor de incasat si cifra de vanzari zilnica). Ciclul de plati se refera la
datoriile catre furnizori si reprezinta raportul dintre efectele comerciale de platit si costul
mediu al bunurilor vandute zilnic.
In cadrul planificarii pe termen lung, managerul financiar trebuie sa creasca
necesarul de capital ca suport al cresterii firmei. O firma de succes realizeaza, in mod
obisnuit, o rata de crestere a vanzarilor pozitiva ceea ce necesita o crestere a investitiilor
in active imobilizate si circulante necesare producerii bunurilor si serviciilor. Obiectivul
principal al gestiunii financiare a ciclului de exploatare il constituie determinarea
investitiei optime a firmei in stocuri si creante prin alocarea corespunzatoare a capitalului
circulant in conditiile diminuarii riscurilor ce apar datorita utilizarii unor surse straine de
64
finantare care au scadente apropiate. Marimea investitiei unei firme in stocuri, creante si
disponibilitati banesti depinde de urmatorii factori: sectorul de activitate si tipul de
produse, durata ciclului de exploatare si nivelul de risc aferent sectorului de activitate. In
ceea ce priveste finantarea activelor circulante se pot contura trei tipuri de politici:
politica agresiva, care consta in finantarea activelor circulante din datorii pe
termen scurt;
politica defensiva: in mare parte activele circulante sunt finantate din fondul de
rulment;
politica neutra: finantarea activelor circulante se realizeaza atat din datorii pe
termen scurt, cat si din fondul de rulment, in situatii de urgenta.
Primul pas in elaborarea unei strategii financiare este determinarea pragului de
rentabilitate in unitati de produs exprimat in cifra de afaceri sau in unitati de timp.
Societatea S.C. ZIPER S.R.L. ia deciziile curente de productie si comercializare in
functie de perspectivele vanzarilor viitoare si de nivelul stocurilor pe care le detine.
Acestea ajuta firma sa faca fata dezechilibrelor dintre cererea si oferta produselor sale,
insa implica si anumite costuri, ocupa un spatiu fizic si blocheaza capitalurile firmei care
altfel ar putea fi valorificate la nivelul dobanzii medii de pe piata. Pe de alta parte, daca
stocurile sunt prea mici, societatea poate avea dificultati in acoperirea cererii, mai ales
daca aceasta creste peste prevederi si va inregistra pierderi de valoare adaugata
proportionale cu valoarea vanzarilor ratate. De aceea, firma urmareste sa aibe un stoc
optim dat de acel nivel pentru care costurile suplimentare datorate vanzarilor ratate, ca
urmare a stocului prea mic, sunt egale cu castigurile suplimentare sub forma de venituri
financiare si castiguri rezultate din reducerea costurilor de stocare. In cazul in care
stocurile scad sub nivelul optim, firma va trebui ca in perioada urmatoare sa produca mai
mult, iar daca acestea cresc peste nivelul optim, firma va trebui sa produca in viitor mai
putin decat se asteapta sa vanda. Insa, nu doar stocurile, ci si productia determina costuri
insemnate. Daca volumul productiei creste peste un anumit nivel, vor aparea costuri mari
cu forta de munca si cu capitalul imoblizat, iar in situatia inversa putem vorbi despre
costuri suplimentare cu renuntarea la forta de munca, dar si legate de imposibilitatea
amortizarii mijloacelor fixe. Necesarul financiar al stocurilor este de fapt nivelul necesar
65
de plasament al capitalurilor banesti in conditiile date ale proceselor de aprovizionare,
productie si desfacere pentru asigurarea continuitatii proceselor productive.
Procesul de aprovizionare cu stocuri al societatii studiate presupune parcurgerea
urmatoarelor etape:
- se determina necesarul de consum, de regula prin metoda calculului direct;
ex: Necesarul de consum pentru materialul X = Cantitatea de produse* Necesarul de
consum la materialul X
- se stabileste necesarul de aprovizionat, astfel:
Necesarul de aprovizionat = Necesarul de consum + Stocul final – Stocul initial
- Necesarul de aprovizionat este defalcat pe subperioade din cadrul perioadei vizate
pentru a se putea astfel asigura ritmicitatea aprovizionarii si a productiei si se are
in vedere minimizarea costului global de gestiune a stocului, cost ce are in
componenta sa costul de lansare a comenzii si costul de pastrare.
Obiectivul principal este determinarea cantitatii economice de comandat care asigura
echilibrul dintre cele doua componente ale stocului si implicit costul total minim. In
functie de marimea cantitatii economice se vor determina alti doi indicatori, si anume:
1. Numarul optim de comenzi = necesarul de aprovizionat / cantitatea economica
2. Intervalul optim de reaprovizionare = 365 / Numarul de comenzi optime
La stabilirea cantitatii economice de comandat trebuie sa se tina cont si de posibilitatea
aparitiei costului de ruptura a stocului (cost de penurie), adica suma costurilor ocazionate
de lipsa materiilor prime atunci cand firma are nevoie de acestea. De aceea, societatea si-
a constituit un stoc de siguranta.
Dupa analiza pietei de aprovizionare, se determina necesarul financiar al stocurilor
prin metoda analitica, insumandu-se valorile de exploatare corespunzatoare materiilor
prime, materialelor, pieselor de schimb, productiei in curs si produselor finite in depozite.
Capitalurile banesti ale intreprinderii plasate in diferitele elemente de active circulante
trebuie sa asigure un randament superior unui plasament identic in active financiare fara
risc pentru ca altfel investitorii nu vor fi dispusi sa-si imobilizeze capitalurile in active
fizice de productie si comercializare. Capitalurile care reprezinta continutul diverselor
active circulante se afla intr-o continua miscare si transformare din forma bani in stocuri
de valori materiale pentru productie, in productie neterminata si respectiv, produse finite
din a caror valorificare se obtin din nou capitaluri banesti ce vor fi lansate intr-un nou
66
ciclu de productie. In cadrul procesului de rotatie, activele circulante sunt folosite eficient
atat timp cat rotatia lor este continua si neintrerupta. Daca activele circulante stationeaza
prea mult intr-o forma sau alta, atunci rotatia este incetinita si pentru continuarea
procesului de productie este necesara atragerea in circuit a unor capitaluri suplimentare,
ceea ce e echivalent cu o scadere a eficientei utilizarii capitalului.
Eficienta utilizarii activelor circulante poate fi apreciata cu ajutorul a trei grupe de
indicatori:
Indicatorii vitezei de rotatie;
Indicatorii rentabilitatii utilizarii activelor circulante;
Indicatorii propriu-zisi ai eficientei.
Indicatorii vitezei de rotatie:
Coeficientul vitezei de rotatie (Kvr): exprima numarul de rotatii pe care trebuie sa le
realizeze intr-o perioada data volumul de active circulante de care dispune firma pentru a
se putea obtine cifra de afaceri sau productia exercitiului.
Kvr = Cifra de afaceri(productia exercitiului)/Soldul mediu al activelor circulante
= 32.050.000/26.889.166,7 = 1,19 rotatii
Viteza de rotatie in zile (Vz): arata numarul de zile necesar pentru ca activele circulante
sa poata parcurge o rotatie completa (adica bani-bani).
Vz = Sold mediu active circulante/Cifra de afaceri*365
= 26.889.166,7/32.050.000*365
= 306,23 zile
Indicatorii rentabilitatii utilizarii activelor circulante: exprima profitul care se obtine
de pe urma utilizarii activelor circulante.
Rentabilitatea activelor circulante (Rac): arata cati lei de profit brut (profit net) se obtin
investind 100 lei in active circulante.
Rac = Profit brut (Profit net)/Sold mediu active circulante*100
= 5.661.666,6/26.889.166,7*100
= 21,05 lei
Rentabilitatea unui circuit al activelor circulante (Rkvr): arata cati lei de profit brut (net)
se obtin de pe urma parcurgerii unui circuit complet al activelor circulante.
Rkvr = Profit brut (net)/Coeficientul vitezei de rotatie
= 5.661.666,6/1,19
67
= 4.757.703,025 lei
Indicatorii propriu-zisi ai eficientei
Active circulante la 1000 lei productie (cifra de afaceri) (Ac/1000 Qe (Ca)): arata
investitia specifica in active circulante necesara pentru a obtine 1000 lei productie sau
vanzari.
Ac/1000 Qe (Ca) = Sold mediu active circulante/Ca (Qe)*1000
= 26.889.166,7/32.050.000*1000
= 838,98 lei
Eficienta activelor circulante (Eac): arata cati lei de cifra de afaceri sau productie se obtin
utilizand 1000 lei active circulante sau capital circulant.
Eac = Ca (Qe)/Sold mediu active circulante*1000
= 32.050.000/26.889.166,7*1000
= 1191,93 lei
V.3. CALCULUL COSTULUI CREDITULUI COMERCIAL ACORDAT SI
RESPECTIV PRIMIT
Ca si alte credite, si creditul comercial presupune anumite costuri. Astfel, in cazul in
care firma acorda un credit comercial, aceasta nu va mai putea utiliza suma respectiva
pentru o anumita perioada de timp, existand un cost de oportunitate asociat acordarii
creditului. In plus, firma va trebui sa suporte si alte costuri de administrare a conturilor de
creante, de tinere a evidentei clientilor, a perioadelor si a sumelor pe care le datoreaza
fiecare client. Nu trebuie omise nici eventualele riscuri care pot sa apara, de exemplu
posibilitatea ca unii clienti sa plateasca cu intarziere sau sa nu plateasca deloc.
In cazul in care clientii platesc la livrare sau in decursul perioadei de discount (10
zile), societatea le va oferi o reducere fata de pretul integral din factura (2 %). Deci
acestia vor plati 98% din pretul inscris in factura, iar firma va suporta costul discountului
de 2%. Clientii care platesc dupa perioada de discount, vor plati pretul integral din
factura. Se considera ca cei care platesc dupa perioada de discount primesc un imprumut
de la firma.
Presupunem ca in cazul in care firma nu ar acorda credit si discount si ar avea
vanzari in valoare de 100.000 lei, iar marja de contributie de 20%, profitul acesteia ar fi
de 20.000 lei. Daca firma acorda un discount de 2% pentru clientii care platesc in primele
68
10 zile, vanzarile vor creste la 110.000 lei, marja de contributie va fi de 20,4%, iar
profitul va fi de 22.400 lei.
Marja de contributie noua a fost calculata astfel:
Marja de contributie noua = Marja veche / (1 – procentaj de discount)
= 20% / (1 – 2%)
= 20,4%
Costul acordarii discount-ului va fi rezultatul calculului: 2%*110.000*40%
(procentul celor care beneficiaza de aceasta reducere), adica 880 lei. Rezultatul net al
operatiunii de creditare, respectiv profitul net va fi 21.520 lei, adica diferenta dintre
profitul de 22.400 lei si costul acordarii discount-ului de 880 lei.
In afara de costul propriu-zis al acordarii discount-ului, societatea mai suporta si alte
costuri, respectiv un cost de oportunitate al sumelor imobilizate in creante suplimentare
fata de clienti si neinvestite in alte active mai rentabile, costul de administrare si de
recuperare a debitelor si costurile aferente creantelor de slaba calitate.
Rentabilitatea anuala a creditului comercial acordat de firma studiata poate fi
calculata dupa formula: (1+ rata dobanzii dintr-o perioada)^numar de perioade dintr-un
an – 1.
Rata dobanzii dintr-o perioada este raportul dintre procentul de discount (2%)
si suma efectiv imprumutata (98%), adica 0,0204.
Numarul de perioade dintr-un an este raportul dintre numarul de zile dintr-un
an (365) si perioada de creditare de 20 zile (30 – 10), respectiv 18,25 si arata
de cate ori intr-un an, firma repeta acordarea creditului.
In urma calculelor efectuate, rentabilitatea anuala a creditului acordat in cazul
societatii S.C. ZIPER S.R.L., respectiv costul anual al creditului in cazul clientilor este de
44,56%/an.
Pentru a calcula costul anual al creditului comercial primit, vom presupune ca firma
imprumuta de la banca suma de 10.000 lei pentru amenajarea unui punct de desfacere si
beneficiaza de un discount de 2% daca va plati in primele 12 zile. Si in acest caz rata
dobanzii dintr-o perioada va avea aceeasi valoare de mai sus, respectiv 0,0204. Numarul
de perioade dintr-un an este de 20,27 perioade [365 / (30 – 12)]. In concluzie, costul
anual al creditului comercial este de 0,5058 sau 50,58%/an.
69
V.4. DETERMINAREA CASH-FLOW-ULUI DE EXPLOATARE SI A CASH-
FLOW-ULUI LIBER
Fluxurile de trezorerie pe perioada exploatarii investitiei sunt mai greu de estimat
fata de suma de investit deoarece au la baza previziuni asupra vanzarilor si a cheltuielilor
viitoare, previziuni care au un grad de probabilitate mai scazut sau mai ridicat. In aceasta
perioada se inregistreaza incasari propriu-zise, economii de plati datorate modului de
impozitare a profitului firmei, precum si plati. Toate aceste elemente sunt reunite in
calculul cash-flow-ului net de exploatare. Astfel, cash-flow-ul net de exploatare se
calculeaza dupa urmatoarea formula:
CF net de exploatare = Profit net din exploatare + Amortizare
Profit net din exploatare = 5.686.666,6 lei
Amortizarea = valoarea de intrare/durata normala de functionare a utilajului
= 80.000 lei/8 ani = 10.000 lei
CF net de exploatare = 5.686.666,6 + 10.000 = 5.696.666,6 lei
La sfarsitul perioadei de exploatare (la sfarsitul celor 8 ani), utilajul este dezafectat,
cheltuielile de dezafectare fiind de 500 lei. Valoarea incasata de pe urma vanzarii
materialelor si pieselor de schimb rezultate din casarea activului imobilizat este de 2.000
lei.
CF net de la finele exploatarii = 2.000 -500 – (2.000 – 500)*16% + (2.500 – 1.500)
= 1.500 – 1.500*16% + 1.000
= 2.260 lei
V.5. DETERMINAREA SOLDULUI OPTIM DE DISPONIBIL
Si societatea studiata, ca si celelalte firme de altfel, isi pastreaza o parte din activele
lor circulante sub forma de disponibil pentru a-si putea onora obligatiile zilnice de plata
ce rezulta din desfasurarea activitatii curente de productie si comercializare. Aceasta
parte a disponibilului total poarta denumirea de sold de tranzactionare, iar marimea sa
depinde de caracteristicile fluxurilor de incasari si plati ale firmei, si anume de:
amploarea tranzactiilor realizate de firma, marimea ciclului de exploatare care
influenteaza rapiditatea cu care stocurile sunt transformate in disponibil. Datorita faptului
ca exista un anumit grad de incertitudine in ceea ce priveste fluxurile viitoare de
70
trezorerie, societatea pastreaza un nivel suplimentar de disponibil numit sold de prudenta,
a carui marime este influentata de gradul de incertitudine a tranzactiilor viitoare. In plus,
firma mai poate pastra disponibil si pentru eventualele oportunitati de investitii viitoare
sub forma unui sold speculativ, care desemneaza marimea disponibilului si a titlurilor de
valoare usor lichidabile peste nivelurile necesare de tranzactionare si de prudenta si care
ii permite firmei sa valorifice oportunitatile de investitii aparute ,,peste noapte” si sa
obtina profituri suplimentare sa nu inregistreze pierderi.
Disponibilul nu genereaza profit si de aceea costul aferent pastrarii sale este un cost de
oportunitate reprezentat de profitul marginal care ar fi putut fi obtinut daca firma ar fi
plasat capitalul respectiv intr-un alt activ mai rentabil. In cazul in care firma are nevoie de
disponibil, aceasta si-l poate procura, fie prin renuntarea la un activ ce nu e valorificat in
prezent sau este subvalorificat, fie prin imprumutul sumei respective. In ambele situatii
apare costul de tranzactionare sub forma comisioanelor, dobanzilor si a altor costuri
asociate cu imprumutul.
Referitor la necesarul de disponibil pentru asigurarea desfasurarii in conditii normale
si cu costuri financiare minime a activitatii curente, trebuie pastrat atat disponibil cat este
nevoie pentru acoperirea necesarului impus de operatiile zilnice. Pentru a putea determina
nivelul disponibilului de tranzactionare va trebui sa comparam costurile detinerii unui
volum prea mare de disponibil cu costurile obtinerii disponibilului, respectiv vom
compara costurile de pastrare cu costurile de tranzactionare. Pe masura ce pastram mai
mult disponibil, costul de pastrare creste, insa costul de tranzactionare pentru obtinerea
disponibilului se reduce, datorita faptului ca in conditiile pastrarii unui sold mai mare de
disponibil vor fi necesare mai putine tranzactii (prin vanzarea titlurilor de plasament
negociabile sau prin credite pe termen scurt de la banci) pentru a asigura necesarul de
disponibil.
Concluzionand, firma trebuie sa pastreze acel volum de disponibil care sa-i permita
minimizarea sumei dintre costul de tranzactionare si costurile de pastrare a acestuia.
Cele mai intalnite modele de gestiune a soldului de disponibil sunt modelul Baumol si
modelul Miller-Orr. Primul model se bazeaza pe modelul cantitatii economice de
comandat creat pentru managementul stocurilor, iar aplicat la managementul trezoreriei
acest model determina volumul de disponibil banesc pentru care se constata o minimizare
a sumei dintre costurile de pastrare si costul de tranzactionare a disponibilului. Costul de
71
pastrare include costul de oportunitate datorat neinvestirii sub o alta forma a acestui
capital, precum si costurile de evidenta si de administrare a disponibilului. Costurile de
tranzactionare sunt reprezentate de costul obtinerii de disponibil suplimentar, fie prin
vanzarea titlurilor de portofoliu detinute, fie prin imprumuturi. Cantitatea economica de
comandat este reprezentata in acest caz de nivelul de disponibil banesc care minimizeaza
costurile totale asociate cu disponibilul atras. De exemplu, in cazul firmei studiate, in
cazul in care va constata ca soldul sau de disponibil tinde spre 0, va trebui sa obtina o
suma (sa presupunem 10.000 lei) pentru a face fata cerintelor de tranzactionare.
Presupunem, de asemenea un cost de oportunitate aferent nevalorificarii disponibilului
din soldul de conservare de 5%. Costul de pastrare este produsul dintre soldul mediu al
disponibilului si costul sau de oportunitate, deci 10.000/2*0,05 = 250 lei. Deci, firma ar fi
putut castiga 250 lei daca nu si-ar fi pastrat un sold mediu de 5.000 lei <(10.000 + 0)/2>.
Pentru a afla si numarul de tranzactii, va trebui sa impartim suma de care firma are
nevoie de-a lungul intregii perioade (sa presupunem ca aceasta ar fi de 100.000) la cei
10.000 lei, obtinand astfel un necesar de 10 tranzactii. Daca societatea suporta un cost
mediu de 28 lei, de fiecare data cand realizeaza o noua infuzie de disponibil, va rezulta un
cost de tranzactionare de 280 lei (10 tranzactii* 28 lei). Astfel costul total, respectiv
global este suma dintre costul de pastrare si costul de tranzactionare, deci 250 lei + 280
lei, adica 530 lei. Se pune problema daca infuzia unitara de 10.000 lei este cea mai
indicata pentru a obtine cel mai scazut cost al administrarii disponibilului. Atat costul
unei tranzactii, cat si nivelul soldului total necesar pentru efectuarea platilor au un
caracter obiectiv si nu pot fi controlate. In schimb numarul de tranzactii ce va influenta
infuzia unitara, costul de pastrare si cel de tranzactionare poate fi controlat. Costul de
pastrare este direct influentat de nivelul infuziei de disponibil, deci va creste pe masura
cresterii acestuia si invers. Daca nivelul disponibilului existent la inceputul perioadei este
Q si vom astepta pana ce acest sold va ajunge la 0 pentru a face o noua infuzie egala cu
Q, atunci soldul mediu al disponibilului existent in cursul perioadei va fi egal cu Q/2.
Costul de pastrare va fi egal cu produsul dintre acest sold mediu si costul de oportunitate.
De asemenea, de fiecare data cand se va realiza o noua tranzactie cu furnizorii de
disponibil pentru obtinerea infuziei necesare, firma va trebui sa le achite acestora un cost
(c), care inmultit cu numarul de tranzactii, va duce la determinarea costului de
tranzactionare. Costul global obtinut adunand costul de pastrare cu cel de tranzactionare,
72
va trebui minimizat. Astfel costul global minimizat <<costul de oportunitate/2 – costul
achitat furnizorilor (c)*S/(Q^2)>> il vom egala cu 0.
unde S = suma totala ce trebuie procurata in decursul perioadei;
Q = nivelul disponibilului existent la inceputul perioadei.
Rezulta ca infuzia optima de disponibil (QE) o vom calcula astfel:
QE = √ (2*c*S)/K
Presupunem ca c, costul pe care firma trebuie sa-l achite furnizorilor pentru a obtine
infuzia necesara de disponibil 50 lei, iar suma totala ce trebuie procurata in decursul
perioadei (S) este cea mai sus mentionata, adica 100.000 lei. K, costul de oportunitate am
presupus ca este egal cu 0,05. In urma calculelor efectuate se obtine o infuzie optima de
disponibil egala cu 14.142,136 lei, nu 10.000 lei. De aici, se poate determina atat numarul
optim de tranzactii, cat si un cost global minim. Astfel, numarul optim de tranzactii este
raportul dintre S, 100.000 lei si infuzia optima de disponibil, 14.142,136 lei, adica 7,07
tranzactii intr-un an. Costul global minim se obtine astfel:
CG minim = cost oportunitate*QE/2 + c*S/QE
= 0,05*14.142,136/2 + 50*100.000/14.142,136
= 707,11 lei > 530 lei.
V.6. STUDIUL CORELATIEI DINTRE RENTABILITATEA ECONOMICA SI
RENTABILITATEA FINANCIARA
Pentru calculul rentabilitatii economice si a rentabilitatii financiare am folosit datele
aferente contului de profit si pierdere si bilantului.
Astfel:
Rentabilitatea financiara = Profit net 2007/Capitalul propriu 2006
= 5.661.666,6 lei/42.500.000 lei
= 0,133 = 13,3%
Aceasta rentabilitate ne arata ponderea de profit net pe care o obtine firma la o unitate de
capital propriu si eficienta utilizarii capitalurilor proprii.
Rentabilitatea economica = Profit din exploatare 2007/Activul total (Pasivul total) 2006
= 5.686.666,6 lei/42.500.000 lei
= 0,134 = 13,4%
73
Calculul acestei rentabilitati ne arata o pondere destul de mare a profitului din exploatare
in totalul activelor. Este un efect pozitiv datorat eficientei cu care s-au utilizat activele in
activitatea de exploatare.
V.7. STUDIUL CORELATIEI DINTRE CREANTELE SI OBLIGATIILE
INTREPRINDERII. DETERMINAREA LICHIDITATII SI A SOLVABILITATII
INTREPRINDERII
Lichiditatea se refera la capacitatea firmei de a transforma orice element de activ in
bani, iar solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si onora la termen
obligatiile de plata.
Lichiditatea generala = Active curente/Pasive curente*100 (nu a putut fi calculata
deoarece societatea nu a inregistrat in anul 2007 datorii pe termen scurt).
Lichiditatea test-acid = (Active circulante – Stocuri)/Datorii pe termen scurt (tot din
aceleasi motive nu a putut fi calculata nici aceasta lichiditate).
Lichiditatea imediata (la vedere) = (Disponibilitati + Investitii financiare pe termen
scurt)/Datorii pe termen scurt (nu s-a putut calcula).
Solvabilitatea generala = Active totale/Datorii totale*100
= 59.070.000/9.916.666,7*100
= 595,66%
Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii/Pasive totale*100
= 48.161.666,6/59.070.000*100
= 81,53%
Ambele tipuri de solvabilitate sunt ridicate, ceea ce reflecta capacitatea firmei de a-si
onora obligatiile de plata in timp util.
V.8. DETERMINAREA SITUATIEI NETE, CORELATIA DINTRE FONDUL DE
RULMENT, NECESARUL DE FOND DE RULMENT SI TREZORERIA NETA
Pentru identificarea starii societatii studiate, a pozitiei si a performantelor financiare
ale acesteia, este necesar sa se calculeze urmatoarele:
Situatia neta = Active imobilizate + Active circulante – Datorii financiare – Datorii
74
curente
= 29.791.666,6 + 29.278.333,4 - 9.916.666,7 – 0
= 49.153.333,3 lei
Rezultatul este unul pozitiv, iar acest lucru arata faptul ca activele firmei sunt
acoperite din capitaluri, nerecurgandu-se la credite.
Fondul de rulment = Capitalul permanent – Activele imobilizate
Capitalul permanent = Capitalul propriu + Datoriile financiare
= 48.161.666,6 + 9.916.666,7
= 58.078.333,3 lei
Fondul de rulment = 58.078.333,3 - 29.791.666,6
= 28.286.666,7 lei
Rezultatul obtinut este pozitiv, ceea ce demonstreaza ca din sursele permanente
raman bani cu care se vor acoperi si datoriile curente.
Necesarul de fond de rulment = Alocari ciclice – Datorii curente
= Stocuri + Creante – Datorii curente
= 6.910.000 + 0 – 0
= 6.910.000 lei
Un necesar de fond de rulment pozitiv arata ca firma are o politica de crestere a
stocurilor in conditiie unei situatii normale a acesteia.
Trezoreria neta = Fond de rulment – Necesar de fond de rulment
= 28.286.666,7 - 6.910.000
= 21.376.666,7 lei
75