Proiect - testare de efort

8/18/2019 Proiect - testare de efort

1/16

Testarea de efort a bolnavilor

cardiovasculari

Vilău Sînziana Elena

Petruţa Andreea


2/16

Testarea de stres a bolnavilor cardiovasculari

Reprezinta:

• Totalitatea metodelor de „suprasolicitare a aparatului cardiovascular” ce fac posibila

depistarea unor „vicii ascunse” care nu apar la examinarea clinica sau paraclinica derepaus

Permite:

- diagnosticul bolilor cardiace ( in primul rand a ischemiei miocardice)- evaluarea rezervei functionale- efectuarea de consideratii evolutive, prognostice si terapeutice

oloseste:

- metode de provocare a stresului

- metode de depistare si evaluare a cosecintelor cardiace ale stresului efectuat!i"loace de provocare a stresului:

- testarea de efort cel mai cunoscut, cel mai popular, cel mai utilizat, cel mai putincostisitor, dar si cel mai fiziologic

- stres farmacologic (teste cu dobutamina, dipiramidol# adenozina, ergonovina(mai rar)- stimulare atriala rapida ( realizeaza stresul miocardic prin cresterea frecventei

cardiace$% cresterea consumului miocardic de oxigen si a contractilitatii )

„&uprasolicitarea cardiaca” se realizeaza prin ' mari categorii de metode:

- cresterea consumului miocardic de ' (!') * limitata prin ischemie, durere,dispnee, tulburari de ritm (mai rar) $ mi"loc principal de stres in timpul tuturor mi"loacelor de provocare a stresului

- reducerea debitului coronarian * evidentierea rezervelor functionale reduse (stresfarmacologic cu dipiridamol, adenozina sau ergonovina (spasm coronarian))

Tehnici de depistare a ischemiei miocardice (simptome initiale: durere si dispnee, apar incazul unei suferinte severe si dificil de tratat a cordului):

- electrocardiograma- R!+ cardiac tomografie computerizata multislice

- -co .oppler - entriculografie radioizotopica- &cintigrafie miocardica- -xcesul lactat la nivelul sinusului coronarian- -xaminari de hemodinamica invaziva- /iomar0eri

1n practica clinica curenta testarea de efort se refera la testul de efort dinamic, combinat cu-23 (in primul rand pentru ischemie moicardica)4 .e asemenea permite evaluarea destul deacurata a performantei cardiace si a capacitatii fizice a bolnavilor prin utilizarea consumuluimaxim de oxigen ('!ax), capacitate ce se coreleaza in mod semnificativ cu evolutia si

prognosticul bolnavilor4


3/16

'4 !eotodologia testarii de efort

Teste de efort:

- nestandardizat: pentru test de efort neconcludent dar pacientul descrie simptomecardiace * durere toracica tipica la un anumit efort5 monitorizare electrocardiografice6olter

- semistandardizat (scarita !aster):- standardizat:

o utilizeaza efortul maximal limitat de simptome, bolnavul fiind solicitat siincura"at sa faca efort pana la frecventa cardiaca maximala teoretica: ''7#varsta barbati5 '87#varsta femei4 -fortul va fi oprit daca apar simptomesemnificative ca durere toracica, dispnee sau scadere tensionala4

o -fortul submaximal * cel mai des folosit: Testare precoce dupa un sindrom coronarian acut cu supradenivelare de

&T, 97#7; din frecventa maximala teoretica a bolnavului respectiv Pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca

Teste de efort:

- Progresive (in trepte): efort prestat in trepte de '#< min, pe parcursul carora seconsidera ca se poate obtine starea de stead=#state (echilbru intre consumul de oxigensi aportul de oxigen la individul normal, sanatos si de regula antrenat)4 Pt bolnavii cucardiopatie ischemica dar si pt alte boli inclusiv insuficienta caridaca4 .urata totala:87#8> min

- .e tip „ramp”# cresterea continuu progresiva a efortului, la intervale de # min

!odalitati de efort:

84 ?icloergometrul *in pozitie ortostatica (ciclism pe loc), clinostatica ( in cazul folosiriialtor metode de depistare a ischemiei) sau cicloergmoetru de brate (pt bolnavi cuafectiuni reumatice sau arteriale ale membrelor inferioare)

a4 avanta"e:• relativa imobilitate a toracelui$% inregistrari mai acurate ale

elctrocardiogramei si ale tensiunii arteriale• mai usor cuplat cu alte mi"loace de detectare ale ischemiei sau

modificarilor de performanta cardiaca in afaraelectrocardiogramei (scintigrafie, ecografie etc)

b4 dezavanta"e:• imposibilitatea de pedalare la aprox4 87# '7; din bolnavi• ' depinde de intensitatea la care se presteaza efortul si de

greutatea corporala a bolnavului ( exista acum programe acuratede interpretare automata care calculeaza ')

'4 ?ovorul rulant * pt pacientii cu obezitate morbidaa4 @vanta"e:


4/16

• &implu• ?onsumul de ' nu depinde de greutatea corporala

b4 .ezavanta"e• Trasee electrocardiografice mai putin acurate (in cazul in care

nu se folosesc sisteme „Aireless” de inregistrare a -23)• .atorita tendintei de dezechilibrare sau oboselii, bolnavii

utilizeaza barele laterale sau frontala a covorului rulant $%intenstiatea efortului prestat mult mai redusa decat ceacorespunzatoare inclinatiei sau vitezei bandei4

Pe parcursul testarii de efort are loc o crestere progresiva a lucrului mecanic prestat masurat inAattBs sau Coules4

a4 @ceasta crestere are loc prin crestera aproape exclusiv electromagnetica a rezistentei la pedalare in cazul cicloergometrului(astfel nu mai trebuie mentinuta constanta viteza de pedalare de D7#>7 rotatiimin pentru ca sarcina e mentinuta aceeasi)4 &e utilizeaza

trepte de 'EAs sau


5/16

- Urmarire clinica: simptomatologie subiectiva * aparitia durerii toracice de intensitatemedie#mare(%< a anginei pectorale), aparitia dispneei, ametelilor transpiratiei, paloriietc

- &e va efectua intr#o incapere speciala de regula 8E#'7mp, cu temeratura intre 8#'7grade ?# pt a evita spasmul coronarian prin frig si cresterea excesiva a consumului

miocardic de oxigen in cazul temperaturilor ridicate- .isponibilitatea unui defibrilator cardiac si medicamente esentiale pentru situatii de

urgenta

Pentru depistarea modificarilor indeosebi ischemice sunt monitorizate toate cele > derivatii precordiale (8#>) dar cea mai improtanta este derivatia E4 Testele diagnostice pot fi opriteatunci cand au fost atinse obiectivele de pozitivitate (aparitia subdenivelarii &T semnificative)4

Pentru stabilirea capacitatii de efort a bolnavului, respectiv consumul maximal de oxigen'!ax se utilizeaza teste de tip „ramp” * cresterea sarcinii se produce la fiecare minut, cucresteri de 87#'7 As4

.aca se atinge intensitatea de 8E7#89E As nu mai este necesara continuarea testului deoarececapacitatea de efort a subiectilor e considerata a fi normala si in absenta modificarilor -23semnificative, a dispneei, tulburarilor de ritm sau hipotensiunii se considera ca pacientul nuare ischemie miocardica sau alta afectiune cardiovasculare semnificativa dpdv circulator sauhemodinamic4

?ele mai acurate date si cele mai complete sunt date de testele care folosesc respiratia incircuit inchis si care permit determinarea concentratiilor gazelor respriatorii pentrudeterminarea cu acuratete maxima a ' !x (testare de efort cardiopulmonara sau test deefort cardiopulmonar)4 &e foloseste mai ales pentru pacientii cu insuficienta cardiaca care aunevoie de transplant cardiac4 .iferentierea intre dispneea cardiaca si cea de alta natura este demaxima acuratete4 -ste singura modalitate care permite determinarea pragului lactat sauanaerob (primul si al doilea prag lactat)

-xista ' praguri lactate:

- @erob: intensitatea efortului de D7#>7; din '!x- @naerob: intensitate de >7#F7; din '!x, adevaratul prag lactat: momentul in care

acidoza tisulara, si in primul rand musculara, devine importanta si rapid progresiva4

Pe parcursul testarii de efort mai pot fi determinate :

a4 &aturatia sangelui in ' (&') prin folosirea pulsoximetrelor * pt diferentierea dispneeirespiratorii de cea cardiaca

b4 Probe de sange pentu determinarea unor parametrii biochimici in primul rand a peptidelor cardiace4

Adaptarea la efort

1n conditii de repaus debitul sangvin muscular este de


6/16

1n repaus consumul de ' e de aprox 'E7 mlmin, iar in efort poate a"unge pana la lmin laindivid neantrenat sau chiar la Elmin la sportivii de performanta4 1n efort maximal , laindividul sedentar '!x$'7ml'0gmin (9 !-Ts), la indivizii antrenati$ D7#E7ml'0gmin (87#8E !-Ts)

?resterea consumului de ' depinde de:84 Respiratia pulmonara'4 &istemul de transport sangvin7; din '!xi4 asodilatatia arteriorala in teritoriul musculaturii active * datorita acumularii

de adenozina ca urmare a efortului si, intr#o masura mica adrenalina circulantasau fibrele simpatice vasodilatatoare din musculatura activa(efector$acetilcolina)

ii4 asoconstrictia arterioara in restul teritoriilor organismului # -fectvasoconstricotrictor noradrenalina5 scade debitul sangvin in teritorii inactive,derivand spre cele active

iii4 asoconstrictia in sistem venos (vase de capacitate) * intoarcere venoasacrescuta (cresterea umplerii ventriculare, cresterea debitului cardiac)

iv4 ?resterea coeficientului de extracite a ' la nivel muscular * de la '7; inrepaus atinge 7; in efort5 realizata prin deschiderea suprafetei capilare

b4 !ecanisme centrale: asigura restul de crestere5 cu cat individul e mai antrenat, cu

atat mecanismele centrale intra mai tarziu in functiei4 cresterea debitului cardiac de la val de repaus de D#> lmin la val de '7#'E lmin la individul neantrenat sau


7/16

individul sanatos4 Ga bolnavi revenirea e cu atat mai lenta cu cat sistemul cardiovascular estemai alterat4

@daptarea la efort a bolnavului cardiovascular:

84 ?ardiopatie ischemica: Ga aparitia ischemiei coronariene sau stenozei coronarienesemnificative debitul de sange din teritoriul respectiv se reduce, se acumuleazametaboliti si are loc vasodilatatie in teritoriul irigat de ramura stenozata carerestabileste debitul de repaus prin consumarea unei parti din rezerva coronariana dedebit4 Ga atingerea unui anumit nivel de !' denumit prag ischemic sau anginos,rezerva coronariana este epuizata in teritoriul respectiv si apare ischemia miocardica sitoate consecintele sale (metabolice, contractile, electrocardiografice,durere anginoasa,cu sau fara tulburari de ritm)4

1nterpretarea testelor de efort4 .ate -?3

Reprezentarea -?3 a fiecHrui ciclu cardiac conIine:

- unde: P, J, R, &, T Ki L (deflexiuni pozitive sau negative)4- segmente: porIiunile cuprinse Mntre unde4- intervale: includ segmente Ki unde4

Traseul -?3 este Mnregistrat Mn condiIii standard, cu: amplitudinea: 8mm$748 m Ki durata:8mm$747D s4

!odificarile segmentului &T

- ?ele mai specifice in depistarea si evaluarea bolnavilor cu cardiopatie ischemica,

practic F7; din cele luate in considerare se refera la subdenivelarea sausupradenivelarea segmentului &T

Pentru ca modificarile &T sa fie corect interpretate, intensitatea efortului trebuie sa depaseascafrecventa cardiaca de varf , respectiv frecventa realizata in efort maxim( trebuie sa atinga sausa depaseasca E; din frecventa maximala teoretica)

Testul de efort, din punct de vedere al ischemiei este considerat:

- Pozitiv: apare subdenivelare sau supradenivelare &T la orice valoare a frecventeicardiace mai mici decat frecventa maximala teoretica a subiectului respectiv N87

bataimin- +egativ: modificarile segmentului &T sunt absente la frecventa cardiaca care atinge

sau depaseste E; din frecventa maximala teoretica4 Pt frecventa sub aceasta valoaretestul e declarat neconcludent sau neinterpretabil

.iagnostic: se tine cont de deplasarea punctului C in raport cu linia izoelectrica (considerata afi reprezentata de segmentul TP diastolic) sau, mai corect de deplasarea in raport cu punctulizoelectric (punctul de "onctiune dintre unda P si unda J a -?3)4 &ub# sau supradenivelareatrebuie sa persiste 747 sec sau 747> sec daca frecventa cardiaca in momentul aparitieidepaseste 8


8/16

?azuri speciale:

84 Ga frecvente mari si mai ales in apropierea efortului maximal este posibil ca punctul Csi segmentul &T sa fie subdenivelate chiar si la individul normal datorita suprapunerii

pe segmentul &T a undei TP de repolarizare atriala4 @tunci subdenivelarea &T este

rapid ascendenta (panta%8msec) iar la 747 sec de la punctul C subdenivelarea vaavea valori O748E m sauO84E mm4 Pentru subdenivelare84Emm$%test pozitiv'4 Pentru subdenivelare initiala a segmentului &T testul se declara pozitiv daca apare o

subdenivelare aditionala8mm in raport cu subdenivelarea initiala4 1n cazulcardiopatiei ischemice prezenta unei subdenivelari de repaus 8mm permite afirmareaischemiei miocardice fara a fi necesar testul de efort4 .aca subdenivelarea &TO 8mmin repaus trebuie indeplinit criteriul mai sus mentionat4

.aca subdenivelarea &T apare imediat postefort $% semnificatie ischemica mai severa si sedatoreaza cresterii intoarcerii venoase in aceasta pozitie si agravarea leziunii subendocardice

prin cresterea presarcinii si stresului diastolic4

&upradenivelarea

- mai utila pt evaluarea tulburarilor de 0inetica ventriculara a bolnavilor cu infarctmiocardic in antecedente4

- &emnficativa la valori 8 mm de la 747 sec de la punctul C la 747 sec4 .iagnostic:dis0inezie ventriculara, respectiv anevrism ventricular (pt derivatiile cu unde J

patologice, la bolnavii cu infarct miocardic in antecedente)4

?azuri speciale:

- .aca bolnavul prezinta in repaus subdenivelare semnificativa a segmentului &T,

preudonormalizarea segmentului &T pe parcursul testului de efort poate semnificasupradenivelarea acestuia daca amplitudinea e 8mm- 1n cazul supradenivelarii &T de repolarizare precoce pacientul este considerat bolnav

doar daca subdenivelarea &T coboara 8mm sub punctul de zero potential ("onctiuneaPJ)4

Pentru determinarea severitatii ischemiei miocardice cu cat subdenivelarea &T e maiimportanta cu atat ischemia este mai severa si sansa bolii multivasculare este mai mare( ischemie importanta subdenivelarea &T'mm * e indicata coronarografia si revascularizareamiocardica)

&everitatea bolii coronariene este invers proportionala cu timpul pana la aparitiasubdenivelarii de &T de 8 mm:

- 1schemie importanta: aparitia subdenivelarii &T semnificative in primele trei trepte deefort (Q9E As) la testul cu cicloergometrul sau in primele ' stadii ale protocolului/ruce in cazul covorului rulant5 este indicata revascularizare miocardica

- 1schemie miocardica moderata: subdenivelare &T inregistrata doar la intensitati mariale efortului (%9!-Ts)

Pozitivarea testului la frecventa cardiaca O8'7 si in special OF7min $% ischemie de severitatea bolii coronariene4

+r de derivatii in care se inregistreaza subdenivelarea &T: cu cat este mai mare cu atatischemia este mai extinsa si posibilitatea bolii multivasculare mai crescuta4 .aca


9/16

subdenivelarea &T semnificativa apare in ma"oritatea sau totalitatea derivatiilor atunci e posibil ca trunchiul coronarian principal si impune cu precadere si rapiditate coronarografia sirevascularizarea interventionala sau chirurgicala4

Persistenta subdenivelarii dupa oprirea efortului:

- 1schemia moderata dispare in primele E min post#efort- 1schemie severa: persistenta subdenivelarii %min si 8mm5 se impune revascularizare

miocardica

1n cazul testarii de efort dupa revascularizare interventionala, criteriile de pozitivitate siseveritate ale ischemiei miocardice la testul de efort sunt identice cu cele aplicate individuluinevascularizat4

1n cazul b=#passului aortocoronarian testul de efort poate fi pozitiv chiar si in prezenta unor rezultate bune4 @cestea vor sugera verificarea coronarografica doar daca subdenivelarea&T%'mm4

Testul de efort la pacientii care in repaus au prezentat sau prezinta imediat anterior testariitulburari de ritm:

- Tulburarile de ritm de repaus cu repercursiuni hemodinamice importante contraindicasau intarzie efectuarea testarii de efort (tahicardia paroxistica supraventriculara, flutter atrial, fibrilatia atriala cu alura ventriculara inalta si tahicardia ventriculara)

- Tulburarile de ritm fara impact hemodinamic ma"or si in primul rand extrasistoleleventriculare sau supraventriculare impun supravegherea deosebita pe parcursuldesfasurarii testului de efort

@lti indici electrocardiografici:

84 1ndexul &T frecventa cardiaca : cu cat subdenivelarea &T e mai pronuntata lafrecvente cardiace scazute, cu atat severitatea ischemiei este mai mare sau certitudineaischemiei este mai mare and testul de efort se efectueaza in scop diagnostic

a4 O'4D mbmin * nu prezinta ischemie miocardica b4 %'4D mbmin * ischemie moderatac4 %> mbmin * ischemie severa (boala trivasculara)

'4 &corul .L2-: combina modificarile -?3 cu intensitatea efortului si prezenta sauabsenta durerii anginoase4 -lement determinant$subdenivelarea &T, in repatie cudurata efortului4 &e calculeaza ca durata efortului#Ex(deviatia &T in mm#Dx indexulanginos), unde indicele anginos este: 7# angina absenta, 8#angina prezenta, '# anginace determina oprirea testului de efort4

a4 %E risc scazut, cu supravietuiri de 9; la E ani b4 O#88 risc crescut, doar 8


10/16

determinarea sau estimarea ?apacitatii maximale (de varf) a efortului pretat de un anumit bolnav cardiovascular4 ?apacitatea maxima de efort a devenit principalul element de evaluarea prognosticul bolnavilor cardiovasculari4

Pragul anaerob sau lactat este dependent de capacitatea de efort maximala aindividului si de modul in care aceasta este atinsa4 Pe parcursul prestarii efortului se

contracteaza intotdeauna o datorie de oxigen( ca si consecinta a faptului ca la un moment dat, pe parcursul prestarii efortului, cantitatea de oxigen transmisa musculaturii devineinsuficienta)4

Tensiunea arteriala

Ln alt element monitorizat, este reprezentat de comportarea tensiunii arteriale in efort4Tensiunea arteriala sistolica (T@&) creste cu 87#'7 mm6gtreapta de efort si valoarea sa inefortul maximal nu trebuie sa depasasca '87mm6g 4 .e asemenea , T@& trebuie sa revina lanormal la < minute postefort, ulterior valoarea sa scazand, uneori, sub valorile anterioaretesului datorita reactiei vagale care apare la individual normal4

@bsenta cresterii sau scaderea T@& in efort semnifica scaderea performantei cardiace,

indiferent ca este vorba de scaderea performantei contractile sau obstructive de flux4&caderea T@& in cursul efortului nu are numai semnificatia unei performante cardiac

scazute, ci reprezinta si unul dintre criteriile de oprire a testarii de efort4 +u avem standard referitoare la tensiunea arteriala diastolica (T@.) care in mod

normal, se mentine nemodificata sau scade pe parcursul efortului4 ?resterea T@. in efortinseamna rezistente periferice crescute si poate fi asociata cu hipertensiunea arteriala sauscaderia performantei cardiac4

Simptomatologia clinica

@vand in vedere importanta T- in cardiopatia ischemica, aparitia durerii anginoase pe parcursul efortului ar trebui sa fie unul dintre elmentele de baza ale diagnosticului si ,deasemenea in functie de nivelul de efort la care apare , unul dintre elementele cele mai acuratede evaluare a prognosticului4 .in pacate , durerea toracica este de multe ori nespecifica, sichiar in prezenta unei dureri cu caracter anginos nu exista o corespondenta certa cumodificarile -?3 de ischemie miocardica4 .e aceea, dureria toracica in absenta modificarilor &T nu este diagnostic pentru cardiopatia ischemica4

@paritia palpitatilor pe parcursul testului de efort este mai putin importanta si de astfeleste frecvent intalnita datorita tahicardiei si cresterii contractilitatii miocardice4 aloareaclinica a palpitatiilor este mult depasita de inregistrarea permanenta a electrocardiogrameicare poate certifica aparitia unor tulburari de ritm4

&imptomatologia clinica pe parcursul efortului este importanta si pentru depistarea

insuficientei ventriculare stangi de efort4 @stfel , aparitia dispeneei severe insotita de gallopventricular si scadere T@& reprezinta un complex de simptome caracteristic pentru scaderea performantei ventriculare stangi si oblige la intreruperea testului de efort4

Alte teste de efort

Testele de efort submaximale

Testele de efort submaximale nu sunt noi in investigares aparatului cardiovascular4 1nmomenentul in care s#a descries testele de efort, respective primul test de efortsemistandardizat , se folosea de fapt un efort submaximal pentru ca de cele mai multe ori

intreruperea efortului avea loc inaintea atingerii frecventei cardiac maximale4


11/16

Testele de efort au revenit in actualitate odata cu demonstrarea beneficiilor activitatiifizice, inclusive a antrenamentului fizci la bolnavii cu insuficienta cardiaca, moment in care aaparut necesitatea evaluarii capacitatii de efort a acestora pentru a le putea fi recomandat unanumit nivel de activitati fizica zilnica4

@u fost descries mai multe teste submaximale , dintre care cel mai popular prin

simplitate, prin usurinta bolnavilor de a#l efectua , dar si prin rezultate care se coreleaza intr#ooarecare masura, mai redusa decat in cazul testului de efort maximal, cu simptomatologia,evolutia,progosticul si rezultatele terapiei este testul de mers > minute4

?a si in cazul testului de efort classic, testul de mers > minute se va aplica la bolnaviifara sindrom congestive sau fara sindrom congestive important4 Testul consta in a merge pedrum drept, pe un corridor marcat din metru in metro , timp de > minute, cu pas de voie”,fiind posibila opriri a caror durata nu este cuantificata4 Ga sfarsitul testului se evaluazadistanta parcursa in > minute, in aceste conditii4 1n general , un bolnal cu insuficienta cardiac

parcurge sub D77m de#a lungul celor > minute, ceea ce inseamna o viteza estimata de sub D0mh4

?u cat distanta parcursa scade sub valoarea de D77m, cu atat limitarea capacitatii de

efort este mai severa, insuficienta cardiaca este mai severa, pronosticul este mai rezervatS?eea ce persista si face ca testul de mers > minute sa fie in continuare aplicat pe scara larga

pacientilor cu insuficienta cardiac este corelatia sa cu simptomatologia, in sensul caameliorarea simptomatologiei este insotita de ameliorarea neta a distantei de mers pe

parcursul celor > minute4-xista nenumarate alte variante ale testelor de efort submaximale4 -ste vorba despre

testul de mers D77 de m care este variant in oglinda” a testului de mers > minute, duratanormala” a parcurgerii celor D77 de metri fiind > minute4 ?are este "ustificarea testului si

potentialele sale avanta"e asupra testului de efort > minute 1n primul rand bolnavul are deatins o tinta bine stabilita, respective distanta de D77m, fiind mai motivata de parcurgereadistantei decat in cazut testului de efort > minute si in care distanta de parcurs nu este

precizata4 1n al doilea rand, se cunoaste ca in insuficienta cardiaca periferica, respectivmusculatura periferica, circulatia periferica au un rol deosebit de important, ori in cazultestului de efort de mers > minute aceasta periferie este variabil interesata, de la pacient la

pacient, deoarece acestia parcurg distante diferite4 1n cazul testului D77m, distanta fiindidentica, solicitarea musculature periferice este identica, astfel incat evaluarea capacitatii deefort submaximale va realiza o estimare mai buna atat a performantei cardiace cat si alimitarii capacitatii de efort rezultand din interesarea periferica, care uneori poate fiimportanta4

Efortul cuplat cu alte metode de depistare a ischemiei

?uplarea efortului cu electrocardiograma nu are o sensibilitate suficient de mare indetectarea modificHrilor ischemice , deoarece apari ia modificHrilor -?3 ca o consecin H aț țischemiei miocardice este tardiva si dupH modificarea contractilitatii segmentare , in sensuldeprimarii sale4 Pentru cre terea sensibilitatii testarii de efort , aceasta a fost cuplata cu alteșmetode de depistare a ischemiei4

Efortul cuplat cu ecocardiografia

&e realizeazH in ' moduri4 1n primul caz se va recurge la un test de efort obi nuit,șexaminarea ecocardiografia efectuandu#se in primul minut de la oprirea efortului pt apari iațsimptomelor clinica sisau modificHrilor -?34 a doua posibilitate se referH la prestareaefortului in pozi ie ?G1+&T@T1?@, cu un cicloergometru special, ecocardiografia putUnd fiț

efectuatH chiar in timpul desfasurarii testarii de efort4 (1n toate situa iile se MnregistreazH sițelectrocardiograma, a4i4 testul este si un test de efort)4


12/16

Efortul cuplat cu SCI!TIG"A#IA $I%CA"DICA &

&?1+T13R@1@ [email protected]?@ : #o metoda deosebit de acurata in depistareaischemiei miocardice4#(ca si ecografia, este cuplata mai ales cu &tresul farmacologic, dar in anumite situa ii esteț

cuplata cu efortul)4#efectuarea &?1+T13R@1-i miocardice Mnainte si dupH efort poate contribui substantial ladepistarea miocardului 1@/1G dar 61/RR+@T4

Efortul cuplat cu testarea de stres farmacologica&

#testul de efort poate fi cuplat cu testarea de stres farmacologica, Mndeosebi in scop decercetare, uneori aplicarea sa in practica clinica duce la cre terea sensibilitatii testului deșefort#testul de efort cuplat cu testul cu dipiridamol sau adenozina , ambele conducand la depistareaMntr#un procent mai mare a bolnavilor ischemiei atunci cUnd sunt utilizate in succesiune, inrusul ca, dacH testul de efort este negativ dar exista o suspiciune puternica de cardiopatie

ischemica, se va efectua un test cu dipiridamol sau adenozina4 .acH acestea sunt pozitive esteasigurat diagnosticul , dacH nu , un test de efort succesi va avea ansa sa devinH pozitiv Mntr#unș

procent mai mare decUt anterior stresului farmacologic4 -ste vorba de testul care combinacre terea consumului miocardic de oxigen (efortul) cu scHderea aportului miocardic deșoxigen( dipiridamol sau adenozina)

Testarea de efort in diverse boli cardiovasculare

'. Cardiopatie ischemica

#continua sa reprezinte indicatoare principala a T- , acesta fiind utilizat atUt la bolnaviiasimptomatici cu risc crescut de cardiopatie ischemica, cUt si la subiec i simptomatici careț

prezintH simptome de cardiopatie ischemica, dar si la bolnavii cu cardiopatie ischemicacunoscuta4

(. Insuficienta cardiaca congestiva

#Testarea de -fort se recomanda la to i bolnavii cu insuficienta cardiacaț#testele aplicate sunt de ' feluri4 Testul de efort maximul este obligatoriu PR-# si P&T#TR@+&PG@+T4 .e aceea, este asociat cu respirator in circuit Mnchis si cu determinarea

pragului anaerob, trebuie efectuat la to i bolnavii la care se ia in considerare transplantulțcardiac4

). Cardiopatie congenitale#ma"oritatea cardiopatiilor congenitale sunt corectare interventional sau chirurgical in primelezile, primele luni , sau primii ani de via a, sau chiar pe parcursul vie ii intrauterine4 .e aceeaț țtestarea de efort a acestora in scopul determinarea capacitatea func ionale nu se impune decUtțin adolescenta pt a putea face recomandHrilor profesionale pt vUrsta adulta4

*. Cardiopatiilor valutare

#la bolnavii valutare situa ia este oarecum similarH, dar cu unele deosebire fata de bolnavii cuțcardiopatii congenitale4# diferen a principala provine din aceea ca valvulopatiile roumatismale sunt tot mai rare, cațvalvulopatiile congenitale sunt rezolvate in cadru general al cardiopatiilor congenitale,iar

ma"oritatea valvulopatiilor Mnregistrate sunt de fapt valvulopatii degenerative care apar la


13/16

varstnici si sunt asociate, cu alta patologie cardiovasculara degenerative, si in primul rUnd cuateroscleroza4

+. Cardiomiopatiile

# reprezintH un segment tot mai important al bolilor cardiovasculare, iar cardiopatia

.1G@T@T1@ este una dintre cele mai frecvente cauze de insuficienta cardiaca# la bolnavii cu cardiopatie dilatativa se indica ' tipuri in scop de testare de efort4## testarea capacitatii maximale de efort in scop de evaluare a severinitatii cardiopatiei si de aoferi bolnavului indicii prognostice si recomandHrilor de via a profesionala, socialH sițfamiliale4## testarea submaximala prin testul de mers >minute, sau prin testul de mers D77m 4

,. Cardiomiopatia hipertrofica

# reprezintH o situa ie aparte in care testarea de efort trebuie recomandata cu foarte marețrezerva deoarece in cardiomiopatia hipertrofica obstructiva severa testarea de efort poate ducela apari ia sindromului de .-/1T [email protected]@? &?VWLT , a fenomenelor de 1& acutH, aț

tulburarilor de ritm, inclusiv cu consecin e fatale4 ( fig949)ț.e aceea , Mnainte de a indica efortul la bolnavii cu cardiomiopatie hipertrofica obstructiva seva evalua Mntotdeauna gardientul de repaus si , pe parcursul testarii de efort se va asiguraMntotdeauna supraveghere medicalH si disponibilitatea imediata a mi"loacelor de resuscitarecardiopulmonara4

-. ipertensiunes arteriala

# nu reprezintH o indicatie de testare de efort , iar valorile de repaus mult crescute potreprezenta o contracandidatul rela ia a testarii de efort4ț#reticenta fata de testarea de efort a bolnavilor cu hipertensiune arteriala, este "ustificate si decazurile in care pe -?3 este prezenta hipertrofia ventriculara stUnga si in care testul de efort

poate fi fals pozitiv, chiar in absenta ischemiei miocardice asociate( fig 94)4Totu i la bolnavii hipertensivi testul de efort se practica in cUteva situa ii:ș ț## reprezentata de asocierea dintre 6ipertensiunes arteriala si cardiopatia ischemica , in care ,testul de efort poate stabili prezenta ischemiei si gradul limitarii capacitatii de efort a

bolnavului, cu importante informa ii prognostice4ț##reprezentata de bolnavii hipertensivi care urmeazH sa fie inclusi in programele derecuperare si la care trebuie testata reac ie hipertensiva de efort pt ca aceste programe sa poatHțfi organizate in mod benefic pt bolnavi, si pt evitarea complicatiilor posibile4

/A0%A"EA SI 0I$ITE0E TESTA"II DE E#%"T

.e i exista o serie de parametri care sunt folosi i in scop de cercetare, in clinica seș țtine cont de ' parametri:

sensibilitatea

#se referH la procentul pacientilor cu cardiopatie ischemica certa care pot fi depistati prin testede efort avUnd teste anormale 4#redusH, Mntre


14/16

popula ie varstnica ,simptomatica sau chiar cu cardiopatie ischemica in antecedente vațconduce la un mare numHr de teste pozitive si la o sensibilitate deosebit de ridicatH4#teoretic lui /a=es: probabilitatea bolii$ probabilitatea boli pre test x rata probabilitatiirezultatelor testului4

specificitatea#se referH la procentul subiectelor fHrH o anumitH afectiune , in cazul de fata cardiopatieischemica, si care au un test normal4#ridicatH , MntreD#FE;4Tabel48 termeni utilizati in evaluarea T-B

Sensibilitatea TE poate poate fi sc12ut1 3teste fals negative 3tabel4 4 si in urm1toarele

situa ii &ț

#sexul masculin#boala coronariana univasculara#nitratii

#blocul de ramura stUnga preexistent#intarzierea aparitiai modificHrilor ischemice&pecificitatea poate fi afectatH prin rezultate als Pozitive apHrute in caz de:#insuficienta @ortica#inima de atlet#insuficienta cardiaca sistolica sau diastolica#digitala#sindromul X#Tahicardia ventriculara#vUrsta tUnara etc 444

Efectele medicatiei asupra testelor de efort

#poate influen a rezultatele testului de efort si de aceea se Mntrerupte cu ore sau cu zile Mnainteațefectuarea testului# adesea tratamentul nu este sau nu poate fi intrerupt fHrH risc pentru bolnav5 de aceea trebuiecunoscute efectele posibile ale medicatiei asupra T-

Criterii de terminare a testarii de efort

#atunci cUnd si#a atins scopul#dacH ne referim la un test de efort diagnostic apari ia subdenivelari %$8mm permitețafirmarea diagnosticului de cardiopatie ischemica si indica de fapt oprirea testarii de efort in

scop diagnostic#atingerea frecventei maximale sau depasirea acesteia cu %bmm indica Mntreruperea testuluide efort pt ca el este de"a negativ si nu mai are rost sa fie continuat deoarece poate deveni fals

pozitiv

Indicatie absolute de terminare a testarii de efort:# supradenivelare &T%8#@ngina moderata sau severa#semne nervos centrale: ataxie , ameteli sau stHri presincopale#semne de perfuzie periferica deficitara#Tahicardie ventriculara sus inutHț

#dorin a subiectelor de a opri T-ț


15/16

Indicatie rela ie de terminare a testarii de efort&ț

#supradenivelare &T%'#durere Turcica progresiva fHrH caractere tipic anginoase#oboseala, crampe membre#aritmii

#aspectul general Y+on comercialY al bolnavului

Complicatiile testarilor de efort&

#reduse#mortalitatea MnregistratH fiind de numai E874777 teste de efort efectuate#complicatii

Complicatii cardiace&

#bradiaritmiile#tahiaritmii#apari ia sindroamelor coronHriene acute,insotita de durere toracica severaț

# insuficienta cardiaca , de tip acut#6ipotensiunea , sincopa si socul complicatii rare dar posibile

Complicatiile noncardiace

#nu sunt periculoase pt viata bolnavului, dar pot constitui probleme medicale si se referH latraumatisme musculo#scheletale sau lezarea tesuturilor moi, in cazul in care bolnavul cade de

pe covorul rulant ,si mai rar de pe bicicleta ergometrica

Alte complicatii sunt &

oboseala severa, epuizare, ameteli , dureri musculo#articulare, senzatie de disconfort

Contraindicatiile testarii de efort&

# trebuie luate in considerare pentru evitarea aparitiei complicatiilor sau ob inerea unor testeț +on#diagnostice si care sunt absolute sau rela ie4ț

Contraindicatiile absolute&

#infarct miocardicacut in primele ' zile#insuficienta cardiaca decompensata#dizabilitate fizica care poate avea repercusiuni asupra sigurantei testului sau asupra siguranteitestului sau asupra efectuarii acurate a testarii de efort4#absenta consintamantului bolnavului

Contraindicatii relative&

# T@& repaus%8F7mm6g#stenoza de Yleft main Y#boli valvulare stenotice moderate#cardiomiopatie hipertrofica

Indicatiile testarii de efort care5 in scop diagnostic sau de evaluare 5 ar trebui

aplicate tuturor bolnavilor cardiovasculari&

#diagnosticul bolilor cardiovasculare#cardiopatia ischemica5 nu este utila la bolnavii cu ZPZ, /R&, ritm de pacema0er ,

subdenivelare &T de repaus %8mm#alte boli cardiovasculare : aritmii, insuficienta cardiaca, 6T@


16/16

#evaluarea bolilor cardiovasculare

Proiect - testare de efort

Documents

Transcript of Proiect - testare de efort