ADRESE I REFERIN EAutoritate responsabil cu solu ionarea cererii ( i anume, autoritatea de gestionare sau organismul intermediar) Nume: Adres : Contact: Prim ria Municipiului Gala i Str. Domneasc Nr. 10 Papadatu Carmen

Organism responsabil cu punerea n aplicare a proiectului Nume: Adres : Contact: Grupa 42031 IPMI Facultatea de Metalurgie si tiin a Materialelor Cior a Roxana,Hulea Irina,Istrate Oana,Oanc Dana si Petcu Liliana

INFORMA II PRIVIND PROIECTULTitlul proiectului / etapa proiectului : RECICLAREA PET-urilor Compatibilitatea i coeren a cu programul opera ional Denumirea programului opera ional respectiv: TRATAREA I DEPOZITAREA SUBSTAN ELOR TOXICE SI PERICULOASE Denumirea axei prioritare RECICLAREA PET-urilor

DESCRIEREA PROIECTULUIReciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizeaza intr-o gama larga in multe tari. Exista inca probleme tehnice, economice si structurale de depasit, dar posibilitatile.sunt.vaste. . Cu toate ca unele mase plastice pot parea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite cu o structura moleculara diferita. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare in parte. Aceasta poate fi obtinuta in mod eficient in fabricile unde materialele reciclabile generate in procesul de productie sunt usor de separat. . Utilizarea materialelor plastice prezinta probleme de identificare, separare si de contaminare. Dar acolo unde sunt suficiente cantitati de materiale reciclabile clasificabile, de exemplu ambalaje de paleti sau saci utilizati in industrie sau agricultura, reciclarea este realizata cu

1

succes. Cele mai scumpe produse secundare din plastic, precum cele ce provin din calculatoare, fotocopiatoare si o gama larga de echipamente electronice similare, sunt foarte solicitate. Spectrometrul este una din tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificarii acestor materiale care, dupa procesare, sunt deseori folosite in manufacturarea echipamentelor electronice si electrice noi. . Reciclarea schimba proprietatile mecanice ale maselor plastice, astfel incat nu poate fi posibila reciclarea unor cantitati mari de un anumit tip reintegrandu-le imediat in acelasi proces de productie. In unele sectoare, prejudecatile impotriva materialelor secundare ramane un obstacol important in reciclarea plasticului, dar aceasta atitudine se schimba rapid o data cu luarea in considerare a protectiei mediului si a altor influente. . Recuperarea ambalajelor de plastic reprezinta cea mai mare provocare, si nu doar in realizarea economica privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabila. Sticlele PET, care sunt utilizate in cantitati mari in multe tari pentru bauturi, este un excelent exemplu de reciclare ale ambalajelor . Polyethylene terephthalate - numele complet al cuvantului PET- este un material sofisticat de o rezistenta mare care este utilizat cu foarte mare eficienta ca recipient pentru bauturi. Avantajul reciclarii ambalajelor PET este enorm, data fiind numarul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil. . Costul de colectare a materialelor in cantitati mici de la o multitudine de surse este principalul obstacol in dinamizarea progresului in reciclarea multor polimeri. In unele tari, politicile administrative isi asuma o mare responsabilitate in recuperarea de ambalaje si alte produse. Aceasta "responsabilitate" presupune dezvoltarea reciclarii maselor plastice prin acoperirea unor elemente ale costurilor comerciale traditionale - initial prin manufacturare si distribuire, si in final de catre consumator prin preturile de productie usor crescute. Reciclarea diferitelor tipuri de plastic prezinta o problema in ceea ce priveste incompatibilitatea polimerilor. Oricum, introducerea asa - numitilor " compatibilizatori" care creaza stabilitate polimerica intre legaturile dintre structura diferita a moleculelor a maselor plastice, faciliteaza utilizarea de combinatii. Compatibilizatorii pot face deja posibila producerea unui tip de aliaje din plastic din materiale de calitate inferioara. . Procesele continua sa se dezvolte pentru a obtine substantele utilizate in producerea maselor plastice, si pentru a folosi aceste materiale ca materie prima in producerea unor

2

substante diferite. Gunoiul, plasticul nereciclabil, au valoare calorica si pot fi utilizate prin urmare drept combustibil. . Exista sapte tipuri diferite de materiale plastice. Puteti determina gradul plasticului privind aproape in partea de jos a recipientului. Acest numar corespunde gradului materialului din plastic, conform tabelului de mai sus. Nu sunt incluse toate exemplele posibile. Gruparea separata pe tip de material este obligatorie inainte de a recicla. Reciclarea este una din cele mai simple (sau nu!) metode de a proteja planeta de poluare. Principiul e simplu: refolosesti hartia pana te plictisesti si nu mai tai alti copaci, ai grija ce faci cu materialele din plastic, obiectele care nu iti mai trebuie le donezi sau le gasesti o noua intrebuintare. Cel mai indicat este sa folosim materiale pe care pamantul le poate absorbi natural si reintegra. Cum asta? Cam cum arata si schema de la circuitul apei in natura. Nimic nu se pierde, totul se refoloseste. . De fapt, reciclare nseamna a reintroduce ntr-un circuit. Raportat la deseuri, ntelegem termenul cu sensul de reintroducere a acelor materiale, consumate n fabricarea si n folosirea bunurilor transformate apoi n deseuri Balotarea sticlelor din material plastic tip PET a devenit o aplicatie din ce in ce mai importanta avand in vedere ca schemele de colectare si sistemele de depozitare a sticlelor si recipientelor tip PET sunt introduse in tot mai multe tari. Sistemul Presona pentru reciclarea PET este folosit acum de catre toate fabricile de bere din Suedia si de catre unele dintre cele mai mari fabrici de gen din Europa. Specificatii: Caracteristici speciale. . 1. perforatorul nostru garanteaza baloti compacti cu cea mai mare greutate posibila 2. pentru a usura manevrarea, balotii finisati sunt dotati cu traverse de prindere pe partea inferioara pentru ridicarea normala cu ajutorul elevatorului cu furca - nu mai este nevoie sa investiti in dispozitive de prindere costisitoare pentru manevrarea balotilor. 3. . In cadrul procesului de reciclare este adesea important ca sticlele sa ramana intregi si sa

poata fi separate - acest lucru va deveni posibil atunci cand sunt balotate cu presa de balotare Presona, datorita tehnologiei sale unice premergatoare operatiei de presare. Sticlele nu vor fi taiate sau deteriorate prin forfecare in timpul operatiei de presare. . Principalul punct de desfacere pentru sticlele reciclare de tip PET este piata de fibre. De

3

exemplu, tesatura plusata tip polar este fabricata din PET reciclat. Alte aplicatii includ cablaj, foi de tabla si chiar materiale de constructii. Sortarea de inalta calitate si spalarea permit sticlelor reciclate sa fie refolosite tot ca sticle. Cred deja ca toata lumea stie ce este o sticla PET stie cat de greu scapi de ele daca au invadat mediul, le gasesti peste tot:y y y y

n deriv pe ruri, aruncate la marginea oselelor , in poienile din paduri unde de obicei se iese la picnic, in ghenele din blocuri. In Romania sticlele PET reprezinta peste 30% din volumul de de euri iar colectarea,

reciclarea i tratarea acestora, ceea ce apropo este o obliga ie fa de UE, sunt total ineficiente. In acest moment Romania are un sistem de colectare, reciclare si tratare a sticlelor PET. Pentru inceput sa vedem cum se descurca altii cu PET-urile. Propun sa ne oprim la Germania (cea mai mare si mai puternica economie din UE). Aici e sistemul buy-back, adica fiecare bautura la PET are adaugat la pretul de achizitie 0,25 Eurocenti, pe care ii platesti cand cumperi. Cand vii la cumparaturi la supermarchet aduci toate PET-urile stanse si primesti un bon de 0,25 centi/sticla, care se scade la casa de marcat din valoarea cumparaturilor facute. Pe scurt 4 PET-uri = 1 Euro La noi nu se prea agreeaza sistemul buy-back, care conform unor oameni direct implicati in colectarea si reciclarea PET-urilor ar avea urmatorul dezavantaj major: ar afecta afacerile firmelor care se ocupa acum de colectarea selectiva. In 1992 la Bruxelles se infinteaza PETCORE (acronim de la PET Container Recycling Europe) cu scopul de a promova colectarea, sortarea si reciclarea PET-urilor. In 2007 PETCORE raporteaza colectarea a peste 1 milion de tone (mai exact 1 130 000 tone) de PET-uri in Uniunea Europeana, reprezentand aproximativ 40% din deseurile de PET-uri din intreaga Europa. Se asteapta ca in 2009 procentul sa ajunga la peste 60%.

Reciclare n propor ie de 60% pn n 2013 n 2009, Romnia are ca int de valorificare a de eurilor de ambalaje 45% din cantit ile totale introduse pe pia , fa de nivelul de 60% din vechile state membre ale Uniunii Europene.

4

n plus, Romnia a negociat o perioad de tranzi ie gradual n privin a recuper rii de eurilor din ambalaje, astfel nct s ating standardul european n 2013. 60% din de eurile de ambalaje sunt generate de popula ie, iar restul prin a a-numitele circuite industrial-comerciale. n privin a factorilor care ar duce la cre terea cantit ii de de euri reciclabile recuperate, sondajul IMAS arat c aproape dou treimi din cei intervieva i consider c amenzile i-ar responsabiliza pe romni n acest sens

Mase plastice. Caracteristici. Greutate specifica mica. Raportul volum/greutate pentru deseurile din plastic este foarte mare, in special pentru produsele cu polistiren (PS). Din acest motiv, comunitatile izolate nu-si pot permite sa colecteze si sa transporte plasticele separat. Potentialul de contaminare. Deseurile din plastic aduse la unitatile de procesare sunt, in general contaminate cu materiale straine. Materialele straine, cum ar fi alimentele cauzeaza uzarea granulatorilor si a altor echipamente utilizate in sortarea si reciclarea acestor materiale. Oportunitati de reutilizare si reciclare. Dezvoltarea infrastructurii de colectare trebuie sa urmareasca cerintele pietei, astfel incat valoarea materialelor valorificate sa poata acoperi costurile de colectare, prelucrare si transport. Centrele de colectare pot asigura o compactare si balotare a deseurilor din plastic in vederea reducerii costurilor de transport. De asemenea, in cazul mai multor tipuri de deseuri din plastic cu destinatii diferite pentru fiecare, centrele de colectare pot asigura o sortare a acestor deseuri in functie de cerintele unitatilor de procesare si apoi o compactare si balotare a deseurilor gata sortate. Astfel de prelucrari pot fi dezvoltate in functie de evolutia pietei de desfacere a produselor din materiale reciclate. Unitatile de procesare ale materialelor reciclabile isi stabilesc in general instalatiile de prelucrare in zone dens populate, in care se genereaza cantitati mari de materiale valorificabile. Reciclatorii trebuie sa plateasca costurile de transport la unitatile centralizate. Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de fabricatie mai ieftin fata de cele realizate din materii prime. Avantajele reciclarii sunt conservarea resurselor naturale si reducerea spatiului de depozitare. Totusi colectarea, transportul, valorificarea si prelucrarea finala a materialelor necesita energie suplimentara, iar cele mai multe programe de reciclare sunt subventionate economic.

5

Problemele fundamentale in reciclarea materialelor sunt legate de: identificarea materialelor reciclabile; identificarea oportunitatilor de reutilizare si reciclare; identificarea pietelor de desfacere pentru materialele valorificabile. Un obiectiv principal in gestionarea deseurilor il reprezinta maximizarea duratei de functionare a depozitelor si minimizarea cantitatilor de deseuri depozitate. In acest scop trebuie identificate materialele care pot fi retrase din fluxul de deseuri pentru indeplinirea acestui obiectiv. Programele de reciclare si dezvoltare trebuie sa ia in considerare pietele pentru materialele valorificabile, infrastructura de colectare si costurile generale. In cele mai multe cazuri, materialele valorificabile sunt de calitate inferioara fata de cele initiale, astfel ca pretul pe piata trebuie sa fie atractiv pentru potentialii cumparatori. Etapele reciclarii pet-urilor sunt : -colectarea -sortarea -maruntire -compactare -transportarea -valorificarea -prelucrarea finala

Colectarea PET-urilorMetodele de colectare a deseurilor sunt determinate de comoditatea actiunii necesare din partea consumatorului, adminstratiei si costurilor implicate. De aici se desprind trei metode principale de colectare a deseurilor: strangerea in centre de colectare, centre de buy-back si colectarea de la marginea drumului. Centrele de colectare sunt cea mai eficienta metoda de colectare din punctul de vedere al costurilor, dar sufera din cauza gradului scazut de predictibilitate al cantitatilor ce pot fi colectate in intervale determinate de timp. Centrele de buy-back sunt cele care ofera o suma de bani in schimbul recuperarii bunurilor stricate sau iesite din uz. In cazul acestei metode de colectare a deseurilor costurile de

6

colectare (remuneratia platita celui care aduce bunurile stricate) sunt mai mari decat pretul materiei prime rezultate, de aceea statul trebuie de multe ori sa intervina prin subventii. Colectarea de la marginea drumului se diferentiaza prin modul in care sunt stocate deseurile: colectie mixta, colectie de materiale reciclabile si depozitare prin separarea pe categorii. Primul nu presupune nicio sortare, de aici venind si costurile mari necesare separarii ulterioare a materialelor refolosibile si apoi stocarea in functie de categorie. Al doilea mod presupune stocarea separata a materialelor reciclabile de de materiile ce nu mai poti fi folosite, eliminand astfel costurile separarii acestora. A treia metoda este cea mai practica, necesitand cele mai scazute costuri, deoarece materialele reciclabile sunt deja sortate dupa categorie (Ex: sticla, hartie, plastic). Colectarea deseurilor si materialelor reciclabile. . .

Tipul de container,volumul acestuia,combinatia containerelor si frecventa de ridicare a deseurilor influienteaza atat compozitia desurilor menajere colectate,cat si calitatea si cantitatea materialelor reciclabile colectate separat. dam doua exemple de astfel de containere: . Colectarea se face in sisteme de containere speciale pentru materialele reciclabile,astfel / Containere de colectare pentru ambalaje usoare: in acest tip de containere se colecteaza ambalaje comerciale din ambalaje plastice, metale si materiale compozite.Colectarea amestecata a acestora necesita o sortare ulterioara care se face de obicei manual.Cantitatea de deseuri care ramane dupa sortare este destul de mare astfel ca pentru cresterea gardului de recuperare este necesar sa se dezvolte o procedura mai eficienta de sortare a materialelor plastice precum si crearea unei piete de ambalaje din materiale plastice sortate si de produse secundare din plastic. Pentru fiecare tip de ambalaj din material plastic pot fi utilizate containere de 4 m2 capacitate, acestea trebuie pozitionate in zone aglomerate,unde sa poata avea acces un numar cat mai mare de oameni. . Acest exemplu de containere sunt utilizate in Germania, la noi in tara pot fi utilizate containerele mari,metalice de 1,1 m3 la care capacu se poate bloca cu lacat si vor fi prevazute cu fante de forme si dimensiuni diferite in functie de tipul deseurilor reciclabile ce trebuie introduse Containere cu mai multe compartimente: in aceste containere cu pereti despartitori partial reglabili,se colecteaza in compartimente separate deseuri din sticla (uneori si separate pe

7

culori), deseuri din hartie,deseuri metalice, deseuri din plastic si textile, precum si deseuri municipale periculoase (cum ar fi baterii si acumulatori uzati sau medicamente expirate), in compartimente speciale. Spre deosebire de celelalte containere , acestea se golesc doar prin procedura de schimbare a containerului. Acesta este incarcat dupa ce a fost descarcat un container similar de pe autovehiculul de colectare si transport si este golit intr-un loc special amenajat, astfel ca materialele reciclabile sa ramana separate. Containerele cu mai multe compartimente au de obicei volume intre 7,7 si 22 m3 (fig 2).Pentru compartimentele de colectare ale sticlei se pot lua masuri suplimentare de reducere a zgomotului. colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), voluminoase. / In punctele de colectare mai mari se pot asigura containere compartimentate pentru

Sortarea PET-urilorSortarea deseurilor se face in majoritatea cazurilor dupa colectarea lor. In rarele cazuri in care deseurile sunt deja sortate dupa categorie (ex: sticla, plastic, metale etc), ele sunt duse direct la statiile de procesare si reciclare. Sortarea deseurilor in centrele specializate presupune de obicei mai multe etape, din care majoritatea sunt automatizate, permitant sortarea rapida a unor cantitati impresionante de deseuri. Pe scurt, sortarea decurge in modul urmator: incarcatura camioanelor este plasata pe o banda rulante de unde bucatile mari de plastic, cartoane etc sunt eliminate manual pentru a nu bloca dispozitivul de sortare. Urmatorul aparat separa deseurile in functie de greutate, apoi urmeaza separarea pe tip de deseu (initial se facea manual acest pas, dar incep sa fie deja folosite la scara larga scanerele automate).

Valorificarea pet-urilorCe se poate face din PET-uri reciclate:y y y y y

Vatelina care se foloseste la captuseala hainelor de iarna, Fire si fibre sintetice => haine Made in China, Alte PET-uri care insa nu mai sunt rezistente la presiune Alte tipuri de ambalaje Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru p trat de covor

8

y

Din 50 PET-uri se poate face un pulover De ce recicl m plasticul? Descompunerea natural a plasticului n mediul nconjur tor necesit peste 500 de ani din cauza materialelor care l alc tuiesc Cu fiecare ton de plastic reciclat se economisesc ntre 700 i 800 kg de petrol brut

y

y

Descrierea tehnic a investi iei n infrastructurInfrastructura de colectare si prelucrare pentru plastice nu trebuie stabilita la nivel national. In general, aceasta este limitata la zone locale. Insa, multi consumatori care doresc sa recicleze deseurile din plastic constata ca nu exista centre specializate de preluare a acestor deseuri. In multe zone au fost realizate proiecte pilot de colectare separata a deseurilor din plastic, in special a sticlelor PET, acestea avand un rezultat destul de bun.

Obligatiile beneficiarilorBeneficiarul trebuie sa cunoasc faptul c , dac pe perioada de valabilitate a contractului intervin modific ri de natur s afecteze obiectivul acestuia sau condi iile de finan are, proiectul poate fi declarat neeligibil pentru finan are, finan area nerambursabil se va sista iar sumele acordate pn n acel moment se vor recupera n conformitate cu legisla ia na ional i prevederile contractuale! Beneficiarul trebuie s deschid gestioneaz un cont distinct la Trezoreria Statului prin care se sumele aferente proiectului finan at din instrumente structurale i din fonduri in distinct de alte fonduri, eviden a contabil a n

aferente cofinan rii sau prefina rii acestora de la bugetul de stat. Totodat , beneficiarul are obliga ia s sumelor provenite din derularea unor proiecte finan ate, conform O.U.G. nr. 64/2009. nregistr rile contabile vor fi cronologice i sistematice astfel nct s ofere transparen implementarea proiectului. Beneficiarul are obliga ia de a p stra i de a pune la dispozi ia organismelor abilitate, dup finalizarea perioadei de implementare a proiectului, inventarul asupra activelor dobndite

9

prin Instrumentele Structurale, pe o perioad de 5 ani de la data nchiderii oficiale a Programului Opera ional Sectorial de Mediu. Beneficiarul are obliga ia s furnizeze orice informa ii de natur tehnic sau financiar legate de proiect solicitate de c tre Autoritatea de Management, Organismul Intermediar, Autoritatea de Certificare i Plat , Autoritatea de Audit, Comisia European sau orice alt organism abilitat s verifice sau s realizeze auditul asupra modului de implementare a proiectelor cofinan ate din instrumente structurale. Beneficiarul are obliga ia de a asigura disponibilitatea i prezen a personalului implicat n implementarea proiectului pe ntreaga durat a verific rilor. Realizarea infrastructurilor va fi asigurat printr-un parteneriat public-privat (PPP)? Da X Nu

Informarea cetatenilor cu privire la amplasarea pubelelor pentru pet-uri in locurile special amenajate prin distribuirea pliantelor informationale,programe didactice desfasurate in unitati de invatamant. Sondajele arat c oamenii tiu ce-nseamn colectare selectiv , dar numai n 42 de ora e au infrastructura necesar . Aproape 60% din romnii care locuiesc n zone care dispun de containere pentru separarea de eurilor colecteaz selectiv gunoiul. . Proiectul face parte dintr-o re ea transeuropean care a f cut obiectul unui acord la nivelul Comunit ii? Da X Nu

OBIECTIVELE PROIECTULUI Obiective socioeconomice Proiectul trebuie s demonstreze o abordare integrat a acestui domeniu, propunnd investi ii n achizi ionarea de containere pentru colectarea selectiv , facilit i de transport, sortare, compostare i reciclare, construirea de depozite de de euri la standarde europene, nchiderea depozitelor vechi, neconforme.

REZULTATUL STUDIULUI DE FEZABILITATE Studiul de fezabilitate trebuie preg tit n concordan cu cerin ele Comisiei Europene, a diverselor institu ii financiare i legisla iei romne ti (HG 28/2008). 10

Studiul de fezabilitate trebuie s prezinte proiectul, s elaboreze conceptul preliminar i caracteristicile tehnice, comparnd solu iile alternative de detaliu pentru a asigura alegerea solu iilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Studiul de fezabilitate va prezenta utilizarea terenului n trecut i condi iile existente, precum i gradul de contaminare al siturilor, va stabili criteriile adecvate de remediere, va elabora propunerile de remediere preliminare i proiectul tehnic, va compara solu iile alternative detaliate pentru a se asigura alegerea solu iilor cele mai bune din punctul de vedere al cost-eficien ei. Masurile de remediere/reabilitare vor fi ndeplinite n conformitate cu standardele stabilite prin Directivele UE i legisla ia romneasc n vigoare. Studiul de Fezabilitate va cuprinde toate studiile tehnice, financiare i institu ionale care nso esc aplica ia de finan are a proiectului de remediere/reabilitare. Pentru realizarea studiului de fezabilitate trebuie ntreprinse urm toarele: a) Investiga iile geologice Vor fi ntocmite investiga ii geochimice, geologice i hidrogeologice complete a a cum este solicitat pentru evaluarea profesional a situa iei prezente i a riscurilor privind determinarea tipului, naturii i gradul de contaminare al zonelor respective, precum i impactul asupra solului, apelor, aerului i s n t ii publice, daca este cazul. Num rul i tipul investiga iilor vor fi stabilite n conformitate cu legisla ia n vigoare. b) Fezabilitatea tehnic (descrierea tehnic Vor fi elaborate descrierea tehnic i proiectarea initial a componentelor proiectelor) i proiectarea initial a componentelor proiectului i se

va realiza o noua analiz la nivelul fezabilit ii a solu iilor alternative deja analizate la nivelul pre-fezabilit ii Aceasta va cuprinde o analiza a diferitelor solu ii alternative conceptuale i tehnice. Se va acorda aten ie criteriilor de remediere i a prezum iilor stabilite prin proiectare i se va asigura c metodele de remediere/reabilitare adecvate sunt selectate i c acestea sunt de capacitate sau marime adecvat /corect . Vor fi utilizate pre urile actualizate pentru a evalua costurile i investi iile necesare i vor fi propuse solu iile cele mai bune din punctul de vedere al cost-eficien ei.

11

c) Costurile estimative Vor fi preg tite costuri estimative pentru toate activit ile solicitate n proiect folosind pre urile actualizate din Romnia. Costul estimat va fi baza analizei financiare, a analizei riscului i a senzitivit ii, precum i a analizei economice, inclusiv eficien a costurilor privind solu iile alternative. d) Analiza institu ional Se va ntocmi analiza institu ional a proiectului la nivelul fezabilit ii pentru a evalua m sura n care cadrul institu ional actual este la capacitatea adecvata pentru a asigura o buna implementare a proiectului. e) Evaluarea Impactului asupra mediului Se va preg ti un rezumat al EIA i o descriere a rezultatelor semnificative i a impactului proiectului asupra mediului care urmeaz a fi incluse n Studiul de Fezabilitate Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare in parte. Aceasta poate fi obtinuta in mod eficient in fabricile unde materialele reciclabile generate in procesul de productie sunt usor de separat. Recuperarea ambalajelor de plastic reprezinta cea mai mare provocare, si nu doar in realizarea economica privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabila. Sticlele PET, care sunt utilizate in cantitati mari in multe tari pentru bauturi, este un excelent exemplu de reciclare ale ambalajelor . Polyethylene terephthalate - numele complet al cuvantului PET- este un material sofisticat de o rezistenta mare care este utilizat cu foarte mare eficienta ca recipient pentru bauturi. Avantajul reciclarii ambalajelor PET este enorm, data fiind numarul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil.

ASPECTE ADMINISTRATIVE Aspecte administrative (autoriza ii, evaluarea impactului asupra mediului, achizi ia de terenuri, licita ii etc.): Autoriza ia de colectare a de eurilor industriale reciclabile provenite de la persoane fizice 1. Autoriza ia de colectare a de eurilor industriale reciclabile de la persoane fizice conform art.7(1) din Ordonan a de urgen nr. 16/2001 se acord pentru fiecare grup de de euri

12

(conform anexei nr. 1 din ordonan ) agen ilor economici care ndeplinesc urm toarele condi ii minime: - au ob inut avizul prim riei din localitatea unde i desf oar activitatea; - au n obiectul de activitate al societ ii, recuperarea de eurilor (metalice i nemetalice); - au declarate la Oficiul Registrului Comer ului punctele de colectare; - de in n proprietatea firmei sau cu contract de nchiriere spa iul corespunz tor desf ur rii activit ii; - de in n proprietate mijloace de cnt rire verificate din punct de vedere metrologic; - punctele de colectare sunt autorizate din punct de vedere al protec iei mediului i a s n t ii popula iei. 2. Cererea de eliberare / prelungire a autoriza iei, ntocmit conform modelului din anexa nr. 1 se depune la registratura prefecturii jude ene nso it de urm toarele documente obligatorii: - certificat de nmatriculare (copie); - cod fiscal (copie); - statut i eventualele cereri de nscrieri men iuni (copie); - avizul prim riei (original); - documentul de proprietate asupra spa iului de depozitare (sau contractul de nchiriere nregistrat la Administra ia Financiar ) (copie); - autoriza ia de mediu (copie); - autoriza ia sanitar (copie); - documentele de proprietate asupra mijloacelor de cnt rire (copie); - buletin de verificare metrologic . 3. n termen de 30 de zile de la depunerea cererii, prefectura emite autoriza ia (conform modelului din anexa nr. 2) n situa ia n care sunt ndeplinite condi iile sau comunic solicitantului motivul respingerii n cazul n care nu sunt ndeplinite toate condi iile din norme. i resturilor reciclabile

13

ANALIZA COSTURI-BENEFICII Analiza financiar Analiza financiar se realizeaz pentru a calcula indicatorii de performan proiectului. Metodologia recomandat este analiza fluxului de numerar scontat (FNA) care este opera ionalizat printr-un model financiar. Modelul se elaboreaz pentru ntreaga durat a existen ei economice a proiectului (de obicei 30 de ani) i este utilizat pentru estimarea valorii scontate a viitoarelor venituri nete (respectiv venituri minus costul de exploatare i ntre inere) care poate fi comparat cu valoarea scontat a costului capitalului). Modelul financiar trebuie s includ toate elementele de cost, costul capitalului i toate costurile de exploatare i ntre inere aferente. (Proiectul tehnic al proiectului i evaluarea costului investi iei propuse ofer o bun baz pentru determinarea costului capitalului ce se va utiliza n modelul financiar).Trebuie incluse toate costurile necesare pentru realizarea proiectului (studii de fezabilitate, achizi ionarea terenurilor, studii tehnice i de proiectare, construc ii, echipamente etc. Aceste costuri trebuie nregistrate n anul n care apar i includ toate costurile, chiar dac nu sunt eligibile pentru cofinan area acordat de UE. Amortizarea i fondurile de rezerv nu se includ n analiza fluxului de lichidit i scontat. (Amortizarea poate fi inclus n tarif pentru a permite nlocuirea infrastructurii la un moment dat, n viitor.) Dac proiectul propus este sus inut de o analiz detaliat a riscului, fondurile de rezerv se pot include n costuri eligibile, f r a dep i 10% din costul total de investi ie. Costurile de rambursare a mprumutului nu se includ la costurile de exploatare. Pentru a nu folosi factori defla ioni ti diferi i pentru diferite variabile, modelul trebuie s fie estimat n termeni reali. Aceasta nu nseamn c anumite variabile trebuie s r mn fixate la valorile din Anul 1. Motivarea ratei de scont utilizat n model. Dac modelul este estimat n termeni reali, rata de scont trebuie s fie cea real scont de 5% n termeni reali. Calcularea raportului de suportabilitate a tarifului proiectat (cheltuielile medii pe gospod rie fiind prezentate comparativ cu venitul mediu pe gospod rie) i nu cea nominal . CE recomand utilizarea unei rate de financiar a

14

Determinarea politicii de tarifare astfel nct s fiecare an).

se asigure viabilitatea financiar

a

investi iei i p strarea tarifelor n limite suportabile (cre terile de tarif r mnnd suportabile n Analiza financiar pentru un proiect major trebuie s furnizeze date despre: 1. Profitabilitatea financiar a investi iei i a capitalului propriu (na ional), se poate evalua prin estimarea valorii financiare nete actuale i a ratei rentabilit ii financiare a investi iei. Pentru ca un proiect s poat fi considerat eligibil pentru acordarea co-finan rii din Fonduri Europene, valoarea financiar net scontat trebuie s fie negativ i rata de rentabilitate a investi iei trebuie s fie a adar mai mic dect rata de actualizare folosit pentru analiz . 2. Stabilirea grantului UE se calculeaz prin metoda deficitului financiar. 3.Verificarea viabilit ii financiare a proiectului; aceasta ar trebui s fie evaluat verificnd dac fluxurile de numerar net cumulate (care nu s-au scontat sunt pozitive pe durata ntregii perioade de referin luate n considerare. Fluxurile nete de numerar ce trebuie luate n considerare n acest scop ar trebui s aib n vedere costurile de investi ii, toate resursele financiare (na ionale i ale UE) i veniturile nete. Analiza economic Analiza economic trebuie s demonstreze c op iunea tehnic aleas este op iunea cea mai rentabil din punct de vedere economic pe durata existen ei economice a proiectului, prin: y Descrierea beneficiilor economice cum ar fi cele de natur social , de mediu sau s n tate generate de proiect i vor trebui identifica i beneficiarii proiectului. Dac este posibil cuantificarea tuturor costurilor relevante, atunci rezultatele analizei vor trebui prezentate cu utilizarea indicatorilor accepta i precum rata venitului economic intern (ERR), valoarea economic net prezent (ENPV) i raportul cost-beneficiu. y Elaborarea altor tipuri de analize cuantificate, precum analiza multicriterial sau cea a eficien ei economice, n cazul n care proiectul reprezint numai o parte a unei investi ii integrate mai mari y Demonstrarea faptului c op iunea tehnic aleas este cea mai rentabil din punct de vedere economic pentru conformarea cu standardele UE, utiliznd i compara ii cu similare. proiecte

15

ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) trebuie s fie n conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 85/337/CEE amendat prin 97/11/CE (Directiva privind EIM). Agen iile Locale pentru Protec ia Mediului (APM) va determina i gradul i tipul de consultare a publicului, respectiv: a) dac dezbaterea public se refer la un studiu adecvat de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv un rezumat concis dar informativ cu caracter netehnic, b) modul n care studiul de impact i rezultatele consult rii publicului vor fi luate n considerare n emiterea acceptului de mediu de c tre autorit ile responsabile. Se va c uta n mod proactiv sfatul ONG relevante prezent rilor publice ale EIM. Autoritatea de mediu competent va decide dac trebuie efectuat o EIM , iar dac decid s nu se efectueze EIM, justificarea acestei concluzii va trebui s fie explicat n cerere. Rezultatele analizei sunt includerea costurilor de compensare remediere n devizele de cost preliminare ale proiectelor, cu costurile maxime de remediere i o n elegere a impactului asupra mediului care s includ posibila identificare a efectelor inacceptabile care nu vor putea fi compensate. Potrivit legisla iei na ionale n vigoare, studiul impactului asupra mediului trebuie avizat de o firm romneasc autorizat i interesate pe tot parcursul

PLAN DE FINAN ARESuma prev zut de decizie i celelalte informa ii financiare con inute n prezenta sec iune trebuie s fie conforme cu baza de calcul (cost total sau public) a ratei de cofinan are a axei prioritare. Spre deosebire de cheltuielile private eligibile, cheltuielile private neeligibile pentru finan are n cadrul axei prioritare nu trebuie incluse n costurile eligibile. Cadrul legal - Hotarrea de Guvern nr. 166/2004, publicata n Monitorul Oficial nr. 148 din 19.02.2004, aproba proiectul Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum n vederea reciclarii (finantarea proiectului se asigura din bugetul Fondului pentru mediu prin

16

alocarea nerambursabil a a sumei de 9.600 lei/kg deseu de ambalaj PET postconsum colectat n vederea reciclarii, acordata agentilor economici care realizeaza operatiuni de reciclare a acestui tip de deseu). - Ordin nr. 117 din 24 mai 2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotarrii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum n vederea reciclarii", publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 490 din 1 iunie 2004. - LEGE nr.86/2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu (Conventia Aarhus). - LEGE Nr. 137 din 28 octombrie 1996 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 33 din 08/18/1995 privind masuri pentru colectarea, reciclarea si reintroducerea in circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel. prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii. . - LEGE nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind . - HG nr. 162/2002 (publicata in M.Of. nr. 164/07.03.2002), privind depozitarea deseurilor. - Ordinul nr. 265/503/2001 al ministrului industriei si resurselor si al ministrului administraiei publice, pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizaiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice.

ELIGIBILITATEA CHELTUIELILOR Baza legal : H.G. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate n cadrul opera iunilorfinan ate prin programele opera ionale, cu modific rile ulterioare; Ordinul comun al ministrului mediului i dezvolt rii durabile i al ministrului economiei i finan elor nr. 1415/3399/2008 privind aprobarea listei cheltuielilor eligibile pentru proiectele finan ate n cadrul Reciclarea PET-urilor 2007 2013; H.G. nr. 759/2007 stabile te cadrul legal privind eligibilitatea cheltuielilor efectuate de beneficiari n cadrul opera iunilor finan ate prin programele opera ionale, fiind precizate condi iile cu caracter general i specific pe care trebuie s le ndeplineasc fiecare cheltuial solicitat spre rambursare de c tre beneficiar. i complet rile

17

Ordinul comun stabile te lista cheltuielilor eligibile pentru proiectele finan ate n cadrul Reciclarea PET-urilor pentru fiecare ax prioritar a Reciclarea PET-urilor, inclusiv categoriile de cheltuieli eligibile specifice opera iunilor derulate n cadrul axei prioritare.

REGULI DE ELIGIBILITATE A CHELTUIELILOR Pentru a fi rambursat , o cheltuial trebuie s ndeplineasc n mod cumulativ urm toarele condi ii: 1. s fie conform cu prevederile contractului de finan are 2. s fie conform cu prevederile legisla iei na ionale i comunitare 3. s fie efectiv pl tit de beneficiar pn la data de 31 decembrie 2015 4. s fie efectiv pl tit dup 1 ianuarie 2007 (n cazul cheltuielilor efectuate nainte de depunerea cererii de finan are) Etapele sesiunii de finan are n vederea desf ur rii n condi ii optime a activit ii de finan are a proiectelor de mediu, la intervale regulate de timp AFM lanseaz sesiuni de depunere a CF-urilor, fie pe categorii de proiecte, fie pe tipuri (subclasificare a categoriilor de proiecte a a cum sunt acestea stabilite n O.U.G. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, modificat i completat de Ordonan a nr.25/2008 i Legea 105/2006 pentru aprobarea OUG 106/2005 privind Fondul pentru Mediu). La propunerea CD, CA aprob lansarea sesiunilor de finan are, precum i Ghidul de finan are aferent fiec rei sesiuni. Etapele sesiunii de finan are sunt: Publicarea pe site-ul AFM a Ghidului de finan are; Depunerea CF-urilor de c tre solicitan i; Analiza, evaluarea i selec ia proiectelor de c tre Comisia de analiz Avizarea proiectelor de c tre CD; Transmiterea scrisorilor de respingere; Aprobarea proiectelor de c tre CA; Transmiterea scrisorilor de aprobare; Informarea/notificarea Consiliului Concuren ei asupra finan rii(unde este cazul); i evaluare;

18

Negocierea, semnarea contractelor i acordarea finan rii; ALOCAREA FINANCIARA Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finan area proiectelor din Axa prioritar a Reciclarii PET-urilor, domeniul major de interven ie Colectare,sortare,reciclare si valorificare, se ridic la aproximativ 176,7 milioane Euro, din care aproximativ 141 milioane Euro reprezint finan are din FEDR i aproximativ 35 milioane Euro cofinan are na ional (de la bugetul de stat i bugetele locale). Alocarea financiar orientativ pentru domeniul major de interven ie Colectare,sortare,reciclare si valorificare, Axa prioritar este prezentat n tabelul de mai jos.

An

TOTAL

Contribu i e UE (FEDR)

Contribu ie public na ional Bugetul de stat Bugete locale Alte surse publice Total

Contribu ie privat

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 TOTAL

0 0 24.841.817 21.115.545 33.024.712 42.472.653 55.273.032 176.727.75 9

0 0 19.873.454 16.892.436 26.419.770 33.978.122 44.218.425 141.382.20 7

0 0 4.471.527 3.800.798 5.944.448 7.645.078 9.949.146 31.810.99 7

0 0 496.836 422.311 660.494 849.453 1.105.461 3.534.555

0 0 4.968.363 4.223.109 6.604.942 8.494.531 11.054.607 35.345.552 -

-

Valoarea maxim a finan rii acordate pentru costurile totale eligibile n cadrul unui proiect este 98% (80% din FEDR i 18% de la bugetul de stat). Beneficiarul proiectului trebuie s asigure restul de 2%, precum i cheltuielile neeligibile.

19

INSTALATII SI UTILAJE PENTRU RECICLAREA PET-URILOR Tocator plastic

Presa rotocompactor pentru deseuri reciclabile

20

Utilaj de reciclat

Presa de balotat PET-uri

Prezentare produs Produce baloti de cca 40 kg de PET-uri.Dotat cu un sistem patentat de perforfare care face sa nu fie necesara desfacerea capacelor de la sticlele de plastic inaintea compactarii. Raport mare de compactare. Incarcare pe deasupra. Productivitate foarte mare datorita camerelor duble

21

care permit incarcarea camerei libere in timp ce presa compacteaza in cealalta camera. Tanc de 30 litri pentru retentia lichidelor. Carucior de manipularea balotilor, inclus.

Prese de balotat

Presele de balotat inlesnesc reducerea volumului materialelor de deseuri care pot fi compactate (de exemplu carton, hartie, folii, ambalaje, butelii PET). Dupa compactare, materialele sunt legate in balot, care pot fi usor depozitate si manipulate ulterior. . Avantajele deci sunt evidente: veti face economii pentru ridicarea deseurilor si veti avea spatiile de depozitare curate si aranjate si/sau materiile sortate valoroase, le veti putea vinde unei . fi rme specializate spre prelucrare. Societatea noastra isi desfasoara activitatile, fiind reprezentant al unui dintre cei mai mari producatori de prese balotoare pentru carton, hartie, PET si plastic, din Europa Avand productia anuala de peste 2000 bucati, este una dintre cei trei mari producatori din lume. Experienta de peste 30 ani a producatorului, in productia preselor - balotoare si a seriei de certifi cate si aprecieri dobandite garanteaza calitatea ridicata si valoarea utila, fi abilitatea ca si costuri minime de intretinere. . Toate presele sunt prevazute cu instalatie simpla;plug and play; si modul de utilizare in siguranta sunt asigurate si dispun de certificatele respective.

22