Proiect Purificare gaze Politehnica

34
Introducere Dioxidul de sulf SO 2 este anhidrida acidului sulfuros H 2 SO 3 . El este un gaz incolor, iritant al mucoaselor, cu un miros înțepător și gust acrișor. Gazul este toxic, se dizolvă bine în apă, formând acizi sulfuroși. densitate . Dioxidul de sulf ia naștere prin arderea materialelor fosile ce conțin cca. 4% sulf , ca și cărbuni sau petrol. Aceste procese duc la poluarea intensă a mediului fiind cauza ploilor acide. Dioxid de sulf în stare lichidă este un solvent pentru substanțe numeroase, din care cauză este utilizat ca dizolvant. Este folosit de asemenea în industria alimentară ca și conservant al legumelor și fructelor sau pentru dezinfectarea butoaielor de vin sau bere. Gazul descompune vitamina B1. În Europa, este notată cu numărul E 220 fiind admisă pentru produsele „bio”. Dioxidul de sulf mai este utilizat în industria farmaceutică, sau a coloranților, precum și la înălbirea hârtiei sau materialelor textile. În concentrații mari este toxic pentru plante sau animale, poluând apele și distrugând prin ploile acide vegetația pădurilor. 1

description

Proiect la Prof.Untea Politehnica BucurestiCoordonator de proiect prof.Dancila

Transcript of Proiect Purificare gaze Politehnica

IntroducereDioxidul de sulfSO2este anhidrida acidului sulfurosH2SO3. El este un gaz incolor, iritant al mucoaselor, cu un miros neptor i gust acrior. Gazul este toxic, se dizolv bine n ap, formnd acizi sulfuroi. densitate. Dioxidul de sulf ia natere prin arderea materialelor fosile ce conin cca. 4%sulf, ca i crbuni sau petrol. Aceste procese duc la poluarea intens a mediului fiind cauza ploilor acide.Dioxid de sulf n stare lichid este un solvent pentru substane numeroase, din care cauz este utilizat ca dizolvant. Este folosit de asemenea n industria alimentar ca i conservant al legumelor i fructelor sau pentru dezinfectarea butoaielor de vin sau bere. Gazul descompune vitamina B1. n Europa, este notat cu numrul E 220 fiind admis pentru produsele bio. Dioxidul de sulf mai este utilizat n industria farmaceutic, sau a coloranilor, precum i la nlbirea hrtiei sau materialelor textile. n concentraii mari este toxic pentru plante sau animale, polund apele i distrugnd prinploile acidevegetaia pdurilor.Producere: prin arderea sulfului sau hidrogenului sulfurat

prin arderea minereurilor cu sulf, ca de ex.pirita:

prin reacia sulfiilor cu acizi tari

Poluarea atmosferic (i n special prin poluanii atmosferici oxidani) afecteaz i solul, care este implicit menionat n definiia de mai sus (aa cum s-a artat deja solul este indispensabil pentru creterea i dezvoltarea plantelor, iar existena umana, inclusiv activitatea i bunstarea persoanelor, depinde i de sol).Substanele poluante din atmosfera sunt substane gazoase, lichide sau solide. Gazele sunt substane care, in condiii normale (temperatura locala, presiune 1013 hPa) sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de ex.: CO2, SO2, ozonul (O3). Vaporii sunt gaze care se condenseaz in condiii normale, de ex.: vaporii de apa, substane organice volatile. Presiunea de vapori a unei substane reprezint presiunea la care un lichid sau un sistem lichid se afl n echilibru cu vaporii formai din respectivul lichid ca urmare a tranziiei de faz. Implicaii ale generrii bioxidului de sulf Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea n atmosfer a unor volume importante de oxizi gazoi de sulf. n urma precipitaiilor chimice i a transformrilor pe care le sufer n atmosfer, aceti oxizi devin sursa precipitaiilor acide, form sub care i exercit la nivelul solului aciunea distrugtoare asupra vegetaiei perene. n acelai timp, n condiiile specifice (temperatur i presiune ridicat, prezena umiditii, alturi de particule de cenu) ce caracterizeaz circulaia gazelor arse dinspre instalaia de ardere spre coul de evacuare n atmosfer, oxizii gazoi exercit o puternic aciune coroziv asupra instalaiilor ce compun circuitul gazelor arse. Astfel se intensific uzura instalaiilor.

Procedee de desulfurareCheltuielile mari de desulfurare au fcut ca aplicarea cu rezultate notabile a procedeelor de desulfurare s fie foarte mult limitat, introducerea tehnologiilor de desulfurare fiind impus de legislaia de mediu.Procedeele de desulfurare de tip FGD (Flue Gas Desulfurization), dezvoltate n special dup anul 1944, sunt extrem de diversificate i pot fi formal clasificate nurmtoarele categorii:

Procedee uscate:-bazate pe adsorbie fizic-bazate pe adsorbie i reaciechimic-bazate pe procese chimice, catalitice sau necataliticeProcedee umede:-bazate pe procese de absorbie fizic, nsoluii-bazate pe procese de absorbie i reacie chimic, n soluii sau n suspensiiProcedeecombinate,n cadrul crora potavealoc procesecomplexe,att fizice ct i chimice.Aceste procedee pot fi regenerative sau neregenerative (raportat la agentul de desulfurare)respectiv recuperative sau nerecuperative (raportat la compusul cu sulf).In figura de mai jos se prezinta o clasificare mai larga a acestor procedee, precizandu-se si aditivul folosit. In cazul procedeelor uscate se realizeaza o legare fizica (adsorbtie) a dioxidului de sulf.

FIG. 1. Clasificarea procedeelor de desulfurare a gazelor de ardere.Metoda avansat de desulfurare a gazelor de ardere provenind din arderea combustibililor solizi cu coninut ridicat de sulf (isturi bituminoase i lignit) (AFGD Advanced Flue Gas Desulfurization) este rezultatul cercetrilor consoriului american Pure Air pe o instalaie pilot (Bailly Generating Station), proiectul (Bailly Station AFGD Demonstration Program) fiind parial finanat de U.S. Department of Energy. Metoda realizeaz ndeprtarea dioxidului de sulf din gazele de ardere ntr-o singur instalaie absorbant n care au loc toate cele trei faze ale procesului de desulfurare: rcirea gazelor de ardere, absorbia dioxidului de sulf i oxidarea n vederea producerii gipsului. Obiectivele iniiale ale proiectului au fost urmtoarele: - reducerea coninutului de dioxid de sulf cu peste 90 % - reducerea costului fa de procedeul convenional de desulfurare cu 50 % - reducerea volumului instalaiei - obinerea de gips de puritate naltProcedeul AFGDPrincipalul obiectiv urmrit n cadrul proiectului consoriului Pure Air a fost evaluarea posibilitilor tehnice i economice de realizare a desulfurrii ntr-o singur instalaie n care s aib loc toate fazele procesului. n cazul procedeului de desulfurare avansat, calcarul pulverizat este injectat direct n absorbitor. Reacia de oxidare este favorizat de agitaia creat cu un sistem de ventilare care genereaz un nivel de turbulen i o distribuie a aerului care realizeaz oxidarea practic complet a sulfitului de calciu la sulfat de calciu. Procedeul include o faz de aglomerare a gipsului, rezultnd ntr-un produs cu caliti superioare, gips PowerChip. n plus, procedeul utilizeaz o metod de evaporare a apei reziduale utiliznd cldura gazelor de ardere. Procedeul AFGD nu difer esenial de procedeul convenional. n figura 2 este reprezentat schematic instalaia AFGD, succesiunea de reacii chimice din instalaie fiind urmtoarea: SO2 + H2O 2SO3 2SO3+ 0,5 O2 2SO4 CaCO3 + 2SO4 + H2O CaSO4 2 H2O + CO2 O succesiune alternativ de reacii care duce la acelai rezultat este urmtoarea: SO2 + H2O 2SO3 CaCO3 + 2SO3 CaSO3 + CO2 + H2O CaSO3 + 0,5 O2 +2H2O CaSO4 2H2O + CO2

FIG 2. Fazele si instalatiile procedeului AFGD Metoda de desulfurare AFGD este aplicabil la practic orice instalaie de ardereconvenional, incluznd focare cu ardere n stare fluidizat cu evacuarea zgurii n starelichid, focare cu ardere sub presiune, focare ciclon.Eficiena economic a procedeului AFGD este ns condiionat de existena uneipiee de desfacere pentru gipsul sintetic rezultat. n contextul crizei de gips natural apare uninteres tot mai crescut pentru gipsul sintetic, obinut cu costuri reduse i avnd caliti ipuritate comparabile cu cele ale gipsului natural. O alt utilizare a gipsului poate fi combinarea sa cu cenua de termocentral pentru obinerea unui ciment. Specificaiile gipsului pentru acest tip de produs sunt ns diferite dect pentru gipsul uzual. Studiile tehnico-economice comparative au artat c pentru o capacitate instalat de 500 MW e procedeul AFGD presupune un cost de 236$ pentru o ton de SO2 reinut fa de373$ n cazul procedeului convenional. Aceste costuri includ i taxele de emisie emisie pentru SO2 care n cazul SUA sunt 300$/ton.

S se proiecteze o instalaie de purificare a gazelor de ardere provenite de la o central termic pe baz de crbune. n central se adaug o cantitate de crbune ( 35-0.5n) t/h crbune care conine (2,5- 0,01n)% sulf , (3+0,02n)% cenus. Excesul de aer pentru ardere este 30+0,2n% . Instalaia se bazeaz pe absornia dioxidului de sulf ntr-o suspensie de hidroxid de calciu. Randamentul de absorbtie este de 95%. N= 8Schema tehnologic :

aercombustiecrbunecenudesprfuirecenuabsorbieEliminare gaze purificatoare decantarefiltrarenmolStocare apAp adaosLapte de varVar hidratat

Determinarea bilanului de mas1.Calculm debitul de crbune:35-0,5*8=31 t/h crbune2,5-0,01*8=2,42 % sulf3+0,02*8=3,16% cenu30+0,2*8= 31,6 %exces de aer pt ardere

2. Calculm bilanul de mas n punctul 128000 kg/h crbuneGt(1)=31t/h=31*103 kg/hConsiderm c pn la% in crbune se afl carbon%C=100-%S-%cenu=100-2,42-3,16=94,42 %CCalculm debitul de sulf pt punctul 1, G(1)sG(1)s=Gt(1)*750,2 kg sulf / hG(1)cenu=Gt(1)* =979,6 kg/h cenuG(1)carbon=Gt(1)*=29270,2 kg C/h

3. Calculm bilanul de mas n punctul 2 Se consider c aerul are urmtooarea compoziie in procente molareN2:79,1%O2:20%Ar:0,9%Se calculeaz masa molecular medie a aeruluiMaer==(79,1*28+20*32+0,9*40)/100=28,908Transformm procentele molare in procente de masCi=CN2==76.61CO2==22.139CAr==1.245n combustie se formeaz numai oxizi (de sulf, de carbon)C+O2CO212kg+32kg=44kgG(1)carbune.x kg O2y kg CO2S+O2SO232 kg+32 kg64 kgG(1)s1..xO2..z SO2Cantitatea totala de O2x +xX= = = 82666.66kg/h X= = = 750,2 kg/hGo2 cantitatea nereactionat de O2Go2=83416,866kg/hGo2(2)=Go2*=83416,866*=109776,596 kg/hGo2(2)=debit de oxigen necesar arderiiGaer(2): Go2(2)+GAr+GN2GAr..100kg aer .76.61N22.139 O21.245ArXkg/h Gaer...y kg/h GN.GO2(2) kg/hzGArkg/hYN2= GN2(2) =379871,946 kg/h N2ZAr=GAr(2) =6173,353 kg/hGaer=495831,895kg/h

4. Calculm bilanul n punctul 3Se determin debitul de CO2 si SO2 care rezult din combustieC+O2CO2S+O2SO2G (3)co2= y kg CO2= =113666,667 kg/h CO2G(3)so2 = z kg SO2= =1500,4 kg/h SO2Se consider c n faza de combustie eficiena ndeprtrii cenuei din gaze este de 90%calculam debitul de cenusaG(3)cenusa=0.1*G(1)cenusa=0.1*979,6=97,96 kg/hG(3)N2=379871,946 kg/hG(3)Ar=6173,353 kg/hG(3)O2=G(2)O2-(x-x)=109776,596-83416,866=26359,73 kg/hG(3)T=G(3)N2+G(3)Ar+G(3)CO2+G(3)SO2+G(3)O2G(3)T=379871,946+6173,353+113666,667+1500,4+26359,73=527572,096 kg/h

5. Calculm bilanul pentru punctul 21G(21)cenusa=0.9*G(1)cenusa=0.9*979,6=881,64 kg/h

6. Calculm bilanul pentru punctul 4Se consider eficiena desprfuirii de 90%. n aceste condiii:G(4)cenusa=G(3)cenusa*0.1=97,96*0.1=9,796 kg/hG(4)N2=G(3)N2=379871,946 kg/hG(4)Ar=G(3)Ar=6173,353 kg/hG(4)O2=G(3)O2=26359,73 kg/hG(4)Co2=G(3)CO2=1500,4 kg/hG(4)SO2=G(3)SO2=113666,667 kg/hG(4)T=G(3)T=527572,096 kg/h

7. Calculm bilanul pentru punctul 5G(5)cenusa=0.9* G(3)cenusa=0.9*91.84=88,164kg/h

8. Calculm bilanul pentru punctul 6Se consider c numai 10% din hidroxidul de calciu reacioneaz cu dioxidul de carbon din gaze i 90% reactioneaza cu dioxidul de sulf.Ca(OH)2+SO2+O2+H2O CaSO4* 2 H2Oa..G(4)SO2reactionatb.c..dG(6)SO2react=G(4)SO2*absorbie * = 1425,38kg/ha= G(6)Ca(OH)2=* G(6)SO2 react=1648,095kg/hb= G(6)o2=*G(6)O2 react=356,345kg/hc=G(6)H2O=*G(6)SO2 react=400,88kg/hd=G(6)CaSO4*2H2O=*G(6)SO2 react=3830,708kg/hCa(OH)2+CO2CaCO3+H2O1/9 G(6)Ca(OH)2.uCO2..wCaCO3.zH2OG(6) Ca(OH)2 react cu CO2=1/9 *G(6)Ca(OH)2=1/9*1648,095=183,122kg/hu=G(6) CO2=*G(6) CA(OH)2=108,88kg/hw=GCaCO2=* G(6) CA(OH)2=247,46kg/hz= GH2O=* G(6) CA(OH)2=44,54kg/hCalculm debite masice:G(6) SO2=G(4)SO2-G(6)SO2 react=1500,5-1425,38=75,02kg/hG(6)O2=G(4)O2-G(6)O2=26359,73-356,343=26003,38kg/hG(6)CO2=G(4)CO2-G(6)CO2=113666,667-108,88=113557,787kg/hCalculm debitele molare:D(6)N2=G(4)N2 / 28 = =13566,86 kmol/hD(6)Ar=G(6)Ar / 40 = =79,333 kmol/hD(6)SO2= G(6)SO2/ 64= =1,24 kmol/hD(6)CO2=G(6)CO2: 44==2580,8588 kmol/hD(6)O2= G(6)O2: 32==812,6 kmol/hG(6)N2 si G(6)Ar sunt ele calculate egale cu debitele calculate la punctul 4 si sunt aceleasi mereu.Se considera ca la iesirea din absorber gazele au o temperatura de 350C. Aceste gaze contin 0.0573% fractii molare apa ; 0.9427% gaze uscate. In gazele uscate intra : CO2,SO2,N2,Ar,O2.Se calculeaza debitul molar de gaze uscate pentru punctul 6:D(6)M= D(6)N2+ D(6)Ar+ D(6)SO2+D(6)CO2+D(6)O2=17040,89kmol/h 1kmol gaze..0.0573kmol apa.0.9427 kmol gaze uscateD(6)M..D(6)x apaD(6)H2O,M==1035,79 kmol/h apaG(6)H2O=18* D(6)H2O,M=18*1035,79 =18644,29 kg/h apaG(6)T= G(6)SO2+ G(6)O2+ G(6)CO2+G(6)Ar+G(6)H2O+G(6)N2=519672,756 kg/h

9. Calculam bilantul pentru punctul 17Se calculeaza debitul de var hidratat introdus pentru prepararea laptelui de var. Consideram ca varul hidratat are o umiditate (U) de 5%, un continut de impuritati solide insolubile de 5%, Ca(OH)2 are puritatea 90%.G(6)Ca(OH)2=1451.695kg/h in reactie cu SO2 pentru care valoare mareCalculam cantitatea totala de Ca(OH)2100 kg var hidratat90kg Ca(OH)2G(17)Ca(OH)2..G(6)Ca(OH)2 cu SO2

G(17)Ca(OH)2==1831,217 kg/hDebit total de var= G(17)TG(17)T= G(17)Ca(OH)2*=2034,685kg/hDebit apa in 17 = 0.05* G(17)T=101,734 kg/hDebit impuritati solide insolubileG(17)imp=0.05* G17T=101,734 kg/h

10. Calculam bilantul pentru punctul 7Consideram ca in punctul 7 suspensia contine 2% pare solida si apa 98%Ca(OH)2+SO2+ O2+H2OCaSO4*2H2O a kgG(6)SO2 react..b kg O2.c kg H2Od kg CaSO4*2H2OCa(OH)2+CO2CaCO3+ H2O1/9 G Ca(OH)2..u kg CO2..w kg CaCO3..z kg H2ODebitul de substante solide in punctul 7 este w, dG(7)solid=d+w+G(17)imp+G(4)cenusaG(7)solid=3830,71+247,46+101,734+101,734=4281,638kg/hRaport de iesire ( formare) 5:1G(7)mat solide=5* G(7)solid=21408,19 kg/hG(7)T= =1070409,5 kg/hG(7)H2O= G(7)T- G(7)mat solide=1049001,32 kg/h

11. Calculam bilantul pentru punctul 8G(8)T=0.8* G7T=839201,057kg/hG(8)mat solide=0.8* G(7)mat solide=17126,55 kg/hG(8)H2O= G(8)T- G(8)mat solide=822074,507 kg/h

12. Calculam bilantul pentru punctul 11G(11)T= 0.2* G(7)T=214081,9 kg/hG(11)solide= G(7)solid=4281,638 kg/hG(11)H2O=G(11)T-G(11)solide=209800,26kg/h

13. Calculam bilantul pentru punctul 12Nmolul la decantareG(12)solide= G(11)solide=4281,638 kg/hUmiditatea namolului este de 85%G(12)T==28544,26kg/hG(12)H2O= G(12)T- G(12)solide=24262,62 kg/h

14. Calculam bilantul pentru punctul 13Se calculeaza namolul de la filtrareG(13)solide=G(12)solide=4281,638 kg/hUmiditatea namolului este 40 %G(13)T==7136,06 kg/hG(13)H2O= G(13)T- G(13)solide=2854,43 kg/h

15. Calculam bilantul pentru punctul 14Se calculeaza limpedele de la decantare:G(14)T=G(14)H2O=G(11)H2O-G912)H2OG(14)T=209800,26-24262,62=185537,64 kg/h

16. Calculam bilantul pentru punctul 15G(15)T= G(15)H2O=G(12)T-G(13)T= 28544,26-2854,43=25689,83 kg/h

17. Calculam bilantul pentru punctul 16Calculam debitul de apa de adaos. Se calculeaza debitul de apa care intra.G(16)TH2O=G(16)H2O+G(17)H2O+c(7)H2tO+z(7)H2OSe calculeaza debitul de apa care ieseG(6)H2O+G(13)H2O+d(7)CaSO4*2H2O*Gapa intrata=Gapa iesitaCH2O(7)=GSO2(6)*=400,888GH2O(6)=18* DM,H2O(6)=18644,29GH2O iesire=18644,29+2854,43+3830,71*=22300,497 kg/hG(16)H2O=22300,497-547,192G(16)H2O=21753,305 kg/h

18. Calculam bilantul pentru punctul 19

Lapte de var 25%G(19)Ca(OH)2=G(17)Ca(OH)2=1831,217 kg/h cantitate puraG(19)imp=G()17imp=101,734 kg/hG(19)T=G(19)Ca(OH) : 0.2= 9156,085 kg/hG(19)H2O= G(19)T- G(19)imp- G(19)Ca(OH)=9156,085-101,734-1831,217=7223,131 kg/h

19. Calculam bilantul pentru punctul 18G(18)H2O=G(19)H2O-G17H2O=7121,397 kg/hG(18)T=G(19)T-G(17)T=7121,4kg/h

20. Calculam bilantul pentru punctul 20G(20)H2O=G(14)H2O+G(15)H2O+G(16)H2O- G(18)H2O==185537,64+25689,83+21753,305-7121,397 =225859,335 kg/h

21. Calculam bilantul pentru punctul 9G(9)T= G(19)T+ G(20)H2O=9156,085+225859,335=235015,42 kg/h

22. Calculam bilantul pentru punctul 10G(10)T= G(9)T+G(8)T=235015,42+839201,057=1074216,48 kg/h

PREDIMENSIONARE

1. Aria minim a seciunii coloaneiConsiderm c se folosete o umplutur n coloan cu inele Rashing cu caracteristicile urmtoare: Dimensiunea L:D:d=50:50:50 mm Suprafaa specific: ag=95 m2/m3 Fractia de goluri: = 0.79 m3/ m2 Densitatea aparenta: a=500kg/m3 Viteza de necare: lg =A-1.75( L: G)1/4 *(v : l)1/8Unde: Vi= viteza de necare g= fractia de goluri a umpluturii v=densitatea fazei gazoase ( de la bilantul pentru punctul 6) l=densitatea fazei lichide = 103 kg/ m3 l= vascozitatea fazei lichide = 10 -3 kg/ m*s A= coeficientul des in functie de natura umpluturii= 0.22 L= debitul masic al fazei gazoase = G(7)T G= debitul masic al fazei gazoase = G(6)TDin bilantul in punctual 6 D(6)M,i= unde i= CO2, SO2, N2, Ar, H2O, O2Yi= = 1740,89+1035,79=18076,68Aflam: yN2,yCO2,yAr,yH2O,ySO2,yO2Apoi calculam: (6)=

yCO2=yN2=yAr=ySO2=yO2=yH2O= (6)==*44+0,75*28+0,0044*40+6,86*10-5*64+0,045*32+*18=29,94Se considera presiunea gazelor p=1 atmVm=volum molarVm=V0M*=22.4*In adsorbit: temperatura de intrare= 1350C temperatura de iesire= 350C temperature medie=T=T=85+273=358KT0=273Kv=kg/m3Aflam viteza de inecare:lg[666Vi=9,51 m/sGV= m3/hAria minima=AminAmin=m2Diametrul minim=DminDmin=m ~4,5 mAreala=m2

2.Calculul volumului de umplutura

Calculam coeficientul de difuzie:D(SO2-g)=4.3*10-7* [ m2/s]Unde: T=in grade K P=1 atm VA,B=volume molare in punctul normal de fierbere( cm3/mol) A= amestecul gazos calculate in punctul 6 B= SO2 calculat in punctul 6VSO2=44,8 cm3/molVAr=29,8 cm3/molVN2=31,2 cm3/molVH2O=18,9 cm3/molVCO2=34,4 cm3/molVO2=25,6 cm3/molVA= VB=VSO2=4.3*10-7*1,49*10-5 m2/sRe=Dg=diametrul granulei=0.05mV= amestec=19*10-6kg/m*sG=Sc=Nr lui SchmidtSc=Sh=Nr lui SherwoodSh=c*Re0.59*c=0,69Sh=0,69*23905,260.59*1,2510.33=0,69*383,1*1,076=284,6139~284,62Sh= m/sKv= coeficient de transfer de masaN=debit de SO2 adsorbitN=Kv*S*Dc unde: S= suprafata de transferDc=forta motrice a procesului de transfer de masaDy,m==y1,,y2= concentratia la baza coloanei, respectiv concentratia la varful coloaneiy1*,= concentratia gazului in echilibru( diferenta medie logaritmica a diferentei de concentratiiTransferul de masa este urmat de o reactie chimica ireversibila si de aceea y1*==0Y1=ySO2 in punct 4Y2= ySO2 in punct 6=6,86*10-5 unde i= N2,O2,SO2,CO2,Ar =Dy.m=Dc=Dy,m*=0,01*N=Kv*S*Dc=S==Vu= volum de umpluturaVu==87,45 m3H=

Bibliografie1. Ion Untea, Purificarea gazelor reziduale,Editura Printech,Bucuresti 2002.

2. http://www.eco-research.eu/CURS%2011%20ECO.pdf3. http://www.spms.pub.ro/fisiere/depoluare/curs/cap07.pdf4. http://www.utgjiu.ro/conf/8th/S6/31.pdf5. http://www.utgjiu.ro/conf/8th/S6/32.pdf8