Olga Ivanovna Eliseeva Secretul Tamaduirii Metode de Purificare Si Vindecare a Organismului

107
Olga Ivanovna Eliseeva Secretul tămăduirii metode de purifcare şi vindecare a organismului

description

O CARTE EXTREM DE INTERESANTA

Transcript of Olga Ivanovna Eliseeva Secretul Tamaduirii Metode de Purificare Si Vindecare a Organismului

Olga Ivanovna Eliseeva

Secretul tmduirii

metode de purificare i vindecare a organismului

CUPRINS

Despre autoare4

Capitolul 1 Cunotine necesare pentru autocurirea organismului

Rolul cavitii bucale in procesul de digestie i in eliminarea toxinelor din organism6

Rolul faringelui in procesul de digestie i in protecia organelor interne de infecii8

Conexiunea formaiunilor anatomice ale cavitii bucale cu faringele i organele interne10

Metode de purificare a cavitii bucale i faringelui12

Esofagul i interconexiunea lui cu organele13

Stomacul14

Intestinul subire16

Intestinul gros17

Tratarea intestinului gros i meninerea funcionrii normale a acestuia20

Rectul21

Pancreasul23

Ficatul i rolul lui in metabolism24

Sursele de ptrundere a substanelor toxice in organism26

Mecanismul depunerii deeurilor in esuturi26

Etapele de acumulare a deeurilor in organism27

Capitolul 2 Variante de purificare a organismului

Varianta I. Pregtirea organismului slbit pentru purificare prin intermediul enterosorbenilor30

Varianta II. Pregtirea organismului slbit pentru purificare cu ajutorul orezului32

Varianta III. Purificare Profilactic (preventiv)33

Varianta IV. Purificare preventiv34

Varianta V. Purificarea limfei35

Varianta VI. Purificarea limfei i a ficatului36

Varianta VII. Purificare curativ37

Varianta VIII. Purificare curativ cu aciune puternic38

Varianta IX. Purificare curativ cu aciune foarte puternic: purificarea intensiv a intestinului

subire39

Varianta X. Purificare rapid45

Varianta XI. Purificarea organismului la copii (preventiv)46

Varianta XII. Purificarea organismului la copii (curativ)47

Capitol 3 Purificarea organismului prin metode speciale

Metoda purificrii organismului cu orez49

Metoda purificrii organismului cu suc de mere i cu chefir50

Purificarea limfei51

Purificarea sistemului vascular (arterial i venos)51

Purificarea sistemului articular52

Purificarea rinichilor

Capitolul 4 Reaciile organismului in procesul de purificare

Posibile reacii in perioada procesului de purificare a ficatului55

Reaciile organismului in procesul purificrii profunde a organelor i sistemelor60

Capitolul 5 Regimul alimentar in perioada de purificare a organismului

Pe scurt despre esena bolilor67

Funciile principale ale glandelor endocrine67

Rolul microelementelor in alimentaie i modalitile de suplinire ale acestora in organism68

Regimul alimentar la ieirea din procesul de purificare71

Informaii despre produsele alimentare73

Date generale despre stilurile de alimentaie78

Anexe

Tehnica de efectuare a clismelor evacuatoare80

Posibile reacii in timpul clismei82

Compoziia plantelor folosite in purificare83

Alimentaia la ieirea din procesul de purificare84

Regimul alimentar zilnic recomandat dup purificarea organismului85

ncheiere87

Extrase din scrisorile pacienilor doctorului O. I. Eliseeva88

Bibliografie91

DESPRE AUTOARE

Olga Ivanovna Eliseeva, autoarea crii de fa, doctor n tiine medicale, medic practician de categorie superioar, cu o bogat experien n vindecarea i detoxifierea corpului, a druit ani n ir bucuria vindecrii miilor de pacieni. Doar cel care a trecut prin durere poate nelege cu adevrat suferina semenilor si.

O. I. Eliseeva a studiat medicina n Uzbekistan. Acolo, n nsoritul Samarkand, a absolvit n 1963 Institutul de Medicin P. Pavlov". Dup terminarea institutului, Olga Ivanovna a muncit civa ani n spitalul judeean. n acea perioad, n regiunea Buhara, a erupt o epidemie de conjunctivit granulomatoas (boal contagioas a ochilor). Iat unde au fost necesare cunotinele i minile dibace ale tnrului medic Eliseeva! Lund decizia de a-i ridica nivelul profesional, Olga Ivanovna a venit n capital. Aici a intrat la doctorat la Clinica de Oftamologie din Moscova, unde a colaborat cu Institutul Unional de Cercetri tiinifice Helmholtz, n cadrul cruia a i susinut teza de doctor n tiine medicale.

Datorit efortului fizic intens, stresului i alimentaiei incorecte, sntatea doctorului Eliseeva s-a deteriorat brusc. Astfel, i-a fcut apariia un adevrat ,,buchet" de boli: bronita astmatiform, gastroenterocolita cronic, pielonefrita cronic cu acutizri lunare a cistitei cronice, hipertensiunea arterial, poliartrita metabolic, obezitatea. S-a mrit n volum glanda tiroid, motiv pentru care, la dispensarizarea curent obligatorie i s-a instituit tratament hormonal. Astfel au nceput peregrinrile interminabile ale doamnei Olga Ivanovna prin spitale i policlinici. ntre timp, bolile nu o prseau, ba chiar apruser altele noi s-a dezvoltat ostehondroza, cu dureri atroce n coloan. Tratamentele balneare, fizioterapia, masajul, extensiile nu reueau s nlture durerea din coloan. S-a deteriorat subit i sntatea inimii, nct medicaia cu ,,Cordaron" nu mai era eficient.

Chinuit de durerile coloanei vertebrale, cuprins de disperare, Olga Ivanovna s-a adresat profesorului de la Institutul Central de Traumatologie i Ortopedie din Moskova (ICTO) cu rugmintea: Operai, tiai, pilii coloana, facei ce vrei, nu mai pot suporta!". S-a stabilit s fie operat.

nainte de operaie, trebuiau efectuate obinuitele investigaii preoperatorii. n aceast perioad Olga Ivanovna a ntlnit vindectori care se ocupau de purificarea organismului. Fr a sta la ndoial, ea i-a urmat, i-a nsuit literatura de specialitate n acest domeniu, considerat clandestin la vremea respectiv, i s-a documentat studiind cri semnate de P. Bragg, Walker i Armstrong. Astfel a inceput lupta pentru sntatea sa, care s-a refcut atat de rapid incat dup 2 luni de zile a devenit de nerecunoscut: schimbrile exterioare i interioare erau uimitoare. Celelalte metode de tratament nu mai erau necesare. A urmat doar medicaia hormonal, la care a renunat definitive abia dup 2 ani de eforturi enorme prin efectuarea purificrii organismului i curelor de terapie prin foame. In consecin, in urmtorii 16 ani nu a mai avut nevoie de concedii medicale i vizite prin spitale i policlinici incepuse o nou via plin de realizri.

Finalizand specializarea, apoi perfecionarea in radiologie, O. I. Eliseeva a condus secia de radiologie a Institutului de Cercetri tiinifice in Oftalmologie in cadrul Academiei de tiine Medicale din Moscova, unde a primit calificarea de medic de categorie superioar. In paralel a asimilat iridodiagnostica, acupunctura, auriculoreflexoterapia, homeopatia, fitoterapia. Dup refacerea sntii sale, Olga Ivanovna a inceput sa-i ajute cunoscuii. Pe atunci metodele neconvenionale de tratament erau interzise. Odat cu apariia posibilitii de a acorda in mod legal ajutor prin metode netradiionale, Olga Ivanovna ,lsand bine organizat activitatea seciei de radiologie din cadrul Institutului, impreun cu adepii si, in anul 1988, a deschis unul dintre primele centre medicale de purificare i restabilire a organismului din Rusia.

Fiind o persoan cuttoare i creativ, O. I. Eliseeva asimileaz i in prezent noi si noi metode ale medicinii neconvenionale (terapia Su Jok, diagnosticul i tratamentul dup metoda lui P. Voll, diverse tipuri de masaj, terapie prin bioenergorezonan, metode de autoreglare, autotrainingul meditativ), care, in complex cu procesul de purificare a organismului, redau oamenilor nu numai sntatea fizic, dar ofer i o stare de optimism i incredere in posibilitile lor nelimitate in meninerea sntii i modului active de via pentru muli i muli ani.

La momentul actual, O. I. Eliseeva conduce un Centru de Sntate. In cadrul acestui Centru funcioneaz un staionar de purificare a organismului.

Capitolul 1

CUNOTINE NECESARE PENTRU AUTOPURIFICAREA

ORGANISMULUI

Dragi cititori, v invit acum s v reamintii cunotinele colare despre procesul de digestie al omului. Noi nu-l vom studia, ci doar vom incerca s inelegem mai bine acest proces.

Cu ce incepe digestia? La inceput a fost Cuvantul...". Semnalul verbal vreau s mnanc" intr in sistemul nostrum nervos central(SNC), iar de acolo vine comanda: Tractul digestiv s se pregteasc pentru primirea hranei!". Ca rspuns la comand apare imediat intrebarea fireasc: Dar ce s mnanc, ce fel de mancare?". Presupunem c dintr-o oarecare cauz nu a urmat rspunsul la aceast intrebare, atunci intr in proces simul mirosului. Mancarea are atatea mirosuri!i in dependen de calitile lor pleac semnale in sistemul nervos central (SNC) pozitive sau negative. Dar dac avem o deficien a mirosului?

Atunci startul la munc il d centrul optic. Noi vedem mancarea aspectul ei imbietor, care excit pofta de mancare. Prin SNC semnalele vizuale aduc in stare de lupt sistemul digestiv.

S admitem c avem probleme i cu vederea. Atunci in proces se implic limba, in mucoasa creia se afl terminaiuni nervoase specifice, transformand-o intr-un organ gustativ. Semnalele gustative prin SNC indic sistemului digestiv cate i ce fel de sucuri digestive, fermeni, de care aciditate i alcalinitate e necesar pregtirii pentru digestia hranei.

Tractul gastrointestinal este adus in stare de funcionare pentru digestie sau de rezisten fa de alimente. In organism, pe lang protecia funcional fa de alimentele necalitative, exist i o protecie organic gradual, sub form de clapete i sfinctere. S ne amintim de copilul, care nu poate inc exprima prin cuvinte refuzul de a manca. El strange puternic buzele i dinii. S presupunem c prinii contiincioi" inltur aceast barier. Atunci intr in lupt limba, care impinge i scuip ceea ce copilul nu dorete s mnance.

ROLUL CAVITII BUCALE IN PROCESUL DE DIGESTIE I IN ELIMINAREA TOXINELOR DIN ORGANISM

Aadar, buzele, dinii i limba reprezint in ansamblul lor prima clapet organic in calea avansrii bolului alimentar prin tractul digestiv.

Cavitatea bucal indeplinete cateva funcii in prelucrarea hranei:

1. Mrunirea mecanic a hranei cu ajutorul dinilor. In acest proces limba ajut foarte mult, amestecand i impingand alimentele dintr-o parte in alta. Cu cat hrana este mai bine mrunit, cu atat mai bine se produce absorbia i interaciunea ei cu saliva. Exist o zical pe care ar trebui s o reinem i de care ar trebui s inem cont cat mai des: " Cinci minute de mestecare a hranei, prelungete viaa cu un an".

Prelucrarea chimic a hranei cu ajutorul salivei, care conine fermentul amilaza, ce descompune polizaharidele.

Coninutul de baz din alimente il constituie polizaharidele, adic glucidele compuse, care nu pot ptrunde prin membrana mucoas i nu pot intra in circuitul sangvin i sistemul limfatic. Incepand inc din cavitatea bucal, cu ajutorul fermentului amilaza din saliv, are loc descompunerea polizaharidelor pan la monozaharide maltoza, care continu s se descompun in intestinul subire. Polizaharidele ce nu s-au descompus in cavitatea bucal pan la maltoz, fermenteaz formand alcool care contribuie la intoxicarea ficatului i a altor organe. Iat de ce este atat de important ca hrana s fie bine mestecat i bine ptruns de saliv.

Sunt foarte importante urmtoarele monozaharide: glucoza, fructoza, galactoza prezente in produse naturale fructe. Ele sunt descompuse in totalitate de catre amilaza salivei. O mare parte din aceti compui, adic derivai ai monozaharidelor, sunt asimilai de creier i de mduva spinrii (69%).

Dezinfectarea mucoasei bucale i a hranei de ctre lizosomii salivei, cu coninut bazic. Lizosomii dizolv microbii, paraziii, protozoarele in condiii de absorbie total a salivei de ctre alimente, rezultand formarea unei paste lichide.

In cavitatea bucal se afl 3 perechi de glande salivare mari i multe glande mici (Vezi fig.1). In decursul unei zile se secret pan la 1,5 l de saliv. Dac o persoan nu mestec, ci doar inghite hrana sau, dac in timpul mesei, persoana in cauz se afl intr-o stare de nervozitate, canalele excretorii ale glandelor salivare devin spastice (cu alte cuvinte, se ingusteaz), blocand astfel eliminarea salivei in cantiti suficiente.

Protecia membranei mucoase a cavitii bucale. Glanda parotid produce un suc numit mucin, bogat in proteine, care badijoneaz mucoasa bucal i limba, protejandu-le de aciunea acizilor i a bazelor puternice coninute in hran. In procesele patologice ale glandelor parotide (parotidit, cicatrici etc.) este diminuat secreia de proteine i sunt afectatai dinii, gingiile i mucoasa oral.

Dezintoxicarea - nlturarea toxinelor din organism. Inc I. P. Pavlov a observat c multe procese patologice din organism i intoxicaii determin o hiperfuncie a glandelor salivare. ,,Importana fiziologic a acestor fenomene scria el const in faptul c unele substane sunt eliminate din organism prin intermediul salivei".

Participarea n procesul metabolic. Saliva uman conine fermeni ce descompun glucidele pan la glucoz, care este absorbit in sange inc din cavitatea oral. Sub aciunea fermenilor salivari are loc transformarea parial a amidonului in glucoz.

Fig.1 Poriunea superioar a tractului digestiv A rinofaringele, B-cavitatea oral, C poriunea laringian

ROLUL FARINGELUI IN DIGESTIE I IN PROTECIA DE INFECII A ORGANELOR INTERNE

Faringele este o verig de legtur intre cavitatea nazal i oral pe de o parte, i esofag i laringe, pe de alt parte. Din punct de vedere funcional poate fi divizat in trei poriuni: rinofaringele, poriunea oral i poriunea laringian. (Vezi fig.1)

Rinofaringele este poriunea strict respiratorie. El incepe de la cavitatea nazal i se termin la nivelul palatinului moale. In timpul deglutiiei, palatinul moale i uvula inchid total rinofaringele, impiedicand astfel ptrunderea hranei in el. Aceasta este a 3-a clapet a cii digestive. O particularitate a rinofaringelui o reprezint prezena orificiilor tubare ce unesc cavitatea timpanic a urechii medii cu rinofaringele. De aceia in caz de edem sau infecie a

rinofaringelui in procesul inflamator este implicat i regiunea tubar(eustacheit) i urechea medie (Vezi fig. 1).

Pe linia medie, la grania dintre peretele superior i posterior al rinofaringelui se afl amigdala faringian. Lateral intre orificiile tubare (trompelor lui Eustache) i palatinul moale sunt localizate perechea de amigdale tubare. Astfel in regiunea vestibulului faringian se formeaz un inel de formaiuni limfatice, numit Inelul Waldeyer-Pirogov: dou amigdale palatine, doua tubare, una faringian, una lingual, una sublingual, i mai jos o amigdal laringian. Inelul limfo-epitelial joac un rol important. El indeplinete funcia de protecie, fiind o barier in calea ptrunderii infeciilor in organism. Celulele limfoidale ale acestor formaiuni distrug i dizolv microbii formand puroiul.

Foarte frecvent persoanele prezint modificri cronice i perturbri in drenajul inelului limfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. Omul obinuindu-se cu aceast stare nu mai reacioneaz la simptomele nesemnificative cauzate de aceste schimbri: o uoar durere sau senzaie de mancrime in gat, rareori frisoane, dureri la deglutiia hranei tari, infundarea urechilor, rinoree periodic. In asemenea cazuri deseori nu se ia nicio msur, i in condiii neagreabile rceal, stres, supraalimentaie, indeosebi cu alimente bogate in amidon i glucide, se produce ingustarea (spasmul) canalelor acestor glande, ca urmare se deregleaz subit drenajul limfatic, crete edemul, se creeaz un mediu propice inmulirii microbilor, viruilor; se dezvolt faza acut. Diagnosticele corespunztoare: rinofaringit, faringit, amigdalit, boal respiratorie acut (BRA). Sistemul de aprare al organismului, prin intermediul edemului mucoasei nazale, prin respiraia greoaie in mod reflex limiteaz aportul de oxigen, deci scade i concentraia oxigenului in sangele arterial. Se tie c intr-o reacie chimic cu participarea oxigenului, produsul finit este intotdeauna bioxidul de carbon. Cea ce inseamn c prin scderea aportului de oxigen in esuturi i in circuitul sanguin, scade i concentraia de bioxid de carbon in ele (In edemul mucoasei nazale deseori pacienii se trateaz singuri utilizand picturi nazale, care duc la lrgirea caillor nazale i prin urmare la creterea fluxului de oxigen.. Surplusul de oxigen (la omul bolnav) determin un surplus de bioxid de carbon in sange ce duce la formarea acidului lactic i a acidului carbonic. Balana acido-bazic (pH) a sangelui se inclin spre partea acid. Devierea pH cu 0,4 0,5 provoac dereglri funcionale grave in organism de la cele psihice pan la cele organice.

Exemplu. O pacient, B.O.V. in varst de 26 de ani, timp de 2 ani suferea de rinit cronic, amigdalit, psihopatie, reacii alergice. Soul pacientei a relatat c suma cheltuit pe tratamente echivala cu costul unui ,,Mercedes". Dup purificarea organismului i trecerea la o alimentaie predominant alcalin, toate simptomele enumerate mai sus au disprut. Trecuse un an i pacienta se simea in continuare foarte bine.

Durerea perceput la deglutiie face ca organismul in mod reflex s limiteze aportul de hran. Durerea atenioneaz omul c trebuie in mod urgent s elibereze orgnismul de mucus, edem, deeuri. E necesar s purificai organismul i s inei 2 zile de foame. Cu o asemenea patologie sunt deasemenea muli pacieni. De regul,la ei sunt diagnosticate schimbri cronice in stratul mucos al tractului gastro-intestinal. Zeci de pacieni de-ai mei au evitat operaia de amigdalectomie datorit purificrii organismului, restabilirii funciilor intestinului subire i dietei.

Poriunea oral a faringelui reprezint partea de mijloc a acestuia, care comunic anterior prin vestibulul faringian cu cavitatea bucal (a 2-a clapet), iar peretele lui posterior se afl la nivelul vertebrei a III-a cervicale. Funcional, aceast parte este considerat comun aici are loc alternative actul de respiraie i cel de deglutiie. Peretele posterior al orofaringelui conine esut limfoidal, care se implic in procesul inflamator in cazul schimbrilor cronice ale inelului limfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. Luand in consideraie nivelul de dispunere a peretelui posterior al rinofaringelui, orofaringelui (baza cranian, vertebrele cervicale IIII), este clar de ce in procesele inflamatorii cronice sufer aceste vertebre cervicale, iar ulterior se dezvolt insuficiena circulatorie cerebral.

Seciunea laringian a faringelui se situeaz in spatele laringelui. In afara actului de deglutiie peretele anterior i posterior se ating reciproc i se despart doar pe perioada trecerii bolului alimentar. Aceasta este a 4-a clapet in calea inaintrii hranei

O particularitate a peretelui laringian posterior o constituie membrane fibroas bine accentuat, care desparte laringele in partea superioar de baza cranian, iar posterior de corpurile vertebrelor cervicale.

CONEXIUNEA FORMAIUNILOR ANATOMICE ALE CAVITII BUCALE CU FARINGELE I ORGANELE INTERNE

Dinii

In 1977 a aprut cartea autorului X. Leonard Ghid practic pentru specialiti in tratarea dinilor i cavitii orale" in care atrage atenia asupra eecurilor frecvente ale tratamentelor stomatologice. In pofida artei stomatologice, bolile cavitii orale i a dinilor reveneau i deseori duceau la extracii dentare. In cutarea cauzelor, X. Leonard a fcut cunotina cu metoda de diagnostic a savantului german R. Voll.

Diagnosticul dup metoda R. Voll este bazat pe un fenomen cunoscut, i anume, c rezistena sau intensitatea in punctele i meridianele pielii corpului uman, conform medicinii chineze, este mai inalt decat in esuturile care le inconjoar. R. Voll, folosind aparate de msur de o mare sensibilitate, a descoperit puncte i meridiane noi cu o intensitate i mai inalt in special pe pielea palmelor i a tlpilor. Aceasta i-a permis s elaboreze metodica de diagnostic a bolilor organismului uman dup punctele i meridianele deja cunoscute a i a celor descoperite din nou.

Aceasta metod de diagnostic permite nu numai depistarea focarului patologic, dar i stabilirea relaiei de interconexiune intre focar i organele interne. Organele interne bolnave elimin produsele otrvitoare formate in ele in urma metabolismului deeurile (toxinele), in sange i limf. Sangele i limfa circuland prin tot organismul, se debarasez de ele, aruncandu-le, colectandu-le in focare localizate pe piele, mucoase, in esutul limfoidal, sau in cavitile organismului, adic din interior spre exterior, ca s inlture astfel cat mai multe deeuri din organele de importan vital.

La om, acest fenomen se manifest in diverse regiuni in mod diferit: la nivelul pieliiprin reacii alergice, exeme, dermatite; la nivelul mucoaselor prin gingivite, amigdalite, rinite, haimorite, faringite; la nivelul esutului limfoidal limfadenite, tonzilite; la nivelul cavitilor: articulare artrite; paradentare stomatite etc. In acumulri importante de deeuri, organismul incearc s le indeprteze mrind volumul focarelor patologice, astfel se formeaz adenoizi, polipi, mioame, lipoame, se mrete volumul ganglionilor limfatici, al amigdalelor, al granuloamelor paradentare i gingivale, a nodulilor hemoroidali, se mresc i cavitile articulare, de asemenea iau natere noi caviti prin formarea de chisturi in diferite regiuni ale corpului, inclusiv, in jurul rdcinilor dentare.

Atata timp cat organismul reuete s lupte cu deeurile in acest mod, bolile principale ale organelor decurg asimptomatic, manifestandu-se numai prin simptoame secundare de focar, cele care il deranjeaz pe pacient. La depistarea organului bolnav principal la pacient eu deseori aud reproul: Pe mine nu m doare acest organ", sau: Eu am rezultate normale la analiza de sange i urin". In asemenea situaii, imi amintesc o intamplare ce s-a petrecut in timpul specializrii in diagnosticul radioizotopic la spitalul ce poart numele lui Botkin din Moscova. Catedra a achiziionat primul aparat de import de diagnostic cu radioizotopi din Uniune. Pentru a studia mai intai normalitatea, colaboratorii catedrei au selectat pentru aceast investigaie

voluntari studeni cu rezultate ideale ale analizelor de laborator i fr nici o plngere de sntate. Dar mare a fost surpriza, cand s-au depistat procese patologice renale la 30% dintre studeni, ba chiar au fost i subieci la care funciona doar un singur rinichi, iar cellalt avea un mare defect. Organismul semnaliza despre patologia renal prin afeciuni dentare. Mai jos se altur tabelul corelaiei dintre dini i diferite organe i sisteme.

Amigdalele

Pe baza datelor obinute in urma msurtorilor efectuate pe parcursul mai multor ani, R. Voll a stabilit printre primii c fiecare pereche de organe interne influeneaz una din cele 5 glande limfatice din inelul Waldeyer-Pirogov. Numeroi medici mai interpreteaz c una din cauzele dezvoltrii reumatismului, glomerulonefritei, infeciilor urinare etc., ar fi prezena procesului patologic in amigdale. Neinelegand c aceasta este pentru organism o barier de protecie i un container" in care se arunc toxinele, microbii, otrvurile, deeurile din organele interne, medicii, deseori, insistent recomand inlturarea amigdalelor la copii inc de la o varst fraged. Ce rezult aceasta, judecai i singuri.

Pacientei. N.M.V. , in varst de 57 de ani i-au fost scoase amigdale palatine pe cand avea 18 ani. Peste 2 ani de la acest eveniment, a aprut o patologie a hipofizei i a creierului mijlociu. Maladia se manifesta in exterior prin deformarea trsturilor feei, degetelor, mainilor i picioarelor (acromegalie). Peste caiva ani au aprut dureri in articulaii, apoi dureri de inim. Boala, dezvoltandu-se mai departe, a adus-o la invaliditate. Dar cauza principal a bolii era slbirea organismului cauzat de aciunea stafilococilor - microbi, ce i-au gsit in organism un mediu favorabil de via, din cauza absenei amigdalelor, extirpate inc in tineree. In crile de medicin frecvent intalnim expresia: Reumatismul linge articulaiile, dar muc inima". De obicei eu mai adaug ,,Reumatismul se manifest prin amigdalite, linge articulaiile, muc inima i vasele, dar rezid in rinichi ". Iat de ce, dup inlturarea amigdalelor deseori apare o perioad de linite a bolii. Agenii patogeni - microbii stau la adpost in rinichii rbdtori, iar cand funcia lor este dereglat,microbii ptrund in circuitul sanguin i ii manifest activitatea in articulaii, vase sanguine i inim. De ce numesc eu rinichii rbdtori? Chiar dac sunt sntoi numai 30%, ei sunt tcui, nu dau semne de boal, iar analizele de urin de cele mai multe ori sunt normale.

METODE DE PURIFICARE ALE CAVITII BUCALE I ALE FARINGELUI

Toate cele relatate anterior, demonstreaz cat este de important pentru sntatea omului igiena cavitii orale i a faringelui.

Splarea dinilor i a cavitii orale dimineaa i seara, dar i mai bine dup fiecare mas. Se recomand splarea dinilor cu un amestec de bicarbonate i sare in proporii egale.

Splarea gingiilor se recomand de efectuat cu:

- infuzie de rostopasc: 1 linguri de frunze uscate i mrunite (rdcini), se acoper cu 200 ml de ap fierbinte, se las la infuzat 20 de minute. Se face gargara gatului, a dinilor i a gurii o data sau de dou ori pe zi, fr a se inghii.

- ap de usturoi: un cel mediu de usturoi se zdrobete, se acoper cu ap fierbinte i se las la infuzat 15-20 de min., pstrandu-l cald pan la temperature de 40 C (poate fi acoperit cu un prosop) se strecoar; se spal gatul, gura i dinii. De preferat totui s se fac gargarisme cu infuzie de rostopasc dimineaa, iar seara inainte de culcare cu infuzie de usturoi;

- urin (proprie, in stare proaspt): pentru persoanele care au depit bariera psihologic, s foloseasc jetul de mijloc a urinii matinale pentru gargara gatului, gurii i a dinilor;

- decoct din scoar de stejar:peste 0,5 lingurie de scoar mrunit se toarn un pahar de ap fierbinte i se fierbe 2-3 minute, se las la infuzat 15-20 de minute; se spal gatul, gura, dinii; este foarte folositor pentru gingiile fragile care sangereaz uor.

Toate aceste gargarisme contribuie la tratamentul i profilaxia amigdalitelor, stomatitelor, gingivitelor, paradontozei, periodontitei i a cariei dentare.

Curirea limbii.

Dimineaa cu o linguri folosit special in acest scop, cu marginile netede, se inltur insistent, dar cu atenie depunerile de pe limb incepand de la rdcin spre varf. Apoi se spal cavitatea oral cu una din soluiile enunate mai sus.

Sugerea uleiului.

Aceast metod de curire a fost propus de medical oncolog T. Carnot. Probabil, in afara actului de digestie se secret saliv bogat in toxine, pe care noi o inghiim sau o scuipm. Vindectorul Porfirie Ivanov recomand s nu se scuipe saliva, dar s se inghit, atunci coninutul mic de toxine dizolvat in saliv,va stimula (autovaccina) eliminarea lor in cantiti mai mari prin alte filtre: tractul intestinal, vezica biliar, ficat, rinichi, plmani, piele.

Astfel, tratamentul va aciona dup principiul remediilor homeopatice similarul se trateaz cu similarul in doze mici". In timpul sugerii uleiului, se produce dilatarea canalelor salivare i dizolvarea depunerilor de sruri din respectivele canale, din glande i de pe suprafaa

12

dinilor. Canalele i glandele curate intensific eliminarea toxinelor din glandele salivare i prin urmare din organe i sisteme. Fiecare gland salivar comunic prin cile limfatice cu anumite organe i sisteme.

Indicaii pentru utilizarea acestei metode: cefaleia, sinuzite,amigdalite, otite, boli oculare, periodontite, epilepsia, boli hematologice cronice, boli gastrice i intestinale, boli ale inimii, ale plmanilor, boli ginecologice, encefalita. Se recomand de efectuat procedura de sugere a uleiului inainte de a incepe purificarea ficatului.

Tehnica de aplicare. Se ia o lingur (nu mai mult) de ulei de msline, floarea-soarelui sau de porumb se introduce in partea anterioar a gurii i se suge ca o bomboan. S nu se inghit uleiul! Continuai s sugei timp de 15- 20 de minute, incercai sa v ocupai timpul cu ceva fr s v concentrai asupra uleiului, pentru ca acest timp s treac uor i pe neobservate. La inceput uleiul devine vascos, apoi lichid ca apa, dup care el trebuie scuipat. Lichidul scuipat trebuie s fie alb ca laptele. Dac sugerea nu e complet, lichidul va avea culoarea galben. Aceasta inseamn c data viitoare trebuie s prelungii timpul procedurii. Lichidul eliminat poate conine microbi patogeni, de aceia lichidul se scuip in veceu sau chiuvet.

De preferat, ca aceast procedur s se fac dimineaa pe nemancate sau seara inainte de culcare. Pentru accelerarea tratamentului, se poate efectua de cateva ori pe zi. nainte de a incepe tratamentul prin sugerea uleiului antrenaiv cu ap. Cand muchii feei sunt pregtii, trecei la sugerea uleiului. In perioada de inceput, strduii-v s facei procedura intr-o atmosfer linitit: trezii-v cu 20 de minute mai devreme. Obinuindu-v vei reui s v facei treburile la buctrie (fr riscul de a il inghii).

Splarea rinofaringelui cu ajutorul ceainicului.

Aceast metod trebuie s intre in ritualul zilnic al toaletei de diminea.

Indicaii: inflamarea sinusilor paranazale (sinuzit maxilar, frontit i etmoidit), rinit, amigdalit, chisturi ale sinusilor maxilare i ale altor sinusuri, lcrimaie, blefarit cronic, conjunctivit.

Tehnica de aplicare. Intr-un ceainic de infuzie se toarn 400ml de ap cald i se dizolv o linguri de orice fel de sare: marin, gem sau de mas, se pot aduga 4 picturi de tinctur de iod (dac nu avei intoleran la el). Se imbrac pe nasul ceainicului o tetin, la varful cruia a-i fcut in prealabil o gaur cu diametrul de 3 mm. Este mai bine ca gaura s se fac cu un ac incins, inepand varful tetinei de cateva ori, gaura trebuie s aib marginile netede .Apoi deasupra chiuvetei, bii sau veceului inclinai capul (obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei) i deschidei gura.

Varful tetinei se introduce in fosa nazal dreapt, iar lichidul va curge prin partea dreapt a cavitaii nazale, prin sinusurile paranazale din dreapta,va trece apoi in sinusul frontal , etmoidal, maxilar stang, in partea stang a caviii nazale, i din ea in exterior. Dac vei uita s deschidei gura in timpul procedurii, apa va nimeri in gur, nu e ceva grav,doar c inghiirea soluiei saline este neplcut. De aceia nu uitai sa inei gura deschis. Dup splarea unei jumti, inclinai capul in dreapta, obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei, tetina se introduce in fosa nazal stang.

ESOFAGUL I INTERCONEXIUNEA LUI CU ORGANELE

Esofagul este un conduct musculo-membranos ce acioneaz activ, care unete faringele cu stomacul, a crei funcie principal este conducerea bolului alimentar in stomac. Esofagul incepe la nivelul vertebrei cervicale a Vl-a i se termin la nivelul vertebrei toracale a Xl-a (Vezi fig. 2).

Particularitile anatomo-fiziologice ale esofagului.

Pe tot traiectul su esofagul are 3 stramtori fiziologice cauzate de atingerea cu alte organe:

prima stramtoare in locul unde se invecinez cu lobul stang al glandei tiroide;

a doua stramtoare la nivelul atingerii cu arcul aortei;

a treia stramtoare la nivelul bifurcaiei traheii in bronhia stang.

La nivelul vertebrei toracale a Vl-ea, grupul de ganglioni tranheo-bronici deseori ader strans la esofag. La cele mai neinsemnate afeciuni ale organelor din vecintatea stramtorilor apar urmtoarele simptome: dificultate la deglutiie(disfagie), senzaie de gadilare in timpul mesei(discomfort), tuse la deglutiie, senzaie de nod in gat: accelerarea frecvenii cardiace la primirea hranei.

E necesar de reinut c la apariia acestor simptome trebuie investigate urmtoarele organe: glanda tiroid, aorta, bifurcaia traheii, plmanul stang, ganglionii traheo-bronici i inima.

In afara de aceste stramtori fiziologice mai sunt i dou stramtori anatomice. La gura esofagului, la nivelul vertebrei a VI-a cervicale, (a 5-a clapet in calea hranei) i a doua la terminarea esofagului - in locul trecerii prin diafragm ( a 6- a clapet) (Vezi fig.2).

Conform rezultatelor investigaiilor radiologice a pacienilor cu patologie a cavitii abdominale, 30% din ei aveau hernii hiatale. La jumtate din ei aceasta era o slbire innscut a inelului hiatal, iar la cealalt jumtate dilatarea inelului apruse ca rezultat al alimentaiei incorecte.

Simptomele herniei hiatale se manifest prin dureri in regiunea superioar stang a abdomenului, senzaie de greutate, dispnee(respiraie greoaie), palpitaii postprandiale (dup mese), grea, uneori vom.

Esofagul mai are 2 dilataii fiziologicesuperioar i inferioar. La folosirea alimentelor picante care excit mucoasa, in strile de stres in mod reflex apare spasmul regiunii abdominale a esofagului i hrana se acumuleaz in dilataia inferioar, care poate s ii mreasc considerabil volumul i s arate ca un stomac adugtor. In asemenea cazuri pacienii se plang de senzaie de ,,nod", de plenitudine gastric, care este descris de ei prin expresia s-a blocat mancarea in stomac ".

STOMACUL

Stomacul este situat in regiunea medie superioar a abdomenului, sub diafragm (Vezi fig. 2). La stomac deosebim 3 poriuni: cardia locul de intrare a esofagului in stomac( a 7-a clapet in calea hranei), fundul sau bolta stomacului, corpul stomacului i pilorul locul de ieire a hranei. Regiunea piloric se imparte in antrum sectorul situat imediat in apropierea corpului stomacal i canalul piloric o poriune tubular ingustat, care comunic cu duodenul.

Particularitile anatomice i fiziologice ale stomacului

Mucoasa stomacal conine 2 tipuri de glande: principale, ce elimin pepsinogen i parietale, ce elimin acid clorhidric. Glandele pilorice conin numai glande principale, ce elimin pepsinogen, ca urmare pilorul are un mediu alcalin. De aceia in faa glandelor pilorice se afl o plic circular de strat mucos (sphincter piloric a 8-a clapet), care separ mediul acid al stomacului de mediul alcalin al pilorului (Vezi fig. 2). In afar de aceasta, mai are i o valv piloric(a 10-ea clapet) care regleaz trecerea bolului alimentar din stomac in duoden, impiedicand refluxul hranei, care ar fi dus la neutralizarea mediului acid normal al stomacului .

De ce m rein in mod deosebit la descrierea atat de amnunit a acestei poriuni stomacale inguste, alturate pilorului (pilorice)? Deoarece anume in aceast poriune a stomacului se dezvolt cel mai frecvent eroziunile, ulcerile i bolile oncologice.

De-a lungul curburii mici, mucoasa stomacal formeaz numeroase cute longitudinale alctuind calea gastric"(vezi fig.2), care prin contracia muchilor devine pentru un moment un canal de primire a hranei lichide (soluii saline i ap), prin care lichidele din esofag trec in pilor, evitand poriunea cardiac a stomacului(vezi fig.2). Acest lucru se intampl pentru ca licidul s nu perturbe procesul de digestie prin diluarea coninutului stomacal. La un stomac plin muchii longitudinali se intind i nu sunt capabili s formeze un canal pentru lichide, ca urmare lichidele nimeresc in corpul stomacal, diluand sucul gastric. Sucul gastric diluat nu are capacitatea de a dizolva i de a descompune hrana de origine animal . De aceia se recomand a bea lichide (sucuri, buturi, ceai) cu o or inainte de mas sau la o or dup mas (cel mai bine cu o or inainte de mas sau la 2 ore dup mas).

Forma stomacului. In activitatea mea de medic deseori stabilesc diagnosticul ptoz gastric. Ce inseamn aceasta? Un stomac normal are form de corn i ocup o poziie oblic-orizontal. In caz de intindere a stomacului , dup traumatisme sau ridicri de greuti stomacul ia forma unui carlig, ocupand o poziie vertical. E firesc c la o asemenea deplasare in jos a polului inferior stomacal, hrana nu mai poate fi evacuat rapid, staioneaz mult timp i se diger prost, intr in putrefacie, fermenteaz.

Procesul de digestie din stomac. Sucul gastric descompune proteinele. Pentru ca proteinele din hran s fie asimilate, este necesar descompunerea lor prin intermediul fermenilor pan la stadiul de aminoacizi. In hipoaciditate, descompunerea i asimilarea proteinelor alimentare este incomplet, fapt care duce la accelerarea descompunerii cu ajutorul bacteriilor, putrefacia in intestinul gros. Ca urmare se formeaz multe substane toxice. Dac aceste toxine (indol, scatol, fenol, eter sulfocianic etc.) sunt produse ntr-o cantitate mic, ele sunt neutralizate in ficat. Abundena lor cauzeaz otrvirea organismului. In continuare hrana din regiunea piloric a stomacului trece in intestinul subire.

INTESTINUL SUBIRE

Intestinul subire este format din trei segmente: duodenul cu o lungime de 25-30 cm; jejunul lung de 2,7 m i ileonul de 4,2 m. Lungimea total a intestinului subire este de 6,5 pana la 7-8 metri (Vezi fig. 2).

Particularitile anatomo-fiziologice ale intestinului subire

Duodenul ncalec ca o potcoav capul pancreasului, i cu concavitatea flexurii sale ader la el (Vezi fig. 2). Poriunea iniial a duodenului alturat stomacului se numete bulb duodenal.

n schimbri patologice a poriunii pilorice stomacale coninutul gastric mpreun cu acidul clorhidric nimeresc n bulbul duodenal. Membrana mucoas a bulbului este adaptat mediului alcalin, n urma contactului cu continutul acid celulele ei se traumatizeaz, se inflameaz, si apar eroziuni, ulcere si boli oncologice.

n duoden se deschide printr-un orificiu comun canalul coledoc al ficatului si canalul pancreatic, prin care intr bila si fermentii necesari descompunerii grsimilor din hran.

Mucoasa intestinului subtire este dotat cu numeroase vilozitti ce posed n centrul lor vase sangvine si un sinus limfatic. Vilozittile realizeaz functia de absorbtie a substantelor nutritive, care au fost supuse actiunii sucului intestinal, eliminat de glandele intestinale.

n afar digestiei din lumenul intestinal are loc si digestia intrapariental. Ea este efectuat de vilozitti minuscule, care sunt vizibile numai la microscopul electronic si care contin fermenti digestivi.

Intestinul subtire are un aparat limfatic care inactiveaz substantele nocive si microorganismele. Aglomerri de foliculi limfatici formeaz asa numitele plcile Payer si se gsesc numai n ileon, partea terminal a intestinului subtire. n inflamarea plcilor Payer deseori se stabileste diagnosticul de apendicit acut.INTESTINUL GROS

Intestinul gros se intinde de la poriunea terminal a intestinului subire pan la orificiul anal. El se divide in urmtoarele poriuni: cecul, cu apendicele vermiform; colonul ascendent; colonul transversal; colonul descendent; colonel sigmoid i rectul. Lungimea total a intestinului gros este de la 1 pan la 1,5 m. (Vezi fig. 3).

Particularitile anatomofiziologice ale colonului

In locul de ptrundere a intestinului subire in colon se afl a 10-a clapet in calea propulsrii hranei (Vezi fig.2). Aceast clapet regleaz propulsarea hranei, impiedicand reintoarcerea coninutului in intestinul subire unde exist un mediu alcalin, spre deosebire de colon care are un mediu acid.

Cecul, fiind o prelungire a intestinului subire este localizat cel mai frecvent in zona iliaca dreapt (abdominala inferioar). De la el pleac o prelungire vermicular apendicele cu lungimea de 39 cm.

Doar fiinele erbivore au apendice, iar intestinul gros este destinat prelucrrii fibrelor vegetale, deaceia peristaltismul in colon este incetinit. Dac coninutul intestinal trece prin intestinul subire (cu lungimea de 7 metri) in decursul a 4-5 ore, atunci prin intestinul gros (cu lungimea de 1,5-2 m.) parcurge in decurs de 12-18 ore. In acest timp in intestinul gros, cu ajutorul diverselor bacterii (pan la 400 de tipuri) se sintetizeaz din fibrele vegetale o serie de vitamine importante (inclusiv vitaminele grupei B), aminoacizi, enzime, hormoni i alte substane nutritive.

Mucoasa apendicelui este bogat in esut limfoidal, adic reprezint o amigdal intestinala", care reine i distruge microorganismele patogene, din acest motiv el adesea se inflameaz. In aceste cazuri chirurgii i internitii recomand s fie extirpat. Dar noi tim deja c prin inlturarea barierei limfatice apare pericolul inmulirii i rspandirii microbilor in regiunile mai profunde ale intestinului i a cavitii abdominale, fapt care se constat i dup operaiile de apendectomie inlturarea apendicelui. Dar atunci cand exist indicaii vitale pentru operaie inflamarea membranelor cavitii abdominale (peritoneului) intervenia chirurgical trebuie efectuat urgent.

Apendicele este o glanda hormonal ce produce un ferment care regleaz peristaltismul intestinului gros. La inlturarea apendicelui peristaltismul intestinului gros se incetinete i mai mult, se rein materiile fecale i survine procesul de putrefacie.

Intr-un intestin sntos, bacteriile acioneaz ca nite protectori ai omului. Ele posed capacitatea de a suprima inmulirea bacteriilor patogene.

Substanele sintetizate in intestinul gros contribuie la creterea imunitii, i in consecin realizeaz o protecie anticanceroas.

In intestinul gros se formeaz i se acumuleaz materiile fecale pan la expulzarea lor din organism. Ca urmare a alimentaiei bogate in amidon i proteine se dezvolt procesul de fermentaie i de putrefacie (Vezi fig.4).

Dopurile de gaze formate impiedic propulsarea materiilor fecale; in urma acumulrilor de gaze intestinul gros se umfl, formand-se diverticuli (un fel de buzunare) unde materiile fecale se aglomereaz intrand intr-o stare de putrefacie continu. La atingerea varstei de 40 de ani, la om se acumuleaz de la 3 pan la 20 de kg de fecaloame (fecale petrificate) i alte mase in putrefacie. Intestinul gros se extinde, se deformeaz, presand i deplasand din locul lor alte organe ale cavitii abdominale, ducand la dereglarea funciilor acestora (Vezi fig.3 i 4). In mod deosebit sufer ficatul.Fig. 3. Intestinul gros in stare normal. Corelaia cu centrele anatomice i cu afeciuni ale organelor

In partea dreapta a abdomenului, acolo unde are loc trecerea colonului ascendent in colonul transversal se formeaz un unghi, numit unghi hepatic ( localizat sub ficat)(Vezi fig. 3).

In aceasta regiune, deseori se formeaz buzunare mari in care stagneaz fecaloamele o mas voluminoas de materii fecale deshidratate. Deasemeni intestinul gros face o flexur i in partea stanga a regiunii abdominale, la trecerea colonului transversal in cel descendent. Astfel se formeaz un unghi, in care la fel stagneaz indelung masa de putrefacie, gazele, se formeaz buzunare care apsa splina, stomacul,pancreasul diafragma adiacenta inimii". Acest unghi poart denumirea de unghi splenic. Urmtorul loc de stagnare a materiilor fecale, dopurilor de gaze i a microbilor este intestinal sigmoid. nsi forma sa de ,,S" favorizeaz acest proces. In inflamarea intregului colon (colit), toata aceasta mas grea i umflat deformeaz, preseaz i deplaseaz din locurile lor celelalte organe din cavitatea abdominala, rinichii,diafragma bazinului mic. Apar dereglri funcionale ale acestor organe, sunt presate arterele, venele i nervii. Pe lang afeciunile enumerate mai sus, se dezvolt boala hemoroidal, dilatri venoase in jurul rectului, proctita (inflamaia rectului), boala varicoas a membrilor inferioare, inflamarea vezicii urinare (cistita); la brbai adenomul de prostat, modificri ale testiculelor i a altor organe sexuale. S nu credei c aceasta se ntmpl numai persoanelor obeze sau posesorilor burilor mari. n timpul studiilor mele de perfecionare n radiologie s-a ntmplat odat ca profesorul s atrne pe tabl radiografii ale colonului i ne-a cerut s le descriem (s stabilim diagnosticul). n perioada respectiv pacientul, radiografiile cruia le examinam, era deja operat. Noi toi ca unul, i noi eram 32 de persoane (dintre care jumtate erau doctori n tiine medicale i efi ai seciilor de radiologie), am concluzionat dup radiografii cancer al intestinului gros. Profesorul s-a amuzat copios de concluziile noastre: s-a dovedit c nu era cancer, ci un imens fecalom.

n urma proceselor de fermentaie i putrefacie n intestinul gros se formeaz substane toxice i gaze. Substanele toxice reuesc s se absoarb n circuitul sanguin, i mpreun cu sngele s se distribuie rapid la organe i sisteme. Acest fenomen, numit fenomen de autointoxicare intestinal era considerat de I. I. Mecinicov principalul impediment n calea longevitii. Unii fiziologi din perioada activitii sale au considerat c intestinul gros, fiind un rudiment al strmoilor vegetarieni (maimuele) ndeprtai, nu-I servete la nimic omului. Ei au propus ca colonul s fie nlturat din organism, iar intestinul subire s fie suturat de rect. Au fost effectuate cteva intervenii chirurgicale de pe urma crora pacienii sufereau i mai mult.

Academicianul A. M. Uglov ,,a reabilitat" definitiv intestinul gros. mpreun cu colegii si a efectuat o serie de experimente i a constatat c microflora normal a intestinului gros particip nu numai la procesul de digestie i la sinteza vitaminelor, aminoacizilor, hormonilor, enzimelor din fibrele vegetale, dar mai sintetizeaz i aa numiii aminoacizi eseniali", din cauza crora sau iscat mereu dispute dintre vegetarieni i carnivori. nainte se considera c numai n produsele din carne se conin aceti aminoacizi eseniali.

Funciile intestinului gros

De absorbie. In intestinul gros se absorb vitaminele, glucoza, aminoacizii, hormonii, pan la 95% ap i microelemente preioase. S-a constat c fiecare poriune a intestinului gros intr-un timp determinat alimenteaz" anumite organe (Vezi fig.3).

De digestie. Elimin in lumenulul intestinal sucuri digestive cu o mic cantitate de fermeni.

Energetic. Intestinul gros asemenea unui calorifer inconjoar la periferie intreaga cavitate abdominal. Haustrele sale (dilatrile) unite cu un ligament ingust servesc pentru descompunerea lent a fibrelor vegetale, in urma creia se degaj o cantitate imens de energie i se produce o cretere a temperaturii. Aceasta energie inclzete toate organele din cavitatea abdominal, protejandu-le de frig.

De excreie (evacuatoare). In intestinul gros se formeaz materiile fecale, iar de aici sunt expulzate din organism.

TRATAREA INTESTINULUI GROS I MENINEREA FUNCIONRII NORMALE A ACESTUIA

Dumneavoastr vei efectua purificarea organismului dup una din variantele recomandate in capitolul 2 Variante de purificare".

In continuare vei aplica toate procedeele recomandate de purificare profund a organismului. Pe fondul purificrii profunde v vei ocupa i de curenia" intestinului gros. Ce inseamn acest lucru? Trebuie sa curai intestinul gros de 2 ori pe lun prin splaturi i clisme, iar cei care au apendicele extirpat o vor face sptmanal. Unii autori nu recomand alimentele vegetale persoanelor cu apendicele inlturat. In nici-un caz s nu renunai la produsele vegetale, doar in ele este salvarea intestinului gros. tii deja c fr apendice se diminueaz peristaltismul colonului, iar prin ingerarea hranei bogate in amidon in el se dezvolt mai frecvent i mai rapid procesele de fermentaie i putrefacie. De aceia persoanele crora li s-a extirpat apendicele, trebuie sa-i curee mai des intestinul gros, adic cel puin o dat pe sptman. Un colon curat v va rsplti cu un ten frumos i un aspect sntos al pielii, cu un miros plcut al gurii i al corpului, cu voiciune, cu o minte clar i echilibru interior.

Acele persoane, care ani in ir au avut probleme intestinale, trebuie s fie in mod special atente i rbdtoare cu colonul lor dup efectuarea purificrii. Dragi cititori, propriul vostru organism v va ajuta.

Procedai in felul urmtor: seara in ajun (de la ora 20 pan la ora 22) intr-una din zilele sptmanii, alese de dumneavoastr, curai intestinul gros. A doua zi nu mancai nimic. La apariia discomfortului i a strii generale proaste se mai pot face in aceast zi 12 clisme. Dac avei o stare generala bun, in ziua cand stai nemancat, nu mai avei nevoie s facei clisme. In ziua urmtoare incepei s mancai ca de obicei, i incercai pe cat posibil s luai un dejun uor: sucuri, compoturi, apoi mancarea dumneavoastr obinuit. In ziua de curare ,,ziua de foame" organismul insui va cura ca o bun gospodin acele organe i sisteme i va face ordine acolo unde el consider aceasta extrem de necesar. In aceasta zi, se poate consuma pan la un litru de ap, dup dorin, fiart sau filtrat (de preferat in cantiti mici i cat mai frecvent).

Remedii populare pentru constipaie i afeciuni ale colonului

n ulcere, eroziuni ale stomacului sau intestinului, se mnanc pe stomacul gol, in decurs de o lun 0,5 pahar de cartof crud nedecojit, dat prin rztoare amestecat cu 0,5 pahar cu chefir sau acidofil. Dup administrarea acestui amestec nu se mnanc 3 ore. Pe parcursul zilei respectai regimul alimentar cu care suntei obinuii.

n constipaii: Se mnanc 2 mere nedecojite pe parcursul zilei. Dimineaa, cu 2 ore inaintea micului dejun se dizolv in 2 pahare cu ap clocotit 2 lingurie de trae de grau,se las s se inmoaie bine i se mnanc ca o ca(terci). Nu are contraindicaii, se poate intrebuina zilnic.

Peste o lingur de semine de chimen se toarn un pahar cu ap clocotit, se las la infuzat 20 de minute. Se administreaz timp de 10 zile, cate o lingur impreun cu semine de 34 ori pe zi, cu 2 ore inainte de mas.

Peste o lingur de semine de in se toarn un pahar cu ap clocotit, se lsa la infuzat 20 de minute. Se administreaz cate o lingur de amestec de 3 ori pe zi la o or dup mas timp de 10 zile, incercai pe viitor s normalizai funcionarea intestinului gros printr-o alimentaie adecvat.

Se mnanc inainte de culcare 2 portocale sau un grapefruit, sau se consum 100 ml de infuzie cald din fructe de mce.

n cazul fecaloamelor, calculilor biliari i renali: se umple 2/3 de sticl cu ceap tiat mrunt, se adaug pan sus vodc sau spirt, se inchide ermetic, se ine la cald sau la soare timp de 10 zile. Se administreaz cate 10 picturi inainte de mese.

Purgative:

Infuzie de senna sau de scoar de cruin peste o linguria de plant uscat se toarn de cu sear . pahar cu ap clocotit. Se bea dimineaa pe nemancate. Favorizeaz de asemenea eliminarea bilei, nisipului din vezica biliar in duoden.

Pentru colonul aton, dilatat, chiar dac considerai c nu suferii de constipaie: peste 1 lingur de plant uscat de suntoare se toarn un pahar cu ap, se fierbe 10 minute. Se bea cate 1/3 de pahar, de 3 ori pe zi, cu jumtate de or inainte de mese.

n constipaie cronic, ateroscleroz se recomand a se manca de 2 ori pe zi cate o linguri de varz de mare uscat combinat cu salate, sup, ca(cereale fierte).

RECTUL

Rectul are funcia de a elimina materiile fecale din organism. Are dou sfinctere: superior (a 11-ea clapet) in locul trecerii colonului sigmoid in rect (a 12 clapet) (vezi fig. 2) i inferior. Sfincterul inferior este cel mai puternic, deoarece este format din 2 sfictere: intern si extern. In condiii normale, dup trecerea materiilor fecale sfincterul superior se inchide, iar dup evacuarea rectului se inchide sfincterul inferior, adic rectul trebuie s fie permanent curat i gol. In cazul constipailor frecvente sfincterul superior slbete i materiile fecale stagneaz in dilataia ampular a poriunii superioare a rectului.

Particularitile poziionrii rectului.

Posterior de rect se afl osul sacru i coccisul; anterior cu segmentul su, neacoperit de peritoneu, rectul se invecineaz la brbai cu veziculele seminale, canalele diferente, de asemenea cu o poriune lipsit de peritoneu a fundului vezicii urinare, interpus intre ele, iar mai jos - cu prostata; la femei anterior se limiteaz cu uterul i peretele posterior al vaginului pe tot traiectul su.

Din descrierea de mai sus a raporturilor topografice ale rectului cu alte organe, este evident c i cele mai neinsemnate modificri patologice ale rectului vor afecta organele invecinate. Masele de putrefacie reinute aici conin multe toxine i bacterii , de aceia pentru a proteja organele adiacente in rect s-a dezvoltat o reea venoas foarte bogat, care colecteaz toate aceste substane toxice i le transfer prin vena port in ficat unde sunt neutralizate. Reeaua venoas este format din trei plexuri: intern (sub membrana mucoas), extern (care inconjoar rectul) i inferiorin regiunea sfincterului extern anusului. Plexul venos intern reprezint prin sine nite iruri de noduli venoi, aranjate in forma de inele. Sub aciunea excitanilor,exesului de toxine, presiunii ei se mresc in dimensiuni luand forma unui ciorchine, formand astfel hemoroizi interni.Aceti noduli sunt dureroi i deseori sangereaz, uneori destul de abundent.

Dac persist constipaia habitual, atunci incep s se mreasc i canalele venoase externe, luand form de ghemulee. Dup cum vedei, nu are nici un sens s fie operai,inlturai nodulii hemoroidali interni, deoarece atata timp cat exist, ei colecteaz substanele toxice, evitand in acest mod formarea nodulilor in jurul rectului. De regul, dup intervenia chirurgical, care nu a eliminat cauza primar a bolii hemoroidale deeurile acumulate in colonul adiacent lui i constipaia habitual apar noduli hemoroidali externi i paraproctita (adic inflamaia esuturilor din jurul rectului).

De asemenea naterile, ridicarea greutilor mari, munca sedentar, constipaiile habituale, eforturile, statul prelungit in picioare provoac creterea volumului plexului venos inferior, formandu-se astfel noduli care uneori sunt dureroi i sangereaz. Ei de asemenea, nu trebuie inlturai, deoarece sunt colectori de toxine i intr-o oarecare msur joac rol de barier in calea spre circuitul sangvin. Venele inferioare ale rectului nu se vars in vena port (spre ficat), ci in vena cav (spre inim), deci sangele nu trece imediat prin ficat pentru neutralizarea toxinelor, ci se vars in atriul drept, iar de acolo prin ventriculul drept ajunge in plmani. Aadar, meninerea in curenie a rectului este o garanie pentru sntatea plmanilor, i prin urmare a rinoi orofaringelui.

Curarea rectului

Indicatii: hemoroizi, proctite, paraproctite (inflamaia rectului), inflamaii ale organelor genitale feminine i masculine, tumori ale organelor genitale, polipi, chisturi, adenoame, fibroame, mioame, eroziuni ale mucoasei, ulceraii, fisuri, fistule, secreii patologice rectale i genitale.

Schema de utilizare

1 -a zi

ncercai s evacuai intestinul gros pe cale natural inainte de a efectua microclisma, dac nu reuii atunci facei o clism cu 2 litri de ap pe la orele 1920, cu o or inaintea urmtoarei proceduri:

La orele 19:30 - 20, preparai urmtoare infuzie: peste o linguri de plant uscat de rostopasc se toarn 200ml de ap fierbinte, se mai fierbe 2 minute, se infuzeaz 20 de minute, se las la rcit. La ora 21 aceast infuzie se strecoar i in stare cald (36 C) se introduce in rect cu ajutorul irigatorului, avand grij s ungei in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent. Incercai s stai culcat i s reinei in rect un timp cat mai indelungat infuzia de rostopasc.

A 2 zi

La ora 20, se face o microclism cu 200 ml de ap fiart adus la temperature camerei, dup ce ai uns in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent. Evacuai imediat coninutul rectului.

La ora 21, se introduce cu para pediatric 10 ml de ulei sterilizat de ctin, de msline sau de floarea-soarelui. Putei steriliza o cantitate mai mare de ulei, inandu-l intr-un vas astupat la frigider. Inainte de utilizare, cantitatea necesar se inclzete.

Sterilizarea: intr-un vas curat (borcan, sticl) oprit cu ap clocotit se toarn uleiul, apoi vasul plin se pune intr-o crati cu ap rece pe fundul creia se pune un prosop sau o hartie. Cratia se pune la foc mediu i dup ce apa d in clocot se ine vasul cu ulei 40 de minute. Apoi se rcete. Uleiul este gata s fie utilizat. Para se spal inainte in interior i in exterior cu ap clocotit, chiar se poate fierbe (intr-o cratia cu ap timp de 35 minute). Strduii-v s inei uleiul in rect un timp cat mai indelungat.

a zi

La ora 19 se taie mrunt un cel de usturoi, se toarn 200ml de apa clocotit peste el, dup ce apa s-a rcit pan la 36C se strecoar prin tifon sau strecurtoare. La ora 20 facei microclism cu infuzia de usturoi.

a zi

Repetai procedura din ziua a 2-a.

a zi

La ora 21 putei face o microclism cu mumio. In 200 ml de ap fiart, cldu se dizolv mumio cat un varf de chibrit. Dup gradul de saturaie, soluia trebuie s fie mai deschis la culoare decat mumio (ca un ceai de trie medie). Dac nu avei mumio, facei 2 zile de pauz dup cea de-a 4-a zi i reluai procedura (de la 1-a la a 4-a zi) pan la dispariia simptomelor bolii. Dac avei totui mumio, dup a 5-a zi facei o pauz de 3 zile. In continuare se fac procedurile in aceeai ordine, cu pauze, pan la dispariia total a simptomelor.

PANCREASUL

Pancreasul este localizat in spatele stomacului, in regiunea superioar stang a abdomenului. Este format din cap, corp i coad. Capul glandei este inclavat in cavitatea duodenului i este dispus la nivelul vertebrei I - II-a lombare. Capul de form prismatic intretaie posterior stomacul la nivelul coastelor X-XII-a ; coada este situat mai sus decat capul i se apropie de partea inferioar a splinei. Lungimea total a glandei este de 12-15 cm (Vezi fig.2).

Pancreasul secret suc pancreatic care intr in duoden i ia parte la digestia hranei. In pancreas se gsesc insulie lobuli care sunt formaiuni endocrine, ce secret insulin hormonul care regleaz nivelul zahrului in sange. Unii cercettori confirm c pancreasul particip la hematopoez i la reglarea tensiunii arteriale (A. elagurov, 1962). Intrebuinarea in alimentaie a cantitilor mari de zahr, a produselor de panificaie, a hranei prelucrate termic atrag dup sine creterea nivelului de glucoz din sange, dereglri ale glandei tiroide i deseori apariia diabetului zaharat.

Pentru funcionarea normal, pancreasul are nevoie de vitaminele grupei B, care ajut la sinteza insulinei, iar dintre substanele minerale de sulf i nichel.

Surse de sulf sunt: varza (de Bruxelles, alb, roie) lptuca, cpunile, agriele, glbenuul de ou, napii, ceapa, nucile i morcovii. Surse de nichel sunt legumele proaspete.

Pancreasul este foarte sensibil la substanele toxice i deseori se expune intoxicaiilor, care se manifest clinic prin vom. Grea, diaree, slbiciune subit, transpiraii reci lipicioase, temperatur ridicat, iar uneori prin pierdere de cunotin.

Pancreasul este sensibil la urmtoarele toxine din mediu: benzol, benzen, aceton, tricloretilen, tetraclorur de carbon, poteniali cancerigeni (benzopiren, antracen etc.). Aceste substane sunt produsele gazelor de eapament ale mijloacelor de transport automobile, trenuri. De aceia se interzice culegerea ierburilor, ciupercilor, fructelor, legumelor, pomuoarelor ce cresc de-a lungul cilor ferate i a oselelor.

Pancreasul este de asemenea, sensibil la erbicide i ingrminte. Doar noi tim,c unii oameni in goana lor dup profit, nu numai c folosesc chimicale din abunden pentru cultivarea fructelor i legumelor, dar maii introduc cu seringele in pepeni substane pentru accelerarea creterii i a coacerii.

V relatez din propria mea experien c pancreasul este un organ foarte receptiv la metodele de tratament prin purificare atat in faza acut cat i in cea cronic. Am avut trei paciente destul de tinere, pan in 36 de ani, care erau internate in secia de reanimare aproape in fiecare lun, cu accese de pancreatit. Pentru a gsi cauza, chirurgii propuneau chiar deschiderea pancreasului. Dar dup efectuarea purificrii organismului dup varianta a 6-a, accesele au incetat. In prezent datorit electroacupuncturii dup metoda Voll, se obin rezultate bune la pacienii cu diabet zaharat, insulinodependent.

FICATUL I ROLUL LUI N METABOLISM

Ficatul este cel mai voluminos organ glandular din organismul uman, greutatea lui variaz intre 1,5 i 2 kg. Ficatul este situat direct sub diafragm, in partea dreapt al etajului superior al cavitaii abdominale, la adult numai o poriune relativ mic a lui trece in stanga fa de linia mediana. Ficatul este imprit in 2 lobi : cel drept care e mai mare i cel stang mai mic (Vezi fig. 2). Are structura lobular; lobulii sunt inconjurai de venule interlobulare, care sunt ramificaii ale venei porte i de ramurile arteriale interlobulare. Intre celulele hepatice din care sunt compui lobulii, trec canaliculele biliare, care prsind lobulii se scurg in canaliculele interlobulare, apoi se unesc printr-un canal hepatic comun, ce se deschide in duoden. Endoteliul capilar din interiorul lobulilor este format din celule stelate, care posed proprieti fagocitare (capacitatea de a capta celulele strine, nocive i a le dizolva). Spre deosebire de alte organe, in ficat intr concomitent artera hepatic i vena port, adic ficatul primete atat sange venos, cat i arterial. Din ficat se elimin aproape jumtate din limfa intregului corp.

Ficatul este in acelai timp un organ digestiv, circulator i al tuturor tipurilor de metabolism, inclusiv hormonal. El indeplinete mai mult de 70 de funcii. Voi reaminti pe cele de baz.

Funcia de digestie. Ficatul sintetizeaz bila, care ptrunde in duoden. Bila ia parte la digestia intestinal, contribuie la neutralizarea chimului acid, care vine din stomac; descompune grsimile i favorizeaz absorbia lor, are o aciune stimulativ asupra peristaltismului intestinului gros. In decurs de 24 de ore ficatul elimin 11,5 l de bil.

Funcia de barier. Mucoasa vaselor hepatice i celulele speciale Kupffer absorb i descompun substanele toxice. Academicianul I. P. Neumavakin numete ficatul "cimitir pentru trupulee". mpreun cu sangele i limfa in ficat, intr i celulele microbiene moarte, bacterii i virui; protozoare (giardia, trihomona, gardnerella, chlamydia, opistorhis); viermi ascaride, echinococi; celule de esuturi i celule sanguine. Ficatul trebuie de asemenea s neutralizeze i microorganismele vii: virui, helmini, protozoare care vin odat cu sangele. Bolile cronice latente furnizeaz" ficatului o imens cantitate de trupulee" i compui chimici nocivi ale medicamentelor. In acest caz ficatul nu e capabil s inving o aa cantitate de compui nocivi i ei ptrund in sange. Are loc intoxicarea intregului organism.

Funcia de aprare in patologii de digerare i de absorbie a proteinelor. Digerarea i absorbia incomplet a produselor proteice in intestinul subire duc la descompunerea accelerat cu ajutorul fermenilor bacterieni (putrefacia) a proteinelor, peptidelor i aminoacizilor in intestinul gros. Ca urmare se formeaz produse toxice de putrefacie. La o cantitate mic a acestor toxine ficatul, care funcioneaz normal, le neutralizeaz complet. La excesul de substane toxice, ficatul nu reuete s le neutralizeze, ele nimeresc in sange, cauzand otrvirea intregului organism, inclusiv i a ficatului, i la evoluia diverselor boli.

Participarea la circulaia sangvin. In celulele reticuloendoteliale are loc scindarea oxidativ a hemoglobinei i a altor celule sanguine, in urma creia se formeaz biliverdina (pigment biliar de culoare verde). La reducerea bileverdinei se formeaz bilirubina (pigment de culoare roie galben). Bilirubina impreun cu bila este eliminat de intestin. La atenuarea funciei cilor biliare (dischinezie), circulaia incetinit a bilei, bilirubina din ea, se precipit in canalele hepatice, vezica biliar, ductul choledoc, intestin, unde treptat se formeaz calculi biliari, destul de mari cam de mrimea unei nuciasemenea unor pietre verzi. Uneori are loc alipirea calculilor biliari de cei de colesterin, rezultand conglomerate de culoare galben-verzui. Astfel treptat se deterioreaz funcia de secreie a bilirubinei de ctre ficat. Se mrete coninutul bilirubinei in sange, are loc sedimentarea eritrociteor descompuse in celulele ficatului i in organe, scade cu 2575 de ori activitatea mitotic a hepatocitelor (celule de protecie). Secundar sufer pancreasul i tiroida (scade funcionalitatea lor).

Reglarea metabolismului colesterinei. Colesterina (colesterol) ptrunde in organism cu grsimile din hran sau se sintetizeaz in organism, in principal n ficat. Colesterina este utilizat de organism pentru sinteza hormonilor de importan biologic, mai ales a hormonilor cortexului suprarenal i ale glandelor sexuale, i de asemenea a vitaminei D. Colesterina i fosfolipidele sunt importante elemente structurale ale membranei celulare. Mecanismul de reglare a metabolismului colesterinei nu este inc sufficient cercetat. Este de necontestat influena sistemului nervos central asupra nivelului seric de colesterin, deoarece excitarea emoional ridic nivelul acestuia (hipercolesterolemie).

In hiperfuncia tiroidei, a suprarenalelor i glandelor sexuale crete nivelul de colesterin, iar in hipofuncie scade nivelul de colesterin. Colesterina neutilizat de organism este supus descompunerii in ficat. Produsele descompuse se transform in acizi biliari i impreun cu bila se elimin in intestin. La dereglarea metabolismului colesterinei, colesterina impreun cu eterii ei se pot depune in hepatocite, celulele splenice, in aort, vase i piele. In consecin aceste esuturi ii schimb funcia, se dezvolt ateroscleroza vaselor i se formeaz calculi de colesterin in canalele biliare apariia litiazei biliare. Nivelul colesterolului variaz in dependen de anotimp, varst, effort fizic i intelectual.

Sinteza fosfolipidelor. Importana fiziologic a fosfolipidelor este imens. Ele intr in structura celular a esuturilor, mai ales a esutului nervos. In absena lor celulele ii pierd integritatea. Fosfolipidele se formeaz in peretele intestinal i in ficat. Dar numai celulele hepatice sunt capabile s le elimine in circuitul sanguin. La dereglarea sintezei fosfolipidelor in ficat, in el se acumuleaz lipidele i are loc infiltrarea gras a ficatului. Iar cantitatea lipidelor in ficat poate ajunge pan la 40-50% in loc de 5% cat este norma. In afar de aceasta, legturile fosforice intr in structura ATP (adenozintrifosfatul), care este un acumulator fizic ce capteaz i stocheaz 60-70% din energia organismului. La eforturile fizice i psihice, boli acute, organismul folosete energia termic a acestor compui chimici.

Participarea la metabolismul glucidelor. Din glucoz in ficat se sintetizeaz glicogenul-rezerv de carbohidrai. In cazuri de urgen (stres i foame) glicogenul se descompune (glicoliz) din nou pan la glucoz, care este eliminat de ficat in circuitul sangvin. Pentru funcionarea deplin a celulelor nervoase (neuronii), creierul are nevoie de un flux permanent de glucoz, deoarece el insui conine rezerve foarte mici de hidrai de carbon.

O parte din glucoza, ce vine in ficat, se poate oxida cu eliminare de energie, indispensabil organismului. O parte (30-40%) se transform in energie termic ce servete la inclzirea corpului i o parte este transferat in mediul extern prin schimbul de cldur.

Glucoza din ficat poate servi ca surs pentru sinteza proteinelor i a lipidelor.

In ficat se pot sintetiza carbohidrai din produsele rezultate ale metabolismului lipidic i proteic. Un produs intermediar al metabolismului glucidic i al unor aminoacizi, este acidul piruvic. La dereglarea sintezei acestui acid, de exemplu la intoxicaii cu mercur, arseniu apar boli ale ficatului atat de grave ca uremia (micorarea formrii i excreiei de urin), distrofia hepatocerebral (boala Wilson-Konovalov), scleroz multipl, avitaminoza B.

Sinteza glicogenului din acid lactic. In timpul efortului fizic, in muchi se acumuleaz acid lactic, la efortul fizic prelungit o parte din acidul lactic ajunge prin circulaia sanguin in ficat. Din acidul lactic, un ficat sntos sintetizeaz glicogen, iar un ficat bolnav, plin de deeuri colecteaz acidul lactic care din nou nimerete in sange i muchi. In urma surplusului de acid lactic apare o slbiciune muscular miastenie.

Formarea corpilor cetonici. Ficatul este organul de baz, practice singurul in care se formeaz corpii cetonici (acetonici) din acizii grai. In afeciunile hepatice are loc formarea intens a corpilor cetonici, fenomen care dezechilibreaz metabolismul lipidic i scade energia, i greutatea corpului.

Participarea la metabolismul proteic (schimbul de proteine). Produsele rezultate din scindarea proteinelor peptide, aminoacizi vin din intestinul subire in ficat. Dereglarea schimbului de aminoacizi poate duce la dezechilibrri mari ale activitii vitale a organismului.

Funcia de ureogenez. Ficatul protejeaz organismul de intoxicaia cu amoniac. Ureea, propriu-zis, este un produs inofensiv i se expulzeaz din organism impreun cu urina. In sangele oamenilor sntoi circul urme neinsemnate de amoniac. In caz de dereglare a ureogenezei in ficat sau la eliminarea prin rinichi a produselor rezultate din metabolismul proteic, crete nivelul de azot rezidual in sange (serul sanguin), ducand la apariia unor boli grave: anemie hemolitic, insuficien renal (glomeruloscleroz, glomerulonefrit, uremie etc.), hipofuncia glandei tiroide i paratiroide, tulburarea metabolismului calciului, osteomalacie (inmuierea oaselor), osteoporoz i altele.

SURSELE DE PTRUNDERE ALE TOXINELOR IN ORGANISM

Dependent de modul ptrunderii in organism, sursele de formare a substanelor toxice se impart in 3 grupe:

Nivelul de dezvoltare a societii i modul de viaa al persoanei.

Bolile ereditare, bolile copilriei

Aciunea microorganismelor ce ptrund din exterior in organele interne sau formate chiar in interiorul organismului.

Factorii responsabili din prima grupa de surse sunt: Aciunea nociv a mediului extern.

Modul de via nesntos: fumatul, drogurile, alcoolul, supraalimentarea, excesul de medicamente, etc.

Emoiile negative.

Efectele psihice a nevalorificrii calitilor personale.

In a doua grup de factori responsabili de formarea substanelor toxice se pot include urmtoarele:

Toxinele ereditare, ce se transmit de la o generaie la alta. Toxinele primite de copil inc din burta mamei. Toxinele dobandite din perioada de sugar i a copilriei (infecii bacteriene i virale). Predispoziia ereditar la tulburri de metabolism. Produse rezultate din metabolism. Psihotoxine formate ca urmare a tensiunii psihice.

La a treia grupa de surse de toxine se atribui urmtoarele:

Toate microorganismele ce ptrund in corpul omului din exterior: viruii, microbii, bacteriile, protozoarele, helminii, eczotoxine. Toxine excretate de microorganismele vii exotoxine.

Substane toxice eliminate in urma dezintegrrii microorganismelor moarte, endotoxine. (Apa clorurat aduce in organism bacterii moarte. Fierberea apei nu neutralizeaz endotoxinele). Produse de dezintegrare celular a propriului nostru organism, rezultate de aciunea microorganismelor, autotoxine. Substane toxice rezultate in urma tulburrilor sintezei celulare, tisulare, ale componentelor sangelui i limfei, autotoxine.

MECANISMUL DEPUNERII DEEURILOR IN ESUTURI

S examinm tipurile de esuturi in care se depun deeurile.

esuturile epiteliale sau de grani. Aceste esuturi sunt localizate pe suprafeele care se delimiteaz cu mediul extern, de asemenea cptuesc interiorul organelor cavitare i cavitile corpului. Complexul de celule epiteliale sub forma de tuburi, sculee i alte structuri, formeaz glande, dispuse in pereii organelor cavitare sau separat sub form de organe glandulare (glandele endocrine, salivare, mamare, ficatul etc.). esuturile epiteliale indeplinesc dou funcii de baz: de aprare i de secreie.

In dependen de organul pe care il acoper (cptuesc) esuturile epiteliale se impart in ectoderme epiteliu de tip cutanat i endoderm. Aici intr epiteliul tractului digestiv, cilor respiratorii, renal, foielor seroase ale pleurei i pericardului sacul seros ce inconjoar inima, epiteliul mezenterului intestinal, organelor sexuale (genitale), membranelor cerebrale i neuronale, endoteliului vascular,ce cptuesc in interior pereii inimii i vaselor, epiteliul glandular ce tapeteaz glandele ,inclusiv, ficatul, epiteliul muscular.

esuturile conjunctive sau esuturile mediului intern. Ele nu comunic direct cu mediul extern, difer mult dup proprieti i sunt unite intr-o singur grup pe baza dezvoltrii comune din aceiai foi embrionar a mezenchimei. Dup funciile pe care le indeplinesc pot fi imprite in trei grupe: prima grup indeplinete funcii de nutriie i aprare (esuturile lichide sangele, limfa i esuturile hematopoetice); a doua grup cele cu rol de susinere (esuturile conjunctive fibroase i esuturile scheletului) i a treia grup funcia de contracie (esutul muscular neted).

Pentru esuturile conjunctive este caracteristic prezena unui mediu intercelular foarte dezvoltat. El poate fi lichid (plasma sanguin, lichidul intercelular), gelatinos, semilichid (cristalinul, corpul vitros al globului ocular) i fibros. esuturile conjunctive fibroase sunt dispersate prin tot organismul i conin substan intercelular mezenchimul reticular.

esutul conjunctiv, intr-o msur mai mare mezenchimul su reticular, reprezint cel mai mare sistem de filtrare tisular, in care sunt transportate substanele prelucrate de celule i unde prin intermediul circuitului limfatic sunt transferate deeurile.

Anume aceste deeuri pregtesc terenul pentru numeroase boli infecioase, microorganismele gsind aici un mediu optim de dezvoltare. Acumularea de deeuri in multe esuturi provoac apariia bolilor cronice.

ETAPELE DE ACUMULARE A DEEURILOR N ORGANISM

In 1955 medicul german G. G. Rekeveg a formut teoria homotoxicologic (de acumulare a deeurilor in organismul uman de autointoxicare). Conform principiului de baz al acestei teorii, bolile sunt o reflecie a puterii de aprare a organismului impotriva aciunii toxinelor din interiorul sau exteriorul su, coordonat de sistemul imunitar.

In dependen de tipurile esuturilor, G. G. Rekeveg a definit in lucrarea sa, 6 etape a proceselor ce se desfoar in ele.

Stadiul de eliminare. Eliminarea fiziologic din esuturi a tuturor tipurilor de deeuri in procesul de metabolism.

Stadiul de reacionare sau aciunea de rspuns a organismului la acumularea de deeuri accelerarea anormal a evacurii tuturor tipurilor de deeuri din esuturi. Astfel poate s apar ridicarea temperaturii, rinoree, tuse, transpiraii, diaree, secreii purulente, dureri etc. De asemenea, pot aprea reacii inflamatorii in procesul de eliminare i neutralizare a toxinelor.

Stadiul de acumulare i de repartizare a unei mari mase de deeuri acumulri uoare de deeuri sub form de obezitate de gradul 1 sau, dimpotriv, pierderea in greutate, creare de spaii noi de depozitare: lipoame, fibroame, ateroame, polipi, noduli hemoroidali etc.

In aceste stadii organismul face fa intr-o oarecare msur deeurilor prin expulzarea lor periodic i prin acutizri. In cazul in care nu se purific organismul, procesul de acumulare a deeurilor trece in stadiul urmtor, care se caracterizeaz prin ptrunderea deeurilor in interiorul celulelor i distrugerea acestora. Iar in urma acumulrii deeurilor, se distrug i asemenea structure intracelulare cum sunt fermenii i genele. In aceste stadii evolueaz mai active bolile ereditare i crete predispoziia la ele. Primele 3 stadii pot fi considerate ca o infiltrare tisular de deeuri, iar urmtoarele enumerate mai jos, ca o infiltrare celular a deeurilor.

Stadiul de saturaie. Se manifest prin simptome subiective. Exist puine simptomesubiective, de aceia se stabilesc in mod frecvent diagnostic comune: distonie neurovegetativ, migrene, climax precoce, tulburri de metabolism, osteohondroz vertebral, sindromul oboselii cronice", uneori aceti bolnavi sunt categorisii ca simulani". De aceia acest stadiu se mai numete tcut" sau mut".

Stadiul degenerativ, de distrugere. Manifestrile obiective sunt terse, dar apar rezultate pozitive la investigaiile de laborator. In acest stadiu apar afeciuni secundare: rinit atrofic, pareze, atrofia nervului optic, ciroze i altele.

Stadiul de malignizare. In acest stadiu apar bolile oncologice i toate deeurile acioneaz in complex.

In stadiile 4 i 6, organismul este expus deja unui inalt grad de aciune toxic a deeurilor. In aceste stadii organismul incearc s prelungeasc viaa cat mai mult timp i printr-un mod cat mai optim, eliminand deeurile impreun cu secreiile purulente prin fistule sau boli de metabolism.

In alimentarea permanent a organismului cu deeuri, ele se repartizeaz intr-o anumit ordine, determinat de structura tisular: iniial in straturile superficiale (esuturile epiteliale), apoi in esuturile conjunctive corespunztor strilor lor de agregare:

substane lichide sange, limf, lichid intercelular;

substane semi-lichide (gelatinoase)corpul vitros, lichidul sinovial, cristalinul;

esutul fibroscartilagiile, muchii, oasele etc. ;

esutul ultra-fibros (la nivel celular)mezenchimul esutului reticular.

De aici rezult, c efectuarea purificrii organismului trebuie s se fac in aceeai ordine de la organele localizate la suprafa spre cele localizate in interior.

Capitol 2

VARIANTELE DE PURIFICARE ALE ORGANISMULUI

Variantele de purificare ale organismului sunt expuse in ordinea complexitii lor i le putei efectua in mod succesiv pe msura ameliorrii strii generale.

Contraindicaii generale pentru practicarea purificrii in absena supravegherii medicale:

- pe toat perioada sarcinii;

- boli aflate sub tratament hormonal mai bine de un an (astmul bronic, diabetul zaharat etc.);

- ulcer gastric i duodenal in faza activ (necicatrizat)

- slbiciune general accentuat;

- boli infecioase acute cu caracter epidemic (hepatita epidemicboala Botchin, difteria, meningita, tuberculoza);

- bolile oncologice.

Purificarea organismului se poate face in orice anotimp, lun sau perioad a fazelor lunii, dac starea de sntate o cere.

In scop profilactic se recomand efectuarea purificrii organismului in perioadele:

calendarului fazelor luniiin faza de lun plin;

lunilor cu energie maxim a anumitor organe:

Ianuarie vezica biliar Februarie vezica urinar Martie stomacul Aprilie intestinul gros Mai intestinul subire Iunie coloana vertebral Iulie rinichii August splina Septembrie ficatul Octombrie creierul Noiembrie plmanii Decembrie inima

anotimpului cu energie maxim in conformitate cu data naterii:

Luna nateriiLuna optim pentru purificare

IanuarieIulie

FebruarieAugust

MartieSeptembrie

AprilieOctombrie

MaiNoiembrie

IunieDecembrie

IulieIanuarie

AugustFebruarie

SeptembrieMartie

OctombrieAprilie

NoiembrieMai

DecembrieIunie

VARIANTA I. PREGTIREA ORGANISMULUI SLBIT PENTRU PURIFICARE PRIN

INTERMEDIUL ENTERO-SORBENILOR*

*Enterosorbenii substane, ce posed capacitatea de absorbie a toxinelor din tractul gastrointestinal.

Indicaii:

scderea subit a imunitii;

slbiciune accentuat;

boli dependente de tratament hormonal, boli grave indispensabile de tratamentul medicamentos, in faza acut i cronic (astmul bronic, diabetul zaharat, insuficiena renal);

boli cardio-vasculare grave(boala ischemic a cordului in stadiul III-IV);

pacienilor peste 70 de ani. Contraindicaii nu exist.

Pentru aplicarea acestei variante este nevoie de cate o cutie din urmtorii enterosorbeni: polifepan, enterosgel, sorbent MCC ( celuloz microcristalin).

Bolile menionate mai sus corespund stadiului 56 de acumulare a deeurilor, ce se caracterizeaz prin blocarea funciei de filtrare la nivel tisular (mezenchimei) i celular. In aceste stadii eliminarea rapid a deeurilor poate provoca autointoxicarea organismului, de aceia procesul de purificare trebuie efectuat gradat in 3 etape.

1-a etap

Pentru inceput folosim enterosorbentul cu capacitatea de absorbie mai mic polifepan.

Deoarece sorbenii pot extrage microelementele i vitaminele necesare organismului se recomand imbogirea hranei cu suplimente nutritive i mrirea consumului de produse vegetale. Adugtor, va trebui ajutat organismul la evacuarea substanelor nocive prin intestine, piele, i cavitatea oral.

Schema procedurii

In decurs de 9 zile, se respect regimul alimentar recomandat in Anexa 4. E de dorit s se respecte orarul indicat al meselor.

Zilnic, in decurs de 9 zile, la orele: 7:008:00; 11:0012:00; 14:0015:00; 17:00 18:00 (adic cu o ora inainte meselor), se administreaz cate 1 linguri din sorbentul polifenan, dizolvat in 50ml de ap la temperatura camerei. Dup care se mai poate bea 50100ml de ap. Pentru comoditatea utilizrii, punei intregul coninut al cutiei intr-un borcan cu capac filetat i turnai in el ap cu 2 degete mai sus de nivelul sorbentului. Evitai uscarea excesiv a preparatului, in caz de necesitate, adugai ap. In continuare vei lua cate o linguri de enterosorbentul umed de polifenan, dup care se bea 50100ml de ap.

Suplimentai zilnic hrana cu 1 linguri de grau incolit combinat cu salat, sup de legume (modul de preparare vezi capitolul 5 Microelementele in alimentaie").

Adugai in ca(cereale fierte)i supe pan la o lingur de trae de grau pe zi.

Adugai usturoi in salate, ca (cereale fierte)i supe,1-2 lingurie de varz de mare.

Folosii ap filtrat sau ap rece, sttut, se poate i de izvor. S bei ap mai des, dar in cantiti nu prea mari: la fiecare 30 de minute cate 3 guri, sau la fiecare or cate 6 guri.

Zilnic la ora 7:00, facei detoxifierea cavitii bucale cu ulei vegetal (vezi capitolul 1).

Zilnic la orele 7:30 i 17:30, frecionai pielea intregului corp cu oet de mere sau alte cu concentraia de 3%, la temperatura camerei; la orele 8:00 i 21:00 facei un du cald.

Zilnic la ora 20:00, facei o clisma evacuatoare (tehnica efecturii clismei vezi anexa 1)Observaie: la a 6-a, 7-a zi de luare a polifepanului (sau a altui enterosolvent) se poate inruti nesemnificativ starea general de sntate perioada crizei de acidoz inceputul evacurii deeurilor. Nu trebuie s v ingrijorai, continuai purificarea.

In ziua de criz trebuie s facei 2 clisme de curire ( in total 4 l de ap), s v odihnii, s mancai hran vegetal, s frecionai corpul cu oet dizolvat (de concentraie obinuit ca pentru hran) i in caz de frisoane punei termofoare calde la picioare. Citii capitolul IV Reaciile organismului pe perioada purificrii" i indeplinii toate recomandaiile expuse acolo la apariia fiecrui simptom. Criza de acidoz dureaz de obicei 12 zile.

Peste 9 zile de administrare de polifepan, facei 2 zile pauz fr enterosorbent i trecei la a 2-a etap de purificare. Respectai in continuare toate celelalte recomandri (cu excepia clismei evacuatoare).

a 2-a etap

La a 2-a etap de purificare se folosete enterosorbentul enterosgel sau MCC polimer macro-molecular, preparat pe baz de siliciu.

Metoda de admnistrare:

Se ia enterosgel de 2 ori pe zi, cu 2 ore inainte de pranz i cu 2 ore dup masa de sear (cin). Peste o lingur de enterosorbent (fr varf) se toarn 2 linguri de ap (rece de la robinet), se amestec bine (timp de 10 minute) pn se obine o mas omogen. Apoi se inghite acest amestec i se bea jumtate de pahar cu ap rece. Durata de administrare e de 7 zile.

Pe durata administrrii eterosgelului exist posibilitatea apariiei in a 56 zi a unei uoare crize de acidoz. Cu procedeele de auto-ajutor vei face cunotin citind capitolul IV Reaciile organismului pe perioada purificrii".

Continuai s facei clisme la fiecare a 2-a zi (peste o zi), deoarece purificarea intensiv, inlturarea celulelor moarte i a deeurilor, cere splarea acestora. Numrul clismelor il vei decide in funcie de starea dumneavoastr general, e de dorit sa le facei pan la "ap curat". Continuai s respectai recomandaiile, expuse la descrierea 1-ei etape de purificare, de la punctul 3 pan la 9 .

Peste 7 zile de administrarea enterosgelului, facei 2 zile pauz i trecei la urmtoarea etap de purificare.

a 3-a etap

A 3-a etap purificarea ficatului. Realizai-o dup varianta a II-a i a IIIa, conform indicaiilor expuse in variante. In a 7-a zi dup inceperea purificrii,conform variantelor, trecem la etapa a 4-a de purificare a organismului.

a 4-a etap

Se continu purificarea cu enterosorbentul, prezent sub forma presat in tablet din material de fibre de carbon activ pulverizat (framiat). El ajut la purificarea i tratarea persoanelor care sufer de alcoolism i narcomanie.

Modul de admnistrare

Se mestec bine 1 tablet pe zi i se bea cu 1 pahar cu ap, la 2 ore dup mas, in decurs de 10 zile.

Continuai s respectai recomandaiile 1-ei etape de purificare de la punctul 3 pan la 8.

Alimentaia conform anexei 4.

In cazul cand nu are loc golirea voluntar a intestinului gros de deeuri (actul de defecaie voluntar) in decurs de 24 de ore, se fac clisme evacuatoare cu 24 litri de apa (in dependen de cum v simii).

Peste 10 zile trecei la purificarea organismului cu ajutorul metodelor speciale (vezi capitolul 3).

In lips comprimatelor de enterosorbent carbonic putei utilize enterosorbentul MMC (celuloz microstructurat).

Metoda de administrare e aceiai, doar c in loc de tablet se ia o linguri de pulbere MMC i se dizolv in 100ml de ap i bea o dat pe zi la 2 ore dup mas in decurs de 10 zile. Restul de recomandaii sunt aceleai.

In lipsa enterosorbentului sub form de comprimate (este produs in oraul Harikov) i sorbentului MMC, recomand ca dup a 3-a etap s trecei la purificarea organismului cu ajutorul metodelor speciale.

VARAINTA II. PREGTIREA ORGANISMULUI SLBIT PENTRU PURIFICARE CU AJUTORUL OREZULUI

Aceast variant de purificare se utilizeaz in cazul lipsei enterosorbenilor, indicaiile de administrare rman similare celor din varianta I. Contraindicaii nu exist Procesul de purificare se petrece in 2 etape.

1-a etap

In seciunea Metoda de purificare a organismului cu ajutorul orezului ", este expus amnunit metodica de purificare. Indeplinii toate recomandaiile artate in aceast seciune.

Schema procedurii

In decurs de 15 zile intre orele 7:008:00, se mnanc pe stomacul gol orezul pus la macerat. Dup masa de orez nu se mnanc in decurs de 4 ore.

Intre orele 20:0021:00 facei clisme de curire cu 2 litri de ap (Anexa 1). In prima sptman clismele se fac peste o zi, cu o lingur de suc de lmaie i 1 lingur de suc de sfecl. In lips de lmaie facei clisma ori cu propria urin, adugand-o de la 1 lingur pan la 200ml, sau cu infuzie de suntoare: peste 1 lingur de plant uscat se toarn 200 ml de ap clocotit, se fierbe 12 minute i se strecoar prin sit in clism. In a doua sptman clismele se face zilnic cu aceleai adugri.

Alimentaia vezi Anexa 4.

4.In continuare, ca in varianta I de la punctul 3 pan la 8.a 2-a etap purificarea (curirea) ficatului

Curirea ficatului se face dup variantele II i III, conform indicaiilor, expuse in variante.

In a 7-a zi de la inceperea curirii ficatului dup variante, trecem la prelungirea curirii cu ajutorul orezului in decurs de 25 de zile. Ar fi bine s respectai acelai regim alimentar conform schemei. Permanent adugai grau incolit, usturoi, trae i sucuri de legume. Indeplinii toate recomandaiile seciunii Microelementele in sistemul alimentar".

VARIANTA III (PREVENTIV)

Se recomand tuturor in scop preventiv pentru purificarea ficatului. Se poate efectua o dat la trimestru. Cu scop de tratament, aceasta variant se recomand bolnavilor, care prima dat efectueaz purificarea in urmtoarele boli:

diabetul zaharat (se poate i pentru insulino-dependeni);

bolile cronice ale tractului gastro-intestinal;

astmul bronic;

boala ischemic a inimii gradul I, II; hipertensiune arterial cu valori inalte, istovirea organismului, hipotensiune;

reaciile alergice cu diverse tipuri de manifestri (inclusiv, eczeme, neurodermite, psoriazis)

Contraindicaii: pancreatit acut i cronic.

Schema procedurii

In ajun

1-a zi

a 2-a zi a 3-a zi a 4-a zi etc.

16.00

17.00

21.00 8.00 10.00

14.00 20.00

21.00

23.00 6.00

Ultima mas.

Se bea sare amar de sulfat de magneziu (sau orice fel de sare purgativ) 3 lingurie la un pahar de ap rece potabil. Se bea cu o V 1 pahar de ap rece. n lips de sare ncepei purificarea fr ea. Aceast condiie este de dorit, dar nu obligatorie. ncepei purificarea la orele 21:00 cu procedurile de purificare.

Facei clism cu 6 litri de ap (vezi anexa 1).

Bei cte o V2 de pahar cu suc de mere i n cursul zilei abinei-v de la mncare.

Zdrobii 2 tablete de Alahol i dizolvai-le n 30 ml de ap i le consumai. Sau dizolvai 2 ml de NO-SPA (drotaverin), (n fiole) n 30 ml de ap i bei-l.

Bei 50 ml de ulei de msline(sau orice ulei vegetal), apoi 30 ml de suc de lmie. Fixai un termofor fierbinte (peste un prosop) n regiunea ficatului (ficatul este proiectat n partea dreapt de la linia median a abdomenului pe torace sub glanda mamar dreapt). Culcai-v pe partea dreapt i stai 2 ore cu genunchii lipii de abdomen.

Eliberai-v de termofor i culcai-v. La apariia vomei mirosii usturoi i masai punctul de proiecie a stomacului pe pavilionului urechii stngi (vezi fig. 5).

Efectuai clism cu 6 litri de ap. Diet pe baz de legume, fr ulei. Se d voie puin sare (pe vrful unui cuit). Diet pe baz de legume cu ulei vegetal.

Trecei la regimul obinuit de alimentaie.

VARIANTA IV (PREVENTIV)

Se recomand in bolile acute i cronice ale:

tractului gastro-intestinal ( gastroduodenit, enterocolit, boala hemoroidal, colecistita nebacterian);

pancreasului (pancreatite);

nasofaringelui, cilor respiratorii (rinite, faringite, laringite, amigdalite,traheite, bronite, pneumonii, pleurezii);

sistemului uro-genital (pielonefrite, pielonefroze, cistite);

cardiopatia ischemic de gradul I, II, III, hipertensiune arterial, endocardit, miocardit

articulaiilor i venelor (artrit, artroz, osteohondroz, boala varicoas a membrelor inferioare ,tromboflebit, limfostaz).

Contraindicaii: diabetul zaharat, ulcer gastric i duodenal

Schema procedurii

n ajun n 1-a zi

a zi

a zi

4-a i n continuare

16.00 21.00 6.00 7.00, 9.00

13.00 20.00

21.00

23.00 6.00

Ultima mas

Facei clism cu 6 litri de ap. Facei c