Proiect PATA

5
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC STRATEGIE DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ Cadru didactic: Student: Lect.dr. Coste Monica Adrian Robu Nivelul II PU 2015

description

Proiect PATA

Transcript of Proiect PATA

Page 1: Proiect PATA

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

STRATEGIE DE

INTERVENȚIE

PSIHOPEDAGOGICĂ

Cadru didactic: Student:

Lect.dr. Coste Monica Adrian Robu

Nivelul II PU

2015

Page 2: Proiect PATA

Cuprins

Scurtă descriere a problemei

Context facilitator

Factori precipitanți

Evoluție în timp

Factori predispozanți

Descrierea problemei în termini comportamentali, cognitivi, afectivi și atitudinali

Factorii de menținere – comportamentali, cognitivi, afectivi și atitudinali

Comportamente de evitare

Resurse de adaptare și control, alte resurse

„Credințe” despre problemă

Situație psihosocială

Propuneri de soluționare

Page 3: Proiect PATA

Această strategie de intervenție psihopedagogică prezintă situația unui cadru didactic

debutant pus în postura de a preda în fața unei clase considerată a fi dificilă. Problema care a

apărut în acest context este de natură socială, având în vedere că majoritatea elevilor din această

clasă au un comportament ostil, indecent și care uneori devine mult prea tensionat, elemente care

formează în noul cadru didactic o temere extraordinară, care poate escalada dintr-un conflict

latent într-unul cu consecințe fizice și psihice.

Factori precipitanți – situația expusă prezintă factori precipitanți, precum: lipsa de

educație a elevilor, lipsa normelor de conduită morală a acestora, lipsa de experiență a

profesorului, mediul de lucru tensionant (școala se află într-un cartier unde trăiesc oameni

considerați periculoși).

Evoluție în timp – din cauza faptului că majoritatea cadrelor didactice din școala

respectivă doresc să nu degenereze conflictele minore, aceștia trec de obicei cu vederea actele

lipsite de bun-simț din partea elevilor din partea acestora.

Factori predispozanți – în interacțiunea cu elevii, profesorul observă atitudini ostile din

partea elevilor, cauzate de fondul temperamental și distructiv al elevilor, experiențele

educaționale negative ale majorității cadrelor didactice din școală cu acești elevi.

În cadrul interacțiunii cu elevii, cadrul didactic observă că aceștia sunt agitați, au un

comportament inadecvat unei instituții de învățământ, nu au cunoștințele minime necesare

materiei respective, profesorul simte teamă și neputință.

Factorii de menținere prezenți în această situație se pot datora lipsei de experiență a

profesorului cu elevii – problemă, a experiențelor negative precedente nesancționate fie de

celelalte cadre didactice, fie de conducerea școlii sau chiar de autoritățile competente externe

(Poliția, Inspectoratul Școlar, etc). De asemenea, alți factori de menținere pot fi reprezentați prin

ignoranța părinților elevilor, care cunosc aceste aspecte cu caracter negativ și care nu iau nici un

Scurtă descriere a problemei

Context facilitator

Descrierea problemei în termini comportamentali, cognitivi, afectivi și atitudinali

Factorii de menținere – comportamentali, cognitivi, afectivi și atitudinali

Page 4: Proiect PATA

fel de măsură în vederea evitării situațiilor de criză (nu discută cu copiii, nu le explică, nu îi

sancționează), sau modalitatea de educare de tip laissez-faire, abordată de celelalte cadre

didactice, care facilitează evoluția conflictelor.

Luând în considerare teama profesorului de represalii și eventuala teamă de a-și pierde

serviciul, acesta evită să soluționeze problema și să traseze limite, ba chiar minimalizează

evenimentele care afectează activitatea educațională. De asemenea, conducerea școlii evită

luarea unor măsuri de corecție al comportamentului elevilor, din dezinteres și pune aceste fapte

pe seama ideilor preconcepute ale cadrelor didactice care reclamă comportamentul necuviincios

al elevilor, comportament care afectează actul educațional.

Una din resursele de control pe care profesorul le-ar putea utiliza ar fi inserția unei

perioade de timp la începutul fiecărei ore, înaintea începerii activității de predare-învățare-

evaluare, perioadă în care să discute cu elevii despre consecințele neconstructive ale

comportamentului pe termen lung (cum îi poate afecta, le oferă exemple). O altă resursă ar fi

adaptarea elevilor la conduita morală necesară desfășurării activității didactice prin intervenția

unor organe specializate în combaterea indisciplinară (ore în care persoane specializate le

vorbesc despre scenariile negative cauzate de comportamentul lor, pe principiul „așa da, așa nu”,

sau „dacă..., atunci...”).

Problema expusă are la bază câteva „credințe” ale profesorului și ale colegilor săi cadre

didactice, care consideră că oricum nu au ce face, că problemele acestea au debutat cu mult timp

înainte, iar elevii consideră că dacă până în acel moment au decurs lucrurile în acea manieră, la

fel vor continua și vor putea să se comporte la fel, în continuare.

Comportamente de evitare

Resurse de adaptare și control, alte resurse

„Credințe” despre problemă

Page 5: Proiect PATA

În cazul acestei probleme, situația psihosocială are la bază conflictul latent dintre elevii

problematici și cadrele didactice care se ocupă de ascensiunea lor din punct de vedere cognitiv,

informațional. Conflictul a fost generat în cadrul contextului facilitator menționat, astfel,

ignoranța și neaplicarea măsurilor disciplinare sau utilizarea unor resurse ajutătoare au făcut ca

problema să se dezvolte în timp, afectând scopul principal al actului educațional.

În vederea soluționării problemei expuse, atât profesorul/ profesorii, cât și elevii, ca

parteneri ai actului educațional, ar putea contribui la stingerea conflictului prin diverse metode,

precum: elevii ar putea participa la activități care să aibă ca topic respectul, responsabilitatea,

educația, organizate de profesorii din școală, sub formă de dezbateri, de exemplu, în care chiar

aceștia să fie puși în situația de a găsi soluții la probleme asemănătoare cu cea descrisă în acest

caz (elevii să fie „actorii principali”). De asemenea, altă variantă ar fi ca rolurile să se inverseze,

ca profesorii să treacă în locul elevilor și invers, iar profesorii să aibă un comportament care să îi

determine pe elevi să înțeleagă postura în care aceștia s-au aflat. În cazul în care metodele nu

funcționează, ar putea fi necesară intervenția unor persoane specializate, care să le prezinte

consecințele comportamentului lor în societate. Profesorii ar putea utiliza materiale multimedia

(filmulețe, de exemplu), cu situații asemănătoare, dar cu un final fericit, pentru a-i motiva și

îndemna pe elevi să își schimbe comportamentul. Altă propunere ar putea fi prezența unei

persoane a cărei viitor în societate a fost compromis (situație reală sau fictivă), care să le

vorbească elevilor despre consecințele conduitei nepotrivite și ce/ cât a avut de pierdut din

această cauză.

Situație psihosocială

Propuneri de soluționare