proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

33
COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC « GH.CHITU »CRAIOVA PROIECT Pentru certificarea competentelor profesionale la liceu nivel 3 CALIFICARE PROFESIONALA : TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE Coordonator 1

Transcript of proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

Page 1: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC « GH.CHITU »CRAIOVA

PROIECT

Pentru certificarea competentelor profesionale la liceu nivel 3CALIFICARE PROFESIONALA :

TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

CoordonatorProf..ec ANCA STEFANESCU

AbsolventGIUBEGA AURA

clasa a XIII-aI

2013

1

Page 2: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

CONTABILITATEA OPERATIILOR CU NUMERAR LA SC «   NICVIRSOR”SRL

2

OPERATIICUNUMERAR

Page 3: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

CUPRINS

ARGUMENTCAPITOLUL I : ASPECTE ORGANIZATORICE CU CONŢINUT

STATUTAR AL SOCIETĂŢII SC “« NICVIRSOR» SRL

1.1 Prezentarea generală a SC “« NICVIRSOR »” SRL din punct de vedere juridic1.2 Prezentarea generală a societăţii din punct de vedere organizatoric

CAPITOLULII: EVIDENŢA PRIMARĂ ŞI OPERATIVĂ PRIVIND OPERAŢIILE CU NUMERAR

2.1Caracterizarea generală a trezoreriei2.2Documentele de evidenţă

CAPITOLULIII:ORGANIZAREACONTABILITĂŢII OPERAŢIILOR CU NUMERAR

3.1 Noţiunea şi funcţiile conturilor utilizate

3.2 Norme de întocmire a Registrului de casă 3.3 Studiu de caz

BIBLIOGRAFIEANEXE

3

Page 4: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

ARGUMENT

O componentă importantă a analizei situaţiei patrimoniale a unei societăţi o constituie cercetarea fluxului de disponibilităţi deoarece, în practica economică se consideră că orice activitate trebuie să “degaje” bani , să rezulte un surplus de capital faţă de cel investit în afacere. O societate comercială poate fi rentabilă, poate obţine profit, dar să nu fie solvabilă din cauza lipsei de lichidităţi ca urmare a decalajului dintre încasările şi plăţile pe care le face în cadrul ciclului financiar

Mi-am ales aceasta temă pentru a aprofunda cunoştinţele de la clasă cu cele de la practică,analizând prin studiul de caz fluxul operaţiilor cu numerar la nivelul societăţii analizate.

Angajaţii sunt capitalul unei societăţi. Ei sunt cei care gestionează toate celelalte capitaluri, de aceea ei sunt foarte importanţi. Societatea este conştientă de importanţa unui personal bine instruit şi motivat care să participe la realizarea cu succes a obiectivelor firmei..

Pe baza bilanţului aprobat de AGA se stabileşte beneficiul societăţii. Beneficiul impozabil se stabileşte în condiţiile legii. Din beneficiul societăţii s-au constituit fonduri destinate modernizării, cercetării şi dezvoltării de produse noi. Tot din profit s-a stabilit fondul de rezerve care va fi cel mult 5% din totalul beneficiului prevăzut în bilanţul anului.

In tot ce s-a realizat în anul 2010 s-a căutat să se creeze valoare pentru acţionarii, pentru clienţii şi pentru angajaţii firmei

Fluxurile de trezorerie (de lichidităţi, cash-flow-uri) reprezintă suma fluxurilor de lichidităţi degajate într-o anumită perioadă şi se calculează ca şi diferenţa între încasările şi plăţile perioadei. Ele trebuie să reprezinte pentru orice manager, o stiinţa permanentă în vederea adoptării unei strategii financiare, care să menţină firma în afaceri

O componentă importantă a analizei situaţiei patrimoniale o constituie cercetarea fluxului de disponibilităţi deoarece, în practica economică se consideră că orice activitate trebuie să “degaje” bani , să rezulte un surplus

4

Page 5: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

de capital faţă de cel investit în afacere. O societate comercială poate fi rentabilă, poate obţine profit, dar să nu fie solvabilă din cauza lipsei de lichidităţi ca urmare a decalajului dintre încasările şi plăţile pe care le face în cadrul ciclului financiar.

Pentru a reflecta în contabilitate activele băneşti, se foloseşte clasa a 5-a “Conturi de trezorerie”.

Unele decontări mărunte pot fi efectuate de către agenţii economici în numerar, fie în lei sau în valută. In condiţii normale, aceste operaţii au o pondere redusă în totalul decontărilor, întrucât sumele mari de numerar necesită spaţii mari de depozitare şi prezintă riscuri în manevrare (distrugere fizică, pierdere, furt).

Atunci când se foloseşte numerarul, plata se face individual, imediat şi fără intermediere.

Incasările şi plăţile în numerar se fac prin caseria unităţii, cu respectarea reglementărilor privind decontările în numerar. In caseria unitatii mai pot fi păstrate şi alte valori asimilate decontarilor în numerar.Potrivit normelor, soldul de la caserie nu poate depăşi suma de 20 milioane lei, iar plafonul de plăţi zilnice este de 30 milioane lei.

Mi-am ales aceasta tema deoarece consider ca orice agent economic, indiferent de marimea si forma de proprietate , dacă este productiv, sau neproductiv, acesta dispune de resurse baneşti pe care le pastrează conform legii in casieria proprie ( in numerar) sau sub forma altor valori.

In contextul economiei de piaţă, un rol important îl deţine , pe zi ce trece decontarea prin virament sau prin mijloace electronice prezentând ca trăsaturi dominante siguranţa circulaţiei băneşti, cât şi rapiditatea în decontarea propriu-zisă a relaţiilor dintre agenţii economici

La subcapitolul « studiu de caz »am folosit cateva operaţii mai importante efectuate la firma legată de tema lucrarii.Fiind o societate comercială, şi având un volum mare de lucrări, am fost nevoită şi din punct de vedere confidenţial să « selectez » numai o parte din volumul documentelor pentru a –mi permite să-mi ating obiectivul propus.

Consider că este necesar ca anumite incasări şi plaţi , cu valori relative mici să se deruleze în numerar , adică prin casieria agentului economic

De aceea în anexe am ataşat o serie de documente reprezentative,care m-au ajutat să întocmesc documentele centralizatoare necesare şi obligatorii în activitatea contabilă a firmei.

5

Page 6: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

CAPITOLUL I : ASPECTE ORGANIZATORICE CU CONŢINUT

STATUTAR AL SOCIETĂŢII SC “« NICVIRSOR » SRL

1.1Prezentarea generală a SC “« NICVIRSOR »” SRL din punct de vedere juridic1.2 Prezentarea generală a societăţii din punct de vedere organizatoric

1,1Prezentarea generală a SC “« NICVIRSOR »” SRL din punct de vedere juridic

S.C. » NICVIRSOR » SRL, este o forma principală de societate comercială "cu raspundere limitată".Asociaţii, răspund pentru obligaţiile societăţii, numai în limita aportului la capital. S.C" NICVIRSOR »SRL dispune de un capital propriu de 200lei, are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul Societatea este o persoană juridică română, care s-a constituit şi funcţionează pe baza prevederilor Legii 31/1990, a legislaţiei române şi a prezentului contract. Sediul societatii este in Craiova, avand ca patron pe d-na Popa Aliss,in calitate de director administrativ Societatea este inscrisă la Camera de Comert cu nrJ16/719/1997 si are codul fiscal R 23140372. Societatea are deschis cont la BANC POST SA DOLJj.

Societatea este constituită pe o durată nedeterminata ,lichidarea ei putându-se face numai în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 şi a contractului societăţii. Obiectul de activitate consta în:

- comercializarea de produse nealimentare, tricotaje, îmbracaminte,încalţăminte, etc..

Capitalul social Capitalul social total al societăţii este în valoare de 200 lei.

6

Page 7: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

Finantarea activităţii

Finanţarea activităţii SC " NICVIRSOR "SRL. pentru organizarea , desfaşurarea şi dezvoltarea activităţii societăţii va asigura din capitalul social, precum şi din credite pe care societatea le va deţine în relaţiile cu terţii, sau de la bănci, pe baza de garanţii proprii . Patronul , este raspunzător pentru activitatea societăţii având drept de semnătură în bancă. Angajarea personalului societăţii (contabil,vânzatori)se face de către conducătorul unităţii pe bază de « contract de muncă »,cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la Codul Muncii

1.2 Prezentarea generala a societăţii din punct de vedere organizatoric

Administrarea societăţii

Administrarea societăţii se face de către patron care are drepturi depline în organizarea şi conducerea ei,împreună cu doi asociaţi.În acest caz se poate vorbi de Adunarea Generală a Asociaţilor şi de comisia de cenzori în administrarea societăţii.

Personalulşsi raportul de muncă

Personalul societăţii este format din:-asociat 1-asociat 2-contabil-vânzatori

Nivelul salariului este stabilit pe categorii de calificare si funcţii stabilite şi poate fi modificat de către patron, în funcţie de stadiul şi munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevazută de lege,adică 600 lei.

Modificarea formei juridice fuziunea, dizolvarea şi lichidarea societăţii

În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată.Lichidarea se va face de persoane competente-contabili autorizaţi, inspectori de specialitate etc. .

7

Page 8: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

Din actele legate de lichidare face parte bilanţul de lichidare . Bilanţul întocmit cu ocazia fuziunii , va fi depus odata cu » cererea de înmatriculare a hotărârii de fuziune » la Registrul Comerţului.

Societatea care înceteaza a exista în urma fuziunii depune , (pentru a fi îscrisa la Registrul Comerţului) , o declaraţie despre modul cum a hotarât să stingă pasivul sau activul. .Dizolvarea socieatăţii are loc în urmatoarele condiţii:

-imposibilitatea realizării obiectivului de activitate;-reducerea capitalului sub minimul legal;-în caz de faliment;-prin hotarâre judecătorească în condiţiile art 21/Legea82/1991.Din momentul dizolvării,. administratorul nu mai poate întreprinde

noi operaţiuni , în caz contrar el este personal raspunzător pentru operaţiunile pe care le întreprinde.

Societatea fiind dizolvată, administratorul instituie procedura de lichidare.

Litigii

Litigiile societăţii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenţa instanţelor judecătoreţti din România. Unele litigii cu personalul roman angajat în societate sau cu alte societăţi se vor rezolva în conformitate cu legile muncii din România, iar ale personalului străin (dacă este cazul),în conformitate cu prevederile contractului de muncă .

Asigurări

Societatea va asigura bunurile contra riscului de incendii,inundaţii în schimbul promisiunii de a primi în viitor o valoare corespunzătoare.

8

Page 9: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

CAPITOLULII: EVIDENŢA PRIMARĂ ŞI OPERATIVĂ PRIVIND OPERAŢILE CU NUMERAR

2.1Caracterizarea generală a trezoreriei2.2Documentele de evidenţă

2.1Caracterizarea generală a trezorerieiContabilitatea operaţiilor efectuate în numerar face parte din

ramura trezoreriei.Prin trezorerie se inţelege= ansamblul de operaţii financiare pe care le

face unitatea patrimonială pentru procurarea mijloacelor baneşti necesare acoperirii cheltuielilor determinate de activitatea desfaşurată.

Termenul de trezorerie - în sens restrâns, cuprinde disponibilităţile băneşti la bănci şi în numerar, iar în sens larg, termenul se extinde şi la valorile mobiliare de plasament (acţiuni), care pot fi ransformate prin vânzare în disponibilităţi băneşti.

Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie şi creditele pe termen scurt, contractate cu băncile, pentru plăţi.

Cunoaşterea permanentă a valorilor de realizat ţi a valorilor disponibile, precum ţi a obligaţiilor unitaţii patrimoniale, are o importanţă deosebită pentru urmărirea încasării drepturilor de creanţă şi a plăţii datoriilor la scadenţă.

Contabilitatea trezoreriei , asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament, disponibilităţilor în conturi la banci şi în casă, creditelor bancare pe termen scurt şi a altor valori de trezorerie.

Informaţile contabilităţii, cu privire la aceste elemente patrimoniale , permit studierea trezoreriei, stabilirea acesteia la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune şi determinarea capacităţii de plată a unităţii patrimoniale.

Prin calculele contabilităţii se urmăreşte :- gestionarea corectă a numerarului şi a altor valori aflate în

casieria unităţii patrimoniale ;- respectarea plafonului de casă ;- controlul asupra operaţiilor ce privesc avansurile spre

decontare.

9

Page 10: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

Un loc important în activitatea unităţii patrimoniale îl au operaţiile de încasări şi plăţi în numerar, datorită în primul rând frecvenţei şi diversităţii acestora.

Informaţia finală privind diferite elemente componente ale trezoreriei sunt rezultatul prelucrării successive a datelor privind trezoreria în cadrul unor subsisteme, care se află intr-o strânsa legătură şi intercondiţionare reciprocă şi se concretizează în sistemul conturilor din clasa a 5-a “Conturi de trezorerie”, din Planul de conturi general.

Acesta cuprinde: conturi de disponibilităţi băneşti, conturi de plasamente de trezorerie, alte conturi de trezorerie şi conturi de provizioane privind deprecierea titlurilor de plasament.

Prin efectuarea operaţiilor curente de încasări şi plăţi în casieria unitaţilor patrimoniale se reţine o anumită sumă de bani în numerar numită « sold de casă « .Aceasta poate fi atât în lei cât şi în devize (valută)

,Principalele operaţii de plăţi cu numerar sunt : premiile, ajutoarele din fondul asigurărilor sociale, plata unor lucrări şi servicii, acordarea de avansuri de trezorerie, etc.Fiecare unitate patrimonială, pe lângă disponibilităţile menţionate mai sus, mai dispune şi de mijloace băneşti, sub forma de « alte valori », în care se includ : timbre fiscale si poştale, bilete de tratament, odihnă, bilete de călătorie şi alte valori.Acestea ,de regulă se păstrează şi se află în gestiunea casieriei.

2.2Documentele de evidenţă

Subsistemul documentelor primare utilizate pentru evidenţa existentului şi miscării numerarului din casierie, ca urmare a operaţiilor de încasari şi plăţi, cuprinde următoarele documente :« Cecul de numerar », « Chitanţa fiscală «  Foaia de vărsământ » « Statul de salarii »., « Statul de avans chenzinal », » Bonurile de benzină« , »Facturile de telefon »,etc.In special primele 3 tipuri sunt documente cu regim special în ceeace priveţte tipărirea lor, păstrarea , întocmirea şi circulaţia lor.Din august 2004 documentele se nominalizează, purtând denumirea şi codul unic al societăţii,pentru o mai bună siguranţă.

10

Page 11: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

este utilizat pentru ridicarea numerarului din conturi de la bancă.El se procură sub formă de carnete de la bancă pe bază de

cerere, iar banca emite « Chitanţa » de plată în numerar.Se întocmeşte de către compartimentul financiar pe baza documentului de plată, separat

pentru fiecare cont deschis la bancă.este utilizată pentru alte încasări în numerar

efectuate prin casierie.Ea se intocmeşte chiar dacă s-au prezentat anterior alte ocumente cum sunt :

dispoziţii de încasare către casierie, facturi, acte de însoţire etc.

este utilizată pentru depunerea de sume din casierie , în contul de la bancă.Totodată pe baza operaţiilor de

plaţi stau documentele menţionate anterior »alte documente de plaţi », care sunt întocmite de către diferite compartimente ale societăţii, vizate de serviciul financiar ţi aprobate de conducerea unităţii.

Sistemul evidenţei operative,cuprinde ;

în care se evidentiază existentul şi mişcarea numerarului din casierie.

Se intocmeşte de către casier, zilnic, în două exemplare :Exemplarul 1, împreună cu documentele justificative de incasări şi plăţi se predă compartimentului financiar- contabil.În aceste registre se determină totalul încasărilor şi totalul plaţilor, precum şi soldul de casă.

La « registrele de casă «  se anexeazăă toate chitanţele de casă, statele de salarii şi alte documente primare ce atestă încasarea / plata fiecărei sume.Dacă unitatea efectuează şi operaţii de încasări şi plăţi în devize, va intocmi si câte un « registru de casă «  în devize, pentru fiecare fel de monedă străină în parte, cu duble coloane , pentru evidenţierea în devize şi în lei.De semenea , dacă există subunităţi cu autogestiune economico-financiară proprie, (filiale, sucursale), se vor întocmi « registre de casă«  de către fiecare din acestea.Exemplarul 2 ramâne ataşat la carnet continând fila scrisă cu hârtie copiativă.

11

SOLDUL FINAL = SOLD INIŢIAL +ÎNCASĂRI - PLAŢ|I

« CECUL DE NUMERAR »

« CHITANŢA »

« FOAIA DE VARSĂMÂNT »

« REGISTRUL DE CASĂ« 

Page 12: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

Avansurile de trezorerieAvansurile de trezorerie reprezintă sume plătite din casierie

angajaţilor care efectuează deplasări în interesul serviciului pe baza « Ordinului de deplasare » şi « Dispoziţiei de plată din casierie ».La întoarcerea din deplasare, delegatul justifică suma pe baza unui « Decont de cheltuieli », prin bilete de tren, bonuri de cazare, diurnă, chitanţe, etc.Suma nejustificată se restituie la casierie cu « Dispoziţie de încasare »

12

Page 13: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

CAPITOLULIII:ORGANIZAREACONTABILITĂŢII OPERAŢIILOR CU NUMERAR

3.1 Noţiunea şi funcţiile conturilor utilizate3.2 Norme de întocmire a Registrului de casă3.3 Studiu de caz

3.1 Noţiunea şi funcţiile conturilor utilizate

Unele decontări mărunte pot fi efectuate de către agenţii economici în numerar, fie în lei sau în valută. In condiţii normale, aceste operaţii au o pondere redusă în totalul decontărilor, întrucât sumele mari de numerar necesită spaţii mari de depozitare şi prezintă riscuri în manevrare (distrugere fizică, pierdere, furt). Atunci când se foloseşte numerarul, plata se face individual, imediat şi fără intermediere. Incasările şi plăţile în numerar se fac prin caseria unităţii, cu respectarea reglementărilor privind decontările în numerar. In caseria unitatii mai pot fi păstrate şi alte valori asimilate decontarilor în numerar.Potrivit normelor, soldul de la caserie nu poate depăşi suma de 200 lei, iar plafonul de plăţi zilnice este de 500 lei.

Fluxurile contabile ale decontărilor în numerar pot fi sistematizate astfel:

încasări: stingeri de creanţe monetare, încasări de venituri şi câştiguri; plăţi: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor şi

pierderilor; transferuri băneşti (viramente interne) dinspre caserie spre

celelalte conturi de trezorerie sau invers. Operaţiile de încasări şi plăţi în lei au o pondere mai redusă în totalul

decontărilor. Incasările în lei pot să provină din vânzarea de produse din producţie proprie, din vânzări de mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări de numerar de la bancă, aport de capital. Plăţile în lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, depuneri de numerar la bancă.

Asemenea operaţii se fac prin caseria unităţii prin respectarea prevederilor legale regulamentul nr2/1991

Toate operaţiile de casă se înscriu de către casier în “Registrul de casă” care constituie evidenţa operativă pentru asemenea operaţii.

13

Page 14: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

Potrivit acestui regulament, unităţile pot păstra în caserie numerar în limita plafonului de casă, stabilit de comun acord cu unitatea bancară.

Subsistemul conturilor privind numerarul si alte valori de trezorerie din casierie, cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I: 531 “CASA”. 532”ALTE VALORI”, precum si alte conturi.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa numerarului aflatî în casieria unităţii, precum

şi a mişcării acesteia, ca urmare a incasărilor şi plaţilor efectuate.Contul 531, este un cont cu funcţie contabilă de ACTIV.In DEBITUL acestui cont seîinregistrează :

- sumele ridicate de la bănci, prin C/ 581 »Viramente interne »- sumele încasate de la clienţi ,prin C/4111,419 ;- sumele încasate de la asociaţi prin C/4551 »Asociaţi conturi

curente »- sumele încasate reprezentând decontari în cadrul grupului şi

decontări privind interese de participare prin C/4511, C/452 ;- sumele încasate reprezentând aport la capitalul social prin

C/456 ;- sumele încasate de la debitori, prin C/428,C/461 ;- sumele încasate de la creditori diverşi prin C/462 ;- sumele încasate reprezentând venituri anticipate ,prin C/472 ;- sumele restituite în numerar reprezentând avansuri de

trezorerie neutilizate prin C /542 ;- sumele încasate reprezentând imobilizări financiare pe termen

scurt cedate , prin C/501, C/502,C/503,C/508 ;- sumele încasate din prestări servicii, vânzarea mărfurilor şi

alte activităţi, prin C/704, C/707. C/708 ;- sume încasate din despăgubiri şi alte venituri din exploatare,

prin C/758 ;- diferenţe favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor

în valută la încheierea exercitiului financiar sau operaţiilor efectuate in valută, prin C/765.

In CREDITUL contului 531 »CASA », se înregistrează :- depunerile de numerar la bănci, prin D/581 ;- costul de achizitie a  investiţiilor financiare cumpărate în

numerar prin D/261, D/262, D/263, D/265, D/267, D/501, D/503, D/506, D/508, D/509.

14

Contul” CASA- 531”

Page 15: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

- plaţile efectuate către furnizori, prin D/401,,D/404.- valoarea avansurilor acordate pentru livrări de bunuri, prestări

de servicii sau executări de lucrări, prin D/409.- sumele achitate personalului , prin D/421, D/423, D/424,

D/425, D/426, D/428.- sumele achitate terţilor reprezentând reţineri sau popriri din

remuneraţii, prin D/427 ;- sumele achitate reprezentând decontări în cadrul grupului şi

decontări privind interese de participare, prin D/451, D/452.- sumele restituite asociaţilor, prin D/455, D/456 ;- dividendele plătite acţionarilor sau asociaţilor, prin D/457 ;- sumele achitate diverţilor creditori, prin D/462 ;- plaţile efectuate reprezentând sume transferate între unitate şi

subunităţi, prin D/481 ;- avansurile de trezorerie acordate, prin D/542;- plaţile în numerar reprezentând alte valori achiziţionate , prin

D/532 ;- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente

disponibilităţilor in valută la încheierea exercitiului financiar sau operaţional efectuate în valută în cursul exerciţiului, prin D/665 ;

- plaţile efectuate reprezentând alte cheltuieli de exploatare, prin D/658.

Soldul contului reprezintă numerarul existent în casierie.Pentru sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie, se utilizează contul 581 »VIRAMENTE INTERNE ».

Este un cont de tranzit, destinat să permită contabilizarea fară risc de dublă folosire a viramentelor de disponibiliăţti dintr-un cont de trezoreriei în alt cont de trezorerie (evită dubla contabilizare eronată pe relaţia « casă-bancă«  si retur, care tot se descoperă în cele din urmă, dar mai dificil).Contul 581, este cont cu funcţie contabilă de ACTIV,iar la sfarşitul lunii nu prezintă sold.

15

CONTUL 581 « VIRAMENTE INTERNE »

Page 16: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

EXEMPLE :

1.Ridicarea din contul de la bancă a sumei de 300 lei

581 = 5121 300

5311 = 581 300Incasări în numerar :-încasarea unei facturi pentru livrări de mărfuri,= 250lei-încasarea unor debite , datorate de salariaţi = 500 lei-sume încasate , necuvenite unităţii = 100 lei-valoarea aportului în numerar la formarea capitalului social = 400 lei

Se facî inregistrările :

5311 = % 12504111 250461 500462 100456 400

3. Plăţi în numerar :

-plata avansului chenzinal datorat angajaţilor societăţii = 300 lei-acordarea unui avans spre decontare în valoare de =500lei-plata unui ajutor material (concediu medical) =300 lei-plata dividendelor nete cuvenite acţionarilor = 5000lei-amenzi plătite în numerar = 1000 lei-chirii achitate în avans = 2000lei

Se fac înregistrările :

% = 5311 11800425 3000542 500423 300457 50006581 1000471 2000

16

Page 17: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

În categoria mijloacelor băneţti sub forma de lichidităţi existente in unitatea patrimonială sunt incluse şi alte valori precum ;*timbre fiscale şi poştale, tichete şi bilete de călătorie, bilete de tratament şi odihnă (pentru partea deja achitată de sindicate, organismele de protecţie socială, propria unitate) etc.Aceste active sunt evidenţiate in contabilitate cu ajutorul contului 532 »Alte valori « .

  Este un cont de ACTIV, care se debitează la

procurarea şi achitarea respectivelor valori şi se creditează odata cu consumarea, vânzarea sau restiturea lor.Are sold debitor şi reprezintă « alte valori » aflate în gestiunea casieriei(de regulă)Contul 532 « Alte valori » este dezvoltat în patru conturi sintetice de gradul II.Contul 5321 « Timbre fiscale şi poştale »Contul 5322 »Bilete de tratament şi odihnă« ;Contul 5323 « Tichete şi bilete de călătorie »Contul 5328 « Alte valori »

Exemple :

Se achizitionează tichete şi bilete de călătorie (plătite din avansuri spre decontare) în sumă de 2000 lei.

5323 = 542 2000

Se achiziţionează timbre fiscale şi poştale (plătite din avansuri spre decontare) în sumă de 1500 lei ;

5321 = 542 1500

Se înregistrează consumul tichetelor şi biletelor de călătorie în valoare de2000lei

624 = 5323 2000

17

CONTUL 532 « ALTE VALORI »

Page 18: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

3.2 Norme de întocmire a Registrului de casă

se întocmeşte pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi .Se înregistrează toate încasările, după care

acestea se totalizează(inclusiv soldul de casă reportat al zilei precedente).Se înregistrează toate plaţile , iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din însumarea încasărilor,pentru a stabili soldul de casă al zilei respective.Toate actele justificative selectate pe zile, se ataşează la fila din » Registrul de casă » pe fiecare zi în parte,astfel ca , la actele contabile sunt ataşate atâtea file câte zile sunt contabilizate în decursul unui exeercitiu financiar-contabil.La sfarşitul lunii se cumulează toate operaţiile contabile , iar evidenţa operaţiilor de încasări şi plăţi zilnice se reflectă pe « Centralizatorul operaţilor de încasari şi plăţi » care se ataşeaza la actele contabile lunare.

18

« Registrul de casă »

Page 19: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

3.3 Studiu de caz

1Conform « Dispozitei de încasare » nr 1 se creditează pe data de 01.01.2013 societatea cu suma de 2000 lei pentru necesităţile firmei.

Pe « nota contabilă » apare înregistrarea :

5311 = 4551 2000 lei

2.Pe data de 25.01.2013.se înregistrează chitanta seria TS6 nr 0153520 în valoare de 376 lei, reprezentând achitarea de obligaţii bugetare din luna precedentă.In contabilitate se face stingerea obligaţiilor defalcate pe conturile specifice.conform Declaraţiei privind obligaţiile de plata la buget

% = 5311 376444 564312 764311 1504311.1 14314 404313 374315 64372 44371 4

unde , 4371.2 2

444*Impozitul pe salarii*4312*CAS salariaţi*4311*CAS angajator*4311.1*CAS accidente de munca şi boli profesionale*4314*CASS salariat*4313 *CASS angajator*4315*CASS concedii şi indemnizaţii*4372*Somaj salariati*4371*Somaj angajator*4371.2*Somaj, fond de agarantare*

3.Conform « Chitanţei» nr 0839298,se achită pe data de 03.01.2013 suma de 500 lei reprezentând plata F/749843/24.12.2012

19

Page 20: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

401 = 5311 500 lei

4.Pe data de 11.01.2013.se înregistrează bonul de casă dea marcat nr 457, în valoare de 385,47 lei, reprezentând contravaloare factura energie electrica (CEZ VANZARE)

5311 = 401 385,47

5.Conform « Chitantei »nr 4889272,se achit ape data de 04.01.2013,suma de 200 lei,reprezeantand plata F/179358/12.12.2012

401= 5311 200 lei

6.Pe data de 19.01.2013.se înregistrează bonul de casă dea marcat nr 1017, în valoare de 271lei, reprezentând vânzări mărfuri

5311 = % 271707 218,55

4427 52,45

7Conform « Chitantei »NR 841547 se achită pe data de 14.01.2013,suma de 250 lei reprezentand plata factura 2483 

401 = 5311 250 lei

8.Pe data de 18.01.2013.se înregistrează « Chitanta » nr 321338 in valoare de 286,22 lei, reprezentând plata F/60504

401 = 5311 286,22

(Restul operatiilor de incasari din vanzari este prezentat in anexe)

20

Page 21: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

7.Pe data de 31.01.2013,se inregistreaza statul de salarii pentru luna ianuarie 2013.

421 = 5311 544

Deoarece la inceputul lunii ianuarie,soldul contului « casa »era 629,57 lei,dupa operatiile care au loc in luna,conform registrului de casa ,soldul va fi ;

D 5311 »CASA » C Si 629,57

5603,80 5931,85

TSD 6233,37 TSC 5931,85

SfD 301,52

21

Page 22: proiect op numeraGIUBEGA 13I2013.doc

BIBLIOGRAFIE

1. Bătrâncea I. “Analiza financiară pe bază de bilanţ”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000;

2. Oprean I. “ Bazele contabilităţii, logica înregistrărilor contabile”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;

3. Oprean I. “ Control şi audit financiar contabil” Ed. Intelcredo, Deva, 2002;

4. Pântea I.P. “ Managementul contabilităţii româneşti”, Ed. Intelcredo, Deva, 1999;

5. Pântea I.P. “ Contabilitatea practică – stidii de caz şi teste grilă”, Ed. Intelcredo, Deva, 2002;

6. Pântea I.P. “ Contabilitatea românească armonizată cu Directivele Contabile Europene”, Ed. Intelcredo, Deva, 2003;

7. Pop A. “ Contabilitatea financiară românească”, Ed. Intelcredo, Deva, 2002;

8. Duţescu A. “ Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate”, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2002;

9. Matiş D . “ Bazele contabilităţii”, Ed. Intelcredo, Deva, 1995;

22