Proiect MO

8/18/2019 Proiect MO

1/12

Academia navală ”Mircea Cel bătrân”Specializare : Navigație maritime și transport fuvialDisciplina: Meteorologie si oceanograeNumele : Focșa MihaiAnul de studii/semestrul: III/semestrul 5

Canalul MâneciiSezonul cald

2015-201


2/12

Canalul Mânecii este strâmtoarea dintre sudul Angliei i nordulș Fran eiț celeagă Oceanul Atlantic cu Marea Nordului (engl. English Channel, franceză LaManche, germană rmel!anal, olandeză Nau" #an Calais sau$anaal%. &n canalsunt 'nsulele Canalului aar inând coroanei )ritanice i insulaț ș *ight. +ot nCanalul Mânecii se #arsă -ena. ort mai imortant Le/a#re (Fran a%,ț -outhamton si l0mouth (am)ele aar in Marii 1ritanii%.țLungimea canalului 234 !m, lă imea ma5imă 678 !m, in zona strâmtorii 9o#erțare lă imea minimă de 47 !m, adâncimea medie a canalului :6; m, lațdeschiderea sre Marea Nordului are 72 m adâncime.

Acum e5istă un tunel su)marin ce leagă Anglia de Fran a trecând e su)țCanalul Mânecii. 'deea acestui tunel datează din anul :88>7, n cooerare de gu#ernele ?egatului @nit ișFran ei.ț

https://ro.wikipedia.org/wiki/Angliahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Canaluluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Isle_of_Wighthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Senahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Le_Havrehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Le_Havrehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Southamptonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Plymouthhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tunelul_Canalului_M%C3%A2neciihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1875https://ro.wikipedia.org/wiki/1882https://ro.wikipedia.org/wiki/1987https://ro.wikipedia.org/wiki/1994https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Canaluluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Isle_of_Wighthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Senahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Le_Havrehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Le_Havrehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Southamptonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Plymouthhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tunelul_Canalului_M%C3%A2neciihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1875https://ro.wikipedia.org/wiki/1882https://ro.wikipedia.org/wiki/1987https://ro.wikipedia.org/wiki/1994https://ro.wikipedia.org/wiki/Anglia


3/12

Vremea in majoritatea timpului

?egiunea acoerită de acest #olum este afectata de Numeroase deresiunimo)ile ce se delaseaza sre E si transiteaza 'nsulele 1ritanice, i aoi de cătreșAzore i anticiclonale asiatice.ș

9eresiunile care dau na tere la erioade de #reme agitata cu #ânturiș uternice i marea agitată,si anticiclonii n general,au condi iile mai sta)ile.ș țales oate aărea n orice lună, dar sunt mai frec#ente n lunile de iarnă cu#anturi atingand uterea unei furtuni. reciita iile sunt a)undente i frec#ente i sunt )ine distri)uite e totț ș ș

arcursul anului, in general cele mai secetoase luni sunt din arilie ână niulie. Este frec#ent innorat n toate anotimurile, dar marginal mai u in nțlunile de #ară.

?egiunea se )ucură de general un climat maritim normal,de i un flu5 deșaer dinsre E in timul iarnii oate aduce n mod e5ce ional conditii de frigțcare, la ocazii, oate ersista câte#a sătămâni.

Cea ă este rară este marea deschisă n timul iernii, dar mai comun nțtimul #erii cu #anturi dinsre -* umede.

Curen iiț

'n aroierea eninsulei 1rest curen ii ot fi foarte #aria)ili in am)elețdirec ii i intensitate.ț ș &n timul iernii, #antul de ENE deo)icei se marte candse aroie de eninsula 1rest cu o ramură de cotitură E-E sre olful 1isca0asi alta ENE continuand sre Canalul Mânecii . 9e la nceutul #erii , am)eleramuri se seteaza frec#ent mai mult sre - n zona dintre 1rest i aro5imati#ș:; B * .

ânturile uternice Di ersistente la orice trimestru ot induce un curentde surafaă care ot accentua sau ntârzia media curentului indicata ndiagrama. este zona acoerită de acest #olum rata de curentului de surafata,din cauza #ântului, oate fi estimata ca aro5imati# o atru zecime din #iteza#ântului Di direcia sa ca aro5imati# 4; B la dreata direciei n care )ate #ântul.E5istă de o)icei un decala de câte#a ore dintre setarea de #ânt Di sta)ilireacomletă a curentului asociat, care n cazul n care este uternic, este ro)a)ilsă ersiste o zi sau mai mult duă ce #ântul a ncetat.


4/12

Maree

+otul din aceasta zona este frec#ent afectat de mutarea sre E aderesiuni din Atlanticul de Nord. Frec#ena mai mare a marilor agiatate, la *de circa 2 B *, sunt asociate cu #ânturi din - Di NN. &n ianuarie, aro5imati#6


5/12

Temperatura

+emeratura e timul #erii oate fi o)ser#ata in diagramele urmatoare I


6/12


7/12

Vânturile

&n zona acoerită de acest #olum, #ânturile sunt #aria)ile dar redominant la din --* Di N*. E5istă o creDtere a frec#enei a #anturilor de NE e timul iernii tarsi Di in rimă#ară, n secial n Canalul Mânecii.anturile uternice sunt raortate e timul toamnei Di iernii cu #ânturi de forta

2 Di este fiind raortate, n decem)rie, n ur de 32G de ocazii n * Di 2;G nE. 'n iulie frec#ena scade la aro5imati# 62G n * Di :2G n E.


8/12

Distributia vânturilor in sezonul cald :


9/12

Frecventa vanturilor de forta 7 sau mai mare pe scara

Beaufort in timpul verii :


10/12

Treptele scrii Beaufort :

Forț

bf

Descriere Viteza!

"nnoduri

Viteza

"n #m$%

&tarea mrii Pe pmânt

; Calm su) : su) : Marea e

ca oglinda

Fumul se nal ăț

#ertical. Frunzele nu se

mi că.ș

: Adiere

u oarăș

: = 4 : = 2 @nde care

seamănă cu

siaul e tilor ș , fără

sumă.

Fumul indică direc iaț

#ântului. @nele frunze

tremură. irueta nu se

orientează duă #ânt.

6 1riză u oarăș 7 = 3 3 = :: @nde care nu se

sarg.

-e simte adierea e fa ă.ț

irueta ncee să se

orienteze. Frunzele fo nescș

din când n când. a#ilionul

i flamura nce să flutureș

u or.ș

4 ânt sla) < = :; :6 = :> aluri foarte mici.

Crestele cu

asect sticlos, care

nce să se sargă.

9raelele fâlfâie. Frunzele

se mi că continuu. râneleș

nce să se clatine.

7 ânt

moderat

:: = :2 6; = 68 aluri mici (ma5.

:,2 m%, cu crestecare se

rostogolesc,

formând e

alocuri J)er)eciJ.

-e ridică

raful. ?ămurelele se mi căș#izi)il. rânele se

ondulează. Flamura se

ntinde, luând o ozi ieț

orizontală.

2 ânt tare :3 = 6; 6> = 48 aluri milocii

(:,8= 6,2 m%, cu

creste care sesarg, e#entual cu

Ar)orii mici se leagănă.

ârful tuturor ar)orilor se

mi că.ș

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nod_(unitate)https://ro.wikipedia.org/wiki/Nod_(unitate)https://ro.wikipedia.org/wiki/Kmhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Oglind%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Frunz%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Valhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sticl%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ramur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Arborehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nod_(unitate)https://ro.wikipedia.org/wiki/Nod_(unitate)https://ro.wikipedia.org/wiki/Kmhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Oglind%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Frunz%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Valhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sticl%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ramur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Arbore


11/12

mro cări.ș

3 ânt foarte

tare

6: = 63 4> = 7> aluri mari, cu

creste care sesarg iș

mroa că.ș

-e aude uieratul #ântului.ș

Folosirea unei um)relede#ine dificilă. -ârmele

telegrafice uieră.ș

< ânt

uternic

6< = 44 2; = 3: aluri mari (ână

aroae de 7 m%,

marea e lină de

sumă.

+o i ar)orii se mi că. Eț ș

greu de naintat motri#a

#ântului.

8 ânt foarte

uternic

47 = 7; 36 =


12/12

sumă i aă.ș

izi)ilitatea este

foarte redusă.

Proiect MO

Documents

Transcript of Proiect MO