Dezvoltarea socio-e mo ţională

42
Dezvoltarea socio-emoţională 0-3 ani Prepared by J. W. Taylor V

description

Dezvoltarea socio-e mo ţională. 0-3 ani. Prepared by J. W. Taylor V. Abilitatea emoţională. Exprimarea emoţiilor Recunoaşterea emoţiilor Reglarea emoţională Denham (1998). Abilitatea emoţională. 1) Exprimarea emoţiilor - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Dezvoltarea socio-e mo ţională

Page 1: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Dezvoltarea socio-emoţională

0-3 ani

Prepared byJ. W. Taylor

V

Page 2: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Abilitatea emoţională

1) Exprimarea emoţiilor

2) Recunoaşterea emoţiilor

3) Reglarea emoţională

Denham (1998)

Page 3: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Abilitatea emoţională

1) Exprimarea emoţiilor

? Există emoţii distincte, discrete, caracterizate prin reacţii corporale şi expresii faciale distincte, de la început?

Page 4: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Relativ dificilă identificarea corectă a emoţiilor exprimate de copii în primele luni de viaţă

Page 5: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Mai ales identificarea emoţiilor negative dificilă!

Page 6: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Sisteme de codare a expresiilor emoţionale

AFFEXIzard & Dougherty(1980)

Page 7: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Evaluarea situaţională a emoţiilor The LAB-TAB (Goldsmith & Rothbart, 1999)

Scale N Mean item-total correlation

Alpha

Anger proneness Banging against the barrier Intensity of force Intensity of anger expression Intensity of distress vocalizations

82 0.81 0.81

Interest-Persistence Duration of looking Manipulation of stimuli Intensity of interest expression

88 0.88 0.85

Fear Intensity of fear expression Intensity of distress vocalizations Intensity of bodily fear Intensity of escape

67 0.83 0.83

Pleasure Smiling Laughter Positive vocalizations Positive motor acts Intensity of smiling

84 0.79 0.77

Page 8: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Abilitatea emoţională

1) Exprimarea emoţiilor

a) Pozitive

Interes

Plăcere

de la naştere

Page 9: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Bucurie

Zâmbetul

Iniţial reflex

Zâmbetul social direcţionat către ceilalţi doar la 6-8 săptămâni

La 6-7 luni zâmbetul preferenţial către persoanele familiare

Page 10: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Bucurie La 3-4 luni şi râsul zgomotos

Pe parcursul celui de-al doilea an de viaţă, iniţiative ale copilului de provocare a râsului – clovn!

Page 11: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Abilitatea emoţională

1) Exprimarea emoţiilor

b) Negative

Distres relativ nediferenţiat, generalizat

la naştere

Page 12: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Distres

Dificil de interpretat emoţiile negative şi pentru că adesea copiii au emoţii incongruente cu situaţiile pe care le experienţează

Page 13: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Emoţiile negativeFurie şi tristeţe

În jur de 2 luni, expresiile faciale de furie şi tristeţe pot fi diferenţiate de distres/durere în unele contexte

Page 14: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Emoţiile negativeFrica

Apare la 6-7 luni – în relaţie cu persoanele nefamiliare

Frica de străini se intensifică şi durează până la aprox. 2 ani, dar există o foarte mare variabilitate interindividuală şi intraindividuală

Alte frici (de ex., de sunete puternice) sunt evidente în jur de 7 luni şi tind să intre în declin la 12 luni

Page 15: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Anxietatea de separare

Distres puternic la separarea de figura de ataşament

Tinde să se intensifice între 8 şi 13-15 luni, apoi începe să se reducă

După 15 luni şi reducerea nevoii de contact fizic cu adultul, dar creşterea nevoii de contact psihologic (prin limbaj, privire, zâmbet, indici non-verbali)

Page 16: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Anxietatea de separare

Acest patern este prezent în diferite culturi

Influenţată de răspunsul mamei – Hsu (2004)

Page 17: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Emoţiile conştiente Saarni et al. (2006)

Empatie, gelozie, jenă, vină, ruşine, mândrie – se leagă de conştientizarea propriei persoane şi de conştientizarea reacţiilor celorlalţi în raport cu noi

Apar în jur de 1.5-2.5 ani

La 15-24 luni, copiii încep să

se ruşineze dacă sunt în

centrul atenţiei

Page 18: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Vina şi ruşinea

Vina se asociază cu empatia pentru ceilalţi, şi presupune regret, remuşcare, dorinţa de a repara greşeala

Ruşinea nu e legată de grija pentru ceilalţi

Pot fi identificate devreme, dar experienţierea lor depinde de practicile parentale

Page 19: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Conştientizarea propriei persoane – conştiinţa de sine

Page 20: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Conştientizarea propriei persoane – conştiinţa de sine

conştientizarea propriei autonomii (“eu sunt cel care pot face ceva”) - AGENCY

recunoaşterea de sine (se recunoaşte în oglindă)

referirea verbală la propria persoană – apar pronumele personale “eu”, “mine” în vocabular

Page 21: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

După 1.5 ani - amplificarea dorinţei de împărtăşire a emoţiilor

Page 22: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Abilitatea emoţională

2) Recunoaşterea emoţiilor Deja la 3-6 luni

La 8-12 luni apare referenţierea socială

Fanta vizuală! (Gibson & Walk, 1960)

Page 23: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

A căuta indicii (ton, expresie emoţională) pentru dezambiguizarea situaţiilor noi sau incerte

Referenţierea socială

Page 24: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

• Interes şi încurajare din partea adultului > ACŢIUNE• Frică şi interdicţie > STOP

Page 25: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Abilitatea emoţională

3) Reglarea emoţională

Page 26: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Reglarea emoţională Procesul de iniţiere, inhibare sau modulare a

stărilor interne

proceselor fiziologice

cogniţiilor

comportamentelor

legate de emoţii

Page 27: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Tranziţia de la reglarea de către adulţi la autoreglare

În primele 6 luni de viaţă, părinţii reglează arousalul emoţional al copiilor prin

- controlul expunerii la evenimente activatoare- strategii de liniştire – legănat, supt, înfăşat,

muzică, “white noise”

Page 28: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Tranziţia la autoreglare În jur de 3-4 luni copiii încep

să recurgă la strategii fizice de autoliniştire: suptul degetului, atingerea/mângâierea corpului, a hainelor, a unei pături

Page 29: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Tranziţia la autoreglare În jur de 6 luni, strategii de distragere

atenţională – evitarea privirii

Posibile datorită mecanismelor atenţionale

EXOGENE dar mai ales

ENDOGENE

Între 1 şi 2 an, din ce în ce mai

performante strategiile

de distragere atenţională

Page 30: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

În jur de 1.5 ani apare controlul impulsurilor prin limbaj

(când este nemulţumit copilul nu mai recurge atât de des la violenţă fizică, ci la exprimarea verbală)

2-3 ani: progrese şi în capacitatea de amânare a recompensei

Page 31: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Diferenţe individuale în emoţie şi reglarea

emoţională

Temperamentul

Page 32: Dezvoltarea  socio-e mo ţională
Page 33: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

“diferenţe interindividuale constituţionale (cu bază biologică) în emoţii, comportamente motorii, reactivitate atenţională şi autoreglare” (Rothbart & Bates, 1998)

Temperamentul

Page 34: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Temperament Aceste diferenţe apar în

diverse situaţii şi sunt relativ stabile în timp

Page 35: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

•Uşor – 40%•Dificil – 10%•Slow-to-warm-up – 15%•Neclasificat – 35%

Structura temperamentului(Thomas & Chess, 1977)

Page 36: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Temperamentul infantil

Stella Chess şi Alexander Thomas, pe baza rapoartelor parentale, delimitează 3 categorii:

Uşor (40%): adaptare uşoară la experienţe noi, rutine stabilite rapid, dispoziţie emoţională pozitivă, uşor de liniştit

Dificil (10%): adaptare lentă la nou, reacţii predominant negative şi intense la stimuli, funcţionare neregulată a corpului

Slow-to-warm-up (15%): dificil la început, apoi mai uşor

Page 37: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Alte clasificări

Kagan (1994), Kagan & Snidman (2004)

Temperament inhibat vs. dezinhibat

Page 38: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

TemperamentInhibitat, timid, anxios

• Reacţii negative, evitarea stimulilor noi

• Activarea sistemului vegetativ simpatic – rată cardiacă ridicată, hormoni de stres (cortizol)

Dezinhibat, sociabil• Reacţii positive,

apropierea de stimuli noi

• Activare predominant parasimpatică

Page 39: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Rothbart (1989), Rothbart & Bates (1998)

3 mari dimensiuni ale temperamentului:

Extraversiune – nivel de activitate, impulsivitate

Afectivitate negativă – iritabilitate, furie, frică

Control/autoreglare – distractibilitate, focalizarea atenţiei, capacitatea de liniştire

Page 40: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Importanţa persoanelor de referinţă pentru dezvoltarea emoţională - ATAŞAMENTUL

Page 41: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Ataşamentul

Legătura emoţională, de lungă durată cu CEL PUŢIN un individ - figură de ataşament/de referinţă (părinte sau persoana cea mai apropiată care se ocupă de îngrijirea sa)

Page 42: Dezvoltarea  socio-e mo ţională

Ataşamentul

Relaţiile timpurii cu părinţii influenţează relaţiile viitoare ale copilului, precum şi sentimentul propriei valori – stima de sine