2

I. IDENTIFICAREA PRODUSULUI DE DISTRIBUIT

În prezent, activitatea desfasurata de S.C. ANIRA S.R.L şi gradul de implicare al acesteia în activitati logistice este destul de ridicat, firma desfasurând activitati de aprovizionare, desfacere si livrare

Mărfurile oferite sunt reprezentate de gama băuturilor răcoritoare a mărcii

European Drinks, cu următoarele sortimente de produse: Coca-Cola, Fanta, Sprite Caracteristicile produselor care vor fi depozitate:

Pentru depozitare produsele sunt amblate după cum urmează: Doze de 0,5 vor fi depozitate sub formă de baxuri a câte 24 de bucăţi Pet de 2l vor fi depozitate sub formă de baxuri a câte 6 bucăţi.

Baxurile sunt aşezate în paleţi în număr de 40 şi sunt învelite în folie de plastic, pentru protecţie şi pentru menţinerea stabilităţii paletului.

1. Elemente de gabarit: Un bax de doze are ca dimensiuni: lungime: 40 cm, lăţime 28 cm şi înălţime 14

cm, iar un bax de pet-uri: lungime: 27 cm, lăţime 18 cm şi înălţime 24 cm. Rezultă astfel că un palet va avea următoarele dimensiuni:

pentru doze: lungime: 120 cm, lăţime 70 cm şi înălţime 70 cm + înălţimea paletului: 15 cm= 85 cm-paletul va cuprinde 6 rânduri şi 30 de baxuri; pentru pet-uri: lungime: 120 cm, lăţime 70 cm şi înălţime 70 cm + înălţimea

paletului: 15 cm= 85 cm - paletul va cuprinde 3 rânduri şi 42 de baxuri. În consecinţă un palet va avea dimensiunile de 120 cm lungime, 70 cm lăţime

şi înalţime de 85 cm.

2. Domeniu de utilizare a produselor: Depozitul de produse alimentare este folosit atât pentru nevoi proprii (aprovizionarea propriilor magazine si supermarketuri de pe raza municipiului Sibiu) cât si pentru distribuţia lor spre alte firme care comercializează produse alimentare, şi spre persoanele fizice interesate care achizitionează produsele direct de la sediul depozitului sau vor fi livrate de către distribuitori.

Produsele distribuite aparţin domeniului alimentar din categoria băuturilor răcoritoare.

3

3. Potenţială piaţă de desfacere:

Produsele stocate în depozit, de către firma de distribuţie sunt destinate livrării către comercianţii din domeniul alimentar localizaţi pe raza municipiului Sibiu unde va fi amplasat depozitul, precum şi din localităţile învecinate: Avrig, Mediaş, Agnita.

4. Canale de distribuţie: Canalul de distribuţie reprezintă drumul parcurs de un produs de la o sursa la

destinatarul final (consumator). Printre tipurile de canale de distribuţie se numără: Canal direct - varianta de circuit a distribuţiei, în care mărfurile parcurg traseul

direct de la producător la consumator, prin reţeaua proprie de distribuţie a producătorului. Canal scurt - varianta de circuit a distribuţiei în care mărfurile au următorul

traseu: producător - detailist - consumator. Canal lung - varianta de circuit a distribuţiei, utilizată în cazul bunurilor de

consum, cu următorul traseu: producător - angrosist - detailist - consumator. În cazul nostru vom utiliza ultima variantă de canal de distribuţie, depozitul

având rolul de angrosist.

4

II. IDENTIFICAREA LOCAŢIEI CARE POATE FI UTILIZATĂ PENTRU REALIZAREA DEPOZITULUI ZONAL

1. Identificarea oraşului şi justificarea alegerii acestuia Pentru amplasarea depozitului, ne-am gândit să alegem oraşul Sibiu, deoarece are

o poziţie geografică favorabilă la nivelul ţării, dar şi datorită faptului că în urma unui studiu de piaţă realizat în anul precedent, am constatat că acest oraş este deficitar în ceea ce priveşte spaţiile de depozitare şi distribuţie pentru acest gen de produse alimentare.

2. Identificarea locaţiilor la nivelul municipiului care pot fi utilizate pentru

amplasarea depozitului şi justificarea alegerii locaţiilor respective Având în vedere că magazinele cărora le vom livra produsele sunt amplasate în special în următoarele zone: cartierul Vasile Aaron (Sibiu), Mediaş, Sfântu Gheorghe, Cluj şi Braşov, potenţialele locaţii de amplasare a depozitului trebuie să fie în apropierea acestor zone mai sus menţionate. Datorită faptului că transportul ar putea reprezenta o problemă în sensul că accesul camioanelor ar putea să fie restricţionat pe raza municipiului, ne-am gândit de asemenea ca un potenţial loc de amplasare a depozitului să fie în afara oraşului, în imediata lui apropiere.

3. Analiza criterială pentru alegerea amplasării optime

Vom identifica alternativele pentru a lua decizia în alegerea amplasării depozitului, analizând în mod critic fiecare variantă. Punctele tari şi punctele slabe ale fiecărei alternative devin evidente prin comparaţie, în funcţie de criteriu şi ponderea acestora, care indică gradul de importanţă. Se foloseşte pentru apreciere o scară de la 1 la 10. În constituirea tabelului se va ţine cont de faptul că în amplasarea depozitului accesibilitatea la drum judeţean este importantă pentru aprovizionarea facilă a depozitului.

Criteriile enumerate nu au toate o importanţă egală. Este necesar să determinăm ponderea criteriilor pentru a stabili prioritatea în decizie. Însumarea punctajelor reprezintă o evaluare a fiecărei alternative în contrast cu stabilirea prealabilă a criteriilor şi a ponderilor astfel criteriul care va avea totalul cel mai mare va îndeplini condiţiile pentru alegerea variantei optime.

5

Nr. Crt.

Criterii Pondere Depozit zona Şelimbăr

Depozit zona

Cristian

Depozit zona

Cisnădie 1 Apropiere de magazine 0,15 7/0,15 7/0,15 5/0,15 2 Acces la drum 0,25 5/0,25 8/0,25 7/0,25 3 Suprafaţă de construcţie 0,20 8/0,20 10/0,20 6/0,20 4 Loc de parcare 0,10 8/0,10 9/0,10 6/0,10 5 Cost teren 0,13 6/0,13 9/0,13 8/0,13 6 Utilităţi 0,17 8/0,17 9/0,17 4/0,17

Total 1,00 6,84 8,65 4,94

În urma completării tabelului, rezultă că amplasarea optimă a depozitului o constituie zona Cristian.

DEPOZIT

Hartă care evidenţiază localizarea depozitului

6

III. PROIECTAREA STRUCTURII MICROSPAŢIALE A DEPOZITULUI 1. Proiectarea utilizării spaţiului

O logistică eficientă vine de asemenea împreună cu integrarea acesteia în procese şi medii IT, atât în cadrul întreprinderii, cât şi în cadrul lanţului de distribuţie extern. Depozitul va fi amplasat pe o suprafaţă de 10 000 mp, iar parcarea va ocupa o suprafaţă de 2500 mp. Din totalul suprafeţei depozitului, biroul va ocupa 50 mp.

Capacitatea maximă de depozitare a fost calculată în funcţie de criterii precum: nivelul planificat al scopurilor de livrare; ritmurile de comenzi ale clienţilor; dezavantajele de aşteptat de pe urma nelivrării, respectiv întârzierii în livrare şi perisabilitatea.

Planul spaţiului de depozitare Faze necesare pentru rec

epţia mărfii sunt:

BIROU

RAMPE DE ÎNCARCARE-DESCĂRCARE

RAFTURI DEPOZITARE

Spaţiu parcare

7

1. I ul peturi sau doze transportoarelor

e

ipul de rampă pe care o vom utiliza pentru facilitarea încărcării şi descărcării:

u baxuri ţie

ecepţie, cu produsele primate şi comanda de

ărfurilor în categoriile corespunzătoare de peturi şi doze, pe rafturi

dierea transportorului pţie

nţilor

i necesare pentru livrarea produselor:

transport şi a comenzilor clientului

evenirea alunecării sau rostogolirii transportoarelor

dentificarea transportorului, daca sunt de tip2. Amplasarea penelor pentru prevenirea alunecării sau rostogolirii3. Verificarea calităţii ambalajelor pentru a ne asigura că nu avem produse deteriorat4. Localizarea şi asigurarea securităţii suprafeţei rampelor (platformelor de descărcare) T

RAMPĂ

5. Paletizarea baxurilor 6. Descărcarea paleţilor c7. Pregătirea formularelor de recep8. Punerea în acord a formularelor de rachiziţie 9. Împărţirea mdiferite 10. Expe11. Pregătirea raportului de rece12. Livrarea produselor la cererea clie Activităţ1. Colectarea (adunarea şi aranjarea comenzilor) 2. Aşezarea şi verificarea comenzilor 3. Punerea în acord a documentelor de4. Identificarea transportorului 5. Amplasarea penelor pentru pr

20 m

14,5

m 45° adâncimea la rampă

Deschidere în lăţime

8

6. Poziţionarea şi asigurarea calităţii suprafeţei rampelor (platformelor de încărcare) 7. Încărcarea mijlocului de transport 8. Expedierea transportorului

Pentru a realiza aceste activităţi este necesar ca să dispunem de următoarele

facilit ce urmează a fi livrate către

magazbirou pentru întocmirea formularelor de livrare

nsportorului. . Stabilirea fluxului de materiale, a fluxului de personal şi a fluxului informaţional

ăţi, prezentate în planul spaţiului de depozitare: - spaţiu suficient pentru păstrarea comenzilorine

- un - spaţiu suficient pentru staţionarea transportorului - rampă pentru a facilita descărcarea – încărcarea tra

2

Relaţiile cu furnizorii: pentru toate achiziţiile sale S.C. ANIRA S.R.L. are contra

l de informaţii: la începutul fiecărei zile se face o şedinţă cu toţi angajaţii firmei

suplimentară de produse, reprez

ine sau Offline: fiecare dintre cei 5 agenţi de vânzări din aria munic

IV. MODALITĂŢI DE ARANJARE A MĂRFII ÎN DEPOZIT

cte încheiate cu furnizori de băuturi răcoritoare ale companiei Coca Cola Company.

Fluxu implicaţi în procesul de distribuţie şi se stabilesc obiectivele pe ziua respectivă.

Se stabilesc rutele pentru reprezentanţii de vânzări precum şi clienţii care trebuie abordaţi, se stabileşte cantitatea de produse de transportat.

În cazul în care un client are nevoie de o cantitateentantul de vânzări anunţă telefonic gestionarul depozitului, care verifică

disponibilitatea produselor şi se decide livrarea mărfurilor sau înregistrarea unei comenzi viitoare.

Mediul Onlipiului Sibiu au în dotare telefoane mobile, cu ajutorul cărora primesc

informaţii referitoare la schimbările intervenite: preţ, cantitate de mărfuri existentă în depozit etc şi totodată îşi asumă responsabilitatea pentru autovehiculele cu ajutorul cărora se deplasează pentru a livra produsele clienţilor.

9

În interiorul depozitului, transportul şi depozitarea ax

Sistemele automatiz

tate. În cazul în

epozitarea baxurilor se va realiza după cum este ilustrat în imaginea de mai jos:

SISTEM

b urilor de suc se realizează cu ajutorul unor vehicule automatizate denumite stivuitoare, cum sunt cele ilustrate de imaginile de mai jos.

ate sunt caracterizate prin încredere şi în acelaşi timp operare de calicare se modifică condiţiile de mediu, sau condiţia bunurilor ce trebuie transportate, de cele mai multe ori fie nu mai există sistemele complet automate, sau coordonarea cu condiţiile noi implică costuri ridicate

D

PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR CONECTAT LA VEHICUL

10

Un sistem pentru protecţia angajaţilor, conectat la vehicul, acţionează prin det caracteristică specifică a undelor, în funcţie de persoană într-o legătură trid

împotriva luminii şi cu bariere de lumină de 400 mm şi 900 mm. La plecare sau venire, vehiculele sunt recunoscute printr-un sistem de sen

ucontrol, care primgangului, prin ins

-sanitare cerute de Comunitatea Economica Europeană, depozitul fiind dotat cu sis

ectarea unei surse de căldură mişcată relativ în aria de detectare a senzorului cu

imensională de monitorizare. Recunoaşte numai persoane. Marfa şi obstacolele care nu se află în stare mişcare nu sunt recunoscute. De regulă se instalează pe vehicule două aparate, unul va acţiona pe partea frontală, celălalt pe cea dorsală.

SISTEM DE PROTECŢIE A ANGAJAŢILOR, CONECTAT LA TRASEUL DE OPERARE

Orice trecere printr-o porţiune îngustă, este echipată cu o cortină

zori adiţional. Această barieră activează alarmele optice şi acustice la intrarea sau ieşirea fără permisiune. Mişcarea periculoasă a lizei trebuie oprită deoarece cortina împotriva luminii nu împiedică automat (nu există nici un dispozitiv despărţitor de protecţie), accesul persoanelor prin gang. Oprirea automată şi lului în caz de alarmă, este realizată prin dispozitivul acestuia de eşte informaţia corespunzătoare de la dispozitivul de protecţie a

talaţie de transmitere a datelor wireless (barieră în unde radio sau infraroşu). Este posibilă operarea vehiculului prin selectare manuală prin schimbare automată sau prin comutator cu cheie la coloana activă a cortinei de lumină, în gang.

Depozitarea acestor produse se face în conformitate cu normele ISO 9001, însemnând că tot sistemul de depozitare respectă normele de siguranţă igienico

imediată a vehic

teme aerisire. Păstrarea şi depozitarea produselor se face în spaţii curate, pe rafturi, aerisite, curăţate şi dezinfectate, ferite de razele solare şi de surse directe de căldură şi îngheţ, condiţii care să permită menţinerea stabilităţii parametrilor calitativi şi a salubrităţii acestora. Se evită orice condiţii de păstrare, depozitare şi transport care ar putea afecta calitatea produselor alimentare, astfel încât utilizarea acestora să nu pună în pericol sănătatea populaţiei.

11

V. LOGISTIC

ORGANIZAREA FORŢEI DE VÂNZĂRI ŞI A PARCULUI

. Determinarea necesarului de agenţi de vânzări şi organizarea acestora1

Departamentul de achiziţii este încorporat departamentului de livrări. De acest

re:

or primite fiecărui reprezentant de vânzari; .

ra de la clienţi se

ut, personalul

latori de

departamente se vor ocupa resposabilul cu gestiunea depozitului şi o persoană în funcţia de contabil. Ca principale atribuţii în cadrul firmei, aceştia trebuie să asigu- întocmirea şi verificarea facturilor la intrarea mărfurilor în depozit; -controlul stocurilor; - repartizarea marfuril- întocmirea facturilor necesare scoaterii din gestiune a mărfurilor Efectuarea comenzilor către furnizori cât şi preluarea acestorealizează prin fax sau prin poştă. Deşi gestiunea stocurilor este ţinută pe calculator, firma nu deţine momentan un site oficial prin care să-şi facă cunoscută activitatea, produsele sale nefiind vândute prin internet, ci doar prin intermediul comenzilor poştale sau a celor prin fax dar şi prin interacţiunea directă cu clienţii. Datorită faptului că activitatea de depozitare este de abia la începnu va fi foarte numeros. Astfel, pe lângă cele două persoane care se ocupă de gestiune, vom avea nevoie şi de 10 agenţi de vânzări, precum şi de 10 manipumarfă.

12

2. Determinarea necesarului de mijloace de transport. Justificarea acestora.

Depozitul va fi alimentat în fiecare săptămână, marfa fiind adusă cu camioane

Livrarea se realizează prin intermediul dubiţelor proprii de tipul celor din

Pentru livrarea mărfii vom avea nevoie de 10 dubiţe aflate în răspunderea age

(TIR). Un asemenea TIR poate transporta 90 de paleţi de suc, iar capacitatea de stocare a depozitului este 4500 de paleţi cu marfă. Media TIR-urilor care transportă marfa spre depozitare este de 7 pe zi.

imagine. Am ales acest tip de camionete datorită dimensiunilor acceptabile, care facilitează deplasarea în trafic.

nţilor de vânzări, care preiau totodată şi comenzile de la magazine. Capacitatea unei astfel de dubiţe este de 12 paleţi.

13

VI. ACOPERIREA LINIEI DE DISTRIBUŢIE STABILITĂ

REALIZAREA RUTEI OPTIME DE TRANSPORT PENTRU

Cu ajutorul metodei analizei de stabilire a drumului critic, se va selecta ruta

agazine, specificându-se

1. Depozit → cartierul Vasile Aaron

oncluzie:

optimă a dubiţelor care vor aproviziona magazinele din locaţiile: cartierul Vasile Aaron (Sibiu), Mediaş, Sfântu Gheorghe, Cluj şi Braşov. În continuare se vor prezenta rutele care duc la mtotodată numărul necesar de dubiţe.

1 Str. Andrei Şaguna

C Pentru această rută, se va pune la dispoziţie un autovehicul,

considerând că este suficient pentru numărul de magazine care trebuiesc aprovizionate. Din cele două trasee posibile, care au lungimile de 12 km, respectiv 10,5 km, se va adopta cea de-a doua variantă, fiind mai scurtă.

depozit

B-dul V. Milea

5 2

Şos. Alba Iulia Cartier

V. Aaron

Str. Râului

Str. Constituţiei Str.

Bâlea

Str. Ştefan cel

Mare

3

4

0,5

1

2,5

4

14

. Depozit → Cluj Napoca

Concluzie:

2

Pentru această rută, se vor pune la dispoziţie două autovehicule. S-a

adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine care trebuiesc aprovizionate. Din cele două trasee posibile, care au lungimile de 170 km, respectiv 201 km, se va adopta prima variantă, fiind mai scurtă.

depozit

Alba IuliaSebesş

Turda

3015

Aiud

Sibiu

Blaj Câmpia Turzii

55 37 4

29Cluj Napoca

80 10

78

15

3. Depozit → Sfântu Gheorghe

oncluzie:

C Pentru această rută, se vor pune la dispoziţie două autovehicule. S-a adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine care trebuiesc aprovizionate. Din cele trei trasee posibile, care au lungimile de 270 km, 187 km, respectiv 219 km, se va adopta cea de-a doua variantă, fiind mai scurtă.

depozit Sibiu

Câmpulung

57 37

30Râşnov Braşov

142

Sf. Gheorghe Avrig Făgăraş Braşov

Mediaş Sighişoara

4

25 65 63 30

50

130

35

16

4. Depozit → Târgu Mureş

oncluzie:

C Pentru această rută, se vor pune la dispoziţie două autovehicule. S-a

adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine care trebuiesc aprovizionate. Din cele trei trasee posibile, care au lungimile de 146 km, 116 km, respectiv 188 km, se va adopta cea de-a doua variantă, fiind mai scurtă.

depozit Tarnaveni Medias

41

Sighisoara

Blaj

Sibiu

Agnita

Tg. Mures

48 53

4 2150

80

11

Copsa Mica

31 41

17

5. Depozit → Târgu Mureş

oncluzie:

C Pentru această rută, se vor pune la dispoziţie două autovehicule. S-a

adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş există mai multe magazine care trebuiesc aprovizionate. Din cele trei trasee posibile, care au lungimile de 210 km, 157 km, respectiv 162 km, se va adopta cea de-a doua variantă, fiind mai scurtă.

depozit Sibiu

Sighişoara

35

Mediaş

Făgăraş

Agnita

53

50

42

63

53

65 25

Avrig

Rupea 68

Braşov

18

6. Depozit → Târgu Mureş

oncluzie:

Agnita

C Pentru această rută, se va pune la dispoziţie un autovehicul. S-a adoptat această decizie deoarece la nivelul acestui oraş este suficient un singur autovehicul pentru a aproviziona magazinele din această localitate. Din cele trei trasee posibile, care au lungimile de 90 km, 54 km, respectiv 126 km, se va adopta cea de-a doua variantă, fiind mai scurtă.

depozit Sibiu

Blaj Copşa Mică

Mediaş

53 33

4 50

3180

11

19