proiect la disciplina cresterea bovinelor

8/19/2019 proiect la disciplina cresterea bovinelor

1/56

UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞIFACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECTARE TEHNOLOGICĂ

LA DISCIPLINACREŞTEREA BOVINELOR

TEMĂ PROIECT „Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă de vaci de lapte,

între inere liberă, cu un efectiv de 500 capete, rasă Friză” ț

Coordonatori:Conf. dr. Vasile Maciuc

Asist.univ. Eugen C.Popescu

Studenți:Lascăr Delia-Mirela

Rusu Vasile

Iaşi2014-2015

CUPRINS


2/56

CAPITOLUL 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE

1.1 Oportunitt! "i n!#!$itt! %n&iin'(rii un!i &!r)! &)i*i*! +! ,#i +! *pt!.

1.- A)p*$r! &!r)!i. C+ru ntur*

1. M!)oriu /u$ti&i#ti,

1.0 Cr#t!rir! r$!i

CAPITOLUL - PROGRAMAREA REPRODUC2IEI EFECTIVULUI DE

ANIMALE ŞI FUNDAMENTAREA TEHNICO3ECONOMICĂ A ACESTUIA

-.1 St4i*ir! $tru#turii !&!#ti,u*ui +! turin!

-.- Or5nir! "i pro5r)r! )ont!*or "i &6t6ri*or

-. Pro5r)r! !,o*u'i!i *unr! !&!#ti,!*or +! turin!

CAPITOLUL PROGRAMAREA PRODUC2IEI DE LAPTE

.1 Dt! t!or!ti#!

.- Mi"#r! !&!#ti,!*ui +! ,#i p! *uni +! *#t'i!

CAPITOLUL 0 CALCULUL RA2IILOR FURA7ERE LA TAURINE

0.1 A$p!#t! 5!n!r*!

0.- Nor)! +! 8rn6 p!ntru turin!

0. V*or! nutriti,( nutr!'uri*or &o*o$it! %n #*#u*u* r'ii*or * turin!

0.0 R'ii &o*o$it! %n *i)!nt'i ,#i*or +! *pt!

0.9 A*i)!nt'i tin!r!tu*ui turin

CAPITOLUL 9 ASIGURAREA BA:EI FURA7ERE

9.1 Opti)ir! )ri)ii "i $tru#turii 4!i &ur/!r!

2


3/56

9.- C*#u*u* n!#!$ru*ui +! &ur/!

9. Supr&' n!#!$r p!ntru $i5urr! 4!i &ur/!r!

9.0 T!8no*o5i +! #u*ti,r! p!ntru &ur/!

CAPITOLUL ; PROIECTAREA ACTIVITA2II :OOTEHNICE

;.1 A$p!#t! or5nitori#! *! )i#ro&!r)!i

;.- P*nu* 5!n!r* * &!r)!i

;. A*#tuir! #on$tru#ti,( 5r/+u*ui

;.0 Con$tru#'ii n!

;.9 Uti*/! &i


4/56

1.1 Oportunitt! "i n!#!$itt! %n&iin'6rii un!i &!r)! &)i*i*! +! ,#i +!

*pt!.

Creşterea animalelor pe teritoriul României a fost, este şi va fi întotdeauna oactivitate productivă de primă însemnătate în asigurarea bunurilor agroalimentare

necesare pentru hrana populaţiei, pentru industria prelucrătoare ca şi pentru participarea

ţării noastre la schimburile internaţionale.

Condiţiile naturale, solul şi clima deosebit de favorabile, tradiţia în agricultură ca şi

calitatea remarcabilă a cercetării ştiinţifice şi învăţământului românesc, reprezintă tot

atâţia factori care au construit temelia practicării unei zootehnii permanente şi

competitive.

Transformările fundamentale care au avut loc dupa anul !"!, cu toată scăderea

drastică a efectivelor de animale ca şi a producţiei obţinute de la acestea, au avut totuşi

premizele unor noi orientări în proiectarea creşterii animalelor.

#u peste multă vreme cu un spri$in substanţial şi susţinut din partea societaţii în

general şi a statului în special, zootehnia românească poate redeveni, realmente o imensă

avuţie naţională.

Creşterea bovinelor reprezintă o importantă sursă furnizoare de produse alimentare

cu valoare biologică ridicată, constituind pentru omenire o permanentă şi continuă

preocupare.

%mportanţa acestei ramuri rezultă şi din faptul că bovinele asigură aproape !&' din

producţia de lapte, mai mult de un sfert din producţia de carne şi circa !&' din totalul

pieilor ce se folosesc în industria pielăriei, la care se adaugă şi numeroase alte subproduse

de largă utilizare.

(aptele de vacă este unul dintre produsele zootehnice cu deosebită importanţă

pentru om, calităţile sale, compoziţia biochimică comple)ă, valoarea nutritivă ridicată,

gradul mare de digestibilitate, recomandându*l ca aliment de bază pentru toate categoriile

4


5/56

de consumatori, dar în special pentru copii, convalescenţi, femei gravide, bătrâni sau

personae care lucrează în medii to)ice.

+n România, laptele participă în structura consumului alimentar cu circa '

-e)primat în calorii şi cu circa /', în consumul de proteine.

+n ceea ce priveşte carnea de bovină, pe plan mondial se manifestă tendinţa de

creştere continiă a consumului, fapt ce se e)plică şi prin ponderea destul de mare a

raselor pentru carne în efectivul total de vaci şi $unici.

0e la bovine se obţin şi numeroase producţii secundare -gunoiul de gra$d, piei,

oase, sânge, păr, etc., care pot constitui fie un valoros îngrăşământ natural, fie materii

prime pentru alte industrii a bunurilor de larg consum.

1ovinele nu concurează omul în alimentaţie, ele consumă şi convertesc produsele

vegetale în energie şi proteină, realizând cea mai mare cantitate de proteină pe hectarul de

teren arabil.

Rolul deosebit al bovinelor în economie rezultă din însăşi efectul stimulator asupra

vieţii materiale a omenirii.

+nfiinţarea unor microferme de vaci -&*2& capete este o necesitate obiectivă în

special în $urul marilor oraşe în scopul asigurării hranei pentru populaţie.

.3 A)p*$r! &!r)!i. C+ru ntur*

4erma este amplasată în zona de podis a 5oldovei, localitatea 5unteni de $os, la

numai 2 6m de 5unicipiul 7aslui. +n această zona altitudinea medie este de /2&*2&& m

predominând masele de aer continental şi efectele de fond, legate de circulaţia dinspre

vest a maselor de aer, precum şi frontoliza. Temperatura medie depaşeşte anual ".28C, iar

în iulie 38C. +n cursul verii predomină timpul senin şi secetos. %arna, sudul 9odişului

5oldovei este acoperit frecvent de aer rece din est şi nord,fiind adesea e)pus viscolului.

:mplitudinea medie anuală a temperaturii aerului este de circa 328C. :nual, numărul

5


6/56

zilelor de iarnă este mai mare de /&, iar celor de îngheţ trece de 32. ;ilele calde

tropicale a$ung la 2*"." ha, în propritate, din care

2


7/56

0atorită distanţei mici între adăpost şi terenul deţinut, s*a optat pe timpul verii

pentru sistemul de întreţinere în tabăra de vară, asigurându*le acestora condiţii optime de

microclimat, igiena corporală şi mişcare,încercând să se asigure normele Comunităţii

=uropene. 9e timp de iarnă s*a optat pentru stabulaţia legată obişnuită, aceasta făcându*se

pe doua rânduri. =vacuarea de$ecţiilor se face mecanic, întreaga cantitate de gunoi de

gra$d este folosită ca îngrăşământ natural pe propria suprafaţă de teren agricol .+n fermă

se practică numai însămânţări artificiale cu material seminal achiziţionat de la centrele de

testare a masculilor reproducători. 7ârsta de introducere la însămânţare artificială este de

" luni, la greutatea de


8/56

+n selec ia realizată pentru formarea acestei rase s*au urmărit produc ia ridicata deț ț

lapte i adaptarea rase la mulsul mecanic -mulsul mecanic a fost introdus la începutulș

formarii acestei rase. :melioratorii au încercat să schimbe cât mai pu in în mediuț

încon$urător pentru a fi cât mai apropiata de condi iile naturale. Totdeauna s*au folositț

mi$loacele cele mai simple i ieftine. Toate acestea au dus la formarea unei rase care nuș

are nevoie de condi ii speciale deosebite de între inere i este u or adaptativă la condi iileț ț ș ș ț

climatice. 9oate fi foarte bine între inute în hale par ial acoperite, în sistem liber, în grup,ț ț

rezistând foarte bine la temperaturile scăzute.

0in punct de vedere nutri ional necesită condi ii de între inere bune datorităț ț ț

genotipului care a fost orientat spre o digestie activă i o produc ie cât mai mare de lapte.ș ț

0acă condi iile nutri ionale nu sunt asigurate în primul rând î i va pierde condi ia fizica,ț ț ș ț

capacitatea de reproduc ie i în ultimul rând va scade produc ia lactată -este o rasă care seț ș ț

Bsacrifică. %ndicele de reproduc ie se poate ameliora cu o fura$are uscată adecvatăț

deoarece deficien ele nu au o bază genetica i se datorează dereglării metabolice apăruteț șca urmarea a superproduc iei lactate.ț

4ătarea de obicei se desfă oară în condi ii normale. 4ătarea distrofică nu esteș ț

caracteristică acestei rase. 5aturitatea este precoce i atinge productivitatea ma)imă laș

mi$locul nivelului de dezvoltare.

Cre terea tăura ilor de reproduc ie se începe de la vârsta de >*" luni când atingș ș ț

8


9/56

&*


10/56

C!"#$%&% '

PROGRAMAREA REPRODUC2IEI EFECTIVULUI DE ANIMALE

ŞI FUNDAMENTAREA TEHNICO3ECONOMICĂ

A ACESTUIA

-.1 St4i*ir! $tru#turii !&!#ti,u*ui +! turin!

@tructura efectivului de animale reprezintă raportul procentual dintre grupele sau

categoriile de vârstă sau se), faţă de efectivul total al unei specii de animale. =a poate fi

naturală, atunci când omul nu intervine în proporţionarea raportului dintre diferitecategorii de animale şi organizată atunci când este diri$ată de om în funcţie de direcţia de

specializare a producţiei.

0in punct de vedere metodologic, stabilirea structurii efectivului de animale la o

specie, se bazează pe necesitatea asigurării efectivelor din categoriile inferioare de vârstă

pentru înlocuirea animalelor care ies din categoriile imediat superioare. :ceste efective se

dimensionează luându*se în considerare şi un anumit procent de rezervă pentru înlocuirea

reformelor din propria grupă, concomitent cu activitatea de selecţie.

-.- Or5nir! "i pro5r)r! )ont!*or "i &6t6ri*or

9rogramarea montelor şi fătărilor constituie baza de calcul pentru întocmirea

efectivelui de animale, calculul producţiei de lapte, dimensionarea optimă a sectorului de

maternitate.

9rogramul de montă şi fătări cuprinde date repartizate pe luni, trimester şi pe ani

privindE

F montele normale şi reprogramările la montă a vacilor şi viţeilorG

F fătările la vaci şi $uniciG

10


11/56

F produşii obţinuţiG

F situaţia rezultată în urma controlului gestaţieiG

F efectivele de vaci, $unici şi viţele ce se vor reformaG

F pierderile la viţeiG

9entru uşurinţa calculelor, la programul de montă şi fătări este aşezată situaţia

vârstei tineretului la început de an.

11


12/56

Situaţia vârstei animalelor tinere

Tabelul 1

Categoria de Efectivul (cap.) Vârsta luna Luna când vor Luna în care se

animale ianuarie

trece în

categoria programează lasuperioară de montă

vârstă

Tineret femel 22 luni !anuarie "

#$ luni %# & luni 'eruarie "

2# luni *artie "

%# + luni ,prilie "

2# 2 luni *ai "

2# % lună !unie "

Tineret femel 2% %2 luni !anuarie -eptem(rie

$%2 luni 2# %% luni 'eruarie ctom(rie

2# %# luni *artie /oiem(rie

2# 0 luni ,prilie 1ecem(rie

2# luni *ai "

2# 3 luni !unie "

Tineret femel 23 % luni !anuarie *artie

%2$% luni 2# %3 luni 'eruarie ,prilie

2# % luni *artie *ai

%& %& luni ,prilie !unie

%# % luni *ai !ulie

%# %+ luni !unie ,ugust

12


13/56

Tineret femel %% 2# luni !anuarie !anuarie

peste % luni %# %0 luni feruarie 'e(ruarie

%# % luni martie "

Tineret mascul % + luni !anuarie "

(#$+ luni sau 2# 2 luni 'eruarie "

#$2& de zile) 2# % lună *artie "

13


14/56

2.2 Programul de monte i !"t"ri

Tabelul 2

-pecificare Lunile calendaristice

-em.! sem !!

sem.!!

!

sem.

!V

! !! !!! !V V V! V!! V!!! !4 4 4! 4!!

5estante $ $ $ $ $ $ 2& )& && )# #

*ontate $ $ $ $ $ $ $ $ $ +& +& +#

Vaci 'ătate $ $ $ $ $ $ $ $ $ +& #

,n 6ropuse pentru $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $precedent reformă

/egestante $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $

7unici $ $ $ $ $ $ %& %# %& %# %& %#

Vi8ele *ontate $ $ $ $ $ $ $ $ $ %2 %& %&

/emontate $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $

*onte9

*onta ! +& )# 2& )& && )# # +# 2

*onta !! $ & + ) & % 2 2 + 2 2 2

Vaci Total

/egestanta la & + ) & % 2 2 + 2 2 2control

:eforme dinnegestante $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $

*onta ! %% %# 23 2# 2# %& %# %# 2% 2# 2# 2#

*onta !! $ 2 % % % 2 ) 2 + % % + ,n curent Vi8ele

14


15/56

Total

/egestante la 2 % % % 2 ) 2 + % % + +control

:eforme din $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $ $negestante

Vaci 2& )& && )# # +# 2 2+ )2 &+ +

'ătări 7unici %& %# %& %# %& %# %) %) %# 2+ %

Total & +& # & && 3# +) )# ++ 3 &

:eforme din

fătări 3 3 3

7i ei masculiț


16/56

-. Pro5r)r! !,o*u'i!i *unr! !&!#ti,u*ui +! turinr!

=voluţia efectivelor de animale reprezintă o lucrare tehnică şi organizatorică care

evidenţiază totalitatea modificărilor ce intervin în strictura efectivelor pe vârstă, se) şi

destinaţie de producţie, într*o anumită perioadă -lună, trimestru, an.

:ceastă lucrare serveşte, alături de programul de monte şi fătări, laE programarea

producţiilor, a vânzărilor sau cumpărărilor de animale, a necesarului de forţă de muncă, a

fondului de salarizare, necesarului de fura$e, la stabilirea măsurilor sanitar*veterinare.

+n formularul în care se operează evoluţia efectivului de taurine se înscriu pe

categorii de vârstă şi se) destinaţia de producţie, efectivele e)istente la începutul anului şicele programate pentru sfârşitul anului.

+n cadrul fiecărei categorii se urmăreşte corelaţia efectivului la începutul perioadei

H efectivul intrat I efectivul ieşit J efectivul la sfârşitul perioadei -perioadele suntE luna,

trimestrul, anul.

16


17/56

-. Mi"#r! *unr6 !&!#ti,!*or

T4!*u*

#r. Categoria E&!#ti,

(unile

anului E&!#ti,* 1.1 *

crt. % %% %%% %7 7 7% 7%% 7%%% %A A A% A%%1.1-

. 7aci 9 H2 H& H2 H& H2 H& H/ H/ H& H" H3< H" 9?=

* *> *> *> *> * *> *> *> *> * *>

3. Kunici =9 H3 H< H/ H3 H< H/ H& H" H3< H3 H3& H3& @@

*2 *& *2 *& *2 *& */ */ *& *" *3< *"


18/56

< ! * *> *> *> *> * *> *> *>

18


19/56

CAPITOLUL

PROGRAMAREA PRODUC2IEI DE LAPTE

.1 Dt! t!or!ti#!

9roducţia de lapte este influienţată de o serie de factori astfel încât este neuniformă

în decursul perioadei de lactaţie. 9rogramarea acesteia pe luni şi trimester se poate face

utilizând diferite metode -metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei zilnice de lapte pe

luni de lactaţie şi metoda bazată pe folosirea unităţii convenţionale ,,vacă ipotetica, care

se bazează pe luni de lactaţie şi pe luni calendaristice.

F 5etoda ,,curbei de lactaţie are ca element specific de calculaţie producţia medie

pe un animal, repartizată pe luni de lactaţie determinată cu a$utorul curbei de lactaţie,

ponderea procentuală a producţiei de lapte pe luni

de lactaţie şi pe luni calendaristiceG

F 5etoda ,,producţiei medii zilnice pe luni de lactaţie se bazează pe utilizarea

producţiilor medii zilnice pe luni de lactaţie, determinate în mod diferenţiat, în raport cu

producţia medie anuală pe animal fura$atG

F Cea de*a treia metodă presupune transformarea prealabilă a efectivului de vaci

fizice, pe luni de lactaţie în ,,vaci unităţi ipotetice. :stfel producţia zilnică de lapte este

constantă şi corespunde lunii a >*a de lactaţie, diferenţiindu*se în raport cu nivelul

programat al producţiei medii de lapte pe animal fura$at.

19


20/56

.- Mi"#r! !&!#ti,!*or +! ,#i p! *uni +! *#t'i!

T4!*u* 0

#r. Categoria E&!#ti,

(unile

anului

E&!#ti,* 1.1-

* 1.1crt. % %% %%% %7 7 7% 7%% 7%%% %A A A% A%%

. 7aci 9 H2 H& H2 H& H2 H& H/ H/ H& H" H3< H" 9?=

* *> *> *> *> * *> *> *> *> * *>

3. Kunici =9 H3 H< H/ H3 H< H/ H& H" H3< H3 H3& H3& @@

*2 *& *2 *& *2 *& */ */ *& *" *3< *"


21/56

". Taurine la =9 H H> H> H> H> H H> H> H> H> H H> 1@îngră atș

< ! * *> *> *> *> * *> *> *>

21


22/56

. Pro5r)r! pro+u#'i!i +! *pt! +up6 )!to+ #ur4!i +! *#t'i!

22


23/56

T4!*u* 9

23


24/56

24

(unile(unile de

lacta ieț % %% %%% %7 7 7% 7%% 7%%% %A A

calenda*

' din produc iaț

medie 3 /,2 3,2 !>,2 !

4ebruarie=fectiv-cap. 2 /& 2&

5artie=fectiv-cap. >& 2 /& 2& /,! ">,& />2 /"",32 &,/ !2,< 33:prilie=fectiv-cap. >2 >& 2 /& 2& 3"

9roducţia-hl >,2< 2,"" >" ">,&" >!,2 3,2

%ulie=fectiv-cap. 2 >& /,/3

:ugust=fectiv-cap. /& 2 >& 3! 2! ,/ /2",/! "","2 >&/,2 // 32,> ,/" /


25/56

CAPITOLUL 0

CALCULUL RA2IILOR FURA7ERE LA TAURUINE

0.1 A$p!#t! 5!n!r*!

Drănirea raţională a vacilor lactante are ca obiective principale e)primarea potenţialului

productiv dat de baza ereditară, obţinerea unui produs sănătos şi bine dezvoltat, menţinerea stării de

sănătate, realizarea producţiei de lapte în condiţii cât mai economice,precum şi pregătirea în

continuare a vacii pentru lactaţia următoare. M hrănire bine condusă poate influienţa în mod

determinant producţia de lapte realizată de fiecare vacă în parte şi de fermă în general, are

repercusiuni ma$ore asupra costului producţiei şi rentabilităţii fermei. Mrganizarea hrănirii vacilor

trebuie să ţină seama de particularităţile fiziologice ale acestora, cât şi de schimbările care au loc de*

a lungul curbei de lactaţie în ceea ce priveşte capacitatea digestivă şi apetitul, precum şi de

necesarul de substanţe nutritive şi schimbarile în greutatea corporală.

Mptimizarea raţiilor fura$ere stă la baza optimizării marimii şi structurii bazei fura$ere.

+ntocmirea modelului economico*matematic pentru optimizarea raţiilor necesită cunoaşterea

următoarelor dateE normele de fura$are corespunzătoare categoriei de animale stare fiziologică,

nivelul producţiei de lapte şi perioada de timp când se va utilize raţia, sortimentul de fura$e produs în

fermă sau posibil de cumpărat, conţinutul real în principii nutritive ai fura$elor, costul fura$elor,

cantităţile ma)ime sau minime de fura$e corespunzătoare unei alimentaţii raţionale.

Cantităţile necesare în macro şi microelemente, vitamine şi biostimulatori se completează de

obicei cu preamestecuri obţinute pe cale industrială.

25


26/56

/.3 Nor)! +! 8rn6 p!ntru turin!

Nor)! +! 8rn6 p!ntru tin!r!t turin

T4!*u* ;

Categoria Nreut.

medie-6g

@5;

-6g

?4( 90%

-g

Ca

-g

9

-g

@?%

&*< luni !2 &.> .! 3 3. 3"> "

>*3 luni 3"" &.2 /.2 /3".3/


27/56

T4!*u* =

Rasă Nreutate

medie

-6g

9rod.

medie

lapteLzi

fura$are

Nrăsime

în lapte

#orme de hrană

?4( 90%

-g

Ca

-g

9

-g

@?

-6g

?%0(

1R?#: 2& / ./ 2./ &&."2 "& 2.3 >

0. V*or! nutriti,6 nutr'uri*or &o*o$it! %n #*#u*u* r'ii*or * turin!

T4!*u* ?

4el

nutreţ

@?

gL6g

L6g nutreţ

(eiL6g

?4( 90%#

-g

90%=

-g

Ca

-g

9

-g

?%0(

9a$işte

de şes

3&3 &.! >" > > < . &.

(ucern

ă

masă v.

"! &.< 3 "2 >.2 < &.3

9orumb >


28/56

siloz

4ân

natural

"2& &.>! >3 2 2.2 3.2 .> &.32

4ân

lucernă

"2& &.> &" "!


29/56

T4!*u* @

4elul

nutreţulu

i

PgLzi 2.3 ./ 2 2 &&."

2

"& > (ei

@?

-6g

?4( 90%#

-g

90%=

-g

Ca

-g

9

-g

?%0(

Poru)4

$i*o

>.23 /.!2 /./> 32.

2

Fn

*u#!rn6

>.!& 2." . >.

S&!#*6

&ur/!r6

/.< ."< 3. ".3 2.&> .>>2

Raţie de hrană pentruvaci lapte, vara, 2& 6g, 6g lapte, /' grăsime

T4!*u* 1

29


30/56

4elul

nutreţulu

i

PgLzi 2.3 ./ 2 2 &&."

2

"& >

(ei @?

-6g

?4( 90%#

-g

90%=

-g

Ca

-g

9

-g

?%0(

P/i"t!

+! "!$

22. ./ "."& 2."

!

"/.&

>

>>."


31/56

i -6g -g -g -g -g

Fn

ntur*

>.3& 2.3 / .

3

3".!" &.2/ >. .22

Poru)4

$i*o

".!" 3.>! 3./3 /&.&2

.>

!./< >.< .&> /!>.3

23.!"

23." 3". 3.2

Raţie de hrană pentru vaci gestante luna a " a,vara, 2& 6g

T4!*u* 1-

4elul

nutreţulu

i

PgLzi ."< >.&> /"2 /"2 />.> 3.2 &.> (ei

@?

-6g

?4( 90%#

-g

90%=

-g

Ca

-g

9

-g

?%0(

P/i"t!

+! "!$

>.&> 23.>

3

2"3.!

!

/>.&< 3.&> 23.>

3

2"3.!

!

22.2 !

Raţie de hrană pentru vaci gestante luna a ! a, iarna, 2& 6g31


32/56

T4!*u* 1

4elul

nutreţulu

i

PgLzi 22

Poru)4

$i*o

. ." 3.!2 * &.>

Ur!! &.&< &.&< * //.> * * * * &.&//

Tot* "./! !.3> .&> 2>.>

<

>22.&

2

>&. 222 222 22.> (ei

@?

-6g

?4( 90%#

-g

90%=

-g

Ca

-g

9

-g

?%0(

P/i"t!

+! "!$

//.3/ ".!/ .> >&.

&

>!.

!

23 3.&/ !.!3 /./3/

Fo$&t &.&< &.&< * * * .3& 2.22 * &.&/<

32


33/56

+i#*#i#

Tot* //.3 ".! .&> >&.

&

>!.

!

>&."3

Raţie de hrana pentru viţele

Fn .>" ./< &."2 3.2 3/./ !.3! 2.&&2 ./" &."/

33


34/56

*u#!rn6 2

T6r'!

5ru

&.

Şrot

$oi 0?

&.32 &.33 &.33 !>. />. .// >.3" 3.>3/

Raţie de hrană pentru viţele

T6r'! &.> &.23 &./< 22.


35/56

5ru

Şrot

$oi 0?

&.< &.> &.> /"."< /

Fo$&t+i#*#i#

&.33 &.&3 * * * /." ./" (ei

@?

-6g

?4( 90%#

-g

90%=

-g

Ca

-g

9

-g

?%0(

Poru)4

$i*o

!." 3.!/ 3.>/ 23."

"

!/.&

/

&.3! .


36/56

T6r'!

5ru

&." &.>" &.>2 3. 2.3 3.3"

T6r'!

5ru

&.2/ &./ &./ >.> &./ &.3/<

Şrot &. &.2 &.2 >>.>.> &.2< .33 &.2 &.3&/

36


37/56

$oi 0?

Cr!t &. &.& * * * 3 ! "." >.< /.2 3.&< &.>

Fn

*u#!rn6

./" .3> &.2 . 3. >.< 2.2/ &.23

37


38/56

5ru

Şrot

$oi 0?

&.> &./ &./ >&.>3 22.&& &./" .3 &./ &.!3

Tot* ".&! 3."2


39/56

Ct!5ori +!ni)*!

EMP

N:P

N:AF

Nutr!'uri

Tot*C8!*tui!*i*!i

Nutr!'uri,!ri

Nutr!'uri u$#t!Nutr!'uri)urt!

P/i"t! +!+!*

Fn ntur* Fn *u#!rn6 Si*o poru)4A)!$t!##on#!ntrt!

R N R N R N R N R N

V#iI 9 -1

19

0.?

90

==9

1@.;

-9?

1.9

1;;9

-1@;1

V 9 199 ==99-

0

0.9

1?=9

; 0;91.@;

191@

N!#!$r nutr!'5

0 90 10??=9 -9- 1-99

Pr!'5 RON .1 .9 .; .- .=-

C8!*tui!*i *!i 0 -9- ;-@-9 90; --9;

SUPRAFA2A NECESARĂ PENTRU ASIGURAREA BA:EI FURA7ERE

Nutr!' Cntitt! n!#!$r6 t Pro+u#'i )!+i! t8 Supr&' n!#!$r6 8

9a$işte naturală deal /&.3

4ân natural deal 2&/ 2 &&."

4ân lucernă &/" "


40/56

(ucerna albastră, originară din sudul Caucazului şi :sia de sud*vest, este cea mai veche plantă

de nutreţ. =ste o plantă de climat temperat, cu o plasticitate ecologică foarte largă, fiind adaptată la

diferite condiţii de climă şi sol.

(arga răspândire în cultură a lucernei se e)plică prin productivitatea ei ridicată, însuşirile

biologice deosebite şi calitatea superioară a fura$ului.

(ucerna poate fi utilizată cu rezultate foarte bune sub formă de nutreţ verde, fân, nutreţ

însilozat, granule sau brichete, constituind o componentă importantă în raţiile fura$ere la multe specii

şi categorii de animale.=ste considerată planta fura$eră ce produce cea mai mare cantitate de proteină

digestibilă la unitatea de suprafaţă.

(ucerna are un grad de digestibilitate atât în stare verde cât şi sub formă de fân sau nutreţ

însilozat. :stfel, valorile coeficienţilor de digestibilitate sunt în medie de "2.2' la 9.1. din masa

verde, .


41/56

cerealele. #u se recomandă folosirea lui ca singur nutreţ în hrana animalelor, deoarece este

dezechilibrat energo*proteic.

Poru)4u* )$6 ,!r+!

9orumbul este una din cele mai importante plante, datorită multiplelor sale întrebuinţariE în

alimentaţia omului,ca nutreţ pentru animale şi ca materie primă în industria alimentară.

+n fura$area animalelor, porumbul poate fi folosit sub formă de concentrate, nutreţ verde, nutreţ

murat, fân, coceni.

9orumbul pentru masă verde semănat cu o desime 2&*>& planteLm3, se foloseşte în fura$area

animalelor în perioadele secetoase din vară-iulie şi august, în cazul culturilor în ogor propriu şi în

lunile septembrie*octombrie, în cazul culturilor successive.

9orumbul sub formă de nutreţ verde, poate fi folosit prin păşunat direct sau se recoltează şi se

administrează la iesle. %mportanţa porumbului ca masă verde constă în faptul că asigură producţii

mari la unitatea de suprafaţă, nutreţul obţinut este valorosdin punct de vedere calitativ, bogat în

principii nutritive şi cu un grad ridicat de consumabilitate şi digestibilitate. 9rezintă şi avanta$ul că

se poate cultiva eşalonat pe o perioadă lungă de timp, se poate semăna în miriştea culturilor ce

părăsesc terenul devreme şi asigură hrănirea animalelor cu fura$e verzi în perioada iulie*septembrie,

când lipsesc alte fura$e verzi sau se produc în cantităţi insuficiente. 9rezintă nea$unsul că are un

conţinut scăzut în substanţe proteice.

Poru)4u* p!ntru $i*o

5urarea constituie una din cele mai vechi metode de conservare a nutreţurilor umede, iar

originea ei se pierde în antichitateG murarea are ca scop conservarea plantelor cu umiditate mare, cu

minimum de pierderi.

41


42/56

5urarea se realizează în absenţa o)igenului, pentru a împiedica dezvoltarea florei aerobe -floră

de putrefacţie şi la o aciditate mare pentru a inhiba sau reduce dezvoltarea florei butirice, care

degradează proteinele -rezultând amine, #D


43/56

:re un bun effect dietetic fiind uşor digestibilă. :cest fura$ este indicat în hrana tuturor

speciilor şi categoriilor de animale. @e poate administra tocată mărunt, în hrana animalelor tinere, în

amestec cu nutreţurile concentrate -la viţei.

+n continuare se redau cantităţile de sfeclă fura$eră care se pot administra zilnic diferitelor

categorii de animaleE

*viţei la înţărcat /*2 6g

*tineret taurin &*2 6g

*vaci în lactaţie 2*32 6g

*bovine la îngrăşat


44/56

7aloarea nutritivă a sfeclei fura$ere este &.&"3 ?#L6g fura$, cu "2g proteină brută digestibilăL6g

şi ' @?.

:cest fura$ are o mare valoare dietetică fiind foarte indicat în hrănirea animalelor lactante.

:cest fura$ succulent deosebit de valoros se poate asocia cu nutreţuri uscate.

T6r' +! 5ru

Reprezintă până la 32' din greutatea grăunţelor măcinate. +n componenţa lor intrăE pericarpul

seminţelor, stratul de aleuronă, embrionul şi cantităţi diferite de amidon -după ,,fineţea făinurilor.

Compoziţia chimică a tărâţelor de grâu evidenţiază faptul că au un conţinut mai ridicat în

proteine decât grăunţele, dar şi un conţinut mult mai mare de celuloză brutăG de altfel, se remarcă

faptul că mai mult de $umătate din substanţa uscată a tărâţelor o reprezintă pereţii celulari, motiv

pentru care digestibilitatea energiei este redusă. 9rin măcinare fină digestibilitatea tărâţelor creşte.

9roteina din tărâţele de grâu este deficitară în lizină şi metionină, precum şi în alţi aminoacizi

esenţiali.

Tărâţele de grâu sunt surse bune pentru ma$oritatea vitaminelor hidrosolubile, cu e)cepţianiacinei -12 care are o biodisponibilitate redusă.

Caracteristic tărâţelor este conţinutul redus în Ca, dar ridicat în 9 şi 5gG disponibilitatea

fosforului din tărâţele de grâu este relative ridicată -cca 2&'.

Tărâţele de grâu se utilizează cu foarte bune rezultate în hrana vacilor de lapte, la care

constituie o importantă sursă de proteine şi de energieG de altfel, la taurine palatabilitatea tărâţelor

este ridicată.

CAPITOLUL ;

PROIECTAREA ACTIVITĂ2II :OOTEHNICE

;.1 A$p!#t! or5nitori#! *! )i#ro&!r)!i44


45/56

=fectivul de vaci este reprezentat de 32 de vaci din rasa 1runa. @istemul de întreţinere al

vacilor, datorită condiţiilor specifice din microfermă, este pe timpul verii in tabere de vara, iar pe

timpul iernii in stabulatie legataE activitatea de reproducţie se desfăşoară în circuit deschis şi este

lărgită, urmărindu*se asigurarea reformei, plus rata creşterii efectivului.

Tineretul mascul obţinut se livrează către fermele de îngrăşare la vârsta de


46/56

- Variants adapost maternitate, cu intretinere in hose tip "vaca cu vitelul"

I - boxy tip,, vaca cu vifelul" (1,0.5 x ,00 m!, cu ayteraut din pate# $ - taste din baton armat#

-adaplrtoare cu nivel constant# %- alee de senvciu,flancar #.

;. A*#6tuir! #on$tru#ti,6 5r/+u*ui

46


47/56

F 4undaţia*betonG

F @istemul constructiv*schelet din beton armatG

F 9ereţii e)teriori*zidărie din 1C:G

F :coperiş*şarpantă din lemn de brad în două ape cu învelitoare de azbociment -panta de /2'G

F (ucrări de finisa$*tencuitul şi văruitul cu lapte de var stinsG

F Tâmplăria e)terioară*material din lemn de bradG

F 0atorită abundenţei ploilor şi zăpezilor din zonă se propune varianta cu şarpanta în două

apeG

F 4iind o zonă cu mare intensitate atmosferică manifestată sub toate formele se va instala şi un paratrăsnetG

F :pa pentru animale va fi adusă prin aducţiune din amonte prin tuburi, printr*o instalaţie

specifică.

;.0 Con$tru#'ii n!

9e lângă adăposturile pentru vacile în lactaţie, în procesul tehnologic de producţie din fermele

de vaci sunt necesare şi construcţii ane)e. :cestea pot fi grupate astfelE

F Construcţiile social*administrative*cuprind biroul şefului de fermă, al economistului şi filtrul

sanitarG

F Construcţiile pentru reproducţie*punct de însămânţări artificiale, adăpost pentru vacile în

gestaţie avansată, maternitate, profilactoriu, creşă, adăpost pentru tineretul femel de reproducţieG

F Construcţiile pentru conservarea, depozitarea şi prepararea fura$elor*silozuri pentru nutreţuri

conservate prin murare, fânare, magazii pentru concentrateG

F Construcţii sanitar*veterinare*compartimentcu bo)e de izolare a animalelor bolnave şi

adăpost carantinăG

47


48/56

F :lte construcţii ane)eE sala de muls, lăptăria, castelul de apă, atelierul mechanic, centrala

termică, etc.

5agazia are structura din lemn, fundaţia din beton cu izolaţie, planşeul şi şarpanta din lemn,

invelitori din plăci ondulate de azbociment, închideree din lemn. Dambarul are şi el structura din

lemn, fundaţia din piatră, planşeul şi şarpanta din lemn, închidere din plasă de sârmă -sau şipci,

învelititori din plăci ondulate de azbociment. 9latforma pentru utila$ele agricole şi bazinul pentru

colectarea de$ecţiilor sunt realizate din beton armat. 9uţul absorbent este alcătuit din tuburi de beton.

Capacitatea construcţiilor principale şi ane)elor principaleE

*gra$dul*2& capeteG

*fânarul*"&*"2 toneG

*silozul*3&& toneG

*magazia*"& toneG

*hambarul*>& toneG

*bazinul pentru colectarea de$ecţiilor*&& toneG

*drumuri*&&)2J2&& m3.

;.9 Uti*/! &i


49/56

Uti*/! p!ntru *u#r6ri 5ri#o*! $unt

*două tractoare ?*>2&G

* un tractor ?*/2& G

*două pluguriG

*tocătoare pentru silozG

*combinatorG

*semănătoare @?9*3!G

*cultivatorG

*grapăG

*frezăG

*cositoareG

*balotieră cilindricăG

*5%C

*5=T

*greblă mecanicăG

*remorcă monoa)Gremorca bia)ialaG

CAPITOLUL =

SISTEMUL DE >TRE2INERE

=.1 >ntr!'in!r! ,#i*or p! ti)p +! irn6

49


50/56

:doptarea acestei tehnologii de crestere si e)ploatare, stabulatia legata a vacilor de lapte,se

impune ca solutie de intretinere, deoarece intruneste cerintele legete de sanatatea animalelor impuse

de legislatie sanitar*veterinara romaneasca cat si cea din spatiul ?=. ?n avanta$ al stabulatiei legate

iarna este acela ca animalele sunt prote$ate de conditiile meteorologice nefavorabile ale iernii.

4ura$area se face in iesle,cu a$utorul remorcii tehnologice, frontul de fura$are permitandu*le

animalelor un spatiu larg de miscare. %n iesle se pun la discretie calupuri de sare.

:daparea se face in adapatori cu supapa, individuale cu a$utorul conductelor de

adapare.:daposturile pe timp de iarna sunt prevazute cu padocuri e)terioare,unde animalele se pot

misca,ferindu*le da anumite boli.

=.- Intr!'in!r! ,#i*or p! ti)p +! ,r6

9e timp de vara vacile sunt intretinute in tabere de vara. %n cazul pasunarii vacilor li se

asigura umbrare cu adapatori pentru a se putea odihni.

0in acest punct de vedere pasunatul pe timp de vara este economic.%n taberele de vara se va

avea in vedere e)istenta unei surse permanente de apa,iar umbrarele sa fie bine construite pentru a

putea prote$a animalele de caldura torida a verii si pentru a le ocroti de ploile torentiale.

CAPITOLUL ?

EFICIEN2A ECONOMICĂ

?.1.C*#u*u* pro&itu*ui

50


51/56

E*!)!nt! n!#!$r! $tu+iu*ui !#ono)i#

Prin#ipii 5!n!r*!

4erma cu vaci este un ecosistem, o formaţie biologică, o unitate spatio temporară, un nivel de

organizare a materiei vii, tot atât de real ca şi individul şi populaţia. 4erma are câteva atributesimilare cu cele ale individualei şi populaţiei, astfelE

- o structură, o compoziţie bine definităG

- o anumită BontogenieQ adică apare, se dezvoltă şi dispareG

- o anumită coeziune, coadaptare a structurii şi funcţiilor componentelor sale care îi conferă

stabilitate.

4erma cu vaci cuprinde astfel, în termeni zootehnici, următoarele componenteE

* populaţia de animale utilizată, alegerea raselor se face în funcţie de capacitatea de

adaptabilitate la mediul e)istent, rezistenţă la boli, longevitate productivă şi producţia totală. #u

trebuie să se negli$eze nici importanţa conservării diversităţii materialului genetic.

4actorii de mediu zilnicG

- factorii de climat -temperatură, umiditate, radiaţieG

- adăpostG

- spaţiu de cazareG 4actorii de mediu biologicE

- factori nutritivi -fitocentoză utilă şi apăG

- interacţiuni socialeG

- %nteracţiuni se)ualeG

- interacţiune cu omulG

- paraziţiG

- prădătoriG

- microorganisme simbiotice şi saprofite.

9rocurarea materialului biologic se face prin şi cu a$utorul specialiştilor din reţeaua de

reproducţie şi selecţie a animalelor cu a$utorul asociaţiilor crescătorilor de taurine.Mdată ferma instituită sau în curs de înfiinţare se iau autorizaţii de funcţionare din partea

0:0R, MCMT, serviciul veterinar, sanepid, secţia financiară, oficiul de protecţia mediului, oficiul

pentru protecţia muncii, şi aprobările necesare legate de 9@% -pompieri.

51


52/56

C8!*tui!*i +! !


53/56

Concentrate 3&&& H !&& H 3&& H &"&&H"&& J /3&& 6g H 3&& 6g J "!&& ) &,&" J 23 leiTotal J ! cap J .> lei:mortizarea. +n cazul în care am construit un gra$d nou amortizarea este deE

!>./ leiL an

%nstalaţie de adăpat

&&& lei & ani J&& leiL an

:parate muls

2&&& & ani J2&& leiL an

Total amortismente J 23>./ leiLan

53


54/56

CAPITOLUL @

CONCLU:II

Mbiectul prezentului studiu l*a constituit elaborarea unui proiect pentru o fermă de vaci cu

circuit închis, amplasată în 9odişul 5oldovei,în Comuna 5unteni de $os, $udeţul 7aslui.

;ona în care se găseşte microferma se caracterizează prin condiţii favorabile din punct de

vedere climatic şi economic pentru obţinerea unei producţii zootehnice eficiente. +n această zonă

creşterea animalelor în general, şi a taurinelor în special, a ramas o ocupaţie de bază a locuitorilor,

e)istând resurse financiare pentru obţinerea fura$elor de volum. 4erma dispune de o buna aşezare

geografică în vederea valorificarii subproduselor obţinute, catre cele doua oraşe, 7aslui respectiv

%aşi.

(ucrarea şi*a propus proiectarea fermei astfel încât să asigure o producţie eficientă care să

permită recuperarea investiţiilor. (ucrarea cuprinde proiectarea activităţilor de producţie într*un an

calendaristic.

+ntreaga cantitate de lapte obţinută este livrată către diverşi cumpărători sub formă de lapte

marfă.

+n fermă se practică însămânţări artificiale cu material seminal congelar provenit din centrele

de testare a taurilor performanţi.

54


55/56

+n viitorul apropiat ferma îşi propune să*şi lărgească dimensiunile aceasta însemnând

achiziţionarea de utila$e şi maşini în vederea ambalării laptelui, de procesare a iaurtului şi încercarea

de a obţine brânzeturi de înaltă calitate,toate aceste ducând la creşterea efectivului de bovine din

ferma.

BIBLIOGRAFIE

1. A,r,r!i T!on*3&&3

,,:gricultura generala * vol %%* =d. %on %onescu de la 1rad, %asi

-. C8irn A.Ciur! I. Gn+u E.Un5ur!nu G.31@@93

?nele consideratii privind rentabilitatea productiei de lapte de vaca in ferme de diferite marimi*

(ucrare st. ?.@.:.5.7. %asi, vol


56/56

Tehnologia producerii si conservarii fura$elor* =d. %on %onescu de la 1rad, %asi

?. Mr5rit Io*n+ C8!*ru An3 1@@?

JJ4iziologia animalelorUU* =d %on %onescu de la 1rad,%asi

=. U/i# V. $i #o*4.

Tehnologia cresterii bovinelor K3=d 0idactica si 9edagogica 1ucuresti

proiect la disciplina cresterea bovinelor

Documents

Transcript of proiect la disciplina cresterea bovinelor