Cresterea sturionilor

of 21 /21
1 Cresterea sturionului CERCETĂRI PRIVIND CREŞTEREA SPECIEI ACIPENSER STELLATUS ÎN MODULE DE CREŞTERE SUPERINTENSIVĂ DE TIP ACVARIU Victor CRISTEA*, Iulia GRECU*, Cornel CEAPA *, Veronica CRISTEA.*, Marlena TALPES **, A. ROŞU* * Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Catedra Pescuit si Acvacultura str. Gării, Nr. 61-63, Galaţi, ** I.C.D.P.I.P. Galaţi, str. Portului, Nr. 2-4, Galaţi " Faptul că stocuri abundente de sturioni încă mai există este un mister pentru orice naturalist care observă lupta tacită între om şi natură". Karl Baer, 18601. Introducere Scăderea drastica a stocurilor de sturioni din bazinul inferior al Dunării ca urmare a impactului antropic negativ asupra zonelor de reproducere naturala si a pescuitului abuziv, impune un efort de cercetare dirijat în special pentru protecţia si redresarea acestor stocuri. De aceea, restabilirea stocului de sturioni prin reproducere artificială si creştere in condiţii de mediu favorabile au făcut obiectul unor programe speciale de cercetare –dezvoltare pe plan mondial.În acest context se înscriu şi cercetările noastre de creştere superintensiva a puilor de Acipenser stellatus, specie extrem de valoroasa din punct de vedere economic, intr-un sistem recirculant cu incinte tip acvariu, conceput şi realizat in cadrul catedrei de “Acvacultură şi pescuit”.În experimentul nostru am luat în considerare atât factorii biologici cât şi cei mediali (pH, temperatura apei, oxigenul dizolvat, amoniac, azotiţi, azotaţi etc.) care ar putea influenţa procesul de creştere. Materiale si metode Experimentul a fost realizat de manieră adaptativă, fiind pentru prima oară în România când se creşte puiet de păstrugă într-un sistem superintensiv de creştere tip acvariu. Caracteristicile tehnice ale sistemului recirculant de creştere-model experimental Sistemele de creştere recirculante pot fi considerate ca fiind un complex de instalaţii care asigură aductiunea si recircularea apei in cantitatea şi calitatea dorită, asigură incintele de creştere adaptate la particularităţile biologice şi etologice ale speciei de cultura si asigură monitorizarea factorilor abiotici ce acţionează asupra sistemului. Desigur, proiectarea acestui complex de instalaţii este în strânsă corelaţie cu producţia planificată şi cu ciclul de producţie ales. Din punct de vedere constructiv sistemul nostru recirculant este alcătuit din: unitate modul de creştere unităţi de condiţionare a calităţii apei, format din:

Embed Size (px)

Transcript of Cresterea sturionilor

  • 1. Cresterea sturionului CERCETRI PRIVIND CRETEREA SPECIEI ACIPENSER STELLATUS N MODULE DECRETERE SUPERINTENSIV DE TIP ACVARIUVictor CRISTEA*, Iulia GRECU*, Cornel CEAPA *, Veronica CRISTEA.*, Marlena TALPES **, A. ROU* * Universitatea Dunrea de Jos Galai, Catedra Pescuit si Acvaculturastr. Grii, Nr. 61-63, Galai,** I.C.D.P.I.P. Galai, str. Portului, Nr. 2-4, Galai" Faptul c stocuri abundente de sturioni nc mai exist este un mister pentru orice naturalist care observ lupta tacit ntre om i natur". Karl Baer, 18601. IntroducereScderea drastica a stocurilor de sturioni din bazinul inferior al Dunrii ca urmare aimpactului antropic negativ asupra zonelor de reproducere naturala si a pescuitului abuziv,impune un efort de cercetare dirijat n special pentru protecia si redresarea acestorstocuri.De aceea, restabilirea stocului de sturioni prin reproducere artificial si cretere in condiiide mediu favorabile au fcut obiectul unor programe speciale de cercetare dezvoltare peplan mondial.n acest context se nscriu i cercetrile noastre de cretere superintensiva apuilor de Acipenser stellatus, specie extrem de valoroasa din punct de vedere economic,intr-un sistem recirculant cu incinte tip acvariu, conceput i realizat in cadrul catedrei deAcvacultur i pescuit.n experimentul nostru am luat n considerare att factoriibiologici ct i cei mediali (pH, temperatura apei, oxigenul dizolvat, amoniac, azotii,azotai etc.) care ar putea influena procesul de cretere.Materiale si metodeExperimentul a fost realizat de manier adaptativ, fiind pentru prima oar n Romniacnd se crete puiet de pstrug ntr-un sistem superintensiv de cretere tip acvariu.Caracteristicile tehnice ale sistemului recirculant de cretere-model experimentalSistemele de cretere recirculante pot fi considerate ca fiind un complex de instalaii careasigur aductiunea si recircularea apei in cantitatea i calitatea dorit, asigur incintele decretere adaptate la particularitile biologice i etologice ale speciei de cultura si asigurmonitorizarea factorilor abiotici ce acioneaz asupra sistemului. Desigur, proiectareaacestui complex de instalaii este n strns corelaie cu producia planificat i cu ciclulde producie ales.Din punct de vedere constructiv sistemul nostru recirculant este alctuit din:unitate modul de cretereuniti de condiionare a calitii apei, format din:1

2. - unitatea de filtrare a apei;- unitatea de sterilizare a apei;- unitatea de aerare-oxigenare a apei;instalaie de distribuie a apei la modulul de cretere;a) Modulul de cretere (fig. 1) este reprezentat de 4 acvarii octogonale realizate dinsticl cu grosimea de 10 mm. Forma i dimensiunile acvariilor au fost stabilite n funcie deetologia speciei Acipenser stellatus ce face obiectul creterii i de indicatorii bio-tehnologici ce urmeaz s fie aplicai. De asemenea, la alegerea formei (octogon) s-a avutn vedere asigurarea unei ct mai uniforme circulaii a apei la nivelul fiecrei uniti decretere, respectiv o ct mai omogen distribuie a oxigenului n masa apei. Fig. 1. Unitile sistemului de cretere superintensiv tip acvariu Adncimea apei, dimensiunile n plan, respectiv volumul de ap corespunztoare uneiuniti de cretere au avut n vedere s asigure, n condiii de fiabilitate i eficien ctmai crescut, exigenele tehnologice specifice sistemelor intensive de cretere.Numrul unitilor de cretere preconizat a asigurat o flexibilitate corespunztoare n ceeace privete indicatorii biotehnologici urmrii, precum i posibilitatea efecturiirepetiiilor necesare experimentrii tehnologiei.b) Unitatea de condiionare a calitii apei are drept scop s controleze i s menin ndomeniul optim principalii parametri fizico-chimici ai apei, anume: coninutul n oxigen,concentraia n azot amoniacal, concentraia n particule solide, pH-ul i dioxidul decarbon. Astfel, pentru controlul particulelor solide i al concentraiei n azot amoniacal s-aprevzut o unitate de filtrare (fig. 2) care este alctuit principial dintr-o succesiune destraturi filtrante, cu funcii diferite:2 3. filtrul mecanic din material poros (MP), n grosime de 30 cm, la nivelul cruia urmeazs fie reinute particulele grosiere; filtrul biologic propriu-zis, alctuit dintr-o succesiune de materiale filtrante (agregatmineral de dimensiuni diferite i diverse materiale ceramice), n care se realizeazdenitrificarea apei; filtrul chimic, realizat din carbon activ, la nivelul cruia se finalizeaz procesul decondiionare a calitii apei.Unitatea de sterilizare i dezinfectare a apei este reprezentat de o instalaie cu lampUV, montat pe circuitul principal de alimentare cu ap condiionat a acvariilor.Caracteristica funcional de baz a instalaiei este puterea nominal (3000 W), puterecare asigur cantitatea de radiaii n gama de lungimi de und optime pentru tehnologic. Fig. 2. Detaliu sistem de filtrare biologic a apeiPentru asigurarea concentraiei de oxigen dizolvat (DO) la nivelul impus de gradul deintensivitate al populrii s-a prevzut o unitate de aerare-oxigenare. Aceasta este formatdin dou compresoare Hagen cu debitul de 1,5 mc/h, montate n filtru, respectiv la nivelulfiecrui acvariu.c) Instalaia de distribuie a apei i aerului la modulul de cretere este alctuit dintr-unsistem de pompe, tuburi i armturi ce asigur debitul tehnologic necesar pentru fiecaredin unitile modului. Traseele instalaiei de distribuie, respectiv modul de pozare alacesteia au fost condiionate de modul de amplasare al acvariilor. 3 4. Modul de distribuie al apei la fiecare compartiment al sistemului de cretere, precum ievacuarea apei din acestea asigur o optim circulaie a apei n fiecare acvariu (fig. 3),aspect deosebit de important n condiii de intensivitate cnd este necesar s fievalorificat integral volumul (mediul) de cretere.Funcionarea instalaiei de distribuie a apei la parametrii de regim impui (presiune,debit, vitez etc.) este asigurat cu ajutorul unor pompe centrifugale ale crorcaracteristici funcionale (nlime de pompare i debit instalat) sunt adecvate cerineitehnologice.Caracteristicile constructive finale ale unitii de condiionare au permis realizareaurmtorilor parametrii tehnologici ai sistemului ( tabelul 1).Circuit apa filtrata si recirculataCircuit apa uzataCircuit oxigenare Fig. 3. Circulaia apei i aerului n acvariile de cretere4 5. Tabelul 1. Parametrii tehnologici ai sistemului recirculantPermeabilitatemedie filtru 3,6 mm/secbiologic:funcionare69,8 mm/secn conductereparaie131,5 mm/secViteze filtrufuncionare1,5 mm/secn materialreparaie2,9 mm/secalimentare 32,8 mm/secViteze acvariievacuare 16,4 mm/secDebite mediialimentare 1400 l/h(1000-4200)pompe evacuare 1500 l/h(1100-4300)Organizarea experimentului de cretere n sistem recirculant aspeciei Acipenser stellatus.Un lot de 400 pui de Acipenser stellatus, provenind din Baza de Cercetri i MicroproducieBrate, n vrst de 45 zile, a fost distribuit n cele patru acvarii cu urmtoarea, astfel: B1 100 exemplare/bazin, B2 100 exemplare/bazin, B3 75 exemplare/bazin, B4 125exemplare/bazin. Exceptnd densitile de populare care au fost diferite (3 i 5 ex/l),variantele experimentale au demarat n aceleai condiii de lucru:-pui provenind din acelai lot, masa corporal 1,4 0,200 g/ex, hran natural ifuraj convenional tip CCP ;-debitul de alimentare al incintelor de cretere 4 l/min., asigurndu-se o recirculare antregului volum de ap al incintei ntr-un interval de 8h .Datorita apariiei unor manifestri specifice, legate pe de o parte de condiiile decaptivitate i pe de alt parte de hrana administrat, probleme justificate prinparticularitile ecobiologice ale unei specii de sturioni recunoscut pentru sensibilitateasa, observaiile noastre au evideniat necesitatea modificrii unor parametri tehnologici peparcursul celor 102 zile de experiment, ceea ce a determinat 4 etape de lucru diferiteprin densitatea de populare, raia de furajare i tipul de furaj (fig.4).Pentru fiecare etap de cretere s-au urmrit urmtorii parametri tehnologici, monitorizaisi determinai prin metodele clasice uzuale:regimul hidrochimic - periodicitatea urmririi zilnice a parametrilor fizico chimici ai apeidin incintele de cretere a fost stabilit la 5 ore pentru temperatur, pH i oxigen.Determinarea valorilor temperaturii i oxigenului s-a realizat cu oximetrul TIP OXI 315 i/SET fabricat n Germania, iar a pH-ului cu pH-metrul TIP TDS PAL.Optimizarea parametrilor furajrii (raie furajer, tip de furaj i numr de mese) ieficiena utilizrii diferitelor furaje utilizate (indicele de conversie al furajelor);Indicele de conversie al hranei s-a calculat cu formula:FCR = F /(Bf-Bi),unde F cantitatea de furaj administrat;(Bf-Bi) sporul de cretere.Bf, Bi biomasa final i iniialindicatorii creterii (rata instantanee a creterii, masa medie, biomasa total i sporul decretere al diferitelor variante experimentale) Rata specific de cretere a fost calculat utiliznd urmtoarea formula:G = [( ln Mf ln Mi )/ T ]*100 unde: Mf masa final, Mi masa iniial, T intervalul de timp(zile) supravieuirea materialului biologic. 5 6. Rezultate si discuiin prima etap (16.07.2002 - 15.08.2002), cele 400 de exemplare, avnd masa medie de1,4 g/ex. i biomasa total de 560 g au fost distribuite n patru bazine (B1, B2, B3, B4) cunorma de populare: 0,33 ex/dm3, 0,33 ex/dm3, 0,25 ex/dm3, respectiv 0,42 ex/dm3 (fig.5).Hrana administrat ntr-o zi reprezenta un procent de 100 % raportat la greutatea puilor,din care 50 % era reprezentat de hrana natural viermi oligochei, Tubifex sp., iar restulde 50 % era hrana artificial reprezentat de furajul CCPPPIPPetii au avut n permanen un comportament activ i au consumat hrana administratprefernd-o pe cea natural, astfel nct, dup o sptmn, masa medie era de 2,1 g/ex.Observaiile noastre au evideniat necesitatea reducerii raiei furajere de la 100 % la 15 %substan umed/zi i a hranei naturale de la 50 % la 10 %, pentru o optimizare aconsumului evitnd astfel acumularea substanei organice n sistem cu consecine asuprareducerii oxigenului dizolvat n ap.Se poate spune c n prima etap, n general, petii s-au comportat bine la condiiile decaptivitate i la hrana administrat.Cercetrile efectuate de noi au scos n eviden o mare variabilitate, ca rezultat almodului difereniat n care puii de Acipenser stellatus au asimilat hrana i deci au crescut.Este cunoscut faptul c n procesul schimbrii condiiilor de via, modificrile morfo-fiziologice au un caracter individual, n sensul c unele exemplare slbesc, iar altele crescn funcie de baza lor ereditar care se exteriorizeaz n fenotip.n etapa a II a (16.08.2002 - 5.09.2002), datorit pe de o parte unei mortaliti accidentaleprodus de ntreruperea alimentrii cu energie electric i pe de alt parte de apariiaunor exemplare mari, considerate n continuarea experimentului ca plus-variante, a fostnecesar redistribuirea materialului biologic n cele patru bazine (fig. 6). Cu acest prilejam efectuat o selecie n B4 a indivizilor cei mai bine adaptai condiiilor experimentale(plus-variante) n ideea de a obine forme care s supravieuiasc (s consume furajulC.C.P.) i s asimileze, deci un material biologic cu caracteristicile dorite de noi. ncelelalte trei bazine am introdus pentru testare un nou furaj, Trouvit (Nutra 2.0 Hendrix)n B1, n B2 am continuat administrarea furajului CCPPPIP iar n B3 am administrat doarhrana natural reprezentat de crustacei inferiori din genul Gammarus .La sfritul etapei II, perioad n care s-a trecut la administrarea de hran exclusivartificial, respectiv furaj Trouvit n B1 i furaj CCPPPIP n B2 (fr hran natural), s-anregistrat o supravieuire redus, probabil datorit ocului de adaptare, aa cum erafiresc. Factorul alimentar a acionat puternic, ori se tie c adaptarea se realizeaztreptat, prin aciunea permanent i de durat a unor factori mediali (n cazul nostruhrana). 6 7. Data nceperii experimentului: 16.07.2002 Numr total de exemplare: 400 Masa medie iniial (Wmi) = 1,4 g/ex Biomasa total (Bi) = 560 gEtapa I. Perioada: 16.07 15.08.2002 Obiective tehnologice: Adaptarea materialului biologic Testarea sistemului n condiii de cretere Conversia la hrana artificial Etapa II.Perioada: 16.08 5.09.2002Obiective tehnologice: Sortarea plus-variantelor i creterea difereniat aacestora Furajarea integrala cu hrana artificial Etapa III. Perioada: 6.09 25.09.2002Obiective tehnologice: Izolarea exemplarelor care nu s-au adaptat la hrnireaartificial Creterea exemplarelor adaptate exclusiv cu hranartificial Etapa IV. Perioada: 26.09 25.10.2002Obiective tehnologice: Reconversia la hran artificial a exemplarelor carenu s-au adaptat iniial la hranirea artificial Testarea furajului Nutra (Hendrix SpA) Data ncheierii experimentului: 25.10.2002 Numr total de exemplare: 122 Masa medie plus-variante: 57,8 g/ex (max 103 g/ex) Masa medie final (Wmf) = 21,66 g/ex Biomasa total (Bi) = 2643 gFig. 4. Organizarea experimentului de cretere i obiectivele pe etape 7 8. Cnd un factor medial, n cazul nostru hrana, acioneaz cu intensitate puternic,organismul animal este depit de posibilitatea de adaptare i n acest caz pot aparedeviaii exclusiv somatice similare mutaiilor. Aa putem explica apariia unordeformri ale coloanei la exemplarele care nu s-au putut adapta noilor condiiiexperimentale. Datele din literatur arat c apariia acestor fenomene estefrecvent n cazul cnd aciunea factorilor mediali (hrana) se manifest direct asuprametabolismului i dezvoltrii embrionare ceea ce este similar n experimentul nostru.Variabilitatea s-a manifestat i n aceast etap n limitele ereditare ale fiecruiindivid. Indivizii selecionai n B4 au continuat n etapa a II-a s asimileze furajul i screasc n greutate. De asemenea n B3 unde s-a administrat hran naturalsupravieuirea a fost bun (77 %).n aceast etap s-au putut calcula indicii de conversie pentru hrana distribuit nbazinele B3 i B4, raportndu-se cantitatea de hran administrat la diferena debiomasa total final i iniial.n etapa a III-a (6.09.2002 - 25.09.2002), n scopul recuperrii i consolidrii fiziologicea materialului biologic am administrat n bazinele B1 i B2 hran natural pentru adiminua mortalitatea. n aceast perioad s-a conturat i ipoteza c pierderilenumerice pot fi datorate de absena din compoziia furajelor a unor compuibiochimici care s asigure echilibrul biochimic corespunztor vrstei, tuturor puilor deAcipenser stellatus. Prin comparaie, exemplarele din B3, hrnite nc din etapa IIdoar cu hran natural, au avut o supravieuire excelent (94,8 %), iar exemplareleselecionate din B4, adaptate la hrnirea exclusiv artificial, au avut o supravieuirede 96,2 %, ceea ce exclude posibilitatea unei patologii datorat unor ageni patogenisau parazitari. Un aspect urmrit n aceast etap a fost i cel al optimizrii raieizilnice pentru exemplarele selecionate pentru a se atinge un indice de conversie ctmai mic (diminuarea pierderilor prin neconsumarea total a furajului distribuit/mas). Practic, i n aceast etap s-au putut calcula indicii de conversie pentruhrana distribuit n bazinele B3 i B4 (fig. 7).n etapa a IV-a, nemainregistrndu-se mortaliti, am redistribuit materialul biologicn cele patru bazine. Aceast schimbare a fost impus de faptul c unele exemplareselecionate (plus-variante), au atins mase individuale de peste 60 g i, n ideea de ale oferi condiii ct mai bune astfel nct rezultatele s nu fie influenate de eventualifactori negativi de mediu, cele 25 de exemplare selecionate (din B4), rezultate dinetapa a III-a, i la care s-au adugat alte 4 exemplare selecionate din celelaltebazine, s-au distribuit n bazinele B1 (14 exemplare) i B2 (15 exemplare). Deoarecerestul de pui de pstrug (94 exemplare) provenind din bazinul B3 hrnit cuGammarus, la fel ca i exemplarele salvate din B1 i B2, am considerat c expunerealor la un nou amestec de hran natural i artificial (50 %-50 %), ns pe o durat maimare dect la nceput, precum i vrsta diferit, va permite o adaptare a ntreguluilot neselecionat la hrana artificial (fig. 8). Rezultatele acestei etape, respectivcreterea n greutate a exemplarelor plus-variante i o supravieuire de 100 %, precumi creterea n greutate a exemplarelor cu hran mixt la care se adaug osupravieuire de 97,9 % pentru B3, respectiv 100 % pentru B4, ne demonstreaz oreuit a experimentului, chiar i pentru exemplarele neselecionate. 8 9. Etapa I. Perioada: 16.07 15.08.2002Indicatori tehnologici: Numr total de exemplare: 400 Masa medie iniial (Wmi) = 1,4 g/ex Biomasa total (Bi) = 560 g B1 B2B3 B4 Numr exemplare: 100Numr exemplare: 100 Numr exemplare: 75Numar exemplare:125 Norma de populare:Norma de populare:Norma de populare:Norma de populare:0,33 ex/dm30,33 ex/dm3 0,25 ex/dm30,42 ex/dm3Raie / zi = 100%* Wmi Raie / zi = 100%* WmiRaie / zi = 100%* Wmi Raie / zi = 100%* WmiTip furaj: CCPPPIP (50%) + Tip furaj: CCPPPIP(50%) + Tip furaj: CCPPPIP (50%) + Tip furaj: CCPPPIP (50%) + Tubifex (50%)Tubifex (50%) Tubifex (50%)Tubifex (50%)Etape tehnologice: Scdere raie furajer: 100% ----- 15% s.umed/zi Scdere pondere hran natural: 50 % ----- 10 % Scdere numr de mese/zi: 8 ----- 7 Ajustri funcionale i constructive ale sistemului de cretereB1 B2 B3 B4 Numr exemplare: 95 Numr exemplare: 95 Numr exemplare: 72 Numr exemplare: 70 Masa med. final = 2,81 g/ex Masa med. final = 2,92 g/ex Masa med. final = 3,17 g/ex Masa med. final = 3,04 g/exBiomasa final = 266,7 g Biomasa final = 263,1 gBiomasa final = 228 g Biomasa final = 212,5 gSupravieuirea: 95 %Supravieuirea: 90 %Supravieuirea: 96 % Supravieuirea: 56 % ** Datorit unei mortaliti accidentale (45ex) din cauza opririi alimentrii cuRezultate etapa I.Indicatori tehnologici:Numr de exemplare care au supravieuit: 327Masa med. final = 2,97 g/exBiomasa final = 970,3 gSupravieuirea: 81,75 % (93% fr a lua n calcul accidentul)Fig. 5. Schema tehnologic i rezultatele etapei I. 9 10. Etapa II.Perioada: 15.08 5.09.2002Indicatori tehnologici: Numr total de exemplare: 327 Masa medie iniial (Wmi) = 2,97 g/ex Biomasa total (Bi) = 970,3 g B1 B2B3B4Numr exemplare: 100 Numr exemplare: 100 ex Numr exemplare: 100 ex Norma de populare: 27 exMasa med. iniial = 2,22 g/ex Masa med. iniial = 2,42 g/ex Masa med. iniial = 2,51 g/ex Masa med. iniial = 9,47 g/ex Biomasa iniial = 222 gBiomasa iniial = 242,1 gBiomasa iniial = 250,5 gBiomasa iniial = 255,7 gRaie / zi = 10%* WmiRaie / zi = 10%* Wmi Raie / zi = 15%* Wmi Raie / zi = 10%* Wmi Tip furaj: Nutra Tip furaj: CCPPPIP Tip furaj: GammarusTip furaj: CCPPPIP Etape tehnologice: Scdere raie furajer: 10% ----- 7% s.uscat/zi Urmrire adaptare la hrnire integral cu hran artificialB1 B2 B3B4 Numr exemplare: 28 Numr exemplare: 31 Numr exemplare: 77 Numr exemplare: 26Masa med. final = 3,55 Masa med. final = 4,28 Masa med. final = 3,45 Masa med. final = 15,4 g/ex g/ex g/exg/exBiomasa final = 99,5 g Biomasa final = 132,7 g Biomasa final = 265,5 g Biomasa final = 400,5 g Supravieuirea: 28 % Supravieuirea: 31 % Supravieuirea: 77 % Supravieuirea: 96,3 % *Rezultate etapa II.Indicatori tehnologici: Numr de exemplare care au supravieuit: 162 Masa med. final = 5,54 g/ex Biomasa final = 898,2 g Supravieuirea: 49,54 %Fig. 6. Schema tehnologic i rezultatele etapei II.10 11. Etapa III. Perioada: 5.09 25.09.2002 Indicatori tehnologici: Numr total de exemplare: 162 Masa medie iniial (Wmi) = 5,54 g/ex Biomasa total (Bi) = 898,2 g B1 B2B3 B4Numr exemplare: 28 Numr exemplare: 31 exNumr exemplare: 77 ex Norma de populare: 26 exMasa med. iniial = 3,55 g/ex Masa med. iniial = 4,28 g/ex Masa med. iniial = 3,45 g/ex Masa med. iniial = 15,4 g/ex Biomasa iniial = 99,5 g Biomasa iniial = 132,7 gBiomasa iniial = 265,5 gBiomasa iniial = 400,5 gRaie / zi = 15%* WmiRaie / zi = 15%* Wmi Raie / zi = 15%* Wmi Raie / zi = 7%* Wmi Tip furaj: Gammarus Tip furaj: Gammarus Tip furaj: GammarusTip furaj: CCPPPIP Etape tehnologice: Urmrire recuperare la hrnire integral cu hran artificial Scdere raie furajer: 7% ----- 3,5% s.uscat/zi B1 B2 B3B4 Numr exemplare: 12Numr exemplare: 13Numr exemplare: 73 Numr exemplare: 25Masa med. final = 7,21 g/ex Masa med. final = 9,73 g/ex Masa med. final = 5,55 g/ex Masa med. final = 31,9 g/exBiomasa final = 86,5 g Biomasa final = 126,5 g Biomasa final = 405,5 g Biomasa final = 797,5 gSupravieuirea: 42,9 % Supravieuirea: 41,9 % Supravieuirea: 94,8 % Supravieuirea: 96,2 %Rezultate etapa III. Indicatori tehnologici: Numr de exemplare care au supravieuit: 123 Masa med. final = 11,51 g/ex Biomasa final = 1416 g Supravieuirea: 75,93 % Fig. 7. Schema tehnologic i rezultatele etapei III. 11 12. Etapa IV.Perioada: 26.09 25.10.2002 Indicatori tehnologici: Numr total de exemplare: 123 Masa medie iniial (Wmi) = 11,51 g/ex Biomasa total (Bi) = 1416 g B1B2 B3B4 Numr exemplare: 14 Numr exemplare: 15 ex Numr exemplare: 47 ex Norma de populare: 47 exMasa med. iniial = 30,4 g/ex Masa med. iniial = 28,9 g/ex Masa med. iniial = 5,87 g/ex Masa med. iniial = 5,99 g/ex Biomasa iniial = 425,5 gBiomasa iniial = 433 g Biomasa iniial = 276 g Biomasa iniial = 281,5 g Raie / zi = 5%* Wmi Raie / zi = 3,5%* Wmi Raie / zi = 15%* Wmi Raie / zi = 15%* Wmi Tip furaj: NutraTip furaj: CCPPPIP Tip furaj: Nutra + GammarusTip furaj: CCPPPIP + Gammarus Etape tehnologice: Urmrire reconversie la hrnire cu hran artificial (100% ---10%) Scdere raie furajer: 3.5% ----- 2,5% s.uscat/zi B1B2 B3B4Numr exemplare: 14 Numr exemplare: 15 Numr exemplare: 46 Numr exemplare: 47Masa med. final = 60,7 Masa med. final = 55,1 Masa med. final = 10,1 Masa med. final = 10,7g/exg/ex g/exg/exBiomasa final = 850 g Biomasa final = 826 g Biomasa final = 466 g Biomasa final = 501 gSupravieuirea: 100 % Supravieuirea: 100 % Supravieuirea: 97,9 % Supravieuirea: 100 % Rezultate etapa III. Indicatori tehnologici:Numr de exemplare care au supravieuit: 122Masa med. final = 21,66 g/exBiomasa final = 2643 gSupravieuirea: 99,19 %Fig. 8. Schema tehnologic i rezultatele etapei III 12 13. Furajarea materialului biologicPe durata experimentului s-a urmrit optimizarea parametrilor furajrii (raiefurajer, tip de furaj i numr de mese) i eficiena utilizrii diferitelor furajeutilizate (indicele de conversie al furajelor).n etapa I s-a realizat furajarea ad-libitum a materialului biologic urmrindu-seasigurarea condiiilor pentru adaptarea materialului biologic la condiiile de creteredin sistemul de cretere cu module tip acvariu.n etapele ulterioare s-a urmrit optimizarea raiilor furajere att pentru furajulartificial ct i pentru hrana natural (fig. 9), propunndu-se pentru exemplarele ntre20 i 100 g o raie zilnic optim de 2,5 % din biomasa total pentru hrana uscat i15% pentru cea umed.Indicele de conversie al hranei a variat ntre 1,3 i 1,24 pentru furajul artificial i 6,27i 8,73 pentru hrana natural (fig. 9).Datorit proporiei foarte ridicate a hranei neconsumate i dificultii evaluriicantitative a acesteia, n etapa I nu s-a putut calcula indicele de conversie. 60K furaj artificial (plus-variante) 10 K hrana naturala (um eda) Ratie furaj artificial 9 Ratie hrana naturala 508 Indice de conversie al furajului7Ratia furajera (%*Wmi) 406 30 54 2032 1010 0Initial Etapa I.Etapa II.Etapa III. Etapa IV. Etape de crestereFig. 9. Variaia raiei furajere si a indicelui de conversie al furajuluiIndicii de conversie ai hranei au fost foarte buni pentru fiecare tip de hran n parteprobabil i datorit condiiilor hidrochimice foarte bune din sistem. Indicele deconsum al hranei a variat n jurul valorii medii de 0,8. Compoziia chimic a furajelorutilizate este prezentat n tabelul 2.13 14. Nr.cSubstane FurajFuraj CCPPPIPrt. Nutra 2.0 (Hendrix)Protein brut54,00 %40,75 %,Umiditate 7,50 % 8,80 %Lipide18,00 %10,50 %Cenu10,00 %8,10 %SEN -21,50 %Celuloz0,60 % 10,35 %Fosfor1,45 % -Vitamina A16.000 U.I.Vitamina D3 2.300 U.I.Vitamina E250 mgSulfat de Cu5 mgTabel 2Comparnd indicele de conversie al celor dou tipuri de furaje administrate (Nutra 2.0produs de compania Hendrix pentru puiet de pstrv) i furajul pentru sturioni produsexperimental de CCP PPIP din Galai se observ valori apropiate (fig. 10).1.41.2 1Fig. 10. Indicele de0.8Nutra conversie al furajuluiNutra comparativ cuCCPPPIP CCPPPIP0.60.40.2 0 14 15. Creterea i supravieuireaIndicatorii biotehnologici ai creterii (masa medie, biomasa total, rata instantanee acreterii, i sporul de cretere) au fost urmrii la diferitele variante experimentale.Valorile medii ale masei individuale, biomasei totale i supravieuirii sunt prezentateseparat pentru fiecare bazin de cretere i ca valori medii pe etap n schemeletehnologice din figurile 12-16.Fig.11. Exemplar de pstrug la sfritul etapei I (3,5 g) i respectiv IV (145 g) decretere Variatia densitatii materialului biologic pe durata experimentului 120 Medii Plus-variante 100 Densitatea (ex./m )80 2604020 0 Etapa I.Etapa II.Etapa III.Etapa IVEtape de crestere Fig. 12 Variaia densitii de populare a materialului biologic 15 16. 6050 2.2278y = 1.5443xMasa medie (g/ex) 2R = 0.986640Masa medie plus-variante (g/ex)Masa medie (g/ex)Ecuatia de crestere a plus-variantelor30Ecuatia de crestere generala1.662 y = 1.1501x20 2 R = 0.954610 0Initial Etapa I. Etapa II. Etapa III. Etapa IV. Etape de crestereFig. 13 Evoluia masei medii i ecuaiile de cretere2.50 Furaj Nutra (Hendrix) Furaj CCPPPIP2.001.50%/zi1.000.500.00 B1-B2 (furajare integrala cu hrana artificiala) B3-B4 (50% furaj + 50 % Gammarus)Fig. 14 Evoluia ratei de cretere instantanee comparative pentru furajele Nutra (Hendrix) si CCPPPIP16 17. 7.00B1 6.00 B2B3Plus-variante 5.00 4.00%/zi 3.00 Datorita pierderilor numerice in faza III 2.00si transferarii unor exemplare ntre bazine nu s-a putut calcula SGR 1.00pentru B1, B2 si B3 0.00 I.II. III.Media Etape de crestereFig. 15 Evoluia ratei de cretere specifice (SGR) 100908070Supravietuirea (%)6050403020Supravietuirea medieSupravietuirea plus-variantelor100InitialEtapa I.Etapa II.Etapa III. Etapa IV.Etape de crestereFig. 16. Evoluia supravieuirii 17 18. Regimul hidrochimicDin evoluia parametrilor fizico-chimici se constat urmtoarea evoluie:-temperatura apei (fig. 17) n perioada de aclimatizare i jumtatea primei etapenregistreaz variaii relativ mari, care se nscriu n intervalul 20,5-26oC, motiv pentrucare, ulterior acest parametru a fost controlat permanent pan la sfritulexperimentului, temperaturile fiind meninute n jurul valorii de 20 o C;-pH-ul (fig. 18) nregistreaz variaii majore n perioada de aclimatizare a filtrului i nprima jumtate a etapei I-a iar ulterior se menine la valori care se nscriu nintervalul 7,4 7,6 uniti de pH, reacie optim pentru evoluia i dezvoltareamaterialului piscicol;oxigenul dizolvat (fig. 17), datorit nregistrrii unei scderi continue a valorilornregistrate n prima perioad a experimentului, a fost controlat i meninut ulterior lavalori ntre 7,4 i 7,6 mg/l valori considerate ca fiind optime pentru sturioni;amoniacul liber (fig.19) a fost prezent n sistem doar la nceputul experimentului, ncantiti foarte mici, sub 0,05 mg/l, ulterior nefiind detectat;-concentraia cationului amoniu (fig. 19) a fost foarte mare doar n perioada deaclimatizare a filtrului biologic iar apoi valorile s-au nscris n intervalul 0,05-0,1 mg/lvalori care nu afecteaz calitatea sistemului acvatic n care este crescut materialbiologic;-ionul azotit (fig. 19) care n perioada de aclimatizare a prezentat cantiti reduse nsistem, sub 0,05 mg/l, nregistreaz o cretere constant pn la jumtatea luniiaugust intrnd ulterior ntr-un regim de descretere, cu un minim la sfritul luniiseptembrie. Toate concentraiile determinate sunt cu mult mai reduse fa demaximele admise de standardele de calitate a apei utilizate pentru cretereamaterialului piscicol;-anionul azotat (fig. 19) nregistreaz n perioada de aclimatizare o concentraie mic,relativ constant, urmat de o cretere semnificativ, cu un maxim la jumtatea luniiaugust i o descretere continu pn la sfritul experimentului; valoarea maximnregistrat poate fi corelat cu incapacitatea materialului biologic de a consumaintegral hrana distribuit, substana organic acumulat fiind mineralizat prinfiltrarea biologic n prezena unei cantiti suficiente de oxigen.Evoluia tuturor compuilor cu azot prezeni n sistem poate fi apreciat ca fiind ndirect legtur cu eficacitatea filtrrii biologice utilizate chiar n condiiiledistribuirii unei cantiti foarte mari de furaj i a unei densiti de populare relativridicate.duritatea apei (fig. 20) n perioada experi-mentului corespunde unei duriti medii,maximele fiind nregistrate tot la mijlocul lunii august. Se poate aprecia c ncepndcu luna septembrie duritatea se micoreaz, ceea ce dovedete stabilirea unuiechilibru ntre calitatea apei n sistem i evoluia materialului piscicol.Duritatea carbonatic i dioxidul de carbon (fig.20) variaz invers proporional, nlimite normale, specifice unei ape optime pentru evoluia i dezvoltarea materialuluipiscicol in condiiile realizrii unei stri de stabilitate relativ a sistemului n condiiide cretere intensiv.18 19. unitati de pH7/ 6/7/ 6/ Oxigen dizolvat (mg/l)20 20 6.7 6.86.9 77.17.2 7.3 7.47.57.67.77.86.877.27.47.6 7.888.28.48.602 02 7/7/ 13 13 /2/200 00227/ 207/ 20 /2/200 007/22277/ 27 /200/2 0028/23/8/ 20 3/02 208/02 10/28/00 10 8/2/2 17 002 /28/00 178/2/2 24 00 /22 008/ 248/2/2 31 00 /22 00 28/9/ 31 Data/2 7/ 002029/ 029/ 14Data7/ 20 /20002 9/29/ 21 14 /2/200 00229/ Fig. 18 Variaia pH-ului9/ 2821/2/200 00102 2/59//22800/210 2 00 /1 2 2/10 20Temperatura /5 10 02/2/1Oxigenul diyolvat 009/ 102 20 /1022/Fig. 17. Variaia oxigenului dizolvat si a temperaturii apei 2002 10 /19/ 2002 0.0 5.010.015.0 20.0 25.030.0Temperatura ( oC)19 20. oNH4+, NH3, NO2- (mg/l)7/6/G, mg/l 7/ 206/0246810 12 1416200 0.05 0.10.150.2 0.25 0.30.3502 02 7/ 7/13 13/2 /2 00002 7/2 7/2020/2/2 00002 7/2 7/2727 /2/2 00 002 28/8/ 3/3/20 2002028/ 8/1010 /2/2 00 00 8/2217 8/ /217 00/22 00 8/224 8/24 /2 00/28/2 00231 8/ /231 00/22 00 9/2Data 7/209/ Data7/ 02 20 9/02 14/2 9/0014/29/2 00212 /2 00 9/219/2/2 2800/2200 9/ 2 28 10 CO2 /2 /500/2200 D totala 1010 2 /5 /1 /22/00201021002 Fig. 19. Variaia compuilor de azot/1 /1 D carbonatica2/ 9/ 20 20Nitriti02Nitrati1002/1Amoniu9/Amoniac 200201020 30 405060 7080NO3- (mg/l) Fig. 20. Variaia dioxidului de carbon, a duritii totale i carbonatice20 21. ConcluziiPentru buna funcionare a filtrului biologic este absolut necesar perioada de aclimatizare (ncrcarea treptat a sistemului cu material biologic) perioad n care parametrii fizico-chimici se stabilizeaz; Cunoscndu-se faptul ca prin filtrarea biologic se realizeaz mineralizarea substanei organice i transformarea ei succesiv n amoniu, nitrii i, in final, nitrai care se acumuleaz n sistem este necesar schimbarea periodic parial a apei din sistem pentru eliminarea acestora din urm; s-a aplicat o rata de nlocuire a apei din sistem n medie de 10% pe sptmn care, dup cum se vede din tendina de stabilizare a nitrailor la valori n jur de 10 mg/l, este suficient i corespunde exigenelor tehnologice; Calitatea optim a apei si pierderile numerice reduse din lotul martor, hrnit cuhran natural, ne determin s considerm c pierderile importante din etapele II iIII n bazinele B1 si B2 se datoreaz neacceptrii hrnirii integral artificiale;Sistemul a reuit s elimine cu succes hrana distribuit n exces (ad libitum) pe durata etapei I a experimentului si sa menin o calitate optima a apei; Evoluia parametrilor hidrochimici ai apei, pe durata perioadei experimentului se ncadreaz n limitele optime din punct de vedere tehnologic, fapt ce confirm eficacitatea sistemului de filtrare biologic proiectat i realizat; Toate rezultatele obinute privind supravieuirea, creterea i conversia la hrnirea furajat exprim posibilitatea utilizrii furajului administrat n experiment n condiii de cretere superintensiv.BibliografieBovendeur, J., 1987. Design and performance of a water Recirculation System for High-Density Culture of the African Catfish, Clarias gariepinus (Burchel 1822), Aquaculture, 63.Enita Bordeaux, 1986 L sturgeon Acipenser baeri, cahiers des especes aquacoles, Bordeaux;Odd-Ivar Lekang, Helge Kleppe, 1999. Efficiency of nitrification in trickling filters usingdifferent filter media. Aquacultural Engineering 21 (2000), 181-199.Oprea L., Georgescu R., 2000 Nutriia i alimentaia petilor, Bucureti, Editura Tehnic;Talpe M., Patriche N., Pecheanu C. 2001. Perspective privind creterea sturionilor n romnia. Simpozionul internaional Alimentele i sntatea la nceputul mileniului III, Galati, Romania.Timons, M.B. and Losordo, T., 1991. Aquaculture water reuse systems: engineering design and management, Developments in aquaculture and fisheries science, vol.27, 309 p.Wheaton, F.W., 1985. - Aquacultural Engineering. Robert E. Krieger Publishing Company,Malabar, Florida, 708 p.Williot, P. (Ed.), 1991. - Acipenser. Actes du Premier Colloque international surlesturgeon, Bordeaux, Cemagref Publications, 519 pp. 21