UNIVERSITATEA TEHNICA ,,GH.ASACHI” IASI

FACULTATEA TEXTILE PIELARIE SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

CATEDRA TEHNOLOGIA SI DESIGNUL PRODUSELOR TEXTILE

PROIECT DE AN

INDRUMATOR PROIECT STUDENT:

CONF.DR.ING.RADU C.D. Apostu Andrei

2009-2010

Tema poiect:

Sa se proiecteze un flux de finisare pentru un articol de bumbac 100% vopsit in fir cu destinatia camasi barbatesti.

Fluxul tehnologic:

1. Fierbere alcalina2. Spalare fierbinte3. Spalare rece4. Albire cu H2O2

5. Spalare6. Stoarcere7. Uscare8. Tesere9. Pregatire partizi10.Apretare11.Uscare12.CTC13.Metrat14.Ajustat15.Ambalat

1. Fierberea alcalina

Articolele crude sunt hidrofobe din cauza prezentei insotitorilor naturali pe suprafata exteriora/interioara a fibrelor.

Acestea sunt fragmente de lignine,hemiceloze,substante pectice,ceruri,grsimi vegetale,substante anorganice si pigmenti.

Ele sunt substante macromoleculare de regula insolubile in apa si confera materialelor o culoare specifica tensa,galbuie-cenusie. Pentru indepartarea lor,pentru a obtine materiale hidrofile cu capacitate de sorbtie a reactivului chimic si a colorantilor este necesaraindepartarea lor de pe tesatura si siccindarea lor in fragmente mai mici care devin solubile.

Fierbarea alcalina se face pe sisteme discontiunuie in autoclave de mare capacitate la temperaturi de 130-1400 C si presiune de 3-4 ata.

In mod semicontinuu pe instalatia pad-roll care inseamna fulardare prin impregnarea materialelor cu solutii si stoarcerea si desafarsirea reactii de indepartare a insotitorilor intr-o camera de reactie termica prin rulare in prezenta aburului ca agent termic si un continut de umiditate.

Solutia de fierbere alcalina contine:

NaOH Na2CO3

Na2SiO3

Un reducator Un tensid

Agentii alcalini au rolul hidrolizei-distrugeri si indepartari impuritatilor de pe material,silicatul formeaza o masa care absoarbe impuritatile bumbacului limitand redispunerea lor pe material. Are si un rol anticoroziune la nivelul partilor metalice ale utilajului.

Reducatorul are rolul de a limita degradarile bumabcului prin oxidarea in prezenta NaOH.

Dupa fierberea alcalina se face o spalare fierbinte si apoi una rece pentru indepartarea impuritatilor.

Prezenta tensidelor in solutia de fierbere alcalina determina o actiune de udare,emulsionare a impuritatilor,contribuind la indepartarea petelor la

intensificarea gradului de alb si la mentinerea in suspensie a impuritatilor in baia de spalare dupa fierbere.

Pregatit partizi

Operatia de pregatit partizi este comuna pentru oricare tip de proces tehnologic care implica finisarea materialelor.

Prin aceasta operatie se urmareste formarea de partizi cat mai unitari, eliminarea defectelor, petelor sau corpurilor straine ramase accidental din operatiile anterioare de formare a tesaturii.

Pregatitul partizi este operatia de coasere cap la cap a bucatilor, inscrierea pe fiecare bucata a dimensiunilor si numarului de bucata in fisa de lot.

Operatia presupune existenta unei fise de lot.

Fisa de lot este un document de urmarire si de organizare a productiei.

UscareaUscarea este operatia termica de indepartare a apei prin incalzirea umiditatii

si evaporarea ei este operatia cea mai costisitoare (care costa cel mai mult din finisajul textil). Este mult mai eficienta indepartarea apei pe cale mecanica decat pe cale termica.

Intr-un flux tehnologic de finisare uscarea intervine cel putin o data pentru ca materialul textile trebuie livrat beneficiarului intotdeauna in stare uscata.

Ca procedeu de uscare are 2 variante:

Uscarea prin convective- care inseamna circularea unui flux de aer cald peste materialul textile umed , aer care incalzeste materialul si umiditatea preluand vaporii de umiditate din material si evaporandu-l din zona de uscare.

Uscarea prin conductibilitate termica- procedeul presupune trecerea materialului textil peste suprafate incalzite a unor cilindri metalici care prin contact fizic direct transfera caldura de la suprafata metalica la materialul textile si umiditatea pe care o contine.

Umiditate se incalzeste pana la vaporizare cand paraseste materialul sub forma de vapori de apa iar materialul ramane cu un continut de umiditate mai mic.

Conducerea corecta a procedeului de uscare inseamna corelarea parametrilora agentului de uscare:

Continutul de umiditate, x(kg de apa / kg de aer uscat)

Umiditatea relativa a aerului,φ care este dat de conditiile metrologice si

de anotimp;

Valoarea entalpieii J(kg/kg aer uscat) continutul caloric al aerului

Temperatura aerului –t0- temperature initiala

–t2-temperatura aerului la iesirea din calorifer

–t1- temperatura aerului dupa uscare

Materialul textile se usuca atata timp cat presiunea de vapori din interiolul materialului este mai mare decat presiunea de vapori a umiditatii din aer.

Viteza de uscare depinde de :

Natura materialului textile ;

Materialele hidrofobe determina uscarea rapida la continutul de umiditate finala mai mici din cauza capacitatii reduse de a retine apa;

Forma de prezentare: stofa, fire ;

Umiditatea initiala a materialului;

Parametrii agentului de uscare ;

In perioade initiale viteza de uscare depinde de temperature si viteza de circulatie a agentului de uscare (aer). In perioada urmatoare viteza de uscare depinde de transferul umiditatii din pori si interstitii catre exteriorul materialului. Un rol determinant avand grosimea stratului de material. Ca urmare a diferitelor forme de prezentare a materialului: covoare, stofe, tricoturi, manusi, palarii, fire infasurate pe bobine, pe suluri de U, fire sub forma de baloturi.

Bibliografie:

Curs: “Finisarea Produselor Textile”-conf.prof.dr.ing. RADU C. D

LABORATOR

FINISAREA PRODUSELOR TEXTILE

INDRUMATOR: STUDENTA:

CONF.DR.ING.RADU C.D. Apostu Andrei

2009 -2010