PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE … Tabara de sculptura "George Apostu• - cea mai ......

8
PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE CULTURĂ ŞI TE "GEORGE APOSTU"- BACAU III (NR. ) 1c4 300 LEI www.cimec.ro

Transcript of PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE … Tabara de sculptura "George Apostu• - cea mai ......

Page 1: PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE … Tabara de sculptura "George Apostu• - cea mai ... Festivalul national de poezie George Bacovia dă ocazia ... "George Apostu", Editura

PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE CULTURĂ ŞI ARTE "GEORGE APOSTU"- BACAU • ANUL III (NR. 5-6) 1994 • 300 LEI

www.cimec.ro

Page 2: PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE … Tabara de sculptura "George Apostu• - cea mai ... Festivalul national de poezie George Bacovia dă ocazia ... "George Apostu", Editura

�[3@\�[3[{11][3 �) Ga/erla de alU a Centrului "Geotpe Apostu" cu un aspect

nou, modernizat fn cursul acestei veri, a fost locul desfişurtrll unor ample manffest4rl expozitionale care s-au bucurat de prezenta unul numeros public pentru care acest spatiu a devenit un reper constant al Interesului pentru valorile culturale autentice.

·

"Forme fn timp"· expozitie de sculptură decorativă în lemn laică şi religioasă organizată în colaborare cu Centrul Judetean al Creatiei Populare Bacau. Centrul Creatiei Populare a reunit în această expozitie lucrări ale absolventilor clasei de sculptura în lemn a Şcolii de Artă precum şi sculptură religioasă realizată de artişti populari sub conducerea meşterului Alexandru Hutanu. Pentru prima oară într·un

spatiu laic au fost expuse lucrări de artă decorativă în lemn cu caracter religios.

Practic, întreaga structură artistică a·unei biserici a fost instalată în galeria Centrului, înainte de a fi ambalată şi transportată acolo unde va rămâne peste timp: într·o biserică, undeva în Maramureş.

"Masca - o s4rb4toare continua • • o explozie de culoare şi de'forme insolite

reprezentând unele dintre cele mai expresive obiecte magice folosite în ritualurile prilejuite de sărbătorile milenara ale neamului. O prelungire parcă a frumoasei nebunii generate de jocul caprei, al ursului, sau al călutului. Măşti provenite din judetele laşi, Galati, Vaslui, Suceava, Botoşani şi Neamt, s·au întâlnit pentru prima oară împreună pe simezele băcăuane, urmând a fi itinerate­din nou o premieră-în toate judetele reprezentate.

"Lumea copl/4rlel" • sub acest titlu pictorita Carmen Poenaru Găină a deschis prima ei personală. Artista, laureată a Premiului UAP la "Saloanele Moldovei" din acest an, a expus lucrări din ultima perioadă de timp în care a explorat teritoriul magic, plin de culoare şi farmec al vârstei inocentei.

Premiera teatrala ·în luna iulie a avut loc, la Bucureşti, la Teatrul Mic, premiera spectacolului "Victimele datoriei" de Eugen Ionescu, în regia lui Mircea MARIN şi scenografia lui Constantin CIUBOTARU, muzica Liviu DĂNCEANU, mişcare scenă Adina CEZAR. Productie a Centrului, realizată în formula teatrului pe contract, spectacolul a reunit în distributie cunoscuti actori a scenei româneşti: Mihai DINVALE; Mirela COMNOIU, Geo POPA, Ion HAIDUC şi Violeta BERBIUC.

Tabara de sculptura "George Apostu• - cea mai importantă manifestare a Centrului nostru a ajuns la cea de-a patra editie. Pentru prima oară, în aceasta toamna s-a lucrat sculptură de exterior, curtea şi grădina Centrului fiind acum înnobilate de prezenta acestor opere. Participanti la această editie au fost: Mariana MOROŞAMJ, Nalalia Vl..f>S[)VA, Ion TITOIU, Levenzon MATVEI, Constantin SINESCU, Dumitru JURAVLE, Mihai ISTUDOR şi Romei PERVOLOVICI, cu lucrările cărora ilustrăm acest număr de revistă.

UN AL.T CENTRU Specialiştii Centrului de

Creatie Bacău, in tentativa lor de a reconstrui un edificiu prea lesne demolat de valul revolutionar al sfârşitului lui 1989, - adică autenticul şi profunzimea spirituală a artei populare, ca o componentă pri· mOidială a Artei, în generali)Un activitatea lor într·o lumină nouă: cea a valorii neintinate

. de nici un program politic. Tn fapt gândul lor este dominat de o singură politică: cea a bunului simt.

Tn ultimii doi - trei ani, • şi trebuie să ne raportăm la acest răstimp dacă dorim să facem o retrospectivă care să vizeze o anumită evolutie şi transformare în bine a activită\ii acestei institutii -, au fost gândite o sumă de activităli specifice care reflectă preocuparea directă pentru valorificarea şi păstrarea a tot ceea ce este valoros in domeniul etno-folcloric în judetul Bacău. A prins viata proiectul creării unei bănci de date materializata prin existenla de Imagini foto şi video cu privire la cele mai Importante obiceiuri care se practică în zona.Tn general toate punctele din programele de lucru anuale au fost duse la bun capăt, realizându-se o comunicare di­rectă atât cu, cât şi intre artiştii populari de valoare, prin taberele de creatie ale olari lor, sculptorilor şi pictorilor, prin festivalurile-concurs p e

PERIODIC AL CENTRULUI INTERNATIONAL DE CULTURA

ŞI ARTE 'GEORGE APOSTU"- BACAU

domenii artistice şi prin colocviile care au reflectat ideea că, în acest spatiu, folclorul nu supravetuieşte numai, ci şi evoluează, în mod specific şi natural.

Există aici o perma· nentă preocupare şi în ceea ce priveşte promovarea talentelor tinere în toate formele de expresie artistică, dar în spe­c·ial in ceea ce priveşte literatura. O mentiune aparte merită manifestarea de promO\iune editorială, în fapt de promotiune a creatiei literare, denumită "ZILELE CĂRŢII -CĂRŢILE ZILEI" organizată trimestrial şi care prilejuieşte de fiecare dată un contact benefic între scriitor, editor, d�uzor de carte şi cititor. La fel, Festivalul national de poezie George Bacovia dă ocazia debutantilor din toată tara să se afirme în domeniul poeziei.

Tn ultima perioadă Centrul Creatiei Populare din Bacău a fost prezent în aten�a publicului cu o serie de activităţi pe care atât mass-media cât şi spectatorii le-au considerat drept succese. Organizarea Festivalului de teatru de la Slănic-Moldova adresat dramaturgilor debutanti şi artiştilor neprofesionişti, ar fi unul din exemple. De asemeni, nu poate fi omis succesul r�t de filmul "URSUL DE LA DĂRMĂNEŞTI", film docu· mentar-etnografic, la Festivalul national de imagini document

desfăşurat în toamna acestui an la Târgu-Jiu, unde, concurând cu 38 de alte filme şi vizionat de un juriu alcătuit din specialiştii cei mai renumiti în materie de etnografie, filmul mentionat a obtinut Marele premiu şi Trofeul festivalului.

Tn portofoliu! de proiecte al institutiei figureaza o seamă de gânduri, deocamdată, pe care ambitia şi energia le vor materializa.

O institutie "mică dar voinică"- spunea de curând un reporter despre Centru 1 Judetean de Creatie Bacău. Şi noi am dori să confirmam.

"Opriti Pamântul, vreau sa cobor/"- expozitie de caricatură organizată în premieră la Centrul "George Apostu". Cei doi expozanti, Victor Eugen MIHAI - VEM şi Constantin PAVEL au avut ca invitati la acest prim salon de caricatură şi doi importanti oaspeti din Olanda, domnii Peter NIEUWENDIJK şi Albert MOOLENAAR, preşedintele şi, respectiv, vicepreşedintele Federatiei Europene a Asociatiilor Caricaturiştilor (FECO). Marele succes de public al acestei expozitii ne-a convins să înscriem, anual, în programul nostru un salon de caricatură cu participarea unor cunoscuti artişti din tara şi din străinătate.

Nicolae Radu

Dacă ar fi mrba de un model de colaborare între institutii, atunci exemplul cel mai elocvent pe care-I. cunoaştem este acela al identitătii de opinie şi de actiune între Centrul Judetean al Creatiei Populare, Cenlnll International de Cultură şiAne "George Apostu", Editura "Plumb" şi Societatea Comercială "Melior" SA Bacău. Materializarea: manifestarea "Zilele cărţii - cărţile zilei", �unsă, iată, la cea de-a IV-a editie.

De acum bine cunoscută iubitorilor de cane, actiunea "Zilele cărţii- cărtile zilei" a fost determinală de numărul mare de autori băcăuani care au editat cărţi în decursul ultimilor doi ani. Fie şi numai aceasta şi ar fi suficient pentru legitimizarea unei manifestări menită să promoveze un dialog viu între cele patru elemente fără de care cartea n-ar putea exista: scriitor-edi­tor-difuzor de carte şi cititor.

Carmen MIHALACHE

Fiecare editie aduce în prim-planul atentiei publice programele unor edituri de prestigiu din tară, rea lizări şi proiecte scriitoriceşti şi prilejuieşte contactul direct ai publicului cu autori de valoare. Au fost prezente astfel în Bacău edirurile Nemira, Olimp, Du Scyle, Cartea Românească, Euromedia,Junimea, ca să nun1im doar căteva.

Scenariul manifestării devine de la editie la editie mai complex şi trezeşte un interes din ce în ce mai profund al publicului, întotdeauna atras de domeniul magic al slovei.

Instirutiile organizatoare pe care Je.an1 nominalizat sunt reprezentate de nişte Oameni. Şi după cum ştim "Omul sfinteşte locul".

V.M.

MINISTERUL CULTURII • CENTRUL PENTRU ADMINISTRAREA ŞI PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURII

Baclu Str. Ctfngu/u/18 cod 5500

TeUJ34-14.55.15 Far 034-17.10.83

tlit,..alia.�• Pag.2 www.cimec.ro

Page 3: PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE … Tabara de sculptura "George Apostu• - cea mai ... Festivalul national de poezie George Bacovia dă ocazia ... "George Apostu", Editura

" IDEI • INCEPUTURI • STUDII

ln colaborare cu Academia Români, Centrullnternajional de Culturi şi Arte "George Apostu" orR8llizeazil ln toamna fledrui an u.o simpo.rion naţional de estericll fuvitând personalitSti .rnarcante ale domeniului, care, In faţa u.oui fR!blic alcllluit In cea mal bunf parte din profesori, elevi de liceu şt din studen�u· ropun interesante dezbateri pe diverse teme. La cea d�NJ doua edlt e au foat susţinute, de clltre doamna Germina Cbiroiu li domnii AL usar, Grlsore Smeu, Maria AJitincll, Ioan Neacşu si Dumitru Radu aubstalltfale ptl!lcte de vedere stând sub ll"nericuf"Cuitura estericllla ldtyltul secolului XX". Publicllm mai )os captiVIIllta lntervenţi_e a domnului profesor Al. Husar arind ca subiect "Orasul Viltoruiid". Cea d�NJ treia edl�·e, des111şuratSlalinele lunii octombrie a acestui an, a avut ca invita pe academician Alexandru Surdu, profeaor dr. Alexandru Bo c, profesor dr. Marin A11lincll, profesor Ioan Neacşu1 Venera Cojocaru, lector universitar Şte/1JţJ Mu.oteanu şi dr. Dumitru Radu csre au expus noi consideraţii pe marginea operei lui Tudor VIanu ca estelician.

C.M.P.

Oraşul viitorului fragmente -

Aflasem de curând că Nicolas Schoffer va lucra cu "Grupul International d e Arhitectură Prospectivă"la programul unui oraş cibemetic experimental. Cum de mu� mă interesa urbanismul. organizarea mediului ambiental,1n speranta de a izbuti şi noi să făurim un univers locuibil, am dorit să-I cunosc. L·am 1ntâln� azi, aici, In inima Frantei, unde acest artist maghiar avea o expozitie retrospectivă la Muzeul Artelor Deco­rative din Paris.

Nicolas Schoffer a acceptat să stea de vorbă cu mine. E un om de peste 60 de ani, însă vioi şi jovial, ca un dirijor de orchestră care ar avea 30. Pe fata sa, trasă şi patinată, se aprind doi ochi incolori, adânci, aproape negri, distrati şi indulgenti, ca ochii bunicilor. Scund, manierat, bine 1mbrăcat, cu o mapă elegantă de piele neagră, mă prirri amabil când intrai 1n expozitie şi admise să ne retragem pentru a mă asculta 1n linişte. Mă invită Intr-un birou de alături. Observai atunci, că avea parul alb, iar pe masă o machetă a T umului Lumina Cibemetică dlestinat Parisului.

Intr-un ansamblu prospectiv, adică un ansamblu dle metode având ca tel organizarea prezentului datorită studiului ştiintific al vi�orului, zise el degaja!, e necesar să programăm o organizare a oraşului tinând seama de noile nevoi şi utilizând noile materiale şi noile tehnologii.

in trecut, oraşele se năşteau şi evoluau Incet, paralel cu dezvo�area firească · să zicem organică · a grupurilor aglomerate, şi fiecare functie se localiza pe măsură ce . apăreau nevoi conform unei scheme generale, tinând seama de zone, de configuratii, de climatul şi de functiile lor. Aceste scheme erau 1n cele mai mu�e cazuri radial · concentrice sau liniara. Ele comportau sau cereau totdeauna un nucleu, un centru, unde se Întâlneau religia, administratia, distribuirea şi consumarea diverselor produse. Acest centru era dominat de un punct s�uat mai sus, care era un simbol spiritual sau temporar şi semnul distinctiv al oraşului. Tot acest Intreg se dezvolta, se diversifica, stagna sau dispărea 1n functie de evolutia evenimentelor şi se înscria Intr-un ansamblu sectorial mai vast, creând un sistem relational dle schimb şi de comunicatie. Locurile, organizarea, structurarea functiilor umane se diversificau şi se dle�u 1n mod firesc. Această stare dle lucru s-a mentinut mai mu� sau mai putin bine până 1n momentul când au apărut primele semne ale exploziei demografice.

· Şi atunci, 1ntrebai eu, 1ntrerupându�. ce facem azi?

-Tocmai fiindcă, de la Renaştere

Incoace, art istul şi-a restrins activ�atea la scara atelierului său, iar arta, odată ieşită din atelier a luat drumul muzeelor sau al colectiei, lipsind astfel masa, oraşul, de binefacerea estetică a artei. Cu prea rare exceptii, omenirea n·a reuş� să creeze oraşe 1n care arta să joace rolul major.

Cunoaştem câteva oraşe vechi care sunt numite oraşe de artă: Venetia, Aorenta. partial Parisul, To­ledo.etc. Cunoaştem extraordinara atractie ce-o exer�ă ele. Majoritatea celor care le resimt farmecul nu sunt măcar conştienţi de valoarea reală a ace,Ştor oraşe. Sunt emotionati de cal�atea pe care n-o analizează, dar cwe le conferă acea încăntare psihică foarte specifică pe care adevăratul fenomen de artă il poate procura. De

ce să nu perpetuăm, să nu generalizăm, să nu socializăm această cal�te? De ce să nu clădim oraşe de artă? De ce n-am favoriza 1ncântarea psihică a omului 1n loc de a exacerba violenta sau resemnarea 1n loc de a Incuraja dezvoltarea medi�ătii - cu dezastruoasei& sale consecinte asupra cal�ătii oamenilor • practicând o urbanizare sălbatică şi antiestetică? De ce să nu 1nscriem pregătirea artisticA în elaborarea oricărui program urban 1n mod firesc şi inev�abil? in acestă perspectivă al doilea act al procesului prograrnatic este pregătirea artistică privind: t) structuri le, 2) volumele, 3) materialele, 4) culorile, 5) lumina, 6)sunetele, 7) spatiile exterioare, 8)

'spatiile interioare, 9)timpul. Explicăndu-mi că structurile ur­

bane sunt constitu�e. in marea lor maj�ate, C!J scopul de a facil� cele trei functii urbane: munca, odihna, recreatia, Nicolas Schoffer preciza că pregătirea estetică a acestei structuri se referă la programarea lor

atât1n timp cat şi 1n spatiu; 1n spatiu aceste structuri reprezintll scheletul urban pe care se grefează volumele; pe când structurile temporale 1nscrise în structurile spatiala astfel create sunt conditionata de schema generală a oraşului care s e organizează în înal�me. i n lăjime şi adâncime.

• Ţineti seama de faptul că 1n vremea noastră, cu dezvoltarea galopantă a t&hnologiei şi accelerarea co�siderabilă a constructiilor. ingineri dle tot felul au dlevanit arMecti absoluti ai elaborArii strudurilor urbane,lasănd la o parte pregăli_rea_artiştică_şi_croând mediul nostru 1ncoojliAIDr, artificial pe bazele economiei, profitului, speculatiei, precum şi, într-o oarecare măsură, pe bazele functiilor tehnice sau so· cial-tehnice. Cunoaştem, vai, rezu«atul. Este catastrofal. Cum să remediem această situatie? Pur şi simplu prin injectarea din nou a artei şi a artistului la locul lor major 1n elaborarea· acestor structuri. D.lmneavoastrA1ntelegetil Cal�ea unui oraş este în aceeaşi măsură determinată dle reuş�a sa artistică şi de calitatea umană şi nivelul cultural al locuitorilor săi.

Cum ar arăta un asemena oraş? 1ntrebai, dupA ce Ncolas Scholer Imi vorbi de cele două schema ce se completeazA reciproc şi reactioneazA în acelaşi mod una asupra �aia, creând astfel un model de autoraglare echilibrată {cibemetica) în care conceptie şi executie urmează una alteia potrivit procesului general.

in această dublă schemă este clar că oraşul se prezintă sub aceste aspecte esentiala, zise 1nfăjisăndu· mi noua chartă a oraşului: Ca loc definit al celor trei functii urbane ce formează structura sa de bază, avem: 1) oraşul conceptual, prin functionarea ansamblului acestor retele ca em�ătoare de informatii; 2) oraşul informativ, in sflrşit, prin controlul şi reglarea functionArii ansamblului acestor retele dator�ă centrului cibemetic; 3) oraşul cârrru�. Acesta trei oraşe sunt legate prin curenti retroactivi ce asigură un� ansamblului.

Primul, oraşul conceptual, este oraşul teoretic, în timp ce al doilea, oraşul informativ, şi al treiea, oraşul cărmuit , sunt oraşele executive.

Ceea ce aş vrea să re�ntiti · cele trei oraşe, adică cele trei fete ale oraşului sunt legate Intr-un fel de cor· don ombilical retroactiv, ca şi cele trei subcentre ale centrului cibemetic. CAt priveşte cele trei oraşe, centrul este oraşul cooceptual. El este legat de oraşul informativ şi de oraşul '*""'�·cela două oraşe CXliTllll�

din oraşul conceptual şi legându·se prin el care este, la urma urmelor, oraşul real, scheletul său, sistemul său neurovascular, sufletul său, dacă ne putem exprima astfel. Cordonul ce·l leagă pe de o parte de oraşul informativ asigură un du-te · vino per· manent şi liber.

Modelul pe care vi l-am prezentat şi pe care 11 propun aici este o pregătire conceptuală logică pănă 1n cele mai mici detalii. Această chartă este 1n realitate un proiect de programare urban, care precede orice executie. Am indicat aici cu exactitate unde se termină oraşul conceptual şi unde Incep cele două oraşe executive, fără ca prin aceasta să le separ, să le izolez, dlemonstrănd astfel că, la urlll8 urmei, oraşul nu e a�ceva decat o veşnică re1ncepere. Real�atea oraşului se întemeiază pe acel curent continuu care este viata.

Voiam să întreb despre executia acestui proiect. Dar Nicolas Schoffer reluă:

"Fireşte, 1n epoca locuintei cu pret ieHin, ar fi nesăbuit să vorbim de realizarea cetătii spatiodinamice . Totuşi problema nr.1 a omului problema socială • fundamentală, este ha�atul". Şi adaugă, ca pentru sine: • In privinta habitatului, nu existll nici economie, nici zgârcenie: toate mijloacele actuale trebuie folosite pentru îmbunătătirea lui, cel putin cu tot atâta ardoare câtă se depune pentru perfectionare diferitelor arme de război".

· Spunând acestea, temerarul arhitect, îşi vâră shemele 1n mapă, îmi Intinsa noua chartă, după el programul de functionare complexă, armonioasă a oraşului ideal şi adăugă doar atât:

•. Cred în viitor"'. D.lpă ce·i multurrii cu respect, iaşii

tllcut şi gând�or din expozitie. Al. HUSAR

CULTURA ESTETICĂ LA SFÂRŞITUL SECOLUlUI

XX Când la initiativa Centrului

International de Cultură şi Arte "George Apostu" Bacău de a sustine aici un simpozion de estetică, am propus, împreună cu domnul profesor loa11 Neacşu, genericul Cultura estetica la sfârşitul secolului XX, am avut în vedere un înteles cât mai elastic, mai deschis în diversitatea acceptiunilor conceptului de cultură, care să permită abordarea problemei din variate unghiuri.

Grigore SMEU

ESTETICA ŞI ·şTIINŢELE

LEJERE· Încercarea de a clarifica

statutul disci pl inei numită pedant "estetică" poate să pară desueta acum, după două secole de la autentificare şi după multe altele de existentă "incognito", în umbra filosofiei. Parte integrantă în sistem, sau doar anexă târzie, explicită sau doar strecurată pri ntre considerat i i metaf iz ice, investigarea filosofică a artei a meritat şi a primit destul de târziu o denumire proprie. Totuşi acum, la sfârşitul unui secol abundent Tn teorii, ca şi în efecte artistice, suntem nevoiti să redefinim estetica şi s·o salvăm Tn acelaşi timp de la desuetudine.

Germina CHIROIU

www.cimec.ro

Page 4: PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE … Tabara de sculptura "George Apostu• - cea mai ... Festivalul national de poezie George Bacovia dă ocazia ... "George Apostu", Editura

CONFESIUNI • EXPERIENTE • PROIECTE

TEATRUL ŞI REVOLUTIA O convorbire Intre Geo POPA, directorul Centrului Internaţional de Cultura şi Arte

"George APOSTIJI' din BacJju şi poetul Val MANESCU

V.Af. Pentru cii mi-am propus sil a11u cat mal multe destpre omul de teatru Geo Popa, te-aş ruga s4-ml dezvillul c§teva repere care ti-au marcat evolutia. Deci, dupil absolvirea /.A. T.C.-ului, te-al dus la Botoşani, de unde, atunci, Tn 1980 aJunsese p§nil la Bacilu zvonul cii fllceal un rol teribil Tn ·o noapte furtunoasil" ...

G.P. -MaL înainte de Caragiale a fost Eminescu. In cadrul unei in9enioase şi îndrăzneţe initiative a directorului Teatrului "Mihai Eminescu" din Botoşani, pe atunci regizorul Constantin Oinischiotu, acesta începuse montarea scenică a încercărilor teatrale ale marelui nostru poet.

Dar fiindcă mi-ai cerut nişte repere, Tmi aduc aminte cu emotie şi acum, de Tntâlnirea cu un om de spirit, fin şi delicat, cu regizorul Ion O�eanu. De fapt nimerisem într-un teatru cu o trupă destul de solidă, destul de bine articulată care avea să-şi arate virtutiile foarte curând într-o perioadă de explozie a fenomenului teatral la Botoşani. Fenomen care semăna mai mult cu o stare de spirit, dacă am vorbi despre intâlnirile pe teme teatrale, sau despre unul din cele mai importante festivaluri de teatru din acea vreme, organizat aici.

V.Af. Tntalnlrea, deci cu opera lui Car8J1lale.

G.P. Aproape că am senzatia că aceasta venea Tntr-o ordine firească. Nu am fost un răsfăţat al criticii de specialitate, precum alte "tinere sperante" făcute vedete peste noapte, care dealtfel s-au şi pierdut, multe, pe drumul atât de greu al acestei arte.

Am avut însă încăpătânarea de a-mi urma drumul, şi acum pot să afirm că, deschis sub steaua lui Eminescu el se lumina prin confruntarea cu opera lui Caragiale, cu personajul Spiridon din piesa "O noapte furtunoasă", prin colaborarea cu regizoarea de exceptie, şi ea o incomodă a timpului, Anca Ovanez Doroşenco şi cu scenograful George Doroşenco.

V.M.: Acesta a fost Tnceputul. Fericit? Trist?

G.P.: Fericit dar şi trist în acelaşi timp. Fericit in planul intilnirilor de care

pomeneam, cea cu Anca Ovanez marcindu-mă poate tot atît de mult precum cea cu profesoara mea Beate Fredanov şi mai târziu cu regizorul Mircea Marin. Toată cariera mea · u�erioară, atât cât a fost,' s-a desfăşurat sub semnul acestor întâlniri.

Trist pentru că, după succesul cu rolul Spiridon, care avea să-mi aducă în cadrul festivalului "Toamnă teatrală la Botoşani", în 1980, un important premiu, cu atât mai important cu cât la aceeaşi competitie era premiat Constantin Rautchi, avea să se producă reactia celor care uşor dar tenace nu mi-au mai oferit roluri însemnate.

Aveam de aşteptat ani buni pentru ca următoarea mare întâlnire să se producă ...

Cu toate astea fără a se crede că exagerez câtuşi de putin, au fost totuşi anii cei mai plini din viata mea. Atunci s-a petrecut şi venirea pe lume a primului meu fiu, Alexandru.

V.M. Recunosc, o realizare minunatii. Revenind, totuşi, vorbeşte-mi despre contactul cu reglzoarea Anca Ovanez. Te-au

transformat oare Indicatiile sale privitoare la personajul Splridon'l Al avut Tn timpul repetitillor revelatia descoperirii unui alt mod de comportare scenic4'1

G.P. -Nu ştiu dacă putem vorbi de o proiectare într-un nou orizont tipologie. Mai degrabă poate într-o altfel de relaţie a personajelor cu lumea şi spatiul în care se mişcau.Teatrul va descoperi mereu motive noi pentru a nu sta pe loc. Ceea ce se întâmplă astăzi o dovedeşte din plin.

Revenind, personajele se mişcau simu�an în planurile ingenios imaginate scenografic, creând senzatia unei lumi cuprinse de frenezia trăirii. Aveam o bucurie nebună de a sta la masă în lungi discutii teoretice, ce atacau universul caragialian din toate unghiurile. La un moment dat i-am spus Ancăi: Spiridon umple cu discretie această lume funambulească, devenind un lait motiv al ei, încasează dar şi comentează, e naiv şi lucid, provocator, l·ucăuş - e lumea ui Caragiale.

p. fost de acord. In altă ordine de

idei trebuie să ştii că niciodată nu mi-a p 1 ă c u t Incremenirea. Asta limitează. Iar eu am căutat întotdeauna să aflu ce se ascunde dincolo de limite. P robabil că această căutare întru definirea a ceea ce sunt, combinată cu credinta şi fanatismul caracteristice, fac parte din legea imuabilă în care se regăseşte destinul meu.

V.M. Prin excelenti!, viata unul artist e tumultuoas4, e prin ea rns4şl o suma de evenimente spectaculoase, de surprize şi neobişnuit. Mult4 vorbi, intensa agitatie, deseori /nuti/4, succese, lnsuccese uneori. Apoi, sau Tn primul r§nd, munca la scen4, oboseala cu sine. Cum se vede totul dup4 aproape optsprezece ani de când ai terminat lnstrtutul de teatru?

G.P. Există, cred, momente care rămân în mintea şi sufletul omului. Unul dintre acestea mi-a fost oferit de distinsul om de teatru Radu Beligan, care m-a distribuit în rolul lui Catavencu, în spectacolul pe care îl realiza la Teatrul din Bacău. Şansa părea unică, dar sincer să fiu, m-am cam speriat. Am reluat opera lui Caragiale, exegezele literare, cronicile spectacolelor. Voiam să ştiu cât mai multe. Aveam nevoie să redescopăr personajul care fusese interpretat de nume celebre ale teatrului românesc. Devenea un pariu cu mine însumi. Cât de mult a însemnat, în acest altfel de spectacol, al căutărilor, prezenta maestrului Beligan, cred că este de prisos să o mai spun. Adaug însă că Intelegeam, încetul cu încetul, că numai cine a avut marea şansă de a se afla în preajma unei personalităţi puternice s-a putut apoi autodescoperi cu folos. Domnul Beligan rămâne pentru

mine un adevărat spectacol al inteligentei, un extraordinar transm�ător de energie intelectuală.

V.Af. /fi propun un alt reper care ti-a schimbat viata. Ca peste tot şi Tn Bacau, Revolutia s-a tacut din balcon. La 22 decembrie 1989 ai fost printre primii care au intrat Tn fostul Comitet Judetean al P.C.R. a/ungându·i pe foştii sttipâni. Ai jucat un rol deloc decorativ Tn derularea evenimentelor alei. Nu ti se pare eludat eli nici tu şi nici altii, familiarizati cu lumea teatrului, n-au avut nici cea mai micti btinuialti c4 emotiile şi deciziile lor erau regizate, c4 atunci erau doar simpli actori pe scena Istoriei?

G.P. Nu văd nici o legătură între scenele vietii mele profesionale şi "lovitura de teatru" din decembrie 1989. Decât poate, că în aceea perioadă

repetam, făcând comedie, pe scenă însă, "Vicleniile lui Scapin" de Moliire. Ieşind în stradă lăsam în urmă orice partituri şi parti-pris­uri, încărcat cu toată revolta pe care eram în stare să o strig pentru prima oară în gura mare. Vorbesc de revolta socială, pentru că în teatru nu am fost niciodată un tip tăcut, cuminte. Mai degrabă incomod. Ceea ce mă con­sider şi la ora ac­tuală.

Legătura cu teatrul a existat

însă la parlamentele ce au urmat C.P.U.N.-ului din care făceam şi eu parte. Declanşarea energiilor de tot felul, şi mai ales ceea ce se întâmpla în zona libertăţilor pe care le câştigam atât de repede, nu aveau nimic comun cu comedia.

V.M. Te-am vtizut venind la Prefectura Tn fruntea unui grup de la Teatrul Bacovia, cântând "Deşteaptti·te române• şi apitând steaguri. Era cu vreo ora Tnamte ca dictatori/ sil fuga ...

G.P. Am actionat dintr-un imbold per­sonal, dintr-o pornire căreia nu ştiu dacă trebuie să-i caut acum ratiunile -teQretizând.

In 21 eram în Bucureşti. Tot ceea ce se întâmpla acolo, ceea ce ştiam că se întâmplă la Timişoara, la care s-ar putea adăuga atât ea şi atâtea, au motivat cred gestul meu din 22 de la Bacău. Nu ştiu dacă acum mai este cazul să caut sensul faptelor mele de atunci. Ceea ce pot afirma este că ele s-au declanşat, am impresia, normal, din energii pe care nu mi le bănuiam. Şi apoi, erai si tu acolo, ştii bine că nu prea am avut timp să ne uităm la televizor.

V.M. Corect. Te-am ales cu totii preşedinte al C.P.U.N., poate şi pentru c4 erai cel mai cunoscut. Tu Tnsil, nu-i puteai cunoaşte pe toti.

G.P. -Pe unii da, pe altii nu, dar parcă ne-am fi cunoscut cu totii dintotdeauna. Entuziasmul nostru aproape copilăresc, nedisimulat, nu mai făcea loc decât unei stări în care speranta se învecina cu

un soi de deznădejde. Existam, cu o lume care se năştea dar care urma să moară din nefericire foarte curând. Arr. avut tot timpul senzatia că suntem urmăriţi, că f1ecare pas era dublat de o umbră nevăzută care ne măsura mişcările. Toate cuprinse în situat;, incredibile, zvonuri bine dirijate, bine ordonate în timp. Dumnezeu ne tinea în palmă şi ne împăr1ea: pentru viată şi pentru eternitate. Gestul nostru însă mi se pare, dincolo de exprimarea lui amplă, încremenit, inghetat.

Orfeu şi-a întors capul şi a pierdut. Noi ne-am uitat în urmă şi am pierdut. Asta a făcut ca gestul nostru să nu aibă finalitate.

Vin unii să ne spună că nu s-a întâmplat nimic. Mici fituici provinciale denaturează istoria ...

Uşor, uşor printre noi au apărut acei rozători ai trecutului, care se instituiau drept diriguitori ai prezentului. Ei sunt cei care se chiverniseau.

Noi nu am ştiut ce să facem cu acea clipă adevărată a Istoriei. Şi Istoria ne judecă.

V.M. Unii dintre cei ce ti-au fost aproape şi au riscat Tmpreunil, te Tnvinoviltesc şi acum cil n-ai fost o mânil mai forte ...

G.P. -Am senzatia că încă se face o mare confuzie între ceea ce s-a petrecut în primele zile, poate chiar luni, după decembrie 1989 şi ceea ce se întâmplă astăzi. Sunt două sintagme care se potrivesc mai degraba timpului ce a urmat. Şi apoi, pentru acel moment mi se par la fel de nepotrivite, dacă stăm să ne gândim că una apartine lumii literare cu tipurile ei, iar cealaltă unui timp de care, în anumite limite, nu vreau să-mi mai aduc aminte. Vreau să uit pentru a tine minte.

V.M. E rilu daci! permitem sil ni se fure buci! ti de memorie. Cu orice risc, te con)ur sil nu uiti nimic, absolut nimic.

G.P. -Nu vreau, numaidecât, să conving că adevărurile mele sunt mai "tari" decât ale altora. În această zonă. cunoscută îndeobşte ca "locul în care nu se întâmplă nimic", totul putea degenera la fel ca şi în a�e părţi. Puteam oricând opri "ceasul revolutiei". Am făcut însă ceea ce era de făcut. Am avut în jur şi oameni de foarte bună calitate morală şi profesională, care aveau destulă minte ca să refuze roluri într-un scenariu deja făcut, despre care se mai vorbeşte încă. Am spus-o de mai multe ori. Sunt un om liber. Eu nu am gândit "şansa" revolutiei ca pe o trambulină de lansare. Refuz să cred în noţiunea de "marginalizare" atâta timp cât omul are de spus ceva semenilor săi.

V.M. Când ai Tnceput sil te bati, la ideea prietenului nostru Constantin Donea, pentru ca fosta Casil de oaspeti a P.C.R. sil treacil Tn patrtmoniul culturii sunt sigur cil nu­ti trecea prin minte cil, dupil nici un an, altii Sf} vor aşeza Tn fruntea bucatelor. In perioada C.P.U.N.-ului ai sustinut imtiative diverse -mil re­fer la domeniul culturii - au apilrut ziare şi publicatii noi, televizwnaa locali!, s-a aprobat constructia noilor muzee, _şi câte celelalte ...

G.P. - In acea perioadă m-am zbătut să dau viată mai multor propuneri. Unele au prins viaţă, altele nu. M-am izbit şi de zidul imposturii unora, de neintelegerea altora. Un exemplu: După propunerea-acceptată cu reală bucurie în C.J.P.U.N. - de infiintare a unui Centru European de Cultură (cum îi spunem noi atunci), a trebuit să lupt cu acei "tovarăşi" care tineau mortiş să

. solutionez cazul înfiinţării institutiei şi a patrimoniului ce trebuia preluat, la Haga. Tot atunci am propus, ceea ce

(/;t,..aii��.�� Pag.4 www.cimec.ro

Page 5: PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE … Tabara de sculptura "George Apostu• - cea mai ... Festivalul national de poezie George Bacovia dă ocazia ... "George Apostu", Editura

CONFESIUNI • EXPERIENTE • PROIECTE s-a şi făcut prin intelegerea unui om care vedea altfel lucrurile în devenirea lor, să eliberez spatiile teatrului de jocurile mecanice. Pentru putin timp msă. Acum aproape că-ti este ruşine să intri intr-o institutie de cultură, cum este teatrul, care nu mai respiră, sufocată intre butic uri, spatii comerciale, jocuri mecanice, etc. Nu mi-a reuşit. Am propus să se facă o bibliotecă pentru copii, modernă, cu spatii pentru auditii muzicale etc. Acum, 1n acel spatiu functioneaza o pizzerie. Nu mi-a reuşit. Aproape că la un moment dat, nu mai voiam să-mi reuşească nici frumoasa poveste cu Centrul. Şi totuşi .... Nici ideea de rol ce nu mi se potriveşte nu o pot accepta până la capăt. Eu, şi in teatru, am refuzat să joc acele roluri pentru care gândeam că nu am organ. O eşi am făcut de toate. Atunci spuneam pnetenilor şi nu numai lor: neimplinirile de azi nu sunt neapărat dovada neimplinirilor de mâine. Doar nepierzând speranta ştii că în spatele oricărei neimpliniri se află implinirile viitoare. Cred, şi aş fi fericit să aflu că acest lucru este acceptat, că una din impliniri este acest Centru de Cultură pe care-I conduc acum. Şi, ca să vezi până unde merge ipocrizia, mai deunăzi, discutând cu o persoană influenta, aceasta imi declara cât de multumiti! este de reuşrta "noastră", de faptul că am putut să "punem mâna" pe acest spatiu. Persoana respectivă nici nu ex1sta în timpul in care mă chinuiam să aşez o altfel de lumină in acest spatiu, nou creat, pentru cultură. Dar ştii vorba cu războiul şi cu plăcintele . ... Fără a crede, nu poti exista, fără a risca, nu poti să aşezi lucrurile in operă. Rişti atunci când există o miză importantă. Atunci când ai o motivatie.

Eu nu pot exista în afara motivatiilor pe care mi le dă viata, arta.

lspăşesc atâta timp cât zidesc şi cât mă aflu, cu certitudimle şi incertrtudinile mele înlăuntrul fenomenelor. Restul e tăcere ...

V.M. Purtlfnd numsls unui sculp­tor roman care a intrat ds mult Tn Europa, Centrul ds Culturii ps care­I conduci ars o activitate prodigloasll Tn ciuda faptului cii sa ss adrsssazll Tn special unor slits. Desigur, oricine s bmsvsnit la manifsstllri/9 organizate aici. Nu crszi eli n-ar strica ceva mal multll publicitate?

G.P. Am propus încă de la infiintare un P'qlra'Tl, care, sgur, pe pa-cus a Sl.portal modificări, adăugiri, imbunătătiri. Liniile de ansamblu au fost păstrate. Şi pentru motivul că am căutat să dau personalitate acestui loc, plecând dacă vrei de la numele celui care este pentru arta noastră George Apostu şi ajungând până la contemporani intr-o interferentă deloc intâmplătoare a genurilor artei. Literatura, sculptura, teatrul, muzica au făcut casă bună. Unul dintre momentele importante ale programului este Tabăra de sculptură "George Apostu". Ambitia noastră este de a dovedi că acest gen nu a murit, aşa cum se trâmbitează prin diferite reviste. Obiectivul este acela de a incuraja comunicarea in cultură, de a stimula cooperarea intre artişti din diferite zone ale lumii, de a promova o mai bună intelegere a bogătiei şi varietătii de expresie a moştenirii cul­tural-artistice, precum şi a creativitatii contemporane. Lucrurile astea le-am mai spus şi n-aş vrea să mă repet la nesfârşit. Faptele vorbesc sper, şi pentru cei care nu văd altceva in acest lăcaş decât "un loc al intâlnirilor noii burtăverzimi". Colaborările noastre cu Academia Română, UNIT ER, Inspectoratul petru Cultură, Centrul Creatiei Populare, Centrul pentru Administrarea şi Protectia Patrimoniului Culturii care îşi creează acum o dimensiune nouă culturală, dinamică, puternică, vor trebui să dea roade.

V.M. Cs s cu Premiul "Gsorgs Aposlu" ps care Institutia TI acordll anual? Victimele d·atoriei

G.P. Premiul este propus a fi decernat unei personalitati din lumea culturii şi a artei româneşti sau internationale (artă plastică, muzică, literatură) unor creatori care au avut o prodigioasă activitate în afirmar�ta autenticitătii vocatiei lor artistice. In 1992 acest premiu a fost decernat sculptorului de mare talent, George Zărnescu "un vrednic urmaş al lui Apostu" ca să parafrazez zicerea lui Ionel Jianu despre Apostu. însuşi, mvocându-1 pe Brâncuşi. In 1993 s-a acordat acest premiu distinsului om de teatru Radu Beligan. Pentru anul 1994 am făcut deja o propunere care sper să fie primită şi acceptată cum se cuvine de toti cei ce vor contribui la punerea ei in operă. Sper ca acest program să nu se impiedice in cine ştie ce hătişuri birocrato­administrative.

V.M. Totul ars un sflfrşit, chiar şi acsastll convorbire. Sll nu uitllm Tnsll prolsctsls ds viitor.

G.P. Încă din 1990 mă gândesc să realizăm o integrală Apostu cu operele aflate in tara, precum şi un catalog al artistului. Costurile economiei de plată însă nu ştiu dacă ne vor permite să Rezultînd dintr-un program infăptuim acest lucru. Cred însă că 1 d · li d dacă la această frumoasă initiativa s- asumat, ace a e a Juca teratura ra-ar alătura şi alte institutii de profil, matică a exilului, spectacolul realizat muzee sau chiar colectionari particulari, la Centrul Internaţional de Cultură şi Ministerul Culturii, ar fi posibilă Arte "George Apostu" Bacău în realizarea acestui VIS. • • '

V.M. Chiar dacii destinul t i-a "această stagiUne, a msemnat un atribuit pentru moment un alt rol : adevărat eveniment teatral. dsclft est ds actor, prima dragoste Eveniment pentru că însuşi titlul nu ss uitll. Cs Tntrsprinds Centrul · · 1 · ' ds Culturii "Gsorgs Apostu• din P_teset ut Eugen _Ion�sco este o Bacllu pentru Thalla şi a i sili smtagmă emblematică şt, după peste discipoli? _ 40 de ani de la scriere, parcă a venit şi • G.P. Primul proiect teatral a _fost initiat pentru noi timpul s-o înţelegem în !Dată m vederea realizăm une1 punti culturale . . . cu diaspora, el fiind subventionat de stranietatea et. Nu ne mat temem de Guvernul Rorpâniei prin Departamentul absurd, e al nostru, a fost descoperit Informatiilor. In cadrul acestuia ne-am de un român! Forţa acestei piese, şi propus realizarea a două spectacole pe . · . . . . . . an cu piese.ale dramaturgilor de dincolo tmplictt a a�torulut, fireşte prm ge��l de granite. In vara acestui an a avut loc său,constămfaptulcătotul estepostbil premiera cu spectacolul "Victimele nu numai cu unii ci cu toţi oricând datoriei" de Eugen Ionescu in regia lui · d E ·

' ·

' d

' Mircea Marin. Programul Studioului de • o�un e ... xtstă c

_eva mat presus e

Informare, Cercetare şi Practică dthotomnle clastce, tranşante, un Teatrală - SCIPT, cuprinde in spaţiu al confruntării, al renunţării, al continuare, pentru anul ce vine proiectul victimei a1 victimei victimei s.a.m.d. de "Teatru-mitic". El are drept scop • . ' . . .. abolirea frontierelor culturale prin VictimiZarea poate fi un pnnctptu. intermediul artei teatrale surprinse in Regizorul Mircea Marin, intr-un formele sale arhetipale, de a da triumf al maturităţii creatoare a lăsat posibilitatea artiştilor să creeze sub . . ' directia unor animatori de primă mărime extstenţa să se extste, dacă se poate in domeniul teatrului, al dansului, al spune aşa, încât autorul îşi poate duce scenografiei. Combinând traditiile din până la capăt discursul. Nu a încercat teatrul. popular, cu dansul, masca, să-I înveţe pe autor cum uneori au practiCile mag1ce ş1 m1tul, programul • .. ' . doreşte să descopere noi modalităţi de mcercat unn să facă şt cu �xpresie. De_ fapt acesta a şi demarat Shakespeare! Şi de aici, după opinia 1n luna ma1, când am vern1sat o noastră logica spectacolului firescul expoz�1e su1-genens de măşti populare : .. . ' . din zona Moldovei şi am asistat la succestunn planunlor, ftrescul spectacolul "Jienilor" de la Asău, in ranversărilor, iar soluţiile regizorale colaborare cu Centrul Judetean al nu sunt ceeea ce uneori se numesc Creatiei Populare şi va continua cu " ă 1 'ţ " · ţ' ti" ţă eunerea in scenă a textului dramatic g se m e • ct concep te, ş m a Liturghia Marelui Anonim" realizat de metaforei teatrale. Pornind de la

Mircea Marin care va semna şi regia. această claritate actorii au putut să-şi Dramaturg1a actuală românească, pună în valoare atât arta lor îmbogăţită tratată cu dezinteres, face ş1 ea parte ' • din preocupările noastre, ca şi de la un spectacol la altul cat, am constituirea unei bănci de date privind spune, şi luarea pe cont propriu al un sub1ect mag1c: ACTORUL. "!_e unui aleatoriu pe care Il presupune o gând1m de asemenea la realizarea m · 1 cadrul centrului a unor proiecte teatrale �se mena tensmne. �pectacolu s-� împreună cu UNITER-ul (cu care am Jucat cu stare , tens10nat, arareon colaborat la concretizarea programului vorbele încurcând Cuvântul! Credem, UNIP ROF). Teatrul va deveni o d · d · prezentă vie la Centrul "George Apostu". e asemen�a, că ŞI tra . uc�rea mat Intreaga lume e o scenă, nu, 1ar noi nouă, a lut Dan C. Mthătlescu, a actorii... împrospătat nervul subtextului. Cine

sunt Choubert, Madeleine, Poliţistul, Nicolas D' Eu, Doamna? Cât ştiu aceste nume de existenţa lor? Cât ştie şi marele A, nu-i aşa, de ele? Spectacolul realizat la Bacău ne spune însă cu o nedezminţită sigur.antă. Actori de forţă le-au dat viaţă, nerv, consistenţă şi o posteritate chiar, mizând pe memoria spectatorului.

Mihai Dinvale, In Choubert, are răgazul memorie, al rememorării, al intersectărilor întebărilor lui cu labirintul, pogorârea şi înălţarea, orizontul, cu mecanica existenţei; acel "caută, caută" e mai mult decât "am găsit, am găsit" , cu atât mai mult cu cât nimeni nu se aşteaptă la a găsi ceva! Actorul are mobilitate interioară, putere de explozie şi repliere, gest afirmat cu economie. Durata spectacolului e înscrisă in terorizarea acestui personaj. Al doilea pol al acestui demers este Poliţistul, care in interpretarea lui Geo Popa capătă o identitate foarte pregnantă , memorabilă. Un personaj care îşi ia "rolul" în serios. Gama pe care se urcă şi se coboară, capacitatea de a urmări reacţiile lui Choubert, sunt calibrate cu exactitate aşa încât fisurile nu ex­istă, replica aşteaptă replică, spaţiul de manevră se suprapune pe comanda! Să spunem cu emoţie că ne bucurăm de revenirea pe scenă a unui asemnea actor, care are forţa de-a rupe derizoriul. Un vârf al "echilateralului'' alias Madeleine, este Doamna Mirela Comoiu, actriţă de mare,sensibilitate, cu un registru de stări sufleteşti nuanţat, foarte bogat, care în acest rol reuşeşte să meargă pe firul de păianjen! Câştigată, când de o parte, când de alta, ea lasă unda de speranţă şi pentru cel care uită că este şi el "celălalt". O voce cu inflexiuni studiate , o "ţinută" a personajului (personajelor) care intră în rîndul semnelor teatrale. În sfârşit, Ion Haiduc, aduce o dimensiune şi o nuanţare care potentează trama, se mai prezintă o ''victimă". Cu aplomb. Imperturbabilă, cum altfel? Doamna, mereu cu D mare, Moarte. Silueta Violetei Berbiuc e un reper. De pe jilţ, de acolo, de sus Totul e în ordine! Scenografia semnată de Constantin Ciubotariu a lăsat spaţiu de joc şi de câteva ori a fost ingenioasă.

Adina Cezar ne-a spus că se pot desluşi câteva mişcări care dau "fluenţă" absurdului. liviu Dănceanu a subliniat, cu muzica sa, stările sugerând zbuciumul dintre limite intre care se întâmplă să "cadă" şi omul. Un spectacol la care se poate merge de mai multe ori cu plăcere.

Şi cu mare interes.

Octavian VOICU

Pag.5W%� tl/t!"a.l/" www.cimec.ro

Page 6: PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE … Tabara de sculptura "George Apostu• - cea mai ... Festivalul national de poezie George Bacovia dă ocazia ... "George Apostu", Editura

un · palmares. Ca Tn llec8re an, klna nol8mbrte prllejuJette bllalllul

Concureulul National de PQIIZia "'aorge Bacovia". Da la lanlaraa lnvftatlllor de participare, adiel din

luna ..,,.., ti plnl la data lmltl a trlnllterll grupajalor la concu11, � Centrul Juclalaan de Creatia Baclu ... u primit 28 da plicuri.

Mal putin ca anul trecut. Compensarea o glalm Tnal Tn calitatea daoaebltl a majorltltll poezlftor trlmlea.

Jurlul a. d-mnat drept clttlgltorl pa Dan Lungu din Botopnl, Crlatlnal Nadea din CluJ el George Tel din Bucu,.ştl -· rn ordine premlle 1, . It el 111.

Propilnem apre lectura clteva elin grupaJete de poezl trlmlea da ltecare dintre autori.

Jurnal

. "*

aştept ieşirea tara noima a cuvintelor cobOrând os cu os trupul femeii dupa logica inserarii in fructe iată curn femeia mea

invata sa putrezeasca susurând obscen ca un pahar de şampanie aştept ieşirea tara noima a cuvintelor cobOrând palma cu palma trupul femeii şi doar intunericul intra galgâind

pe sub uSă şi doar dintii mei fi scriau pe umar un poem.

Observaţie intima. Studiu. Trupul tau zace · mor111an de trandafiri galbeni Alaturi de sabia somnului • alba ca o mrreasa Miros fraged de vin De mişcare proaspat ucisa De transpiratie diafana Trupul tau azvâr1it la o margine ca un scaun rasturnat din greşeala ca o halba golita pana la fund. Trupul tau pare . o lumânare incolacita de caldura cazuta in genunchi, rostogolita pe o rana. Trupul tau adormit (cu un co� ieşit din realitate) pe care fac dragoste doua muşte.

Istorie Numai despre salvarea lumii se vorbea

· la acea vreme cu gurile atârnând ca nişte medalii cu mâinile atâmând spre cer ca spre o farfurie cu supă • Ne vom salva cu totii, striga mu�imea inmiresmata de spaima, luminata de o jumatate a lunii. · Sau nu vom scapa niciunul, tacea mu�imea tragând VI!Q_oane de aer in ptamanil mdelung exersaţi. Numai �re salvarea lumri se vorbea

la acea vreme când secolul era trist şi al nostru.

CAntec . Viata trece ca un glonte prin mine linia orizontulul mr se !rânge fn stern incotro ma aflu? strig cu rataci rea ca o aureola de tabla incotro ma aflu? raspunde ecoul sleit de puteri instrainarea se sprijina de mine ca lint� de cimitirul apei. .

-

• 1 n zAvoiul decadent . • • n Şi portofoliu! de poezie pe care

l-am parcurs in acest an cu prilejul Concursului National "George Bacovia", a fost remarcabil, interesul pentru creatia l iterara fi ind, am zice, constant, dând bune sperallle literaturii de azi şi de mâine, dând bune sperante Limbii Române, care la ea acasa are de toate, cum ar fi zis Poetul. O prima remacca ce se impune este aceea ca lecturile concurentilor sunt majore, decuparea insăşi a unor motto-uri ni s-a parut de o mare incitanta şi

incintare. Exista şi o apropiere de joc, dar, parca o notă de seriozitate, de luare pe cont propriu al demersului, se impune. Influentele, când sunt, şi, parca ne vine să spunem, că e normal să fie, sunt bine asimilate. Apoi, există la unii autori, chiar daca nu se numără printre cei premiati acum, un umor, o detaşare ce ne trimitea acel: nu vedeţi ca totul s-a mai spus, s-a mai auzit, s-a mai vazut? Dar şi acel:

sperante, in definitiv poezia este un limbaj in interiorul altui limbaj, şi ci ne poate şti când şi cu.m fântâna işi cheamă curcubeul! lşi cheamă Făt-Frumosul. Un cuvânt am mai spune totuşi, numele lui Bacovia, Poezia sa cheamă aspiranti care pot fi nebănuite surprize. Şi aceasta ne bucură. Poate şi anul acesta vergeaua cântaru lu i , in tremurarea ei indicibilă, a fost citită nu cu mare greşeală! Ei şi? Nimeni n-a epuizat nimic!

Fireşte, că este greu să faci consideratii pe marginea atâtor

Octavian VOICU

PEI Rondel pustiitor Te-aş mai iubi pe ţărmul pustiitor al serii Cu ochii pe ceasornic să nu ne prindă iar O frunza de ienupăr, acoperind rmperii, Sau poate chiar o moarte străluminând bizar. Dar ne-au aflat trecutul in osul princiar Si ne-am retras departe sub ramura-nvierii te-aş mai iubi pe ţărmul pustiitor al serii Cu ochii pe ceasornic să nu ne prindă iar.

Dar regăsindu-ti viata când nu se sting doar merii Ne-au aruncat iubirea sub titlul din ziar: "El renascut din Carte, Ea - de pe Valea Iernii". Sub vechiul, dar acelaşi, "Non omnis moriar" Te-aş mai iubi pe ţărmul pustiitor al serii. . .

Roodelulluattorib- de pe vagonul de poşta Spre Nord alearga trenul. Zidim cArbuni in sobă O noapte risipită printre ninsori, colete -Iar soba, inroşita aproape pân-la plete, Arata ca un diavol cu vişinie roba Ziarele frivole de plumbul greu sunt bete Retu re plicuri poarta stigmatul "se aproba" Spre Nord aleargă trenul, zidim carbuni in sobă O noapte risipită printre ninsori, colete -

Pereti batuti in cuie tin loc de garderoba, Bem râuri de cuvinte când ni se face sete Si trecem, conştienţi, prin viata doar de proba, Oureri cotidiene le punem Tn cuplate, Spre Nord aleargă trenul. Zidim carbuni in sobă ...

Rondel pentru un batrin Un parc, o pungă cu popcorn, o bere ­Putrne vorbe ne conduc spre seara Si amintiri ce urca şi coboară O intâmplare spusa la durere Un gest răstălmăcit in primăvara Si z!mbetul dispare sub hangare; On parc, o pungă cu popcorn, o bere ­Putrne vorbe ne conduc spre seara Din când in când ne pierdem in tăcere Si ridicăm o piatră funerară Pentru bătrânul ce nu vrea sa moara Decât atunci când Dumnezeu i-ar cere Un parc, o punga cu popcorn, o bere - .. .

Rondelul unei crime Se pare ca nimic nu s-a-ntâmplat Sunt ştirile atât de maladive! -Numai un şiş vârât sub omoplat Iar trupul rătăcit pe lacul Chive Probabil ca venise din Ninive Cu vameşii mai aranjând un blat. Se pare ca nimic nu s-a-ntâmplat Sunt ştirile atât de maladive! -

· ·Cl(� !ft/tflY� _ doar aşa, pur şi simplu _ se duc departe aceste gânduri tinându-se de gât oarecum tentant �

brvers . . . . . ru rrea nu mar are păr nrcr măcar pe prcroare

şi n-am de ce s-o trn lângă mine din ochiul meu un peşte sare-n vărsător dar parca n-aş crede şi vrn la tine să-ţi spun iubita mea are prcioare lungi de crainic al mortii iartu tu râzi cu inima fluturată-n intersectii aş veni la tine cu mâna' strivită pe ochi să nu mai vad noaptea care ne umple timpul şi chiar atât de frumos atât de frumoasa era mâna ta răsfirându-ti parul şi n-am mai putut şi cresc turnuri . cresc turnuri negre intre degetele mele lipite pe ultima suflare am prins un fluture iubito un fluture de noapte şi cu lumea lui mi-am inchis numele in pumnul zilei de atunci in pumnul zilei care ne-a murit in brate

_ intre mine şi minele meu _ şi totuşi viata ca un stol de corbi ciugulind din stârvul imediatului nu-i lasa respiratiei respiratia şi nu se fardeaza trece doar turmentând palierele goale ale minelui trece cu mâinile inchisa inlauntrul. ei de parca nu ne-am recunoaşte şi totuşi minele cu dealuri ucise de scârbă pustiu de mine ca o apa a sâmbetei strânsă intre picioarele cAiăretului de inimă grea şi totuşi minele cu dealuri ucisa de scârbă lumea ca o metafora despre mine cu limba cusuta tn buzunarele mortilor deodată până ce nu ne vom trezi mai singuri şi totuşi şi gata

_ nisipuri filrl p�A _ Iar acum tot murind, nu mai cred nimic Cheia ruptă murdărind covorul şi ceasul spart alaturi Rama descleiata a unui tablou pe culoarea peretelui Uşa dezechilibrata dinspre nord Si sunt ore târzii drace ore impare de inimă stearpa Putrezesc in rafturi anii mei destui Inchide uşa iubito, inchide şi ochii E o noapte cum nu am mai văzut

Era corupt sau doar puţin umblat? Târziu Obişnuia să scrie şi misiva? Peretii sunt pereti şi goi iubito

nicAieri de fugit. Purta costum ori numai un halat Inchide-mi plămânii sub pernă 1 · 1 ""''"' �i ce mânca la ore relative? Departe mpr&JUru se ........ na . . â 1 Departe-i orice amintire a lumii o cuşca neT� 9 pare ca nrmrc nu s-a-nt mp at. . . Si perdeaua se destrama şi sunt stele pentru unul srngur. Afara n-a mai ramas nici un loc (/;t,.alia ��������Pag. 6

www.cimec.ro

Page 7: PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE … Tabara de sculptura "George Apostu• - cea mai ... Festivalul national de poezie George Bacovia dă ocazia ... "George Apostu", Editura

O tt D ELICT D E M E M O iti E

Vii prezentilm rn premle,_ abBolutil un grupaj de versuri şi versiunea lor fn limba francezii. Trad11Cif1188 aparf/rHf zlarlstei Martlne Rochat din Motpes, Elvetia. Este un fragment din C81fea "Delct de memorie" aparfinilnd poetului bilciluan Val Milnescu, carte ce se aflil rn pregiltlre pentru aparlfie la o editurii din Lausanne.

Despre mine frumos destainuiam la un pahar

cum purtam toate carţile-n spate si peretii şi rafturile goale -.a un plâns liniştit Cu eboşele atâtor iubiri zanganindu-mi

vesel ia piept Despre mine baieti cum şerpuiam printre naufragii dai respiram adânc aventura neruşinatei ploi peste acoperişuri şi taina lumii şi multe altele neadevărate Toti ma credeau fericit da toti ma credeau fericit Cum caut - mult mai târziu -vietatile păzitoare de pace Despre mine hei

DE MOijoliment avoue ă un verre

comment je portais tous les livres sur mon dos et tous les murs et les etageres vides comme des pleurs apaises Avec lant d'amours ebauchees tintinnabulant

gaiement dans mon coeur De moi eh gar�ons comme je me faufi l a is entre les naufrages ou il je respirais l'aventure et la pluie effrontee sur les toits les secrets du monde E>t rnoult contreverites

Lectia 1 1 A schimba înseamnă să lauzi tuberculul firav în Stare latenta bataia din palme când eşti jefuit de iubire şi ce-ti mai ramâne decât finalul o firimitura din ultimul floppy disc cu jocuri de unnărire şi de speranta A schimba rosteşti dar nu-s de ajuns sarea şi vinul pe care vrei să le dai în schimbul luminii unei alte ferestre înainte de cina A schimba strigi curajos din ultimul rând de unde nimeni nu te poate nota ştergându-ti de pe obraz emotia cu-o zdreanţă de steag te tot joci de-a eroii

Le!;on 11 Changer signifie glorifier les tubercules debiles en Elat donnant applaudissements quand on te voie ton amour et que te rest e-t-il seul l'ultime eclair du dernier floppy disc de jeux de poursuite etd'espoir Changer dites-vous mais on n'a pas de sei ni de vin que donnerais-tu contre la lumiere d'une autre fenatre juste avant le repas Changer hur1es-tu temeraire du demier rang

·� ous me croyaient hereux oui tous lă ou personne ne peut te noter me croyaient hereux comment je cherche-bien plus tard • sechant sur les joues l'emotion des animaux veilleurs de paix avec un lambeau de drapeau tu joues De moi eh les heros

Delict de memorie Recunosc privind înapoi planuri marete succese la publicul larg şi emotii Am avut astăzi acest curaj eram pe strada victoriei fn unnă crescuseră trandafiri vorbitori cu ochi uriaşi în loc de petala lânga ceas aceleaşi fete fosforescente aşteptau vlăjgani cu mustati sau maşină acolo sentimentul acut aduce ca pe vremuri ploi de o sută de ani Din ce în ce mai rar privesc înapoi căci nu mai disting ca înainte lucrurile fiintele sentimentele sau poate chiar eu le împing într-o groapa pe care-o săp îndârji! să intru-n melllorie

�dinfilm·şv.datnlnJ, 1519()..1996

Delit de memoire Je rj!connajs regardant derriere moi projets demesures succes au large public et emotions J'ai eu aujourd'hui ce courage j'etais sur la rue de la vidoire A l'arriere croissaient des roses par1antes aux petales d'yeux ecarquilles il cOte de l'h6rologe les m�mes filles phosphorescentes attendaient de robustes gaillards il moustache et il voiture lil le lancinant sentiment traine apres lui comme l'antan de pluies de cent ans De plus en plus rarement je regarde derriere moi car je ne distingue plus choses �tres et emois ou bien est-ce moi qui les pousse dans letrou que je creuse obstine il en garder la memoire

ptlcJtc1f1wnmedll�. 1990-1996

NesfArşlta linişte a unul hoinar Eu nu ma revolt când telefonul / suna zeflemitor ocupat/ ori ma pandesc porumbeii gol ş1 lucios aşteptând 1 pe colacul din baie momentul duios al z1iei nici 1 când mi se taie apa fără să fiu anuntat de răgazul / şi ieftinirea 1 democratiei - Eu nu ma revolt când mi se arata 1

sudoarea interzisă altor plante 1 când sunt şters cu vopsea artificiala 1 de pe afişul ce anunta 1 spectacolul serii 1 sau când fac rând altora / la cărţile mele 1 Da 1 eu nu mă revolt nici dacă sunt atârnat de o coarda de titera şi 1 expus în muzeul municipal // exemplu negativ pentru circarii tineri Mă revon doar când sunt privit ca o locomotivă hidoasa ce vine din urmă 1 acuzat de lipsă în inventarul sentimental // ma revon când mi se oferă postul de lustru�or la nasturii 1 soldatilor morţi /în ultima revolutie de lux şi reeducare

brial"'!jjn.deYOibl cu un neciXIOSCUl Tn parcul orasuhJ• .:10

Silence infini d'un va-nu-pieds Je ne me revo�e pas quand le telephone 1 ironiquement sonne occupe 1 ou quand les colombes m'epient attendant tout nu 1 sur la cuvette des toilettes l'heure la plus douce de la journee ni 1 quand sans de11i on me coupe l'eau 1 ni quand on omet d'annoncer les rabais sur la democrate 1 Je ne me revolte pas 1 quand on me montre 1 la peine prohibee des autres

• plantes 1 quand mon nom avec de l a peinture synthetique 1 est efface d e l'affiche annon�ant le spectacle de ce soir 1 ou quand les livres des autres remportent 1a course a l'edition 1 Oui 1 Je ne me revo�e pas si on me pend a une corde de luth 1 et si on m'expose au musee municipal 1 exemple negatii pour les saltimbanques debutants Je me rlwo�e seulement quand on me regarde comme la locomotive hideuse surgie de l'arriere 1 quand on inventorie mes manquements sentimentaux 11 je me revolte quand on m'offre un paste de polisseur de boutons 1 des soldats morts pour la derniere revolution de luxe el de rt!education

�. cfalogue avec oo inconnu au parc dela 111118 1996

Venu la l'autre extr6mil6 de 1' Europe, ce u0611t da M6molrea, qu� selon son auteur, constllue probablement le seul delll6gal, appllfa1t comme un tiv re unlverset. Non pas seulement da p!lr r��ttachement du poate a une ldentlt6 de ucltoyen du mond8JI, ni de p!lr les r6terences, 6gren6es Ici et 18, aux lleux les plus divers du conti­nent - En d'autres termes, t cette umalson commune», dont 11 salualt, en son temps, la nalssance. Non, ce qul lalt, avant tout, l'lnt#lr6t de l'ouvrage de Val Manescu, c'est cette senslblllt6 t tteur de peau, cette authenticil6, que l'on attend de toutcrUteur, quelles 'JUe solenl sa race et sa cultura.

O lume periferică, nu al lui Bacovia, este încărcată cu daruri; Val Manescu îşi trăieşte provincia cu o dragoste suferindă, acopenndu-i samaritean statutul derizoriu cu versuri argintii şi aurii, unele dintre ele antologica. Un halou de iubire învaruie labirintul acestei lumi în care metafizica aşteaptă firesc în statia de autobUz, ori priveşte un sărut

Chiar dacă s-a întâmplat la Festivalul Bacovia în Bacaul bacovian, întâlnirea cu Val Manescu şi poezia sa mi-a evocat un vers din Arghezi: "Vreau sil te pipili şi sil urlu: Estef'

Volontlers 16ger, futile et fantalslsta, le ton ile falt fr6Quemment grave, s6rleux ou nosla!j!lque, alnsl qu'll convlent t une fntros� tion. Le poate, form6 a 1 6cole du thfttre, se repasse le film d une vie dont 11 a 6cril le sc6narlo, pour le /ouer lul-f!l6me davant le pu­blic. Au long de cette exlstence, 1 n'a recute davant aucune exp6rlence, n'h6sltant pas, le cas 6ch6ant, t se jeter dans les fiammes, comme ces paplllons, attir6s par la lueur dor6e d'une bougie tors d'une betie solr6e d'61#1.

Loln d'6tre une victime de l'hlstolre etde ta vie, le vrH!u-pleda se tlent droit, raidl dans son lmmense orguell, carapace 6p!llsse et dure prot6!1e des attaques exNrleures un trop..pleln de fragl1116 et de vulnerabili!#�, jardln secret aux miile fleurs.

Manlne ROCHAT

la televizor . . . Orice conexiu ne este

posibilă pentru un dresor de 1magini ca Val Mănescu . Lectura cărţii mi-a oferit o adevărată incântare; acest limbaj savant şi totuşi colocvial este hubloul de salvare spre spatii ideale.

Ovldiu GENARU

Am "pipilif cu ochii volumul "Delict de memorie" tipărit de editura "Plumb" (se putea altfel?) şi-am fost aproape de urlet: Delictul de talent era probat cu strălucire, de junele (40 de ani) cu debut amânat. l ronist fantast, cum îi stă bine poetului din promotia 1990 spre 2000, Val Manescu şi-a apropriat varii mijloace de expresie, "parodiindu-le" cu fineţe şi izbutind (în maniera cartarescu) sa-şi afle un chip numai al lui.

El practică o poezie cu desen insolit, robusta în ciuda aerului defensiv {!răilor fiind pe-aproape de Bacovia), capabila să exprime un autor modern (dar neostentativ), cult (fără a fi un produs al bibliotecii, fiind, dimpotrivă, un lector "rebel') ce poate fi, curând, un nume, în poezia noastră de azi.

Ma onorez grăbindu-mă să-I aplaud. Gheorghe TOMOZEI

Pag.7 •� {/;t,..alla www.cimec.ro

Page 8: PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE … Tabara de sculptura "George Apostu• - cea mai ... Festivalul national de poezie George Bacovia dă ocazia ... "George Apostu", Editura

PROFIL V1orel SA VIN este autorul a trei volume de dramaturgie: •Jocul de dincolo de ploaie", "Lucruri şi

mnte" fi "Ciderea". Spectatorii şi telespectatorii TI cunosc, tndeoseb/, prin piesa "BIJtrana şi Hotul" care a ficut o frumoad carteri scenlciJ, avand premiera absoluta la Bacau fi jucandu-ss, apoi, pe scena Teatrului Allc fi la dramaticul constantean. De asemenea, preluata pe micul ecran a fost şi ultima p1est a domniei sale, "Te urasc, Iubitule" prezentata publicului wcauan /a sfarşltul stagiunii trecute. Vlorel Savln are, rn prezent, un alt text, "Ginere de lmport"Tn repertoriul Teatrului "Fantaslo� fi a publicat Tn vani aceasta la Editura "Plumb" volumul de versuri "Lamentatia fructelor".

Fragmentul de mal jos face perte dintr-o noua piesa, Intitulata "Greşeala".

Viorel SAVIN

GREŞEALA

BĂRBATUL: Sigur? FELIX: Păi. . . aşa mi-au spus! BARBATUL: Atunci ti-I dau. FELIX(zâmbind,nesigur): V-ati rnai ... revenit! BARBATUL: Ascultă . . . FELIX: Felix! BARBATUL: Felix. De ce spui tu, "Monarhie sau

dictatură"? FELIX: Păi... c-aşa-i! BARBATUL: Nu sună mai bine: "Monarhie sau re­

publică"? FELIX: Tot un drac! BĂRBATUL: Tu intelegi bine, ce spui? FELIX: Regele când vine, vine cu flămânzii lui,

preşedintele cănd vine, vine cu flămânzii lui, diferenta e că regele moare de bătrânete iar preşedintele de ficat

BARBATUL(amuzat): Eşti bun! FELIX: He, mie-mi spui? Preşedintele, ca vinu: dacă

are prea mult aer se otăteşte şi dă in dictatură! BARBATUL(râde in hohote) : Dom'le . . . , Felix . . . ,

da'sintetizezi-sintetizezi! FELIX(modest): Ca omu'liber ... Cum spuneati că

vă cheamă? BĂRBATUL(brusc se opreşte din râs): Ce spuneai

că vrei de la mine? -Prietenilor mei Carmen şi Geo FELIX( derutat): Un foarfece. •ae ce compun? Casa ca s414şlulaşta rn Inima

mea trebuie sa tasa la lumln4; da aceea compun.•

L.v. BEETHOVEN PERSONAJELE: 1 . -BArbatul, 2. -Felix, omul de la centrul de votare, 3. -Eienepele, domnlşoara fn cAmaşă de noapte, 4. -Femela·din mintea BArbatului şi 5. -Voci diverse la telefon.

BĂRBATUL: Atunci. . . (Trage sertarul mesei) la-Il FELIX{incercând să-I prindă): Mă iertati. .. ! Cred că

am greşit.. undeva ... BARBATUL: Tu nu ai greşit! Altceva? FELIX: Vă multumesc .. . bună seara .. . ! BĂRBATUL: Bună seara! (Felix iese.) BĂRBATUL: Eu am greşit. .. (Se ridică.) Unde am

greşit, Doamne? Că m-am născut? Că nu trebuia să am, atunci când am avut, noroc? Dar cei lăsati de mine in urmă, acum, prin noul lor noroc sunt inaintea mea! ... Sau am greşit tinând la demnitate şi bărbătie dorind să fiu mereu in frunte? ... Numai nenoroc a fost tot norocul meu de până acum! Numai nenoroc .. . Un

Apartament modest, la parterul unui bloc de locuinte om atât de blând şi de bun ca mine i-a fost scris să dil]tr-un cartier al Timişoarei. fie condus doar de proşti, de-aceea nu sunt vinovat,

Tn exterior, rumoarea multimii din jurul centrului de Doamne, de toate greşel i le mele! Proştii m-au votare, lozinci: "Jos Comunişti i !"; "Nu ne vindem condus.Numai cei inteligenti s-au lăsat conduşi de

. tara!"; • Preşedinte comunist, Nmoru-i foarte tristi"; mine.Şi numai cei mai inteligenti decât mine au ştiut "Noi muncim, noi nu gândimJ•; să mă facă să cred că ii conâuc!...Doamne ... (Aprinde

"Comuniştii - afară, regele in tară!" etc. o lumânare, o pune in fata icoanei aşezate pe dulap, Barbatul stă lângă aparatul de radio cu capul in se roagă.Rugăciunea va cuprinde intreaga sală de

mâini. Din când in Când intinde mâna spre aparat şi spectacol.) "Izbăveşte-mă, Doamne, de vorbăria de actioneaza butonul de volum In intentia de a acoperi, care sufăr dinlăuntrul sufletului meu, nevrednic înaintea cu frazele muzicale ale unei simfonii, zgomotele străzii. fetei tale, dar alergând la indura rea ta.Căci tăcând cu Iese un melanj mult mai stresant. vorbele, nu tac şi cu gândurile. Iar dacă aş gândi numai

Intră Felix, cu oarecare prudentă. Cercetează din ceea ce îti este plăcut, nu te-aş ruga să mă izbăveşti priviri camera. de această vorbărie. Dar multe sunt gândurile mele -

FELIX: Bună seara! şi tu le ştii, gânduri omeneşti, căci deşarte sunt. Dă-BĂ RBATUL: (Ridică fruntea, il priveşte lung, mi harul să nu mă supun lor, iar dacă vreodată ele mă

actionează invers butonul aparatului, obosit): Eşti incântă, să nu rămân nepăsător in a le înfrâna şi să sigur? nu zăbovesc In ele ca adormit. Şi să nu aibă atâta

FELIX: Mă iertati. sunt de la Centrul de votare, de putere asupra mea, lncât ceva din ceea ce fac să alatijri. Mă numesc Felix. Uşa era crăpată... pornească din ele; dar cel putin simtirea mea,

BARBATUL: O li dat vreunul cu toporul. conştiinta mea să fie la adăpost de ele, avându-te pe FELIX: Mă iertati, era lntredeschisă şi... tine ocrotitor. . BĂRBATUL: A1 asta-i cu totul altceva. Mi te arată, blânda mea mângâiere, Doamne FELIX: Şi am Intrat! Dumnezeul meu, toată viata şi toată slava sufletului BARBATUL: Foarte bine; fă-te comod. Foarte bine! meu. Să te pot afla, .căutare a inimii mele; să te pot

Daca doreşti, fă-ti şi o cafea. ajunge, iubire a sufletului meu. Să te pot lmbrătişa, FELIX: �u. mult�:�mesc. �u sunt �elix de la crntrul mire ceresc, suprema Infiorare dinlăuntrul meu şi de

ele votare: Monarfue sau dtctaturăl - ha, ha, ha .... Mă dincolo de mine. Să te pot avea, veşnică bucurie, să iertati, voiam sa vă rog de-un foarfece. Daca nu... te pot avea In inima mea, viată fericită, cea mai mare

BARBATUL : ... la revedere! desfătare a sufletului meu, să te pot iubi, Doamne, să FELIX: Bună seara! Adica .. . nu. Ha,ha,hal Glumiti te pot iubi, Doamne, puterea mea ... !

mereu? Aveti. .. ? VOCE din sală: Amin! BARBATUL: Ce sa am? Altă VOCE: Amin! FELIX: Foarfece. Altă VOCE: Amin! BARBATUL: Dai Dar nu Imprumut. (Plânge cu d isperare. Uşor, uşor se l inişteşte. FELIX: Atunci...bună seara!... Se naşte o hotărâre In el. Se indreaptă, îşi şterge BARBATUL (ridica bratul salutând): Monarhie sau ochii, lata. cu batista. Se duce la oglindă, işi face

dictatură! toaleta obrazului, a părului; lşi aranjează hainele FELIX(contaminat, 11 imită): Votati constitutia! cu minutia; işi smufge cu penseta un fir de păr

... Adică •.. ma iertati ... sunteti cam nervos ... eu... d i n nas, işi perie sprâncenele - face totul cu BARBATUL:Şi la ce-ti trebă? · calm, detaşat, ca un ritual ce premerge un gest FELIX: Ce? - decisiv. Se duce la telefon, rămâne o clipă nemişcat BARBATUL: Foarfecele! cu privirea departe, işi scutură un fir de praf de pe FELIX: Pentru tăiat hârtia gofrată. guler, tuşeşte in pumn, ridica receptorul, formează un

num�r.) BARBATUL : Alo! VOCE de femeie: Prefectura judeţului. Spuneti ! BĂRBATUL (incurcat): Oh, sărut mâinile! Se pare

că am nim�rit legătura directă ... ! VOCE: Incercati să treceti la subiect. Amalia

StreLnicu la telefon. BARBATUL : Cred că v-ati dat seama cll lot eu

sunt... Dar, de data aceasta, insist să va conving. VOCE: Aaa, domnul terorist!. .. Ce mai faceti?

Tocmai mă intrebam dacă nu cumva m-ati uitat. BĂRBATUL : N-aş putea să vorbesc cu cineva care

are mai putin umor? VOCE: Mă respingeti? BĂRBATUL : Vă cer scuze, dar nu am siguranta că

intelegeti gravitatea demersului meu. VOCE: Sunteti urâcios!. . . . BARBATUL : Doamnă, cu toată politetea de care

sunt In stare ... ! VOCE: Bine, nu va ambalati. Azi, ce doriti? BĂRBATUL : Să notaţi totul şi să transmiteţi pe

cale ierarhică. VOCE: Am făcut notă cu ce mi-ati relatat dar a .. ,

fost luată în râs. Doriti să fiu dată afară? BĂRBATUL : Ceea ce vă dictez acum este un

autodenunt. Numele, prenumele şi adresa vi le comunic după ce mi se dau garantii.

VOCE: Oh, iar?! . . . La dracu, doar le-am cerut să-mi monteze aj)arate de Inregistrat!... Vorbiti

BĂRBATUL : Sâni unul dintre cei declarati d·5păruti în evenimentele din 1 6-22 decembrie 1989. O stradă dintr-un anumit oraş poartă numele meu.

VOCE: Ascultă . . . ! BARBATUL (sus) : Sunt unul dintre cei ce au

executat dispozitiile dictatorului în Timişoara! Nu am ucis, dar am arestat. La ordin.

VOCE: Dacă e adevărat... BARBATUL : Am dovezi şi ştiu mai multe decât

îndrăzniti să vă închipuiţi. VOCE: Dacă e adevărat, adevărat ... ! BĂRBATUL :Pot pulveriza toate scaunele solide din

România! VOCE: Calmati-vă. BĂRBATUL : Când puterea trece ca o minge oe

J:!Oio de la un grup. la altul. . . Când Dinescu, când Caramitru, la T\7 ... Când toţi ne purtam ca nişte copii pierduti de tatăl vitreg într-o pădure, atunci a venit pe ecran amicul meu, căpitanul Lupoi, cu indemnul de a folosi gărzile patriotice pentru stoparea debandadei. Gărzile patriotice formate din civili, dar subordonate armatei. Lupoi a deschis drumul genera l i lor la televiziune! "Armata e cu noi!" a fost o lozincă -l inguşire!

VOCE: Scumpe domn, ştii ceva? la mai <lu-te dracJ,Jiui! (Declic.)

BARBATUL (urlă): ldioată-mputită! {Trânteşte receptorul.) Armata a tras, dar a scăpat de acuzatie fiindcă noua putere-i s-a altoit! "Armata e cu noi" sună tot atât de disperat ca strigătele impuşcatilor lui Stalin in timp ce erau executati: "Trăiască Iosif Visarionovici Stalin, generalissimul armatei sovietice!" Ura! Ura! Ura!. . . Cine a preluat securitatea? Armata! Uraaa! Militia a stat la umbră. Securiştii tac pentru că au fost salvati! Uraa, Ceauşescu a lost Impuscat! Repede, pentru că ştia ... Cine a tras! Dacă apuca 5(} spună tot ce ştia, altii erau ... ! Uraaa! Uraaa!... Ura. Ura ... (Râde ) : Ha, ha, ha! . . . ldioţilor . . . ! Vai d e capul vostru .. . ! Ce supusă şi ascultătoare e armata dacă pe civilii de la conducere îi doare-n cot de cine a tras şi după douăşdoi !... ldiotilor!. ..

(Sună telefonul. la aparatul In mână, ridică rece�torul. Se aude neclar, o voce de femeie - probabil s-a cut o atingere în retea).

B RBATUL: Da, vă rog ... Nu vă Inteleg, vă rog ... Vorbiti mai aproape de receptor! (Nimic clar pentru spectator: doar o voce precipitată de femeie care se lamentează in suişun şi coborâşuri vocalei Da doamnă!... Nu, doamnă!... Credeti că e castelul. . . Nu vă răspunde? (Se enervează tot mai mult.) Ati cerui numărul sectiei vecine! (Sardonic.) Să mă' uit, vreti dumneavoastră. O fac şi pe asta, doamnă, de ce să n-o fac? (Cu satisfactie mtensă.): Mă uit, doamnă! Priviti cum mă uit! (Scoate limba, holbează ochii ' Aveti o rudă la oficiul de alături?!. . . Scuzati, la sectia de psihiatrie de alături? ... Soacra, ziceti. (Sus): Puteti fi recunoscătoare ruşilor, doamnă: v-au ajutat mai repede decât doctorii!. .. Ce vreau să zic1 (Strigă) Vreau să zic că spitalul e făcut chisălită. de bombe şi că soacra se află la fereastra dumneavoastră, cu nasul turtit de geam . . . Stati la etajul jrei? Nu-i nici o problemă:. acum ... are aripioara! (Inchide cu putere telefonul. 11 strânge In brate, face câţiva paşi, răvăşit de gânduri, se aşează pe canapea, inchide ochi i , aşează aparatul alături, se strânge covrig.

Undeva in stânga, in dreptul ferestrei, din inserare şi irizările străzii se intrupează obsesia lui: o f(;!meie frumoasă îmbrăcată în albastru. Murmurul străzii ca o amintire).

(/;t,..ali« Wfg'���� Pag . 8 www.cimec.ro