TEXTILE PIELARIE X TEHNOLOGII DE FINISARE FINALA A MATERIALE.doc

Modul : Tehnologii de finisare finală a materialelor textile şi a pielii

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIIPROGRAMUL PHARE TVET RO 2002 1000–586.05.01.02.01.01

AUXILIAR CURRICULAR

clasa a X-a DOMENIUL: TEXTILE PIELĂRIE

CALIFICAREA : LUCRĂTOR ÎN FINISAREA TEXTILELOR ŞI A PIELII

NIVELUL I

MODUL : TEHNOLOGII DE FINISARE FINALĂ A MATERIALELOR TEXTILE ŞI A PIELII

2005

Domeniul: textile-pielărieCalificarea: lucrător în finisarea textilelor şi a pielii

3


CUPRINS

I.INTRODUCERE pag. 4

1. Competenţe vizate pag. 5

2. Obiective urmărite pag. 5

3. Fişa pentru înregistrarea

progresului elevului pag. 5

II. MATERIALE DE REFERINŢĂ pag. 6

-fişa de descriere a activităţii

-apretare materialelor textile

- materiale textile celulozice

- materiale textile proteice

- procese tehnologice orientative

- utilaje folosite la finisarea mecanică a materialelor textile

- finisarea pieilor

- utilaje folosite la finisarea mecanică a pieiloR

- operaţia de uscare a pieilor

- operaţia de ştoluire

- caracteristicile pieilor finite funcţie de destinaţie

- Cuvinte cheie - Glosar de termeni III. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI pag. 18 IV.SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE pag. 32 V. BIBLIOGRAFIE pag 35


4


INTRODUCERE

Acest auxiliar curricular este destinate atât profesorilor cât şi elevilor care se

pregătesc să devină lucrători în finisarea materialelor textile şi a pielii.Materialul a fost

elaborat pe baza unităţilor de competenţe şi a competenţelor prevăzute în S.P.P.,

ţinând cont de conţinuturile tematice din programele şcolare.

Materialele cuprind conţinuturi ce vizează aceste competenţe, iar profesorii le pot

adapta şi dezvolta, în funcţie de resursele de care dispun.

Auxiliarele curriculare nu acoperă în totalitate unităţile de competenţe.

Materialul cuprinde materiale didactice, precum: materiale informative fişe conspect exemple de folii pentru retroproiector surse bibliografice

Pentru portofoliul elevului sunt incluse următoarele documente: fişă de descriere a activităţii fişe pentru urmărirea progresului elevului formular de autoevaluare teste de evaluare soluţii pentru rezolvarea testelor de evaluare

Metodele didactice propuse au în vedere diferitele stiluri de învăţare şi

respectarea principiilor educaţiei centrate pe elevi.

Metodele didactice propuse sunt interactive, bazate pe cunoaşterea directă a

realităţii: studiu de caz, observarea dirijată, exerciţiul, jocul de rol

Prin fişele de evaluare se urmăreşte demonstrarea competenţelor practice,

lucrul în echipă, asumarea de responsabilităţi, capacitatea de identificare şi de

completare a unor documente,

COMPETENŢE VIZATE

UNITATEA DE COMPETENTA 6: Lucrul in echipăCompetenţa 6.3: Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 17: Îmbunătăţirea aspectului materialului textil şi al pielii.Competenţa 17.1: Stabileşte destinaţia ţesăturii în funcţie de aspect.Competenţa 17.2: Descrie utilajele folosite la apretarea mecanică.


5


OBIECTIVE

După parcurgerea acestui modul, elevii vor fi capabili să;

definească operaţia de apretare enumere efectele obţinute prin apretare identifice destinaţia ţesăturii în funcţie de aspect aleagă utilajul în funcţie de efectul urmărit la apretare identifice elementele componente ale utilajului precizeze rolul funcţional al fiecărei componente


6

Modul : Tehnologii de finisare finală a materialelor textile şi a pieliiCOMPETENŢA 43.17.1Folia nr.1

APRETAREA MATERIALELOR TEXTILE


7

APRETAREAeste:

Operaţia prin care materialele îşi recapâtâ proprietăţile pierdute în operaţiile

anterioare sau dobândesc proprietăţi noi. POATE FI:

Mecanică stabilizare dimensionalâ calandrare, scâmoşare tundere presare

Chimică

ignifugare hidrofobizare neşifonabilitate antistatizare

Efectele care se obţin în urma operaţiei de apretare sunt:

tuşeu stabilitate dimensionalâ grad de alb suprafaţâ netedâ luciu


COMPETENŢA 43.17.1Fişă conspect nr.1

APRETAREA MECANICǍ A

MATERIALELOR TEXTILE CELULOZICE

OPERATIA PRINCIPIUL PARAMETRII EFECTE

Stabilizare dimensională

Procedeul Sanfor- presarea materialului contra unei pâsle , cu ajutorul unui sabot metallic încălzit Procedeul Rigmel- presarea materialului între un valţ şi un cauciuc fără sfârşit, la temperatură înaltă şi cu o uşoară umiditate

- umiditate 10 – 15% - Eliminarea efectului de contractare din timpul tratamentelor umede - obţinerea unei contracţii finale de 1 – 3 %, faţă de 4 – 10% iniţială

Calandrare

Tesăturile sunt trecute peste cilindrii (valţuri) tari (din oţel) sau moi (din hârtie, bumbac, iută).Acţiunea este mecanică şi dispare în timp, după spălare.

- numărul de cilindri printre care trece ţesătura- presiunea dintre cilindri- temperature cilindrilor- viteza de trecere a ţesăturii peste cilindri

Obţinerea unor ţesături ;- netede- lucioase- compacte

Scămoşare

Scămoşarea este un proces mecanic prin care fibrele sunt scoase din ţesături şi tricoturi formând la suprafaţă capete libere sau bucle.Organe de scămoşare:- scaieţi naturali ficşi sau mobili- garnituri metalice

- fineţea firelor- torsiunea firelor- umiditatea

- obţinerea unor ţesături călduroase şi moi, cu aspect pufos- capacitate de izolare termică


8



APRETAREA MECANICǍ A MATERIALELOR TEXTILE PROTEICE

OPERATIA PRINCIPIUL PARAMETRII EFECTE

Umidificarea

- înlocuieşte apa higroscopică pierdută în urma procesului de uscare şi presă- ţesăturile sunt trecute prjn camere de umidificare, în care aerul este încărcat cu vapori de apă

- viteza de trecere a ţesăturii prin camera de umidificare- gradul de umiditate a aerului

- atingerea unei umidităţi de 15%, necesară unui tuşeu corespunzător

Scămoşare Scămoşarea este un proces mecanic prin care fibrele sunt scoase din ţesături, formând la suprafaţă capete libere sau bucle.

- fineţea firelor- torsiunea firelor- umiditatea- gradul de împâslire

- obţinerea unor ţesături călduroase şi moi, cu aspect pufos- capacitate de izolare termică- pregătirea pentru piuare

Tundere Tunderea permite uniformizarea sau scurtarea la dimensiunile necesarea a fibrelor proeminente. Se execută pe maşini de tuns transversale sau longitudinale.

- viteza de înaintare a ţesăturii- numărul de cuţite- turaţia cilindrului

- egalizarea stratului de pâr (pentru covoare, pluşuri, catifele)- suprafaţă netedă (apretura rasă)

Presare Presarea se aplică numai ţesăturilor de lână cardată sau pieptănată.Utilaje:- presa cu cartoane.- presa cu albie

- durata de încălzire- temperatura- presiunea- umiditatea ţesăturii

- suprafaţă netedă- luciu- tuşeu susţinut

Stabilizare dimensională

Se realizează prin două operaţii:1) contracţie – absorbţia umidităţii din ţesătura în stare relaxată2) decatarea finală –trecerea prin ţesătură a aburului saturat, urmată de răcirea la aer

- viteza de lucru- diametrul cilindrului-diametrul tamburului- temperatura

- eliminarea contracţiei reziduale- eliminarea tensiunilor interne- luciu difuz şi rezistent- tuşeu plăcut


9



VARIANTE DE PROCESE TEHNOLOGICEPENTRU ŢESATURI CU DIVERSE DESTINAŢII

ARTICOL OPERAŢIIŢesături din PES +bumbac Vopsire, uscare, neşifonabilitate,

sanforizareŢesături din PES+ in Neşifonabilizare, mercerizare,

avivare,calandrare, sanforizareŢesături diverse din triacetat Termofixat, plisat, caşerat,

stratificat, hidrofobizatŢesături din lână cardată Spălat, vopsit, piuat, spălat, uscat,

scămoşat, tuns, decatatŢesături diagonal din lână cardată

Piuat, vopsit, uscat, nopat, aburit, tuns, decatat

Ţesături serge, din lână pieptănată

Vopsit, uscat, tuns, aburit, decatat

Tricot din lână fină, superlavabilă

Vopsit, acoperire cu răşină, emoliat, uscat, călcat cu abur

Tricot din lână Shetland Spălat, tratament antiîmpâslire, emoliat, uscat călcat cu abur,

FINISAJE DE NEŞIFONABILITATE

ARTICOL OPERAŢIIŢesături pentru îmbrăcăminte de vară,

sacouri (PES +in) impregnare-stoarcere 80-90% uscare la ramă ; umiditate 12% înfăşurare 24 ore spălare cu NaOH uscare-calandrare 120-150ºC condensare la 140ºC sanforizare 6 min

Ţesături imprimate pentru rochii (PES +bumbac)

impregnare-stoarcere 80-90% uscare calandrare condensare

Ţesături pentru lenjerie, din bumbac impregnare uscare condensare sanforizare


10



UTILAJE FOLOSITE LA FINISAREA MECANICǍ A MATERIALELOR TEXTILE

Calandru cu pâslă

1 – dispozitiv de lăţit ţesătura2 – tambur metalic încălzit cu abur3 – ţesătura4 – pâsla fără sfârşit

Călcarea se face între cilindru metallic şi pâsla fără sfârşit. Diametrul tamburului este de 1,5-2 m şi este încălzit pe dinăuntru.Utilajul este folosit pentru orice tip de ţesătură şi poate funcţiona şi ca uscător.Calandrele cu pâslă sunt prevăzute cu dispozitive de lăţire care intind ţesătura.

Presa cu albie1 – cilindru2 – sensul de rotaţie a ţesăturii3 – ţesătura4 – albie5 – frecare de aderenţă6 - frecare de alunecare7 – momentul forţei de frecare

Presa cu albie se compune dintr-un cilindru încălzit cu abur care se roteşte într-o albie încălzită, cu suprafaţa bine netezită.Călcarea se obţine pe suprafeţe care corespund la 30% din suprafaţa cilindruluiFaţa ţesăturii care vine în contact cu ţesătura capătă luciu şi datorită frecării.

Maşina de scămoşat cu scaieţi rotitori1 – tambur2 – role cu scaie’i3 – ţesătura4 - valţ de curăţire5 – perie

Scaieţii sunt fructele unor plante bianuale sălbatice.Ei sunt fixaţi pe fuse metalice, aşezate pe suprafaţa tamburului, astfel încât se rotesc liber, odată cu fusul. Scaieţii pătrund adânc în interiorul ţesăturii, scoţând capetele de fibre. Stratul de fibre rezultat este neorientat. Acest efect de scămoşare se numeşte velur.


11



12



UTILAJE FOLOSITE LA FINISAREA MECANICǍ A PIEILOR

MAŞINA DE ŞTOLUIT MOLISA 1 şi 2 – benzi transportoare de cauciuc elastic3 – piele4 – placă suport pentru bolţuri5 – bolţuri din material plastic6 – coloană ghidată7 – mecanism bielă – manival=8 – arbore cotit9 şi 10- plăci cu tampon elastic11 – resort12 – angrenaj melcat de reglare a resortului

Ştoluirea se aplică pieilor pentru a le da moliciune şi supleţe, prin îndoiri şi ]ntinderi concomitente. Pieile cu grosime maximă de 2,5 mm se introduc între cele două benzi ale maşinii şi în trecerea lor sunt lovite de bolţurile de pe placa inferioară şi tensionate spaţial.

MAŞINA DE DEPRAFUIT CU PERII

a – cilindru cu periib - cilindru cu periic – fantă de introducere a pieilor în maşinîd – sistem de eliminare a prafului

Şlefuirea pieilor, pe partea cărnoasă sau pe faţă, se face pentru a obţine suprafeţe netede, catifelate şi grosimi uniforme.Pieile şlefuite se supun operaţiei de îndepărtare a pulberii de piele rezultate, numită deprăfuire.Pentru eliminarea prafului se folosesc maşini cu perii şi maşini cu aer comprimatLa maşinile cu perii, pieile se introduc vertical, prin fanta longitudinală de la partea superioară a maşinii şi sunt trecute printer doi cilindri cu perii, care se învârtesc în sens contrar unul faţă de celălalt.Praful este absorbit cu ajutorul unui ventilator. Distanţa dintre perii se reglează în funcţie de grosimea pielii.


13


COMPETENŢA 43.17.2

Fişă conspect nr.6

FIŞĂ DE DOCUMENTARE

OPERAŢIA DE ŞTOLUIRE

Ştoluirea este operaţia de finisare mecanică prin care pieile capătă supleţe şi moliciune

OPERAŢIA DE DEPRǍFUIRE

Deprăfuirea are drept scop eliminarea pulberii de piele rezultate în urma şlefuirii


14

Factorii care influenţează efectul de ştoluire sunt: Caracteristicile pielii: - mod de tăbăcire

- procedeu de uscare - conţinut în umiditate şi grăsimi

Efortul Viteza Direcţia şi repetarea ştoluirii Modul de construcţie şi reglare a maşinii de ştoluit

Parametrii tehnologici Umiditatea: 28 – 32% pentru pieile tăbăcite în crom

20 – 30% pentru pieile tăbăcite vegetalo umiditate mai mare duce la întărirea ulterioară a pieilor

Efortul de ştoluire: 0,25 – 0,5 kgf/mm2un efort mai mare duce la curgerea fe’ei pieilor

Praful este îndepărtat parţial de către cilindrii cu perii ai maşinii de şlefuit. Nu este posibilă îndepărtarea totală deoarece, în timpul şlefuirii, praful se încarcă cu electricitate statică şi este aderent la piele.Dacă pielea nu este supusă imediat operaţiei de deprăfuire, încărcarea electrică scade şi praful se poate scutura.


COMPETENŢA 43.17.1

Fişă conspect nr.7

CARACTERISTICILE PIEILOR FINITE , ÎN FUNCŢIE DE DESTINAŢIE

DESTINAŢIE SORTIMENT CARACTERISTICI

PIEIFINITE

PENTRU îNCALŢAMINTE

Box Piele de

lac Velur Bizon Hunting Nubuc Şpalt -

velur

Sortimentele se deosebesc între ele prin natura materiei prime, felul tăbăcirii şi finisării. Trebuie să aibă rezistenţe bune la rupere, la frecare, să nu îşi modifice proprietăţile sub influenţa temperaturii, a umidităţii, a transpiraţiei.Desenul natural sau imprimat al pieilor trebuie să fie conturat şi să nu aibă pete.Pieile trebuie să fie moi, suficien de extensibile, pline şi dese la pipăit.

PIEIFINITE

PENTRUîMBRACAMINTE

Napa Velur Nubuc

Pieile pentru îmbrăcăminte trebuie să fie moi, suple, pline, permeabile la aer şi vapori de apă, De asemenea trebuie să aibă bune rezistenţe mecanice.

PIEIFINITE

PENTRUMAROCHINARIE

Box Şevro Şevreta Bizon Velur Piei

exotice Lac

Aceste piei trebuie să aibă rezistenţe foarte bune la:- tracţiune- frecare- rupere- crăparea feţei- sfâşiere

PIEIFINITE

PENTRUHARNAŞAMENTE

Piei de: Bovine Porcine

Întregi, canate, hechturi, crupoane

Pentru a fi utilizate la fabricarea harnaşamentelor, pieile trebuie să aibă o grosime de 2 – 6 mm, să fie elastice, rezistente la rupere şi la acţiunea substanţelor grase.Pieile pentru căpestre trebuie să fie lipsite de aciditate

PIEIFINITE

PENTRUARTICOLE TEHNICE

(curele de transmisie, garnituri)

Crupoane de bovine, tăbăcite vegetal

Aceste piei trebuie să fie elastice, flexibile şi să aibă rezistenţe foarte bune la:- solicitări mecanica -acţiunea agenţilor din mediu de lucru


15


Finisare îmbunătăţirea aspectului ţesăturilor şi a pielii Tuşeu Proprietatea unei suprafeţe, determinată prin atingere

(aspru, moale, catifelat) Neşifonabilitate Revenirea ţesăturilor din şifonare cu pierdere minimă

a proprietăţilor Scămoşare Operaţie de finisare a materialelor textile, prin care

sunt scoase capete de fibre din profunzime Calandrare Operaţie prin care se netezeşte suprafaţa unei

ţesături Ştoluire Operaţie de finisare mecanică a pielii Deprăfuire Eliminarea pulberii de piele Uscare Îndepărtarea excesului de umiditate

antistatizare Tratament chimic prin care este eliminată electricitatea statică

box Sortiment de piele obţinut din bovinebizon Sortiment de piele obţinut din bovine, presate pe faţă cu un

desen caracteristicdecatare Operaţie prin care se realizează stabilizarea dimensională a

ţesăturilor şi se obţine untuşeu plăcut , difuz şi rezistentfinisare anilină Metodă de finisare a pielii prin acoperirea, prin pulverizare,cu

mai multe straturi de vopsea harnaşament Articole din piele folosite penrtu tractarea/ purtarea sarcinilor

şi pentru orientarea animalului (hamuri, şei, frâu, căpăstru);hidrofobizare Finisare care conferă unui material textil proprietatea de a

respinge apa, de a nu se uda în condiţii atmosfericehunting Sortiment de piele obţinut din piei de bovine tăbăcite în crom

şi velurate pe partea cărnoasă Ignifugare Tratarea materialelor textile împotriva aprinderii şi arderiilac Sortiment de piele cu faţa lucioasă, obţinută prin aplicarea

unei pelicule din mai multe straturinubuc Sortiment de piele obţinut prin şlefuire pe faţă, din piei cu

defecte de suprafaţăpresare Operaţie care conferă ţesăturilor netezime, luciu şi tuşeu

susţinutscaieţi Capetele fructelor unor plante bienale sălbaticeşpalt velur Velur obţinut din şpalt de bună calitate rezultat de la

şpăltuirea pieilor de bovine tundere Operaţie de îndepărtare de pe suprafaţa materialelor a

capetelor de fibretuşeu Senzaţie produsă de pipăitul unei suprafeţevelur Piele finisată pe partea cărnoasă, prin şlefuire


16


Această listă de termeni vă va fi folositoare la absolvirea modulului.Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul

listei.Ataşaţi glosarul portofoliului personal!

Pentru rezolvarea exerciţiilor şi desfăşurarea activităţilor propuse, puteţi folosi următoarele surse de informare: manuale, pliante, documente ale agenţilor economici, reviste de modă, reviste de specialitate.

- Internet: www. hacoba.com, www.ssm-airtex.com, www.sssm.ch, www.fehrerag.com , www.brother.com

Fişa de descriere a activităţiiNumele candidatului:Data începerii modulului:Data promovării modulului:

Compe-tenţa Exerciţiul Obiectiv Rezol

vatU43.17 îmbunătăţirea aspectului materialului textil şi al pielii

C 17.1 1,3,14 definirea operaţiei de apretare2,3,5,6,15 enumerarea efectelor obţinute prin apretare

5,6,7,14,15 identificarea destinaţiei ţesăturilor funcţie de aspect

C 17.2

6,11,13 alegerea utilajului în funcţie de efectul urmărit la apretare

6,8,9,10,11,13 identificarea elementelor componente ale utilajelor

6,9,10,11,13 precizarea rolului funcţional al fiecărei componente

U6 Lucrul în echipă

C 6. 3 6,7,15 colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor


17

http://www.fehrerag.com/

http://www.sssm.ch/

http://www.ssm-airtex.com/


Activitatea nr. 1 (individual)

I. Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos: Apretarea este operaţia prin care............ .........recapătă……....sau…… ……… , ………….şi………sunt operaţii de apretare mecanică. Apretarea chimică cuprinde următoarele operaţii: …….. , ……., …..

şi……..II.Stabiliţi valoarea de adevăr a enunţurilor de mai jos şi incercuiţi litera A pentru adevărat şi F pentru fals .

A FA FA FA F

1)Stabilitatea dimensională a ţesăturilor se obţine prin contracţie compresivă. 2)Supleţea este proprietatea specifică pieilor pentru harnaşamente. 3)Mărirea gradului de alb al ţesăturilor se face prin scămoşare. 4)Calandrarea are drept scop obţinerea unei suprafeţe netede.

Rescrieţi enunţurile pe care le consideraţi false în forma corectă.


In coloana A sunt enumerate operaţii specifice finisării mecanice a materialelor textile şi a pielii, iar în coloana B, efectele obţinute prin aceste operaţii. Corelaţi termenii din coloana A cu cei din coloana B completand fişa de autoevaluare după exemplul dat. A B

1.Scămoşare a.Netezime2.Calandrare b.Aspect pufos3.Ştoluire c.Luciu4.Uscare d.Supleţe5.Presare e.Umiditate

f.TuşeuFIŞĂ DE AUTOEVALUARE

Coloana A Coloana B Corect Incorect 1 b 2345


18



1. Rezolvaţi aritmogriful de mai jos.2. Definiţi operaţia descoperită pe verticală.

A1

23

45

6E

1. Operaţie prin care ţesăturile capătă netezime .2. Operaţie care conferă un aspect pufos ţesăturilor3. Denumirea proprietăţii ţesăturilor de a fi plăcute la atingere4. Organe principale ale maşinilor de scămoşat5. Denumirea ţesăturii care nu îşi mai schimbă dimensiunile6. Utilaj de calandrare


19



Analizaţi imaginile de mai jos, apoi completaţi tabelul după exemplul dat.Pentru rezolvarea exerciţiului, trebuie să aveţi în vedere:

- tipul de tăbăcire necesar pentru fiecare sortiment - caracteristicile impuse de solicitările la care sunt supuse articolele in timpul

utilizării lor.Articol Materie primă Caracteristici necesare

Pantof bărbătesc BoxPiele de lacVelurBizonŞpalt – velurBufo

Piei netede, pline, cu faţa naturală sau corectată, finisate cu vopsele de acoperire ce formează o peliculă lucioasă sau mată.

Harnaşament

Fustă

Poşetă

Analizaţi cu ce este încălţat colegul de bancă şi descrieţi caracteristicile produsului.


20



Analizaţi imaginile de mai jos, apoi completaţi rubricile libere din tabel după exemplul dat:

Articol Materie primă Caracteristici necesare

Tricotaje copii LânăLână + poliesterPoliacrilonitrilAmestecuri de fibre naturale şi sintetice

- aspect pufos, obţinut prin scămoşare- permeabilitate la aer- stabilitate dimensională


21


Activitatea nr. 6 (lucru în echipe)

Metoda cubului

Activitatea poate fi una de verificare a cunoştinţelor despre utilajele utilizate la apretarea mecanică a materialelor textile şi la finisarea mecanică a pielii şi se poate desfăşura în timpul orelor de laborator

În fiecare oră se poate trata o temă: calandru presă maşina de scămoşat

Acelaşi utilaj va fi analizat de toate echipele pentru ca în final să se poată compara rezultatele.

Activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipele de lucru Profesorul va fi moderatorul şi arbitrul activităţii Etapele metodei sunt următoarele:

se formează grupul de 6 elevi se alege un lider care să controleze derularea

acţiunii se împart activităţile între membrii

grupului:fiecare elev din grup primeşte o foaie de hârtie de formă pătrată ce va constitui în final o “faţă” a cubului

pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerinţa de lucru a fiecărui elev şi anume:

,,faţa” - 1 = schiţa utilajului,,faţa” - 2 = organele de lucru ale utilajului,,faţa” - 3 = operaţia la care este folosit ,,faţa” - 4 = parametrii de lucru,,faţa” - 5 = efectele operaţiei,,faţa” - 6 = destinaţia ţesăturilor supuse

operaţiei respective liderul coordonează şi verifică desfăşurarea

acţiunii după rezolvarea sarcinii se construieşte cubul

Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat).

Liderii de grup vor prezenta lucrarea finală şi vor compara rezultatele grupelor.Cubul corect va fi asamblat şi va fi păstrat în laboratorul tehnologic.


22

1

Schiţa utilajului

2enumeraţi

organele de lucru

4identificaţiparametrii

5enumeraţiefectele operaţiei

3definiţioperaţia

6stabiliţi

destinaţia ţesăturilor


Activitatea nr. 7 (lucru în perechi)

Diagrama VENN această diagramă este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial se va folosi pentru a arăta asemănările şi deosebirile între caracteristicile pieilor

finite folosite la fabricarea produselor de marochinărie şi cele folosite la harnaşamente.

se vor compara cele două sortimente, care au trăsături distincte dar şi comune asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor

Lucraţi în perechi, un elev scrie caracteristicile pieilor pentru marochinărie, iar celâlalt, ale pieilor pentru harnaşamente. Completaţi împreună zona de intersecţie a cercurilor cu elementele comune (asemănările) celor două procese..

Vă grupaţi cu o altă pereche şi comparaţi diagramele! Centralizaţi toate asemănările şi deosebirile descoperite de toate echipele pe un

poster pe care-l afişaţi Comparaţi diagrama voastră cu cea centralizată şi cu o altă culoare faceţi completări

sau tăiaţi de pe diagrama voastră ce nu corespunde Vă apreciaţi singuri munca realizată prin unul din calificativele: foarte slab, slab,

suficient. bine, foarte bine, astfel:

Nr. răspunsuricorecte

Calificativ

10 Foarte bine8 Bine5 Suficient3 slab0 Foarte slab


23

AsemănăriHarnaşa-menteDeosebiri

Marochi-nărieDeosebiri



In figura de mai jos aveţi reprezentate două flori. In centrul fiecăreia este denumită câte

o operaţie tehnologică de apretare mecanică. Operaţiile sunt caracterizate prin următorii

parametri tehnologici:

- număr de cilindri, umiditate, torsiunea firelor, fineţea firelor, temperatura, presiunea

dintre cilindri, viteza de trecere a ţesăturii, grad de împâslire

Sarcină de lucru: în fiecare petală scrieţi câte un parametru specific operaţiei din

centru.

Comparaţi răspunsurile voastre cu folia prezentată de profesor. Vă apreciaţi singuri munca realizată prin unul din calificativele: foarte slab, slab,

suficient. bine, foarte bine, astfel:

Nr. răspunsuricorecte

Calificativ

8 Foarte bine6 Bine4 Suficient2 slab0 Foarte slab


24

Calan-drare

Scămo-şare


Activitatea nr. 9 (probă practică, individuală sau în perechi)

Activitatea se va desfăşura în laboratorul tehnologic şi poate constitui probă de evaluare finală, teoretică şi practică. Este de preferat să lucreze câte doi elevi, sub stricta supraveghere a cadrului didactic.Elevii vor primi fişa de lucru cu sarcinile ce urmează să fie îndeplinite şi cu punctajul aferent fiecărei sarcini.Vor completa fişa primită şi se vor se vor autoevalua, comparând răspunsurile lor cu cele prezentate de profesor pe folie.

FIŞĂ DE LUCRUMaşina de ştoluit

Sarcina Răspuns Realizat

Nerealizat

Punctaj

1. definirea operaţiei de ştoluit 12. identificarea utilajului 13. alegerea pieilor ce urmează a fi prelucrate

1

4. identificarea organelor de lucru

1

5.precizarea modului de funcţionare

1

6.pornirea maşinii 17.reglarea maşinii 18. executarea practică a operaţiei

1

9.controlul operaţiei 1Se acordă I punct din oficiu


25


Activitatea nr. 10 (probă practică, individuală sau în perechi)

Activitatea se va desfăşura în laboratorul tehnologic şi poate constitui probă de evaluare finală, teoretică şi practică. Este de preferat să lucreze câte doi elevi, sub stricta supraveghere a cadrului didactic.Elevii vor completa fişa de lucru primită iar la sfârşit se vor autoevalua, comparând răspunsurile lor cu cele prezentate de profesor pe folie.

FIŞĂ DE LUCRU

Calandrul

Sarcina Răspuns Realizat

Nerealizat

Punctaj

1. studiul fişei tehnologice a operaţiei de calandrare

1

2. pornirea maşinii 13. introducerea ţesăturii peste rolele conducătoare

1

4. reglarea presiunii conform fişei

1

5. deschiderea ventilului de abur

1

6.pornirea maşinii 17.reglarea maşinii 18. executarea practică a operaţiei

1

9.controlul operaţiei 1

Se acordă I punct din oficiu


26


Activitatea nr. 11 (probă individuală )

Activitatea se poate desfăşura în laboratorul tehnologic, ca probă practică.

Priviţi cu atenţie schema utilajelor din tabelul de mai jos.

Sarcini de lucru:- Identificaţi utilajele,

- denumiţi organele componente

- explicaţi rolul organelor componente

- definiţi operaţia la care se folosesc

- enumeraţi efectele care se obţin în urma acestor operaţii

Denumirea utilajului

Organe componente Operaţia- Definiţie -

1.2.3.4.5.6.

a.b.c.d.


27



În tabelul de mai jos sunt enumerate câteva sortimente de piei finite. Completaţi rândurile libere, indicând destinaţia pieilor şi proprietăţile necesare:

Box Bizon Nubuc Şpalt-velur HuntingDestinaţie

Proprietăţi

La sfârşitul exerciţiului faceţi schimb de fişe cu colegul de bancă şi acordaţi-vă reciproc calificative.Pentru aceasta, folosiţi caietul de notiţe şi fişele conspect prezentate de profesor.


Activitatea se poate desfăşura în laboratorul tehnologic, ca probă practică oralăţ

Priviţi cu atenţie schema utilajului de mai jos.

Sarcini de lucru


28

- Denumiţi utilajul ;

- Descrieţi modul de funcţionare a utilajului;

- Denumiţi reperele aflate in mişcare;

1p



TEST RECAPITULATIVCompletaţi spaţiile libere din frazele de mai jos. Confruntaţi răspunsurile voastre cu cele prezentate de profesor şi autoevaluaţi-vă.

1. Finisarea pieilor se aplică în stare ……. şi………..

2. Ştoluirea se aplică pieilor pentru a le da moliciune şi supleţe.

3. Grosimea maximă a pielii înainte de ştoluire este de ..... mm

4. Ştoluirea pielii este influenţată de modul de …….., de ……… şi conţinutul

în…….şi

5.Umiditatea la ştoluire a pieilor tăbăcite în crom trebuie să fie ...... 6 Deprăfuirea are drept scop eliminarea ................ rezultate la şlefuire.

7.Uscarea are drept scop eliminarea ……………..din piele. 8. Pieile pentru căpestre trebuie să fie lipsite de ……….

9. Pieile pentru feţe de încălţăminte trebuie să fie ……,…….şi………

Timp de lucru 30 min. Din oficiu 1 punct. Total 10 puncte

FIŞǍ DE AUTOEVALUARE

Nr. item

Răspuns ales Corect Greşit Punctaj

12345678 9


29

1p

ATENŢIE!o Exerciţiul va fi rezolvat individual.o Fiecare elev se va autoevalua

comparând propriile răspunsuri cu răspunsurile corecte prezentate de către profesor pe folie de retroproiector.

1p

1p

1p

1p

1p

1p

1p


Activitatea nr. 15 (lucru în grup )

MiniproiectTema

Identificarea destinaţiei ţesăturilor în funcţie de modul de apretare

Prin realizarea acestui miniproiect deprindeţi abilitatea de a lucra în echipă şi veţi învăţa să:: - vă alegeţi poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate - vă asumaţi rolul care vă revine în echipă

- Colaboraţi cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor Clasa va fi împărţită în 4 grupe de câte 6 elevi. Grupele 1 si 2 vor realiza un album cu imagini de pe internet, fotografii, mostre de

ţesături cu diverse destinaţii.Sarcinile fiecărui membru al echipei:1. Trei elevi - Căutaţi imagini şi mostre de materiale pentru tema dată. Selectaţi

materialele care vă sunt necesare pentru întocmirea albumului; 2. Doi elevi - Prelucraţi datele (prin tehnoredactare), realizând un album.

3. Un elev prezintă lucrarea. Grupele 3 si 4 vor realiza o expoziţie cu mostre de ţesături precizând destinaţia

fiecăreia.. Sarcinile fiecărui membru al echipei:1. Doi elevi - Căutaţi informaţii despre ţesături, cât mai diversificate. Selectaţi

materialele care vă sunt necesare pentru realizarea expoziţiei; 2. Trei elevi – Aranjaţi mostrele astfel încât expoziţia să fie cât mai sugestivă.

3. Un elev prezintă lucrarea.Se vor compara rezultatele între grupele 1 si 2, respectiv 3,4.

Sugestii metologiceSe vor completa formulare(chestionare) de către fiecare grupă de lucru, pentru ca profesorul să aibă confirmarea faptului că toţi elevii au înţeles care le sunt sarcinile de lucru.Exemplu

Completarea chestionarului de către elevii grupei nr. 1:

Care este sarcina grupului? Întocmirea unui album cu imagini reprezentând ţesături din fibre celulozice, proteice şi sintetice, cu diferite moduri de apretare, indicând destinaţia acestora.

Ce anume trebuie făcut? Elevul A. şi elevul B. vor căuta

informaţii despre temă dată şi vor selecta materialele necesare întocmirii albumului.

Elevul C. şi elevul D. vor prelucra

De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi sprijin va fi nevoie din partea celorlalţi? Calculatoare cu acces la internet; Cărţi, manuale, reviste de

specialitate; Coli de scris, imprimantă, toner, foarfece,


30


datele (tehnoredactare). Elevul E. va prezenta lucrarea în

faţa clasei.

instrumente de scris; Sprijin: bibliotecă, atelierul şcolii, agenţi

economici.

Fiecare elev al grupei va răspunde la următoarele întrebări: Ce anume vei face tu?(de exemplu elevul A. )

Voi căuta informaţii despre fiecare tip de material şi despre operaţiile specifice de apretare mecanică

Voi selecta informaţiile şi le voi transmite lui C.

Organizarea activităţii:

Data începerii: Data finalizării:

Unde vei lucra? Cabinetul de informatică; Biblioteca şcolii;


31


Activitatea nr. 1I.Apretarea este operaţia prin care materialele îşi recapătă proprietăţile pierdute în operaţiile anterioare sau dobândesc proprietăţi noi.Calandrarea, tunderea, scămoşarea, sunt operaţii de apretare mecanică.Apretarea chimică cuprinde următoarele operaţii: ignifugare, hidrofobizare, neşifonabilitate şi antistatizare.

II.1 – A; 2 – F; 3 – F; 4 - A

Supleţea este proprietatea specifică pieilor pentru Mărirea gradului de alb al ţesăturilor se face prin albire.

Activitatea nr. 2

Coloana A Coloana B Corect Incorect 1 b 2 a3 d4 e5 c

Activitatea nr. 3

1. A

1 P R E S A R E2 S C A M O S A R E

3 T U S E U4 S C A I E T I

5 S T A B I L A6 C A L A N D R U

E

2. I.Apretarea este operaţia prin care materialele îşi recapătă proprietăţile pierdute în operaţiile anterioare sau dobândesc proprietăţi noi.

Activitatea nr. 4Pentru rezolvarea acestui exerciţiu se foloseşte fişa conspect nr.7.

Activitatea nr. 5Pentru rezolvarea acestui exerciţiu se foloseşte fişa conspect nr.3.

Activitatea nr. 6


32


Activitatea trebuie să se desfăşoare prin împărţirea elevilor clasei în grupe de câte 6 elevi.

Lucrul în echipă impune respectarea unor reguli. Această metodă de lucru poate fi folosită în fiecare situaţie în care grupuri restânse de elevi planifică, organizează sau îndeplinesc împreună diverse sarcini.

Se va observa nivelul de interacţiune şi cooperare de fiecare dată când elevii lucrează în grupuri. În această activitate accentul cade pe discuţie ca un instrument folosit în îndeplinirea sarcinilor de grup.

La acest nivel elevii pot fi deseori stâjeniţi de necesitatea alegerii unui lider şi a colaborării cu acesta. De cele mai multe ori nimeni nu vrea să fie lider sau dacă totuşi vrea să o facă s-ar putea să nu fie cea mai indicată persoană. La început este posibil ca elevii să aibă nevoie de ajutor în aprecierea rolului de lider. O soluţie ar fi ca elevii să fie lăsaţi să încerce să se descurce fără un conducător şi să descopere singuri necesitatea liderului.

Activitatea nr. 7Este un exerciţiu creativ care solicită puterea de sinteză a elevilor. Aceştia sunt în situaşia de a corela informaţiile din mai multe lecţii, decoperind asemănările şi deosebirile dintre pieile pentru marochinărie şi cele pentru harnaşamente.

Fiind un exerciţiu mai dificil, profesorul va coordona activitatea elevilor .

Activitatea nr. 8Calandrare: număr de cilindri, presiunea dintre cilindri, temperatura, viteza de transport

a ţesăturii

Scămoşare: umiditate, torsiunea firelor, fineţea firelor, grad de împâslire

Activitatea nr. 9 - 10

Sugestii metodologiceActivităţile practice se vor desfăşura în laboratorul tehnologic unde elevii vor fi

strict supravegheaţi şi îndrumaţi de profesor.Este obligatorie însuşirea de către elevi a părţii teoretice a lucrării, a construcţiei

şi a funcţionării utilajului şi numai după aceea să trecerea efectivă la executarea lucrării. Înaine de începerea lucrării este obligatoriu a se controla starea utilajului care va fi manevrat în cursul efectuării lucrării.

Elevii vor respecta cu stricteţe normele regimului tehnologic; orice abatere va fi efectuată cu aprobarea profesorului şi sub supravegherea sa.

Elevii vor purta echipamentele de protecţie corespunzătoare şi vor avea efectuat instructajul de protecţie a muncii.

Fiecare elev este dator să cunoască măsurile de prim ajutor în cazul accidentelor, să cunoască destinaţia, amplasarea şi mânuirea mijloacelor pentru stingerea incendiilor.

În caz de defecţiune a utilajului, orice intervenţie sau reparaţie se va face numai cu avizul şi în prezenţa profesorului şi după oprirea utilajului prin scoaterea de sub tensiune.

Activitatea nr. 11

Denumirea Organe componente Operaţia


33


utilajului - Definiţie -

Presa cu albie1. – cilindru2 – sensul de rotaţie a ţesăturii3 – ţesătura4 – albie5 – frecare de aderenţă6 - frecare de alunecare7 – momentul forţei de frecare

Presare este operaţia de apretare mecanică aplicată ţesăturilor în scopul obţinerii unei suprafeţe netede, lucioase, cu tuşeu susţinut.

Maşina de deprăfuit cu perii

a.cilindru cu periib.cilindru cu periic.fanta de introducere a pieilor în maşinăd.sistem de eliminare a prafului

Deprăfuirea este operaţia de eliminare a pulberii de piele rezultate în urma ştoluirii.

Activitatea nr. 12Pentru rezolvarea exerciţiului se vor folosi informaţiile din fişa conspect nr.7

Activitatea nr. 13 - maşina de scămoşat cu scaieţi rotitori - scaieţii sunt fixaţi pe fuse metalice, aşezate pe suprafaţa tamburului, astfel încât scaieţii se rotesc liber, odată cu fusul. Scaieţii pătrund în adânciturile dintre fire, scoţând capetele de fibre la suprafaţă. - tamburul

Exerciţiul pune elevii în situaţia de a face recunoaşte utilajele aşa cum sunt reprezentate în fişele tehnologice, să identifice organele de lucru şi rolul lor

Activitatea nr. 141 Finisarea pieilor se aplică în stare umedă sau uscată.2.Ştoluirea se aplică pieilor pentru a le da moliciune şi supleţe.3.Grosimea maximă a pielii înainte de ştoluire este de 2,5 mm4.Ştoluirea pielii este influenţată de modul de tăbăcire, de uscare şi conţinutul în grăsimi şi umiditate 5.Umiditatea la ştoluire a pieilor tăbăcite în crom trebuie să fie 28-32%6 Deprăfuirea are drept scop eliminarea pulberii de piele rezultate la şlefuire.7.Uscarea are drept scop eliminarea surplusului de apă din piele.8.Pieile pentru căpestre trebuie să fie lipsite de aciditate.9. Pieile pentru feţe de încălţăminte trebuie să fie moi, extensesibile, pline şi dese la pipăit.


34


Albulescu,I.,Popescu,C., Operaţiile finisajului textil-îndrumător practic, , Editura Tehnică, 1987

Bucurenci, E., Utilajul şi tehnologia finisării produselor textile, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992

Chiriţă, A., Materii prime şi materiale auxiliare pentru confecţii piele, Editura Tehnică;

Chiriţă, Gh., Tehnologia pieilor şi blănurilor, Bucureşti, Editura Tehnică, 1982, vol. I-II;

Chiriţă Gh. şi Chiriţă A., Tehnologia pieilor si blănurilor, Bucureşti, Editura tehnică, 1971;

Cioară, I,. Precese textile, Editura Cermi, Iaşi, 1998; Coloranţi şi pigmenţi organici,colecţie de standarde şi norme interne, 1979 Curelaru, M., Bradoi, E., „Dicţionar de termeni de specialitate din industria textilă-

pielărie Grindea,M., Hanganu, A.,Grigoriu, A., Puşcaş, E. Tehnologia chimică textilă, Editura

Tehnică, 1987 Ianc,Georgeta,Iilieşiu Felicia, Horeangă Mihaela Auxiliar curricular pentru clasa a

IX-a, domeniul textile-pielărie, 2004 Ionescu, Boeru C. şi Platon F., Prelucrrea pieilor. Chimie şi tehnologie, Bucureşti,

Editura Tehnică, 1971; Merticaru, V., Materii prime textile, Editura Economică, Bucureşti, 2001; Neagu, G., Utilaje şi tehnologii de profil, Editura Preuniversitaria, Bucureşti, 2000; Piei şi confecţii piele-colecţie STAS, Editura tehnică; Rotaru, I., Schulz, Gh., Tehnologia tăbăcirii pieilor, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică, 1972; Ţiglea Lupaşcu, R.., Pregătire de bază în industria uşoară - instruire teoretică, Editura

Oscar Print Bucureşti, 2000; Ţiglea Lupaşcu,R., Pregătire de bază în industria uşoară – instruire practică, Editura

Oscar Print Bucureşti, 2000; *** Industria uşoară***colecţie 1986-1990 Standard dr pregătire profesională pentru calificarea lucrător în finisarea textilelor şi

a pielii


35

TEXTILE PIELARIE X TEHNOLOGII DE FINISARE FINALA A MATERIALE.doc

Documents

Transcript of TEXTILE PIELARIE X TEHNOLOGII DE FINISARE FINALA A MATERIALE.doc