Cuprins :

Capitolul I : Memoriu tehnic şi justificativ……………………………...pag.5

Capitolul II: Materia primã……………………………………………………..pag.6

Capitolul III : Operaţii de preindustrializare…………………………….pag.15

Capitolul IV : Produse finite şi semifabricate…………………………..pag.18

Capitolul V : Protecţia mediului………………………………………………pag.29

Capitolul VI : Norme de protecţia muncii şi P.S.I……………………..pag.32

1

2

FAIR LEATHER 2003/2004Type of Leather: STAR CALF

Origin of Material: Vegetal calf No : E07Rec.No.:

% are based on: Shaving Thickness: 1mm

3

4

Process + % Product/Remark oC dil. Time(min)

pH etc.

300 Water 300.5 Oxalic Acid OO0.3 EUSAPON®W OO 30’1 BASYNTAN®DLX-N XX 30’

Drain floatWashingRetanning 150 Water 30

Formic acid OO 10’5 BASYNTAN®E XX 30’1 Sodium Formate OO 60’

Aut.O.N.Next day:Drain floatWashing

200 Water 351 Sodium Formate OO2 Tamol®GA XX 40’2 RELUGAN® OO 60’

Drain floatWashing

100 Water 458 BASYNTAN®D LIQ. OO1 TAMOL®M XX 40’

150 Water 454 Natural Sulphated Oil OO3 LIPODERM®LIQUOR SC OO

0.5 LIPODERM®OIL N 1 OO 60’0.5 Formic Acid OO 20’

Drain floatDyeing

FAIR LEATHER 2003/2004Type of Leather: LUCIDO

Original of Material:Rec.No.: E-7

Product 1 2 3 4 5 6 Process

Casein Binder with Waxes 100 30 POLISH BY STONECasein-Wax Emulsion Med-Hard 50Modified Polyamide-Oil-Wax Emul. 30 1. 4X SPRAY COATSLURON®LUSTRE E 20Water 500 300 500 2. 1X SPRAY COATSoft Cationic PU Emulsion 20 POLISH BY FELTMethoxypropanol 30 FINIFLEX 110oC/80 BARLEPTON®PIGMENT N MIX 30EUKESOLAR®DYES 150 LIQ.MIX 5 10 3. 3X SPRAY-COATSFormaldehyde 40% 100 50 STAKEAcetic Acid 10 FINIFLEX 110oC/100 B.LURON®BINDER U 100 PLATE 80oC/150 BARLURON®LUSTRE TE 50High Gloss PU Top Coat 70CORIAL®HARDENER AN 1

5

Capitolul I : Memoriu tehnic şi justificativ

Acest proiect are scopul elaborarii etapelor de proiectare a unei unităţi ce prelucrează piei de bovine pentru feţe încălţăminte.Proiectul cuprinde 6 capitole.

În primul capitol, are loc prezentarea succintă a proiectului,este enunţata tema proiectului si datele necesare conceperii acestuia.

Ỉn capitolul II “Materii prime” am analizat sistemul de normare si urmărire a consumului de piei brute, indicii de consum, profilul de fabricaţie şi greutatea intermediară, defectele, condiţiile tehnice de calitate, reguli si metode pentru verificarea calitaţii precum şi date despre marcare, transport şi documente.

În capitolul III , “Operaţii de preindustrializare” am prezentat obiectivele, justificările, avantajele, demersurile dar si operaţiile necesare in vederea preindustrializării.

Ỉn capitolul IV “Produse finite si semifabricate” am prezentat succint pe baza stasurilor, definiţii, condiţii, generalitaţi.Aceste date ne vor ajuta pentru inţelegerea mai aprofundată a categoriilor de piele.

Ỉn capitolul VI “Protecţia mediului”am transpus ideile generale ale efectului poluant intalnit in tăbăcarii, a produselor chimice poluante pentru mediu dar şi principiile de prevenire şi tratare a poluarii generate.

Ỉn capitolul VII “ Norme de protecţia muncii şi PSI” am enumerate şi oferit câteva idei despre normele generale de protecţia muncii,elemente de protecţia muncii şi norme din care am învătat riscurile aduse unui loc de muncă in tăbăcarie.

6

Capitolul II : Materia primă

Se intocmeşte pe baza standardelor in vigoare, care se refera la Piei brute de bovine

SR ISO 2820 –A1/1999 Piei brute de bovine şi cabaline..Mod de prezentare;

SR ISO 2821 –A1/1999 Piei brute de bovine şi cabaline.Conservare prin sărare in stivă;

SR ISO 2822 -1/2000 Piei de bovine.Descrierea defectelor.

STAS 1216/1-1992 Piei brute de bovine.Clasificare şi terminologie.

STAS 1216/2-1992 Piei brute de bovine.

STAS 1216/3-1992 Piei brute de bovine.

STAS 1216/4-1992 Piei brute de bovine.Condiţii tehnice generale de calitate.

STAS 1216/5-1992 Piei brute de bovine.Marcare, transport şi documente.

1.Analiza sistemului de normare şi urmărire a consumului de piei brute

Problema prelucrării pieilor de bovine pentru piei moi si imbunătăţirii randamentului in suprafaţa constituie o preocupare permanentă pe plan mondial, fiind atât in atenţia specialiştilor tăbăcari, cat şi in atenţia producătorilor de auxiliari chimici şi utilaje pentru industria de prelucrare a pieilor, datorită influenţei pe care il joaca asupra eficienţei economice in prelucrarea pieilor.

Randamentul in suprafaţa, privit în ansamblu, de fapt se refera la suprafaţa obţinută dintr-un kg (sau tonă) de piele brută, iar norma de consum stabileşte raportul între masa brută a pieilor exprimată in kg, ce poate fi consumată maximal pentru realizarea unei suprafeţe de o unitate de arie (1m2) piei moi (piei cu fată si şpalturi).

Literatura de specialitate ofera puţine informaţii referitoare la indicatorii tehnico-economici ai prelucrării pieilor.Deoarece în ultimii ani structura resurselor de piei s-a modificat continuu, s-a pus problema găsirii unui sistem de normare şi urmărire a consumului de materie primă pe unitatea de produs, care să stimuleze măsurile tehnico-organizatorice pentru reducerea consumurilor, concomitant cu respectarea prescripţiilor de calitate, fiabilitate si confort.

S-au studiat următoarele sisteme de normare:

1. Sistem de normare exprimat pe categorii de suprafaţă, care presupune determinarea exacta a variaţiei de suprafaţă in timpul prelucrării pieilor in următoarele faze:

Piele bruta(conservată) piele cromată(wet-blue) piele crust piele finită

2. Sistem de normare exprimat in “unitaţi echivalente” pe m2 sau sistem de normare cu etalon, care constă în alegera unei categorii de suprafaţă sau a unei unitaţi (de exemplu bucata) echivalentă şi exprimarea celorlalate categorii de piei în funcţie de aceasta.

7

3. Sistem de normare exprimat în m2 piele brută ape m2 piele finite, care constă de fapt in măsurarea ariei atât a pieilor brute precum şi a pieilor finite.

În urma analizei acestor sisteme de normare s-au stabilit o serie de erori ce se înregistrează in normarea si urmărirea acestor consumuri în special din urmatoarele cauze:

- Materia primă, piele animală este deosebit de variabilă şi complexă;- Conţinutul de umiditate şi gradul de încărcare cu impuritaţi a pieilor brute variază în

limite foarte largi şi se poate aprecia doar organoleptic;- Gama sortimentală şi sortimentele de piei finite sunt deosebit de diversificate,

importante, practice din toate colţurile lumii in diverse stadii de conservare şi/sau prelucrate, cu condiţii tehnice şi unitaţi de măsură specifice furnizorilor şi a căror greutate nu este redată întotdeauna îîn mod unitar;

- Exprimarea cantitaţii de produs finit (piei moi) numai în unitaţi de arie (m2), fară a se ţine seama de grosimea lor, este un element determinant pentru calitate şi este obligatorie pentru respectarea condiţiilor de livrare către beneficiari;

Pentru eliminarea sau diminuarea acestor surse de erori trebuie să se ţina seama de următoarele principii:

Recepţionarea şi gestionarea tuturor cantităţilor de piei brute de bovine şi/sau semifabricate din piele, în unitatea de măsură a furnizorului intern sau extern;

Transformarea pe baza de indici a cantităţilor de piei brute bovine şi/sau de semifabricat, într-o singură mărime şi unitate de masură şi anume, “kg masă piele umed sărat”;

Exprimarea pe baza de indici de consum a cantitaţii de piei moi in unitatea de măsura care să asigure corelarea între suprafată şi grosime, adică în unităţi de volum(dm2) sau opţionl în unităţi de arie etalon (suprafaţa exprimată in m2 ce este echivalent la o grosime de 1mm)

Astfel s-ar putea stimula valorificarea optima a materiei prime si de asemenea s-ar elimina subţierea excesiva a semifabricatelor din piele în vederea încadrarii în normele de consum, dar în detrimetrul calitaţii, rentabilităţii şi onoroării contractelor. În sistemul raţionalizat de normare şi urmărire a consumului specific de piei brute pentru piei moi, elaborate pe baza principiilor de mai sus , definiţia şi unitatea de măsuraă a normei şi a consumului specific sunt:

kg masa piele umed sărat/dm3 piele finite sau

kg masa piele umed sărat /m2 piele finite echivalent la 1 mm grosime

2.Indici de consum

Constă in completarea următorului tabel:

Tabel nr.1:Indici de consum

Nr. Crt.

Sortiment Tip piele Felul uscării Grosimea mm

Indici consumkg piele brută/m2

kg piele gelatină/m2

Kg piele egalizată/m2

1 Box fată corectată

Vitel 16 Vid 1.0-1.2 7.2 7.2 2.2

8

3.Profil de fabricaţie şi greutaţi intermediare

Tabel nr.2: Profil de fabricaţie şi greutăţi intermediare

Nr. Crt.

Sortiment

Tip piele

Felul uscării

Grosimea mm

Cantitate Greutaţi intermediare% t

/zikg/zi

buc/zi

canate/zi

m2 kg piele brută

kg piele gelatină

Kg piele egalizată

1 Box FC 16 Vid 1.0-1.2 100 20 20000 1428 2857 2777 20000 20000 6109,4

9

Pieii brute de bovine şi cabaline

I. Comform STAS SR ISO 280+A1 aprobat de Directorul General al ASRO la 26 noiembrie 1998,înlocuieşte parţial STAS 1216/2-92 si parţial STAS 1499-76.

Prezentul standard este identic cu Standardul International ISO 2820:1974,Piele –Piei brute de bovine si cabaline-Mod de prezentre.In textul standardului roman a fost incorporate modificarea ISO 2820/A1:1996

Acest standard reprezintă traducerea versiunii francize a ISO 2820:1974 cu includerea Modificării ISO 2820/A1:1996.Versiunea a fost recunoscută de ISO ca având aceeaşi valabilitatea cu versiunea oficială.

Se precizează că modificarea a fost marcată cu linii verticale pe partea stângă a textului. Acest ultim standard are ca obiect cuprinzator, respectiv : caracteristici tehnice de calitate, defecte, marcare, depozitare, prescripţii de conservare şi transport pentru pieile brute de cabaline ,care rămân neschimbate. Standardul stabileşte metoda de prezentare a pieilor brute de bovine şi cabaline destinate tăbăcirii, acesta se aplică tuturor pieilor după tăiere şi jupuire. Pentru cerinţele prezentului Standard Internaţional se aplica următoarea cerinţa : prezentarea unei piei şi forma data pieii în vederea utilizării ulterioare.

10

11

II. Comform STAS 1216/4 aprobat de Directorul General al IRS la 17 aprilie 1992 cu aplicare din 01 septembrie 1992, înlocuieşte parţial STAS 1216-80.La data aprobării prezentului standard nu există nici un Standard Internaţional care să se refere la acelaşi subiect.

1) Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul standard stabileşte condiţiile tehnice de calitate, regulile pentru verificarea calităţii şi metodele pentru verificarea pieilor brute de bovine de la preluarea lor de către organele de achiziţie pănâ la predarea către unitaţile de prelucrare.

Terminologia defectelor :

1. Chelie – porţiune din piele lipsită de păr.2. Consevare necorespunzătoare – umiditatea pielii in afara valorilor de 40 … 48 % sau

conţinut de clorură de sodium sub 21%.3. Cornificare – porţiuni intărite ale epidermei şi dermei.4. Crustă de bălegar – porţiuni din suprafaţa pielii acoperite cu bălegar întarit şi

compact, fixat de învelişul pilos.5. Danga (marcă) – semn facut pe pielea animalului, în scopul identificării acestuia care

se constată si pe pielea brută.6. Gaura – perforaţie care strabate toata grosimea pielii brute. Gaura poate proveni din

procesul de jupuire sau datorită hipodermozei din timpul vieţii animalului.7. Hămusire – deteriorarea epidermei sau a stratului papilar care se manifestă prin

slabirea rezistenţei părului sau căderii acestuia, precum şi prin aspectul mucilangios al părţii carnoase şi miros de amoniac. La smulgerea părului acesta poate avea în zona bulbului filament de epidermă.

8. Hipodermoza – umflatură sau perforaţie, în general cicatrizată provocată de larvele tăunilor, localizată în general în zona cuponului.

9. Neg – excrescentă patologică de natură virotiă care se dezvolta in dermă.10. Pată – urmă lasată pe piele având diverse cauze :

- Pata de bălegar sau urină datorită contactului prelungit al pielii cu bălegar şi urină- Pata de rugină caracterizată prin porţiuni ale pielii de culoare roşie maronie,

urmare a contactului pielii brute conservate prin sarare sau metale feroase.- Pata roşie de sare – pata este extinsă neuniform pe întreaga suprafaţă a părţii

cărnoase, având contur nedefinit şi culori variind de la galben deschis până la brun închis. Pe faţa pielii petele sunt proeminente, dure şi aspre.

- Pata violetă de sare – aceste apar iniţial pe marginea pielor conservate necorespunzător prin sărare şi se pot extinde pe întreaga suprafaţă. Defectul este datorat acţiunilor microorganismelor aerobe cu efect proteolitic

11. Rană – leziune nevindecată a pielii constând din plaga deschisă sau cu început de cicatrizare ori leziune vindecata constând din cicatrice de profunzime variabilă.

12. Rosătură – portiunea fetei pielii intărită şi lipsită de păr sau chiar deteriorată în profunzime.

13. Ruptură – sfaşiere a pielii care se constată în general ca pornind din zona marginala ca urmare a manipularii necorespunzătoare a pielii.

12

14. Scobitură – denivelare a părţii cărnoase a pielii ca urmare a mânuirii incorecte a uneltelor în timpul jupuirii animalului. Adâncimea scobiturii trebuie să nu depaşească 1/3 din grosimea pielii.

15. Stuţuire incorectă – pieile stuţuite nu se incadrează ca formă a conturului în STAS 1216/2-92.

16. Taietură – adâncitură în dermă de diferite lungimi, ca urmare a mânuirii incorecte a uneltelor în timpul jupuirii animalelor. Adâncimea tăieturii poate depaşi 1/3 din grosimea pielii.

17. Zgârietură – leziune superficială pe suprafaţa pielii, cicatrizată sau necicatrizată. Defectul se datoreaza contactului pielii cu sârma ghimpată, teseala, etc.

2) Condiţii tehnice de calitate. Obţinere şi conservare.

Pregătirea pieilor în abatoare se face astfel:

a) Se răcesc pieile la temperatura mediului ambient b) Se curăţă de sânge porţiunile care nu sunt utilizabile şi aderente ( conform STAS

1216/2-92)c) Se curăţă de murdării (bălegar,impuritaţi,etc)d) Se indepărtează apa în exces prin scurgerea pe bocuri, şi apoi se şterge pentru a se

ajunge la umiditatea naturală a pielii.

Masa pielii obţinută dupa o efectuare a acestor operaţii reprezintă masa neta,neconservată a pielii.Conservarea pieilor brute se face numai prin sarare, cu respectarea prevederilor referitoare la conservarea pieilor brute de bovine STAS 1216/2-92.

Condiţii de admisibilitate ale defectelor la masă netă de conservare de peste 12 kg:

a) la distanţa de max. 15 cm faţă de margine ,cu excepţia cruponului se admit:- max. 2 găuri cu diametrul de max. 4 cm- max. 2 tăieturi cu lungimea de max. 6 cm- max. 2 scobituri cu lungimea de max 6 cm- zgârieturi cu lungimea de max. 10 cm

b) conţinutul de cenuşă în piele trebuie să fie de min. 31 %.

13

Pielea vegetală de viţel se claseaza în Clasa I de calitate masa neta de conservare a pielii fiind de peste 12 Kg.

3) Reguli pentru verificarea calităţii

La prelucrarea pieilor de la abatoare pieile se cântăresc bucată cu bucată,se stabileşte masa netă şi în funcţie de aceasta se încadrează în tipuri şi subtipuri comform STAS 1216/1-92.

Se examinează fiecare piele în ceea ce priveşte defectele şi se stabileşte clasa de calitate.

La prelucrarea pieilor de la alţi producători în cazul pieilor neconservate se procedeaza ca la prelucrarea pieilor la abatoare.

În cazul pieilor conservate sau conservate parţial ,acestea se cântăresc bucată cu buncată şi se stabileşte masa neta neconservată, aplicând adaosuri în funcţie de deshidratarea pielii datorită conservării.

Se examinează apoi fiecare piele în ceea ce priveşte defectele şi se stabileşte clasa de calitate.

La predarea pieilor către centrele de sortare şi unităţile de pielarie,pieile se predau pe loturi.Un lot trebuie să conţină piei de acelaşi tip sau subtip şi care au fost achiziţionate în aceeaşi perioadă.Perioada nu trebuie să fie mai mare de 30 de zile.

La fiecare lot se verifică:

Numărul de bucăţi Masa netă neconservată,marcată pe piele Clasa de umiditate Umiditatea Cantitatea de cenuşă si de clorura de sodiu (pentru calitatea I) Gradul de conservare

Verificarea numărului de bucăţi şi a clasei de calitate se face examinând pieile bucată cu bucată.Verificarea mesei nete neconservate se efectuează pe 10 % din numărul pieilor din lot, luate la întâmplare sau după caz,pe întraga cantitate.Verificarea umiditaţii, a conţinutului clorurii de sodium,a cenuşii şi a gradului de conservare se face pe doua piei din lot luate la întamplare.

.

4) Metode de verificare

Verificarea numărului de bucăţi se efectueaza prin numărarea pieilor din lot. Verificarea masei se efectuează prin cântarirea pieilor pe cântare tehnice.

Pentru cântarirea pieilor bucată cu bucată se folosesc cântare cu sarcină max. 100 kg.

Fracţiunile de kilogram se rotunjesc la 0,1 kg sau multipli de 0,1 kg în cazul pieilor de viţei, malaci, mânzaţi şi 0,5 kg la celelealte piei.

14

Verificare masei nete neconservate a pieilor brute conservate se face pe min. 10 % din numarul pieilor din lot luate la întamplare prin sondaj sau, dupa caz, pe întraga cantitate.

Verificarea masei nete neconservate a pieilor brute conservate se face prin metoda adaosului procentual la masa pielii brute conservate sau prin metoda înmuierii şi scurgerii care se aplica numai când se constată abateri mai mari de ±2% faţă de datele înscrise în documentele care însotesc lotul.

Verificarea clasei de calitate se face prin numărarea şi măsurarea cu instrumente obişnuite de măsurat şi/sau şabloane a defectelor constatate la examinarea pielii şi, dupa caz, prin măsuararea cu şabloane a ariei fără defecte.

La încadrarea în clase de calitate se admite o diferenţa de max. ±2% între rezultatele obţinute la verificare şi datele înscrise în documentele care însotesc lotul; diferenţa nu trebuie să fie mai mare de o clasă de calitate.

Verificarea umiditaţii se poate efectua cu analizator de tip Umidotest sau cu aparatură obişnuită de laborator.

III. Comform STAS 1216/5 aprobat de Directorul General al IRS la 19 martie 1992 cu aplicare din 01 septembrie 1992, împreună cu STAS 1216/1, STAS 1216/2, STAS 1216/3 şi STAS 1216/4 înlocuişte STAS 1216-80.

La data aprobării prezentului standard nu există nici un standard internaţional care să se refere la acelaşi subiect.

1) Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul standard se refera la marcarea şi transportul pieilor brute de bovine.

2) Marcare, transport şi documente

Marcarea pieilor brute de bovine se face pe partea cărnoasă, în regiunea cruponului, cu tuş, sau alte substanţe remanante şi trebuie să cuprindă urmatoarele specificaţii:

- Marca sortatorului recepţioner;- Data sacrificării animalului;- Masa neta a pielii neconservate;- Clasa de calitate a pielii, numai la clasele de calitate II, III şi a IV-a;

Marcarea pielii pe partea cărnoasă se efectueaza astfel:

A.38

18,5

II∗2.1

Marcarea pieilor se efectuează în momentul recepţionării şi preluării acestora de către organul de achiziţie şi nu poate fi modificată decât la predarea lor unei unitaţi dacă se constată diferenţe la receptie, cu care parţile interesate cad de acord.

În vederea transportului, pieile brute conservate se pregătesc astfel: stivele se desfac, se scutura fiecare piele de sare şi apoi se presară pe partea cărnoasă cu sare proaspătă în proporţie de 6% din masa neconservată.

15

Pieile se împăturesc cu carnea în exterior astfel încat marcarea să fie vizibilă.

Pentru transportul cu coletărie se formează baloturi conţinând piei din acelaşi lot .Masa unui balot nu trebuie să depăsească 70 kg.Balotul se leagă cu sfoară şi trebuie să aibă ataşată o placuţă din material plastic, lemn sau alt material pe care se înscriu specificaţiile cerute de organul de transport.

Pieile se transporta cu vehicule acoperite care să le protejeze de caldură si de umezeală.

Pentru transportul pe cale ferată, platforma vagonului trebuie să fie curaţită şi presărată cu un strat de sare de cca. 2 cm grosime.Vagoanele trebuie să aibă ferestre pentru aerisire care se lasă deschise în timpul transportului.

Pe tot parcursul transportului pieile nu trebuie să vină în contact cu obiecte metalice.

Fiecare lot de livrare trebuie să fie insoţit de documentul de certificare a calitaţii, întocmit conform dispoziţiilor legale în vigoare.

IV. Comform STAS 1216/1 aprobat de Directorul General al IRS la 7 februarie 1992 cu aplicare din 01 august 1992, înlocuieste parţial STAS 1216-80.

La data aprobarii prezentului standard nu exista nici un Standard International care să se refere la acelaşi subiect.

Prezentul standard stabileşte clasificarea pieilor brute de bovine pe tipuri şi subtipuri .

16

Piele vegetală de viţel :

Tipul : 16T

Masa neta neconservata in kg : peste 12 pana la 16(inclusiv)

Grupa de animale : taurine tinere

Felul si sexul animalului : manzati de ambele sexe

Capitolul III : Operaţii de preindustrializare

Există două tendinţe actuale legate de prelucrarea industrială a pieilor:

- Tendinţe fundamentale : tehnologice şi economice- Segmentarea fluxului global de prelucrare pe trunchiuri de flux- Modificarea fluxurilor tehnologice clasice

Preindustrializarea pieilor se încadreaza în prima dintre tendinţele prezentate şi are drept scop modificarea caracteristicilor materiei prime ce urmează a fi prelucrate la nivel industrial.

Obiectivele preindustrializarii pieilor sunt:

- O îmbunătaţire a calităţi pieilor brute sau crude achiziţionate;- Corectarea unor deficienţe în efectuarea operaţiilor de jupuire;- Preluarea unora din operaţiile din fazele de început ale prelucrării industrială a

pieilor;- Modifcarea modului de conservare iniţial şi chiar schimbarea acestuia;- Formarea de loturi omogene din punct de vedere calitativ şi poziţional;

Atunci cand aceste obiective sunt atinse, se obţine un spor evident de valoare a pieilor care justifica efortul de preindustrializare.

Această activitate practică poate fi considerată ca un debut al prelucrarii pieilor, cu urmatoarele justificări:

a) Pentru preindustrializare se aduc piei conservate aflate în diferite stadii de conservare în urma aplicării unor operaţii specifice se uniformizează din punct de vedere al conservării aducândule la un stadiu în care să nu afecteze caracteristicile dobandite;

b) Pe parcursul preindustrializării pieile suferă o serie de transformări : îndepărtarea impuritaţilor, eliminarea componentelor solubile în apa şi în soluţiile saline, secţionarea porţiunilor inutile în produsul finit şi eliminarea greutaţilor care ar crea dificultăţi la prelucrarea propriu-zisă;

c) Corectarea simetriei de jupuire;d) Pieile colectate sezonier şi din diverse surse se organizează în loturi omogene

deoarece prezintă un avantaj major pentru unitaţile prelucrătoare;e) Livrările se pot face din stoc în funcţie de calitatea şi cantitatea pieilor;

Avantaje evidente pentru unităţile ce prelucrează la nivel industrial piei:

Sunt degrevate de activitaţile de colectare; Pot reutiliza spaţiile de depozitare; Işi pot simplifica tehnologiile de prelucrare în fazele primare; Pot renunţa la o serie de operaţii din fluxul tehnologic fără a periclita calitatea; Îşi pot organiza şi conduce programele de fabricaţie în mod constant şi îşi pot

redimensiona unele din compartimentele funcţionale;

Preindustrializarea reprezintă o activitate productivă, care preia o parte din sarcinile unitaţilor ce prelucrează piei.

17

Metodologiea de preindustrializare

Ca în orice activitate productivă, preindustrializarea pieilor recurge la tehnologii de orientate precise în direcţia atingerii obiectivelor propuse.

Demersurile preindustrilizării sunt:

a) Strategia şi tactica activităţii de colectare şi achiziţionare a pieilor;b) Colectarea – achiziţionarea;c) Evaluarea calităţii materiei prime colectate;d) Efectuarea operaţiilor necesare în vederea preindustrilizării;e) Resortarea pe criterii de calitate a preindustrializării;f) Dirijarea pieilor ce nu satisfac exigenţele care operaţiile specific;g) Resortare pe criteria de omogenitate a loturilor preindustrializate;h) Formarea loturilor de piei preindustrializate şi împărţirea lor pe viitorii beneficiari;i) Depozitarea loturilor de piei preindustrializate şi livrarea acestora;

Efecturea operaţiilor necesare în vederea preindustrializării :

1) Operaţii de curăţare a suprafeţelor pieilor – are ca scop îndepartarea impuritaţilor grosiere de pe suprafaţa exterioară a pielii, a fasciilor conjuctive şi musculare defectuos desprinse la jupuire, precum şi depozitelor adipoase masive aderente la partea carnoasă a pielii.

2) Operaţii de reconsiderare a conservării – vizează eliminarea, corectarea sau schimbarea modului şi gradului de conservare a pieilor unui lot.

3) Operaţii de corectare a geometriei de jupuire – atunci când aceasta nu este excesiv deplasată, geometria pielii poate fi refacută prin detaşarea porţiunilor asimetrice

4) Operaţii de îndepartare a porţiunilor inutile – vizează detaşarea din zonele marginale a acelor porţiuni care nu se încadreaza în standardele de calitate privind pieile brute şi crude introduse la prelucrare şi care nu se pot regpsi în pielea semifabricată ori finitp.

5) Operaţii pentru schimbarea modurilor de conservare – se impu doar atunci când prin aceasta se poate atinge un spor de calitate a pieilor preindustrializate.Exista 2 situatii în care schimbarea modului de conservare se justifica:

- Trecerea de la pieile conservate prin uscare la conservare prin sarare- Trecerea de la conservarea prin argăsire şi semiargăsire, la conservarea prin

sărare – uscare6) Operaţii de tundere (curătare a învelisului pilos) – se realizeaza doar pentru pieile de

ovine- caprine.7) Operaţii de pregătire a depozitării- transportului – include operaţii de formare şi

rotire a stivelor, de reconservare, de formare a loturilor sau baloţilor, precum şi operaţia de marcare a pieilor ce au parcurs operaţiile de preindustrializare.

8) Operaţii de igienizare a loturilor de piei – se aplica doar atunci când s-au semnalat piei provenite de la animale bonlave, sau când o serie de dăunatori au atacat loturile de piei colectate – achiziţionate.Resortarea pe criterii de calitate a preindustrializării este necesară pentru a asigura caracteristicile si calitatea constantă a loturilor de piei preindustrializate.

18

19

Piei Bovine

Recepţia

Sortare iniţială

Lot piei conservate Lot piei conservate prin uscare

Curatare pe faşă şi pe spate

Sortare – încadrare calitativă

Sărare I

Scurgere

Depozitare

Sărare II

Sărare III

Lot piei conservate prin sărare umedă

Lot piei conservate prin sărare - uscare

Scuturare sare

Curătare pe faţă şi carne

Sortare calitativă

Lot care necesită schimbarea modului

de conservare

Inmuiere - spălare

Scurgere - zvântare

Reconservare prin sărare

Lot care nu necesită schimbarea modului

de conservare

Sortare finală

Lot care necesită reluarea unora din prelucrări

Lot care pot fi depozitate - livrate

Sortare în funcţie de modul de conservare

Lot conservat prin uscare

Loturi conservate prin sărare, sărare - uscare

Livrare

Capitolul IV : Produse finite şi semifabricate

Piei finite

I. Comform STAS 6305-89 aprobat de Institutul român de standardizare la 01

februarie 1989 înlocuieşte STAS 6305-73.

Prezentul standard stabileşte termenii referitori la principalele sortimente de piei finite.

Prin piei se înţeleg pieile provenite de la diferite animale şi prelucrate după tehnologii specific sortimentelor de piei finite, destinate confecţionării articolelor de încălţăminte, îmbrăcăminte, marochinărie, etc.

Terminologia din prezentul standard nu este limitativă.

Standarde conexe

STAS 2035-79 Piei finite.Terminologia defectelor

STAS 6304-77 Piei finite.Terminologia procesului tehnologic.

STAS 9590/1-80 Blănuri şi piei brute.Terminologie

STAS 9590/2-75 Piei brute.Terminologia defectelor.

Terminologie

II. Standardul SR 1619 de piei finite pentru feţe de încalţăminte şi marochinărie

(piei de bovine tăbăcite cu crom, finisate pe faţă) a fost aprobat de Directorul General al IRS la 25 aprilie 1994 cu aplicare din 01 octombrie 1994 .

La data aprobării prezentului standard nu exista nici un standard internaţional care să se refere la acelaşi subiect.

20

Pielea vegetală de viţel cu grosimea de 1 mm se incadrează în sortimentul de piei feţe încălţăminte, Box cu faţă corectată.

Box de viţel -- piele de viţel tăbăcită cu săruri de crom şi finisată ca piele box

Box -- piele de taurine sau bubaline tăbăcită cu săruri de crom, cu sau fară retanare, cu faţă corectată, netedă sau presată.

Piele cu faţă corectată -- piele la care stratul feţei a fost îndepărtat prin polizare la o adâncime în funcţie de aspectul pielii tăbăcite, după care s-a realizat o nouă faţă prin finisare.

Prezentul standard stabileşte condiţiile tehnice generale de calitate ale pieilor de bovine tăbăcite cu săruri bazice de crom – cu sau fără retanare – finisate pe faţă şi destinate pentru feţe de încălţăminte şi marochinărie.În prezentul standard, aceste piei sunt denumite prescurtat piei finite.Condiţiile tehnice de calitate ale pieilor sunt stabilite prin STAS 6831

Clasificare:

1. După modul de prelucrare, pieile finite se clasifică în:-piele cu faţă naturală;-piele cu faţă corectată;

Pieile cu faţă naturală pot fi şi netede, presate, contractate etc.

Pieile cu faţă corectată pot fi netede sau presate.

1. Dupa modul de ungere, pieile de bovine pot fi:-unse normal;-unse puternic;-impermeabilizate;

2. După materia primă folosită, pieile de bovine se clasifica in urmatoarele grupe : viţei, mânzaţi, taurine, malaci, turmaci, bubaline.

3. Pieile de bovine se prelucrează sub formă de culată, întreaga, canat, hecht, crupon, gât şi poală.Pieile sub formă de culată, hecht, gât sau poală pot fi prelucrate şi ca jumătăţi.

4. După grosime, pieile de bovine se clasifică în 10 categorii.

Categoria Grosimea,mmB de la 0,5 până la 0,9C peste 0,9 până la 1,2D1 peste 1,2 până la 1,4D2 peste 1,4 până la 1,6E1 peste 1,6 până la 1,8E2 peste 1,8 până la 2,0F1 peste 2,0 până la 2,2F2 peste 2,2 până la 2,5G1 peste 2,5 până la 2,7G2 peste 2,7 până la 3,0

21

Pielea care se află la baza acestui proiect face parte din grupa : Manzaţi de ambele sexe de tipul 12 si 16.

Pielea folosită în cadrul proiectului are grosimea de 1 mm, deci se încadrează în categoria C, peste 0,9 pana la 1,2 .

Aspect:

Pieile finite trebuie să prezinte plinătate şi moliciune specifică sortimentului respective.

Faţa pieilor finite trebuie să fie uniform finisată.

La pieile finisate cu efecte de culoare, culoarea trebuie să corespundă monstrelor etalon stabilite prin acord între părţi.

Partea cărnoasă a pieilor finite trebuie să fie bine curăţită şi fără pete.

Marginea pieilor finite trebuie să fie bine stuţuite.

22

Caracteristicile fizice, mecanice şi chimice a piei vegetale de viţel, Box cu faţă corectată.

Caracteristici:

- Rezistenţa la îndoiere - rezistentă ;- Rezistenţa la rupere, la tracţiune, min : 16/14 N/mm2;- Rezistenţa la crăparea feţei : 75% din valoarea minimă a rezistenţei la

rupere la tracţiune prevăzută mai sus ;- Rezistenţa la căldura (pentru pieile destinate încălţămintei

vulcanizate) : după încercare, rezistenţa la crăparea feţei să corespundă condiţiilor de mai sus ;

- Alungirea relativă la un efort de 10N/mm2 : 12 . . . 18 % ;- Alungirea la rupere, la tracţiune, max. : 60 % ;- Rezistenţa la sfâşiere, min : 27 N/mm ; - Permeabilitate la vapori de apă, min : 350 mg/24h ; - Rezistenţa vopsirii la frecare uscată şi umedă (metoda frecării prin

mişcări de dute-vino)

USCATĂ UMEDĂ

5 min.4

3 2

- Rezistenţa la călcare : 100 oC,după încercare nu se admit deteriorări ;- Rezistenţa la flexiuni repetate a pielii şi stratului de acoperire, număr

de flexiuni,min.: 12000 ;- Umiditate : 10 . . . 15 % ;- Oxid de crom : 3,5 % ;- Cenusă toatală : 3,5% peste procentul de oxid de crom;- Substanţe extractibile cu diclormetan : 8 % ;- Indice de contracţie : 5 % ;

Piei finite pentru feţe încălţăminte şi marochinărie.Clase de calitate

III. Comform STAS 6083-89 aprobat de Institutul romn de standardizare stabileşte clasele de calitate ale pieilor finite de bovine ,cabaline, porcine, canine etc, destinate pentru feţe de încăltaminte şi marochinărie.

In prezentul standard pieile finite pentru feţe de încălţăminte şi marochinarie sunt denumite prescurtat piei finite.

Pieile finite se încadrează în 4 clase de calitate : I, II, III si IV.

Incadrarea în clase de calitate a pieilor se face după aria utilizabilă,comform tabelului:

Clasa de calitate I II III IVAria utilizabilă, %, min. 95 80 77 50

Pielea cu aria utilizabilă sub valoarea minimă prevazuta în tabel la calitate IV, pieile cu defecte generale din grupele A şi B, a căror mărime depăşesc limitele maxime din tabelul următor, precum şi pieile cu defecte decât cele admise prin prezentul standard pot fi valorificate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Grupa defectelor Mărimea defectelor, % , din aria pielii Scăzămant din aria pielii, %U Până la 25

Peste 25 până la 50Peste 50

51015

A Până la 25Peste 25 până la 50Peste 50 până la 70

101535

B Până la 10Peste 10 până la 25Peste 25 până la 50Peste 50 până la 60

5152545

Defecte admise:

1. După caracterul lor defectele admise se clasifica în:- Defecte generale, care ocupă porţiuni mari din suprafaţa pielii;

23

- Defecte locale;Defectele locale şi generale pot fi naturale sau de fabricaţie.

2. Dupa gravitate, defectele admise se clasifica în 3 grupe notate în tabel cu U, A şi B.3. Defecte admise:

Defecte generale:a) Naturale:

- venozitaţi pe crupon- cute de creştere nivelate ( cute de grăsime, dungi de

lapte, dungi de creştere etc.) - structura rară la gât şi poale- cute de creştere denivelate- structura rară pe crupon- poale mari

b) De fabricaţie:- faţa mată - cutarea feţei pe gât şi poale- egalizarea neuniformă- prelucrare insuficientă marginilor- culoare neuniformă- faţa curgatoare în regiunea gâtului- gât şi poale tinicheloase- pelicula de apretură groasă- faţa aspră- dungi de diferite provenienţe (decarnare, egalizare etc.)- pete de diferite provenienţe- cutarea feţei pe crupon- piele tinicheloasă- faţa curgătoare pe crupon- presare neuniformă- spic neuniform la pieile finisate velurat- creţuri pe crupon

Defecte locale:

a) Naturale- leziuni vindecate superficiale ( zgârieturi, răni,

muşcături, eczeme etc.)

24

- leziuni vindicate pronunţate (zgârieturi, răni, muşcături, eczeme etc)

- creţuri pe gât sâşi poale- semne de la marcarea cu fierul răcit sau încalzit(mărci de

foc)- leziuni nevindecate (zgârieturi, răni, muşcături, eczeme

etc.)

b) De fabricaţie- tăieturi pe dosul pielii cu adâncimea sub ¼ din grosimea

pielii- rupturi cu lungimea peste 4 cm până la max. 25 cm- tăieturi pe dosul pielii cu adâncimea peste ¼ din

grosimea pielii- rupturi cu lungimea peste 25 cm- tăieturi pe faţa pielii

În cazul în care pe aceiaşi porţiune a pielii, cu unul sau mai multe defecte generale din grupa U sau A, se afla unul sau mai multe defecte generale din grupa B, la evaluare se ia în considerare numai aria defectelor din grupa B.

Evaluarea defectelor locale:

Defectele pot fi:

a) punctiforme: cele care au diametrul sub 0.5cm;b) liniare: cele care se pot măsura în lungime şi care au laţimea sub 2 cm, precum şi două

defecte punctiforme distanţate intre ele cu max. 10 cm;c) de suprafaţă: cele care au dimensiuni mai mari decat cele indicate la litera a si b,

precum şi trei sau mai multe defecte punctiforme sau liniare distanţate intre ele cu max 7 cm.

Piei finite.Reguli pentru verificarea calitaţii

IV. Comform STAS 5040-67 aprobat de Direcţia generala pentru metrologie.Standarde si invenţii la 01 octombrie 1963, înlocuieşte STAS 5040-55.

Verificarea calităţii pieilor consta din:

a) Verificarea aspectului;b) Verificarea categoriei de grosime;c) Verificarea sortării pe calităţid) Verificarea marcării şi ambalării;e) Verificarea proprietăţilor fizice şi mecanice;

25

f) Verificarea proprietăţilor chimice;

Verificarea aspectului, categoriei de grosime, sortării pe calitaţi, marcării şi ambalării se face bucată cu bucată iar pielea necorspunzătoare se elimină.

Verificarea proprietăţilor fizice şi mecanice se face pe loturi, prin sondaj.

Prin lot se înţelege o cantitate de piei finite de acelaşi fel prelucrate dupa aceeaşi tehnologie în toate fazele, provenite din aceeaăi partida de fabricaţie sau din parţi diferite şi supuse deodata la verificare.

Numărul pieilor luate pentru încercări trebuie sa fie:

- 2 piei, pentru un lot de maximum 250 piei;- 3 piei, pentru un lot de 250 . . . . . 1000 piei;- 4 piei, pentru un lot de peste 1000 de piei;

Prima piele se ia la întâmplare, iar celelalte la un interval egal cu câtul dintre numărul pieilor din lot şi numărul de piei destinat analizei.

Pieile luate din lot trebuie să fie fără defecte în regiunile de unde se taie epruvetele pentru încercări.În caz contrar, ele trebuie să fie înlocuite cu piei fără defecte.

Verificarea proprietaţilor chimice

Analiya chimica se face pe:

a) 1 piele din maximum 3000 piei, cu aria peste 75 dm2 fiecare;b) 2 piei din maximum 5000 piei, cu aria pana la 75 dm2 fiecare, dar cel puţin odata pe

luna şi ori de cate ori intervin modificari în procesul tehnologic.

La fiecare livrare, aceste proprietăţi se garantează de către producător.

Piei finite.Marcare, ambalare, depozitare, transport şi documente.

V. Comform STAS 6697-85 aprobat de Institutul roman de standardizare la data de 01 aprilie 1985, înlocuieste STAS 6697-69.

Prezentul standard stabileşte condiţiile de marcare, ambalare, depozitare şi transport pentru pieile finite, indiferent de folosirea lor.

Marcare

Fiecare piele – cu excepţia şpaltului vegetal şi a talpii din frunţi, cozi, căpăţâni – se marcheaza obligatoriu cu cel puţin urmatoarele specificaţii:

-Marca de fabrica a întreprinderii producatoare;

-Denumirea produsului;

-Categoria de grosime;

26

-Clasa de calitate;

-Culoarea;

-Aria pielii în dm2 la pieile care se livreza după arie sau masă în kg la cele care se livrează după masă;

-Numărul documentului;

Marcarea specificaţiilor se face pe dosul pielii prin ştampilare sau transferare folosind material care imprima vizibil, rezistent, dar nu se întind şi nu pătrund spre faţă.

Locul de marcare diferă , în funcţie de forma sub care se prezintă pielea, dupa cum urmează:

- La piei întregi şi canate, în regiunea unui picior posterior;- La hechturi, crupoane şi piei culate – la stanga sau la

dreapta şirei spinării, la distanţa de cca. 5 cm faţă de baza cozii;

- La gâturi înspre marginea pielii, la distanţa de cca. 5 cm

de linia de cruponare;

- La poale, în regiunea piciorului posterior, la o distanţa de

cca. 3 cm de linia de cruponare;

- La şpalturi, la cca. 5 cm faţă de margine;

Ambalare

Pieile se leagă în pachete sau suluri.Legarea pachetelor sau sulurilor se face cu sfoară sau panglică şi anume:

O singură dată, la mijlocul pachetului sau sulului, în cazul în care acesta este mai scurt de 500mm;

De două ori, câte o legătură la fiecare capăt al pachetului sau sulului, în cazul în care acesta are o lungime de cel puţin 500mm;

Pachetele şi sulurile care conţin piei cu faţă velurată sau netedă trebuie legate cu panglică.

Pachetele sau sulurile care conţin piei vopsite în culoare albă sau alte culori deschise trebuie învelite în hârtie.Se recomandă ca locul marcării să fie acoperit cu o hârtie subţire, la fiecare piele.

Se recomadă ca pieile cu faţă netedă să fie legate sub formă de sul.

Pieile rigide şi semirigide pot fi livrate şi depozitate nelegate sau legate.

Pachetele sau sulurile trebuie să conţină piei finite de acelaşi fel, obţinute prin acelaşi sistem de tăbăcire, prelucrate sub aceiaşi formă, finisate la fel, din aceeaşi categorie de grosime, clasa de calitate şi culoare.

La formarea pachetelor şi sulurilor, prima piele trebuie să aibă o arie mai mare ca celelalte si să fie asezată cu faţa în sus : ultima piele trebuie aşezata cu faţa în jos.Pieile se aşeaza gât la gât şi crupă la crupă.

27

Pieile velurate , pieile lac şi lăcuite, precum şi pieile pentru mănuşi trebuie aşezate faţă la faţă şi dos la dos cu acelaşi sens.

La formarea pachetelor, pieile aşezate una peste alta se împăturesc.Numărul împaturiturilor trebuie să fie cât mai mic, în special în partea dinspre crupă.

Numărul maxim de împaturituri, la pieile mari, este de şapte, laţimea unui pachet este de 25. . . . 35 cm.

La formarea sulurilor, pieile se aşeaza una peste alta, în scară în aşa fel încât la rularea sulului pielea din exterior să le acopere pe celelalte.

La pieile care trebuie aşezate faţă în faţă, perechile de piei se aşeaza lot în scară şi apoi se execută rularea.

Între feţele pieilor lac trebuie aşezată hartie tip pelur, sau material corespunzator.

În vederea transportului pahetele şi sulurile se introduc în lăzi sau saci.Pieile rigide sau semirigide se introduce în ambalaj fără ca în prealabil să fie făcute suluri sau pachete.

Într-un ambalaj de transport pot fi introduse sortimente diferite de piei, ţianand seama că nu se admit ambalarea pieilor moi împreuna cu pieile rigide sau semirigide, şi nici ambalarea pieilor unse împreuna cu cele neunse.

Marcarea ambalajelor se face prin ştampilarea pieilor pe partea exterioara sau prin etichetarea cu urmatorele specificaţii:

Marca de fabrică a întreprinderii producătoare; Denumirea produsului; Categoria de grosime; Clasa de calitate; Numărul de piei; Aria totală în dm2; Numărul documentului tehnic normativ al produsului; Indicaţii speciale privind destinaţia;

Depozitare

Încăperile destinate depozitării pieilor finite trebuie să fie uscate, curate, bine aerisite şi ferite de emanaţii de gaze sau de vapori de apă, care ar putea pătrunde în interior.Ferestrele trebuie să fie prevăzute cu perdele sau obloane, pentru a împiedica acţiunea directă a razelor solare asupra pieilor.

Temperatura din încăperile de depozitare trebuie să fie pe cât posibil constantă.În timpul iernii temperatura să nu scadă sub 5oC iar vara să nu depăşească 25oC.

Umiditatea relativă a aerului din încaperile de depozitare trebuie să fie de 55 . . . 75%.

Pentru menţinerea umidităţii in limitele arătate, încăperile trebuie să permita o circulaţie naturală a aerului iar la nevoie se prevad cu ventilatoare.

28

Pieile moi se aşează pe rafturi sau, în lipsa acestora, pe gratare de lemn.

Pieile rigide şi semirigide se aşeaza pe podine sau grătare.

Rafturile, podinele şi grătarele trebuie să fie distanţate cu:

- Min. 10 cm de la pardoseală;- Min. 50 cm de la tavan şi pereţii exteriori;- Min.100 cm de orice sursă de căldură;

Înalţimea stivelor de piei trebuie să fie de:

- Max. 1m pentru pieile moi;- Max. 0,5m pentru pieile lac şi lăcuite;- Max. 1,5m pentru piei rigide şi semirigide;

Controlul pieilor în timpul depozitării este periodic, pentru a împiedica eventualele degradări.

Pieile moi cu conţinut de substanţe grase necombinate peste 10%, trebuie controlate şi restituite cel puţin o dată la fiecare 3 luni, celalte piei moi şi pieile semirigide cel putin o data la fiecare 6 luni iar pieile crust şi pieile rigide odata la 12 luni.

În afară de controlul efectuat cu ocazia restivuirilor se mai efectuează în primele 6 luni de depozitare un control lunar prin sondaj, luând la întamplare diferite pachete sau piei de la diferite nivele ale stivei.

Transport şi documente

Transportul pieilor se face în vagoane, containere sau cu vehicule rutiere.

Mijloace de transport trebuie să fie curate, uscate si să aiba pardoseala acoperită cu hartie sau alt material corespunzătoar

Sulurile sau pachetele grele se aşează la baza, iar cele mai uşoare deasupra, trebuie ca pieile unse să nu vină în contact cu celelate feluri de piei.

Vagoanele trebuie să fie acoperite, nedeterioarate şi să nu permită pătrunderea umezelii sau a razelor solare, iar vehiculele rutiere trebuie să fie acoperite cu prelate impermeabile.

Fiecare lot de livrare trebuie să fie însotit de documentul de certificare a calităţii întocmit comform dispoziţiilor legale în vigoare.

29

Capitolul V : Protecţia mediului

I. Poluarea generata de tăbăcării

Prelucrarea pieilor s-a dezvoltat ca o importantă ramură a activităţii industriale în multe ţări, indiferent de gradul de dezvoltare al acestora. Se poate afirma că la ora actuală, industria de pielărie este una din activităţile productive cele mai supuse globalizării.

Deşi odată cu dezvoltarea industriei de pielărie în alte zone ale lumii, cum ar fi Asia şi America, contribuţia EU la piaţa mondială tinde să se restrângă, tăbăcăriile din EU rămân totuşi principalul furnizor mondial de piei finite , urmate de China, Coreea de Sud, Mexic, Brazilia, India, Pakistan şi Thailanda. Industria europeană de pielărie are avantajul unei tradiţii îndelungate, dispune de tehnologii avansate de prelucrare şi furnizează piei de calitate superioară, care răspund cerinţelor fluctuante ale modei , motive suficiente pentru a o menţine ca lider mondial în domeniu.

30

Industria de pielărie din EU are câteva caracteristici, ce trebuie menţionate:

- Majoritatea tăbăcăriilor din EU sînt întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-ri) de tipul asociaţiilor familiale, multe dintre acestea bucurîndu-se de o tradiţie şi o experienţă îndelungate, transmise din generaţie în generaţie;

- Concentrarea regională a unităţilor productive de profil este puternică şi în regiunile respective industria de profil are un rol economico-social determinant, fiind principalul producător de venituri şi factor de dezvoltare. În multe ţări exisă zone monoindustriale sau clustere care concentrează, pe un spaţiu relativ restrîns, un număr mare de unităţi de prelucrare a pielor . Aceste concentrări sînt benefice atît din punct de vedere economic cît şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi îmbunătăţesc relaţiile cu comunităţile locale, care de multe ori sînt tensionate, în special datorită problemelor legate de poluare: mirosuri neplăcute, zgomot, emisii lichide şi solide poluante;

- Adaptabilitatea, flexibilitatea, reacţiile rapide la schimbările exterioare sînt avantajele principale ale industriei de pielărie din EU;

- Industria de pielărie este una din industriile cu dezvoltare globală relativ echilibrată, ceea ce face tăbăcăriile din EU dependente de accesul la materia primă şi la pieţele de desfacere-export;

- Industria europeană de pielărie este implicată în activitatea de cercetare/inovare în ceea ce priveşte calitatea şi designul produselor, recuperarea şi valorificarea produselor secundare, reciclarea deşeurilor, în spiritul respectului pentru mediul înconjurător.

PRINCIPII DE PREVENIRE ŞI TRATARE A POLUĂRII GENERATE DE INDUSTRIA DE PRELUCRARE A PIEILOR ŞI BLĂNURILOR

În întreprinderi, metodele de abordare a protecţiei mediului pot fi clasificate în două mari categorii:

Abordare reactivă Abordare preventivă

Abordarea reactivă constă în aplicarea de soluţii pentru transformarea poluării rezultate din procesul de producţie într-o formă mai puţin periculoasă. Abordarea reactivă este de fapt echivalentă cu aplicarea unor tehnologii de tratare a poluării, care intervin “după ce răul a fost făcut” , care se aplică la “capătul conductei” (end of pipe) , care implică costuri suplimentare şi care de multe ori nu reduc poluarea, ci numai o transformă sau o transferă între mediile receptoare.

Abordarea preventivă analizează motivele poluării în interiorul sursei de poluare- activitatea productivă, respectiv înreprinderea- şi aplică măsuri care să aibă drept efect reducerea cantităţii de poluanţi eliminaţi din activitatea respectivă. Măsurile/acţiunile din cadrul cadrul abordării preventive sînt integrate procesului productiv şi se desfăşoară pe teritoriul întreprinderii/activităţii respective.

Există patru direcţii de acţiune/metode pentru prevenirea poluării:

1. Substituire. Această metodă presupune o intervenţie în reţete şi înlocuirea, dacă este posibil, a unui auxiliar chimic care pune probleme din punct de vedere al acţiunii

31

poluante cu alt auxiliar chimic care să aibă un efect similar în operaţie dar un. efect poluant mai redus. Exemplu: înlocuirea cromului cu aluminiu sau zirconiu la operaţia de tăbăcire, înlocuirea sulfurii cu enzime la operaţia de depărare etc.

2. Reducere. Aici intră orice acţiune care poate micşora un consum şi implicit o evacuare. Exemplu: reducerea consumurilor de apă, tehnologii cu ofertă scăzută sau epuizare avansată a unui auxiliar critic etc.

3. Refolosirea directă/recircularea constă în colectarea unui flux material emergent şi reintroducerea sa ca atare în procesul productiv. Exemplu: recircularea flotelor epuizate de la cenuşarul clasic, după o prealabilă degrosizare (îndepărtarea solidelor grosiere) şi reconstituirea volumului iniţial şi pe cît posibil, a compoziţiei iniţiale. Flotele recirculate au o compoziţie mai complexă decît flota iniţială deoarece în ele se acumulează produse de reacţie şi materii extrase din piele (proteine, grăsimi etc.). Deşi consumul de apă este redus semnificativ, nu acelaşi lucru se poate afirma despre încărcătura poluantă Din acest motiv posibilităţile de recirculare sînt limitate, iar condiţiile de realizare practică se pot stabili doar în urma unei analize a fiecărui tip de flotă.

4. Reciclare/Recuperare. Reciclarea constă în colectarea şi prelucrarea unui reziduu în scopul recuperării unuia sau a mai multor compuşi valoroşi şi refolosirea acestora în acelaşi proces productiv care l-a generat sau în alte scopuri. Exemplu: recuperarea cromului din flotele epuizate de la tăbăcire, recuperarea sulfurilor şi a proteinelor din flotele de la cenuşar etc.

NOŢIUNI GENERALE DESPRE TEHNOLOGIILE CURATE

Conform definiţiei oficiale, tehnologiile curate sunt tehnologii provenite din modificarea tehnologiilor clasice, împreună cu utilajele sau instalaţiile aferente, care permit reciclarea substanţelor, deşeurilor sau valorificarea poluanţilor ca materii prime secundare. În consecinţă, tehnologiile curate reduc sau chiar elimină poluarea.

Tehnologiile curate, se pot aplica încă din faza de preindustrializare a pieilor şi astfel putem aminti:

Folosirea de piei crude sau conservate prin congelare Eliminarea parţială a sării de pe piei Conservarea cu agenţi de conservare alternativi: biocizi

32

Capitolul VI : Norme de protectia muncii si P.S.I.

Norme de igiena muncii

Conform normelor de protecţia muncii şi Ordinul Ministerului Muncii nr. 23-1973 locurile de muncă din tăbăcăriile minerale trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii de microclimat, funcţie de caracteristica manoperei.

Caracteristica manoperei pentru atelierele umede -a III a - munca grea. Condiţii de microclimat: Tmin=13˚C; Vmax=80%; Vaer=0,2-0,5 m/s. Microclimatul va fi asigurat prin ventilatoare şi încălzitoare.

Norme generale de protecţia muncii

În fiecare întreprindere se realizează instructajul de protecţia muncii care cuprinde următoarele forme:

- instructaj introductiv general;- instructaj specific locului de muncă;- instructaj periodic;- instructaj pe schimb;- instructaj special pentru lucrări periculoase. Din normele de protecţia muncii specifice sectorului de pielărie se menţionează:

- se interzice accesul altor persoane la utilajele în afara lucrătorului care le deserveşte;- elementele de transmisie ale utilajelor trebuie protejate cu apărători;- înainte de începerea lucrului la utilaj muncitorul trebuie sa verifice sensul de rotire al

electromotorului- ungerea maşinii se efectueaza numai în starea de repaus a acesteia;- uneltele de mână vor fi pastrate în truse sau în locuri special amenajate;- se interzice muncitorului să părăsească utilajul în timpul funcţionării;- echipamentul de protecţie şi de lucru va fi bine potrivit pe corp pentru a evita prinderea

lui de organele în mişcare ale maşinii;- înainte de a părăsi locul de muncă, muncitorul este obligat să oprească utilajul sau

instalaţia din funcţionare;- după terminarea lucrului, muncitorii sunt obligaţi să cureţe maşina şi locul de muncă.

Norme privind instalaţia electrică

Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat vor fi executate numai de către unitaţile autorizate sau de personal calificat.

33

Buna funcţionare a instalaţiilor de forţă şi iluminat va fi permanent verificată prin efectuarea reviziilor obligatorii a utilajelor şi aparatelor respective înainte de intrarea în funcţiune şi remedierea imediată a defecţiunilor constatate.

Tablourile electrice, releele vor fi prevăzute cu carcase de protecţie. Siguranţele de la tablourile electrice vor fi în mod obligatoriu dimensionate conform normelor în vigoare.

Instalaţiile pentru iluminatul de siguranţă vor fi menţinute permanent în stare de funcţionare. La terminarea lucrului întregul utilaj electric va fi scos de sub tensiune cu excepţia instalaţiilor iluminatului de siguranţă.

Norme privind descărcarea, transportul şi depozitarea materialelor

La depozitarea materialelor auxiliare în spaţiul de depozitare se vor respecta normele NPCI şi NRPM:

- operaţiile de încărcare, descărcare, transport, manipulare şi depozitare, se vor executa numai de muncitori calificaţi special în acest scop sub supravegherea şefului de echipă;

- înainte de începerea operaţiilor de descărcare sau încărcare dintr-un mijloc de transport acesta va fi asigurat contra deplasării prin frânare;

- stivuirea se face fără deteriorări ale ambalajelor;- stivele vor fi construite din materiale de aceeaşi formă şi dimensiune;- mijloacele de transport şi stivuire vor fi prevăzute cu dispozitive de întindere sau blocaj al

sistemului de comandă;- se vor verifica în permanenţă dispozitivele de frânare, de siguranţă şi de semnalizare a

electrocarelor;- stivele şi rafturile vor fi prevăzute cu tăbliţe pe care se vor înscrie materialele depozitate;- zilnic se va constata starea ambalajelor şi se vor scoate din depozit cele care pierd lichid.

Norme privind P.S.I.

În funcţie de pericolul de incendiu, atelierele de producţie se clasifică după cum urmează:

- se vor monta în ateliere indicatoarele de securitare conform STAS 20712/1968;- este interzis fumatul în atelierele de producţie;- controlul poluării aerului în zonele de muncă se va executa periodic conform NDPM art.

444-445.

1. Elemente de protecţia muncii

Protecţia muncii urmăreşte asigurarea celor mai bune condiţii de muncă. Prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale.

Normele de protecţia muncii au drept scop să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi eliminarea cauzelor care provoacă accidentele şi îmbolnăvirile profesionale, prin aplicarea procedeelor tehnice moderne şi organizarea corespunzătoare a muncii.

a. Instructajul de protecţie a muncii

34

În vederea însuşirii de către muncitori a cunoştinţelor generale cu privire la lucrul in condiţii periculoase şi în general la lucrările pe care trebuie să le execute, se efectuează instructajul de protecţia muncii care se desfăşoarş în 3 faze:

- instructajul introductiv se efectuează de către inginerul sau tehnicianul numit special în acest scop, adresându-se tuturor celor angajaţi, transferaţi sau detaşaţi; nici un angajat nu poate fi primit la lucru fără efectuarea acestui instructaj;

- instructajul la locul de muncă se face de către conducătorul respectiv (maistru, tehnician, etc.); angajatul este primit la lucru numai după verificarea instructajului de către persoana desemnată în acest scop;

- instructajul periodic se face la locul de muncă, tot de către conducătorul respectiv, la intervale de 1 – 6 luni.Toate fazele instructajului de protecţia muncii se consemnează în mod obligatoriu în fişa individuală de instructaj.

b. Norme de igiena muncii Aceste norme se referă la:

- depozitarea reziduurilor industriale nocive pe terenuri speciale, departe de sursele de apă, de clădirile industriale sau de cele de locuit;

- depozitarea materialelor care produc praf, la distanţe de 20 m de clădirile industriale;- interzicerea legăturilor dintre reţeaua de apă potabilă şi apă industrială;- dotarea locurilor în care există pericol de arsuri cu substanţe chimice, cu hidranţi şi

rezervoare cu soluţii neutralizante.c. Norme privind exploatarea şi amplasarea utilajelor

În această categorie sunt incluse următoarele norme:

- funcţionarea maşinilor numai după o prealabilă recepţie şi cu dispozitive de protecţie la organele exterioare în mişcare şi la alte locuri periculoase;

- afişarea instrucţiunilor de protecţia muncii la locul de muncă;- deservirea maşinilor să se facă numai de către persoane calificate şi instruite în mod

special;- repararea maşinilor să se facă numai de catre angajaţii calificaţi în această specialitate;- semnalizarea locurilor periculoase;- amplasarea utilajelor să se facă astfel încat să se evite mişcări inutile şi obositoare pentru

muncitorii care le deservesc.d. Norme privind descarcărea, transportul, manipularea şi depozitarea

materialelor Aceste norme prevăd modul în care trebuie facută încărcarea şi descarcărea materialelor, prin asigurarea mijloacelor de transport prin frânare sau saboţi de oprire şi prin stabilirea greutăţilor maxime admise la ridicare, în raport cu vârsta şi cu sexul.

Depozitarea se va face astfel încat să se excludă pericolul de accidente, incendii, explozii, etc.

e. Norme privind instalaţiile electrice Executarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea acestor instalaţii se vor face numai de către electricieni calificaţi.

Se interzice folosirea instalaţiilor electrice improvizate, necorespunzătoare.

35

Pentru instalaţiile şi echipamentele electrice care pot fi accesibile angajaţilor necalificaţi, limita maximă a tensiunilor de atingere este de 40 V.

f. Norme privind microclimatul În încăperile de lucru în care temperatura depăşeşte 25˚C se va asigura o ventilaţie cu o viteză de minim 0,3 m/s.

Pentru prevenirea formării prafului se vor monta instalaţii speciale de deprăfuire la utilajele care degajă cantităţi mari de praf.

Se va evita formarea gazelor, vaporilor sau pulberilor nocive sau explozive în atmosfera zonei de lucru şi se va monta, unde este cazul un sistem de ventilaţie eficace.

g. Norme privind iluminatul Iluminatul natural şi artificial se va realiza astfel încat să asigure o vizibilitate maximă. Normele prevăd valorile minime ale nivelelor de iluminare pentru diferite categorii de muncă.

h. Echipamentul de protecţie Pentru angajaţii care lucrează în condiţii care ar putea avea urmări dăunătoare asupra vieţii şi sănătăţii lor, se prevăd echipamente de protecţie. La manipulările de soluţii bazice, acide, soluţii sau alte substanţe nocive sau în medii infecţioase se vor utiliza mănuşi de protecţie adecvate, şorturi de protecţie şi ochelari, etc.

Se interzice purtarea halatelor, şorturilor, a îmbrăcămintei neîncheiate în nasturi şi manşeta largă neîncheiată, la locurile de muncă unde există posibilitatea prinderii de către organele de maşini sau utilaje în mişcare. În aceste locuri părul va fi protejat cu bonete sau basmale.

i. Norme de protecţia muncii specifice industriei pielăriei Muncitorii care lucrează cu săruri de crom, sulfuri, etc., sunt obligaţi să se ungă pe mâini la începerea lucrului şi ori de câte ori este nevoie cu cremă protectoare.

Manipularea pieilor brute nu este permisă muncitorilor care au pe mâini zgârieturi, răni deschise, ulceraţii. În timpul lucrului cu piei brute nu este permis muncitorilor să atingă cu mâna, nasul, gura, ochii sau să fumeze, deoarece acestea uşurează pătrunderea microbilor în organism.

Înainte de fiecare masă, precum şi la terminarea lucrului, muncitorii se vor spăla pe maini cu apă şi săpun. Cei care manipulează piei brute vor folosi şi antiseptice.

La prelucrarea pieilor la haşpel este interzisă desprinderea pieilor de pe axul zlotului în timpul funcţionării acestuia.

Se interzice intrarea muncitorilor în butoaie pentru scoaterea pieilor. Introducerea şi scoaterea pieilor din butoaie se va executa numai după ce muncitorul a blocat întrerupătorul.

În cazul când o piele este prinsă în maşină (la şeruit, egalizat, ştoluit, etc.), ea va fi eliberată după ce maşina va fi oprită.

36