Proiect Final

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi, Iasi

Facultatea de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului

Specializarea: Ingineria si Managementul Factorilor de Mediu

Cuantificarea impactului indus asupra mediului de

activitatile desfasurate in cadrul

S.C. Mital Steel S.A. Roman,

prin Metoda Matricii Simple de Interaciune

(Matricea lui Leopold)

Indrumator:

Sef lucrari Dr. Ing. Brandusa Robu

Masteranzi:

Ing. Ciubotariu Anca

Doroftei Alexandra

Mancas Cristina

Ing. Neamtu Alina

Ing. Radu Iulia

Sirghie Cristina

Iasi,

Mai 2012

Cuantificarea impactului indus asupra mediului de activitatile desfasurate in cadrul

S.C. Mital Steel S.A. Roman

3

Metoda

lui

Leopold

CUPRINS

Memoriu justificativ.......................................................................................................................... 3 Cap.1 Prezentarea obiectivului evaluat.......................................................................... 4 1.1 Descrierea amplasamentului................................................................................... 4 1.2 Date de identificare.................................................................................................. 4 1.2.1 Informatii generale privind apele de suprafata si apele subterane....... 5

Cap.2 Identificarea surselor de poluare si a agentilor contaminanti........................... 7 2.1 Procese tehnologice................................................................................................ 7 2.2.1 Procese de laminare Stieffel (LAMINARELE 16, 6)........................... 7 2.2.2 Operatii auxiliare pentru procesele de laminare la cald....................... 8 2.2 Surse de poluare si agenti contaminanti pentru apa de suprafata.......................... 8 2.3 Surse de poluare si agenti constaminanti pentru apa subterana............................ 9 2.4 Surse de poluare si agenti constaminanti pentru aer.............................................. 10 2.5 Surse de poluare si agenti constaminanti pentru sol............................................... 13 2.6 Sanatatea umana.................................................................................................... 14

Cap.3 Cuantificarea impactului indus asupra mediului prin metoda matricii simple de interactiune (matricea lui Leopold).................................................................

16

3.1 Descrierea metodei matricii simple de interaciune (matricea lui Leopold).............. 16 3.2 Aplicarea metodei lui LEOPOLD, principii de lucru................................................. 17 3.3 Analiza rezultatelor.................................................................................................. 18

Cap.4 Planul de management al mediului...................................................................... 21 4.1 Masuri de management (administrativ)................................................................... 21 4.2 Masuri tehnice, tehnologice..................................................................................... 22

Conculzii......................................................................................................................................... 24 Bilbliografie.................................................................................................................................... 25



4

Metoda

lui

Leopold MEMORIU JUSTIFICATIV

Tema proiectului de fata este Cuantificarea impactului indus asupra mediului de

activitatile desfasurate in cadrul S.C. Mital Steel S.A. Roman, prin Metoda Matricii Simple de

Interaciune (Matricea lui Leopold).

Lucrarea de fa vine s prezinte studiul impactului asupra mediului, prin metoda lui Leopold.

Scopul acestui proiect este de a analiza si combate potentialele efecte negative ale procesului de

laminare asupra celor patru componente de mediu (apa de suprafata, apa subterana, aer si sol).

Proiectul este structurat in patru capitole si cuprinde: Prezentarea obiectivului evaluat, Identificarea

surselor de poluare si a agentilor contaminanti, Cuantificarea impactului indus asupra mediului prin

metoda matricii simple de interactiune (matricea lui Leopold), Planul de management al mediului.

S.C.MITAL STEEL S.A Roman este amplasata in albia minora a raului Moldova situat in

localitatea Cordun, la 5 km de orasul Roman, jud Neamt. Activitatea acestei firme consta in productia si

comercializeaza tevilor din otel fara sudura, laminate la cald, laminate sau trase la rece.

In capitolul doi sunt descrise cele trei procese de laminare: Laminare 6 cu o productivitate de

108798 t/an, Laminare 16 cu 325332 t/an, Laminare 20 cu 12000 t/an. Exista doua depozite de pacura

necesare functionarii cazanelor din centrala termica. Capacitatea de stocare a acestor doua depozite

este de 4500 tone. Un depozit este in functiune si altul in consevare (care de fapt nu a functionat

niciodata). O importanta deosebita o reprezinta zona din imediata vecinatate a depozitului intermediar

de deseuri si unde se gasesc rezervoarele de combustibil, zonele unde se constata cu ochiul liber

modificari ale calitatii solului. In cadrul acestui capitol sunt mentionate buletinele de analiza ale fiecarei

componente de mediu.

Capitolul trei, cuprinde descrierea metodei lui Leopold si aplicarea acesteia in concordanta cu

cele patru buletine de analiza. S-a realizat evaluarea impactului poluantilor asupra mediului, prin

acordarea notelor in functie de pragul de alerta si concentratia maxima admisa, in cele din cele din urma

interpretadu-se rezultatele obtinute.

Planul de management al mediului este structurat in capitolul patru. In functie de impactul

constatat se recomanda abordarea unor noi tehnici de reducere si de control al poluantilor.



5

Metoda

lui

Leopold CAPITOLUL I

PREZENTAREA OBIECTIVULUI EVALUAT 1.1. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

S.C.MITAL STEEL S.A Roman este amplasata in albia minora a raului Moldova situat in

localitatea Cordun, la 5 km de orasul Roman, Jud Neamt. Vecinatatile obiectivului evaluat sunt:

Nord-satele Cordun si Simionesti;

Sud-orasul Roman;

Est- S.C. ELECTROMS.A, soseaua E85 (Bucuresti-Suceava);

Vest-satul Cordun;

Amplasamentul obiectivului evaluat are o suprafata de 1629031 mp din care:

Suprafata construita: 508376 mp;

Suprafata in incinta totala: 953253 mp;

Suprafata in afara incintei: 37500 mp;

-hala slam si reziduri: 37500mp;

-spatii verzi: 75000 mp;

1.2. DATE DE IDENTIFICARE

Profilul de activitate al S.C.Mitall Steel S.A Roman consta in productia si comercializeaza tevilor

din otel fara sudura, laminate la cald, laminate sau trase la rece.

In legatura cu procesele operationale ale instalatiei pe amplasament, sunt un numar de 26 zone

de depozitare si facilitati pentru epurarea efluientului (13 platforme de depozitare, 4 gospodarii de apa,

1 neutralizare chimica, 1 denocivizare chimica, 5 separatoare de ulei, 1 colector ovoid, 1 statie de

epurare a apei uzate menajere).

Tipul de folosinta a solului din zona amplasamentului a obiectivului este sol mai putin sensibil

(sol intrauzinal), iar solurile din vecinatatea obiectivului se incadreaza in categoria solurilor mai putin

sensibile (sol extrauzinal).

Din Bilantul de mediu de nivel II rezulta ca in multe puncte din incinta este depasit pragul de

interventie pentru substantele extractibile in eter si petrol. Se constata deasemenea in 11 puncte de

precolectare intrauzinale a unor valori ale carbonului organic mai mari de 4 % (rezultand un sol puternic

poluat).

In cadrul Bilantului de Mediu de nivel I a fost semnalata situatia ca exista scurgeri accidentale

de combustibil la descarcarea din rezervoare si la alimentarea utilajelor rezultand ca deseurile generate

au influiente negative asupra calitatii solului si subsolului din zona putandu-se distinge si cu ochiul liber

modificarile aduse.

In unitate exista doua sisteme de colectare a apleor uzate:

Sistem de colectare a apelor menajere;

Sistem de colectare a apelor pluviale si industriale;

Apele menajere se evacueaza prin doua colectoare principale in statia de epurare a apelor

menajere iar de aici in colectorul principal (ovoidal de 2100/1400 mm), apoi in emisarul raul Moldova

prin paraul Ciurlacul.

Apele pluviale si industriale dupa epurare, trec din statiile de preepurare locale, unde sunt

evacuate tot in raul Moldova printr-un colector principal.

Canalizarea de ape menajere este cu scurgere libera si punctele de pompare care conduc apa la o

statie de epurare speciala din zona Cordun, si de aici ajunge iar in raul Moldova.



6

Metoda

lui

Leopold Reteaua de canalizare in care sunt colecate apele pluviale si industriale este impartita in:

retea de canalizare interioara-este alcatuita din otel cu diametre diferite, din tuburi PREMO, din

canale betonate ce se gasesc in incintele tuturor cladirilor;

retea de canalizare exterioara se gaseste in perimetru aferent sectorului de activitate si este

alcatulit din conducte de otel sau tuburi din beton cu diametre cuprinse intre Dn=100-1300 mm,

prevazut din loc in loc cu camine de vizitare la care se mai adauga ovoidul cu Dn=2100/1400

mm;

Colectorul general ovoid 2100/1400 mm, a fost dimensionat pentru a putea prelua un debit

lichid de 7585 l/s apa uzata.

Substantele chimice utilizate in scopul fabricarii tevilor sunt achizitionate doar de la furnizori

autorizati pe baza unor documente, si ajung in magazia institutiei pe baza de bon de consum sau fara

limita si sunt folosite doar de persoane special instruite folosirii lor.Substabntele toxice sunt tinute sub

cheie, in dulapuri speciale, etichetate si cu semnul specific pericol, cu mentiunea otrava.

Zona amplasamentului instalatiei se afla in partea de sud-vest a platformei Moldovenesti fiind

alcatuit in mare parte din nisipuri medii grosiere, grosimea acestora nedepasind 3-5 metri.

Datorita actiunii combinate a factorilor si proceselor pedogenetice, in teritoriu s-a format un

invelis de soluri relativ diverse grupate in mai multe categorii: cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial,

sol brun luvic, sol gleic, regosoluri, protosolul aluvial, etc.

Terenul pentru care s-a solicitat Autorizatia integrata de mediu este folosit in principal in scop

agricol.

1.2.1 Informatii generale privind apele de suprafata si apele subterane

Din punct de vedere hidrologic, la suprafata se gasesc depozite putin permeabile mai apoi se

afla un strat permeabil. Sub acesta se gaseste un complex de argile ce prezinta stratul de baza

impermeabil al zonei.

In lunca raului Moldova, la nord de orasul Roman apa subterana a fost interceptata in general la

o adancime de 1-3 m si dupa analiza acestei ape rezulta ca prezinta un inceput de poluare depasind la

unii indicatori valorile concentratiilor maxime.

Apele subterane se impart in doua categorii:

ape descendente (ce sunt in directa legatura cu apele de suprafata si cu precipitatiile

atmosferice);

ape ascendente de adancime (se gasesc intre stratele impermeabile, deci este captiv si intra

mai rar in legatura cu apele de suprafata);

Principalul curs din zona evaluata este raul Moldova (aflat la aproximativ 2 km de

amplasament), si afluientul sau, paraul Morii. Albia minora a raului Moldova este de tip impletit, patul

acesteia fiind pavat cu material grosier.

In urma analizelor efectuate in laboratorul S.C.Mitall Steel S.A Roman a rezultat ca nu exista

variatii ale indicatorilor de calitate de la un sezon la altul (CBO5, CCO Cr, suspenii, sulfati, fosfati, pH,

etc).

S.C. Mital Steel S.A Roman realizeaza alimentarea cu apa pe baza Autorizatiei de Gospodarie

a Apelor, eliberata de Administratia Apelor Romane. Alimentarea cu apa potabila se realizeaza prin

racordarea unitaii la retelele de aductiune Timisesti precum si la reteaua de aductiune Simionesti.

Captarea apei se face din raul Moldova printr-o priza de mal amplasata in localitatea Cordun si este

alcatuita din 3 linii tehnologice, iar distributia apei se face printr-o statie de pompare aferenta societatii.



7

Metoda

lui

Leopold S.C. Mital Steel S.A Roman asigura monitorizarea debitelor tuturor alimentarilor cu apa in regim

continuu si urmeaza sa instaleze si sisteme de monitorizare continua a debitului efluientului unitatii.

Actiunile planificate pentru supravegherea calitatii apelor este aprobata de seful protectiei civile, iar

monitorizarea calitaii apelor uzate evacuate de unitate se realizeaza atat de catre laboratorul societatii

(prin probe momentane, zilnice etc), cat si de laboratorul sectiei de Gospodarire a Apelor Neamt.



8

Metoda

lui

Leopold CAPITOLUL II

IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE SI A AGENTILOR

CONTAMINANTI 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE

In cadrul S.C.Mitall Steel S.A Roman, domeniul principal de activitate consta in producerea de

tuburi din fonta si otel-Cod CAEN 272, iar obiectul principal de activitate este productia de tuburi (tevi

din otel-Cod CAEN 2722).

Activitatea principala o constituie productia si comercializarea tevilor din otel fara sudura,

laminate sau trase la rece, precum si activitatea de import-export.

Daca ne raportam la capacitatea nominala de productie atunci structura productiei marfa livrata ar fi

urmatoarea:

Pentru Sectia Laminare 20:12000 t/an;

Pentru Sectia Laminare 16 FMT:325332 t/an;

Pentru Sectia Laminare 6(filetaj, reductor, tragatorie): 108798 t/an.

Din punct de vedere al organizarii fluxuli tehnologic, deosebim mai multe servicii:

1. Pentru Sectia Laminare 16- este dotata cu o linie de laminar la cald;

2. Pentru Sectia Laminare 6-are in functiune doua linii de laminar la cald, pentru fabricarea tevilor

cu diametru exterior cuprins intre 168-406 mm;

3. Pentru Sectia Laminare 20-are in functiune o linie de lamiar la cad, folosind ca materie prima

lingouri din otel, carbon si aliat slab;

4. Sectia tragatorie-are in functiune o linie de laminar la rece si bancuri de tras la rece;

5. Sectia finisaj material tubular (F.M.T.) -au loc operatiile de finisaj a materialelor tubulare cu

destinatie tubulara: burlane, conducte filetate, mufe tubing;

6. 4 gospodarii de apa industriala recirculata;

7. Statia de neutralizare ape acide provenite din decapare si fosfotare;

8. Statie de denocizare ape cronice;

9. Statie de epurare ape uzate menajere.

2.1.1. Procese de laminare Stieffel (LAMINARELE 16, 6)

1. Pregatirea materiei prime (pentru a rezulta produse tubulare de buna calitate se va folosi materie

prima superioara).

2. Cantarirea bilelor de tagla (taglele debitate-bilele sunt cantarite pe un cantar pe o platforma TIP

bt 15-2).

3. Incalzirea bilelor de tagla (se realizeaza in cuptor cu vata rotativa la o temperatura de 1100-

1300C).

4. Perforarea (se realizeaza printr-o laminare elicoidala pe dop si se realizeaza intre doi cilindri ale

caror axe sunt inclinate intre ele si care se rotesc in acelasi sens).

5. Laminare DUO (Laminorul automat asigura miscarea diametrului si a grosimii peretelui bosei

printr-o laminara longitudinala in calibru rotund, in vederea obtinerii unor dimensiuni apropiate ale tevii

finite).

6. Laminare netezitoare (laminatorul netezitor este destinat pentru netezirea defectelor de pe

suprafata inerioara si exterioara a tevii si uniformizarea grosimii de perete).

7. Calibrarea tevii.

8. Racirea tevi (se realizeaza in mod natural prin stationarea tevii pe doua paturi de racire).



9

Metoda

lui

Leopold 9. Indreptarea tevii (se realizeaza cu ajutorul unor masini cu role hiperbolice).

10. Retezarea capetelor tehnologice.

11. Controlul si remanierea (defectiunile de suprafata sunt eliniminate cu ajutorul polizoarelor

mobile).

12. Marcarea (se realizeaza cu vopsea nitro, prin prelevarea cu pistol cu aer comprimat).

2.1.2. Operatii auxiliare pentru procesele de laminare la cald

1. Controlul nedistructiv (se vor depista defecte transversale, longitudinale, si masoara grosimea

de perete). Se realizeaza o sursa de radiatii gama cu timpul de injumatatire de 22 ani.

2. Proba hidrostatica (se realizeaza cu ajutorul preselor de probat ce folosesc ca fluid de lucru cu

apa).

3. Calclarea de epruvete in vederea determinarii caracteristicilor fizice si mecanic.

4. Prelevarea de probe in vederea efectuarii analizelor chimice.

5. Protejarea tevilor (se realizeaza o protectie temporara a suprafetei exterioare a tevilor cu: lacuri

alchidice, ulei, etc.).

6. Tratamentul termic (este efectuat in cuptoare tunel cu vata prasitore).

2.2. SURSE DE POLUARE SI AGENTI CONTAMINANTI PENTRU APA DE SUPRAFATA

Sursele de poluare identificate pe platforma S.C. Mital Steel S.A. Roman sunt:

1. Ape uzate prelevate sunt urmatoarele:

Apele uzate industriale i menajere;

Apele uzate industriale, sunt evacuate odat cu apele pluviale si prezint depiri la indicatori fizico-

chimice de calitate;

Efluentul final din unitate reprezint depiri ale substanelor extractibile n eter de petrol i ioni de

plumb;

Efluentul din staia de epurare ape uzate menajere, are caracter slab bazic pH=8,2 i prezint

depiri la suspensii, substane extractibile, duritate i sulfai.

2. Evacuarea apelor igienico sanitare

Se realizeaz prin 2 colectoare principale din conducta PREMO;

Canalizarea de ape menajere este cu scurgere liber i cu puncte de repompare care conduc apele

colectoare in staia de epurare apoi n final se revars n rul Moldova.

3. Evacuarea apelor pluviale i industriale

Apele pluviale sunt colectate n reeaua de canalizare mpreun cu apele industriale.

4. Emisiile n atmosfer

Nu sunt monitorizate n unitate i se pot face urmtoarele observaii:

- Se constat depiri ale pragului de intervenie pentru CO, NOx;

- Pulberile n suspensie i sedimentabile constituie un poluant principal, dar cu concentraia medie

anual ce nu depete norma admis;

- Se impune control riguros i continuu al emisiilor din sursele generatoare de poluare i/sau reutilitare

cu echipamente de depoluare, precum i mai bun gestiune a evacurilor din unitate ca fiind:

indicatori caracteristici emisiilor;

calitatea aerului la imisie.

La imisie se constat c sunt depiri ale pragului de intervenie pentru pulberi n suspensie i

depiri ale pragului de alert pentru NOx.



10

Metoda

lui

Leopold Tabel nr.1. Apa de suprafa

Nr. crt. Indicatori de calitate

monitorizai pentru apa de

suprafa

Aval unitate -

concentraie

Ordin 114/2002

CMA

Prag de alert

70 % CMA

1 CCO Cr mg/l O2/l 28.9 25 17.5

2 CBO5 mg/l 1.87 5 3.5

3 Azotai mg/l 28.84 13.3 9.31

4 Azotii mg/l 0.081 0.2 0.14

5 Fosfai mg/l 0.022 0.3 0.2

6 Sulfai mg/l 232.5 150 105

7 Cloruri mg/l 28.48 100 70

8 Reziduu fix mg/l 1257.5 500 350

9 Amoniu mg/l Abs. 0.3 0.21

10 Crom total mg/l 0.02 0.002 (total 0.05) 0.0014

11 Fe total mg/l 1.2 0.1 0.07

12 Cu mg/l 0.1 0.002 0.0014

13 Ni mg/l 0 0.001 (total 0.05) 0.0007

14 Cd mg/l 0 0.0001 0.00007

15 Zn mg/l 0 0.0001 0.00007

16 Mercur mg/l 0 0.0001 0.00007

17 Pb mg/l 0.2 0.001 0.0007

2.3. SURSE DE POLUARE SI AGENTI CONSTAMINANTI PENTRU APA SUBTERANA

Apele subterane de pe teritoriul comunei Cordun se impart in ape subfreatice si ape freatice.

Apele subfreatice au un caracter temporal si o distributie spatiala insulara, fiind puternic influentate de

variatiile sezoniere ale climei, acumulandu-se in forme de relief negative.Apele freatice formeaza un

areal continuu fiind situate la diferite adancimi cuprinse intre 2 si 5 m, alimentarea acestora realizandu-

se atat prin aport pluvial, cat si prin infiltratii laterale din albia minora a paraului Morii si a Raului

Moldova.

Apa subterana, ca panza freatica a fost intalnita pe amplasamentul evaluat la circa 2-5 m.

Nivelul apelor subterane variind si in functie de regimul pluvial. Exista doua depozite de pacura

necesare functionarii cazanelor din centrala termica. Capacitatea de stocare a acestor doua depozite

este de 4500 tone. Un depozit este in functiune si altul in consevare (care de fapt nu a functionat

niciodata).

Depozitul de pacura in functiune cuprinde:

2 rezervoare subterane din beton captusite cu tabla, avand capacitatea de 1500 tone fiecare;

2 separatoare de apa pacura (de fapt un separator in doua trepte, prima- tip cisterna-

supraterana, iar cea de a doua de tip subteran);

Statie pompare.

Separatorul suprateran, amplasat pe o platforma betonata dar fara cuva de retentie, este incalzit

cu abur si asigura separarea apei de pacura. Dispune de instalatie de semnalizare automata, acustic si

optic, in vederea supravegherii permanente a conditiilor de functionare de catre personalul care

deserveste centrala termica.



11

Metoda

lui

Leopold Pacura separata de apa, care este stocata intr-un rezervor subteran, este furnizata prin conducte,

prin pompare la centrala termica (la cazanele IPROM sau CAF).

Separatorul suprateran din componenta gospodariei de pacura nu este prevazut cu cuva de

retentie, ceea ce face sa existe riscul contaminarii cu pacura a solului si apelor subterane. De

asemenea, separatorul subteran nu este prevazut cu sisteme care sa asigure semnalarea unor

eventuaele scurgeri.

Tabel nr. 2 Apa subteran

Nr crt. Indicator de calitate Valoarea masurata

mg/l CMA

Prag de alert

70 % CMA

1 CCO_Cr, mg O2/l 14,79 25 17.5

2 Azotati, mg/l 154,305 13,30 9.31

3 Azotiti, mg/l 0 0,2 0.14

4 Fosfati, mg/l 0,0052 0,3 0.21

5 Cloruri, mg/l 51,44 100 70

6 Sulfuri si H2S, mg/l 0,52 0,1 0.07

7 Reziduu fix, mg/l 1607,5 500 350

8 Cr total, mg/l 0,025 0,002 0.0014

9 Cupru, mg/l 0,78 0,002 0.0014

10 Zinc, mg/l 0,05 0,005 0.0035

11 Mercur, mg/l 0 0,0001 0.00007

12 Plumb, mg/l 0,22 0,001 0.0007

13 CBO5, mg O2/l 5,62 5 3.5

14 Fe total, mg/l 0,03 0,1 0.07

15 Nichel, mg/l 0 0,01 0.007

2.2. SUESE DE POLUARE SI AGENTI CONSTAMINANTI PENTRU AER

Sursele de emisie n atmosfer aparinnd de obiectivul analizat sunt urmtoarele:

- Centrala termic;

- Cuptor cu vatr rotativ;

- Cuptor tunel cu renclzire eboe, cuptor tunel redactor;

- Cuptor cu atmosfer neutr;

- Cuptor cu vatr pitoare;

- Cuptor electric;

- Mori de mcinat feroaliajele;

- Atelier decapare;

- Staie preparat acetilen;

- Instalaie de bituminare, de polizat evi la exterior;

- Debiare agle;

- Staie electric

- Instalaie de lcuit cu evi.

Principalii ageni contaminani sunt: hidrocarburile alifactice, acetilena, gazul metan. Pulberile n

suspensie au ca i surse difuze polizrile manuale, pendulrile, polizri din cadrul atelierelor mecanice,

instalaii polizri interioare i exterioare.



12

Metoda

lui

Leopold Sursele fixe de emisii n atmosfer ale seciei. Transporturile sunt operaia de ncrcat

acumulatori surs dirijat ce are ca poluant principal acidul sulfuric vapori i operaia de sudur, surs

difuz (ventilatoare de hal). Poluanii principali sunt pulberile n suspensie, oxizii de azot i monoxidul

de carbon. Poluanii de interes ai surselor mobile sunt cei ce provin de la arderea motorinei i a

benzinei. Instalaia de fosfatare mufe prezint emisii nedirijate de anhidrif fosforic.

Caracteristicile emisiilor pe surse sunt prezentate n tabelul centralizator nr.3.

Tabel nr.3 Valorile masurate pentru aer

Nr. Crt Indicator calitate Valoare masurat

mg/m2

C.M.A.

Ordin

462/1993

Prag de alert

70 % CMA

1 CO 406.8 170 119

2 SO2 9.4 1700 1190

3 NO2 308.9 450 315

4 Pulberi 32 50 35

2.5 SURSE DE POLUARE SI AGENTI CONSTAMINANTI PENTRU SOL

In ceea ce priveste calitatea solului, valoarea maxima semnalata pentru substante extractibile la

adancimea de 5 cm, a fost de 27480 mg/kg sol uscat si 15090 mg/kg sol uscat la 30 cm adancime.

-exista mai multe substante, la care trebuie tinut cont de valorile maxime admisibile si anume:

-pentru ionii de Cu (pragul de alerta la 250 mg/kg sol uscat pragul de interventie la 500 mg/Kg sol uscat)

-pentru continutul de Cd (pragul de interventie de 10 mg/kg sol uscat pragul de alerta de 5 mg/Kg sol

uscat)

In cadrul Bilantului de mediu de nivel I a fost semnalata situatia ca exista scurgeri accidentale de

combustibil la descarcarea din rezervor si la alimentarea utilajelor si ca deseurile generate din procesul

de productie au influentat negativ calitatea solului si subsolului din zona.

O importanta deosebita o reprezinta zona din imediata vecinatate a depozitului intermediar de deseuri si

unde se gasesc rezervoarele de combustibil, zonele unde se constata cu ochiul liber modificari ale

calitatii solului.

Existata si depozitele de snap si tunder, ce afecteaza solul, deoarece unele sunt betonate iar altele nu.

Statiile de depozitare sunt prevazute cu pardoseli betonate insa se recomanda revizuirea starii acestora

si repararea (rebetonarea) suprafetelor afectate in timp.

Tabel nr. 4. Valorile masurate pentru sol

Nr. Crt. Indicator calitate

Concentraie

determinat

mg/kg

C.M.A.

Ordin 756/1997

Prag de alert

70 % CMA

1 Hidrocarburi

Petrol 3380 2000 1400

2 Cr. total 181.01 600 420

3 Pb. 53.81 1000 700

4 Zn 131.07 1000 250

5 Cu 91.12 500 350

6 Ni 146.23 500 350

7 Cd 11.12 10 7



13

Metoda

lui

Leopold 2.6 SANATATEA UMANA

In societate se efectueaza regulat masuratori ale nivelului de zgomot si vibratii in incinta halelor

de productie.

Limita maxima admisa este de 90 dB. Exista depasiri ale limitei maxime de zgomot, unde in

incinta sectiei Lamianare 6 sunt necesare acordarea antifoanelor, precum si urmarirea purtarii lor de

catre personal si efectuarea de audiograme pentru personalul supus la zgomot.

Alte surse de zgomot sunt:

Statii de compresare;

Instalatii de retinere a pulberilor;

Instalatii de ventilatie;

Utilaje tehnologice;

Centrala termica;

Utilaje de transport.

Sursele de zgomot sunt amplasate in incinte inchise, peretii halelor reprezinta ecrane izolate

pentru zgomot, astfel ca doar o parte din zgomot se propaga in mediul inconjurator.

In general poluarea acustica are implicatii asupra confortului si sanatatii persoanelor expuse

conducand la:

Perturbarea somnului.

Efecte negative: cardio-vasculare.

Efecte endocrine.

Efecte ale sistemului nervos.

Deranj general.

Limitele maxime admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere

acustic in zona unui obiectiv sunt indicate in STAS 10009-89 si prevad limita unei incinte indicand

valoarea maxima de 65 dB.

Surse si niveluri de vibratii

In toate sectiile de baza, fundatiile utilajelor principale de pe liniile de laminare sunt prevazute

cu absorbtii de vibratii ceea ce face ca unele sa nu afecteze constructiile. Din masurile efectuate de

catre ICIM Bucuresti in timpul functionarii utilajelor atat in gol cat si in sarcina, a rezultat ca nivelu

vibratiilor de mentinere sub limita maxima admisa este de 20 vibratii, conform STAS 12025/2-81.

Dotari si masuri de protectie impotriva zgmotului si vibratii

Unitatea a luat masuri de reducere a nivelului de zgomot si de vibratii in vederea protectiei

angajatilor precum:

-utilajele mari producatoare de zgomot si vibratii sunt montate pe fundatii cu strat de amortizare;

-peretii incintelor sunt fonoabsorbante fiind realizati din BCA;

-echipament corespunzator antifonat pentru angajati.



14

Metoda

lui

Leopold CAPITOLUL III

CUANTIFICAREA IMPACTULUI INDUS ASUPRA MEDIULUI PRIN

METODA MATRICII SIMPLE DE INTERACTIUNE

(MATRICEA LUI LEOPOLD) 3.1. Descrierea metodei matricii simple de interaciune (matricea lui Leopold)

Metoda matricei de interaciune dezvoltat de Leopold i alii (1971), va fi folosit ca un

exemplu de matrice simpl.

Matricea general conine aproximativ 100 de aciuni specifice i 90 de elemente de mediu. n

folosirea matricei lui Leopold trebuie avut n vedere fiecare aciune i posibilitatea acesteia de a crea

un impact asupra elementelor de mediu. Figura 3.1 ilustreaz conceputul matricei lui Leopold. Acolo

unde un impact este anticipat, matricea este marcat cu o linie diagonal n casua de interaciune

respectiv.

Fig. 3.1.

Pasul al doilea n folosirea matricei lui Leopold este de a descrie interaciunea n funcie de

magnitudinea i importana ei. Magnitudinea unei interaciuni reprezint amplitudinea acesteia i

este descris numeric pe o scar de bonitate exprimate prin note de la 1 la 10, n care 10 reprezint

starea natural a factorului de mediu neafectat de activitatea uman, iar notele de 1 reprezint o

situaie ireversibil i deosebit de grav de deteriorare a factorului de mediu analizat. Distribuirea unei

valori numerice funcie de mrimea unei interaciuni, trebuie s se bazeze pe o evaluare obiectiv a

faptelor n strns legatur cu un impact anticipat.

Importana unei interaciuni reprezint evaluarea consecinelor probabile ale impactului

anticipat. De asemenea scara de importan variaz de la 1 la 10. Distribuirea valorii numerice dup

importan se bazeaz pe prerea individual, a unui grup mic sau pe studiul unei echipe de lucru

interdisciplinare.

Una dintre caracteristicile importante ale matricei lui Leopold este aceea c poate fi extins sau

contractat-astefel c, numrul aciunilor poate fi mrit sau micorat dintr-un total de 100 iar numrul

factorilor de mediu poate fi marit sau micorat de la 90. Avantajul de baz n folosirea matricei lui

Leopold este faptul c matricea este foarte folositoare ca instrument de cercetare grosier, n scopurile

identificrii impactului i poate constitui un mijloc valoros n comunicarea impactului prin asigurarea unei

expuneri vizuale a elementelor de impact i a aciunilor majore de producere a impactelor.

nsumarea nemerelor de pe liniile i coloanele desemnate ca avnd interaciuni, poate oferi o

bun cunoatere a estimrii impactului.



15

Metoda

lui

Leopold Matricea lui Leopold poate fi asemena utilizt pentru a identifica impactele pozitive oarecum si

cele negative pentru folosirea unor simboluri potrivite, precum semnele de + i -.

Etapele n realizrea unei matrici simple de interaciune sunt urmtoarele:

1. Efectuarea unei liste ce conine aciunile anticipate ale proiectului i gruparea lor n funcie de fazele

temporale ale proiectului (faza de construtie, operare i respectiv postoperare).

2. Efectuarea unei liste a tuturor factorilor de mediu adecvai din zona respectiv i gruparea lor:

n funcie de categoria: fizico-chimic, biologico-ecologic. socio-cultural i

economico-operaional;

pe baza considerentelor spaiale, precum zona de amplasament i regiunea, sau n

aval sau amonte de amplasament.

3. Discutarea asupra unei notri de evaluare a impactului (de exemplu: numere, litere, culori)

care va fi folosit.

4. Evaluarea i notarea n ordinea identificarii mpactelor i efectuarea de comentarii pe baza

documentaiilor (fie de evaluare).

Dezavantajul metodei lui Leopold const n nota de subiectivitate generat de ncadrarea pe

scar de bonitate i care depinde n primul rnd de experiena i exigena evaluatorului, precum i de

posibilitatea aprecierii limitelor pentru toi indicatorii ce caracterizeaz mediul la un moment dat i a

ponderii acesteia n determinarea strii generale de calitate a mediului.

3.2. Aplicarea metodei lui LEOPOLD, principii de lucru

Metoda lui Leopold este o metoda subiectiva, ce tine de exigenta si de experienta evaluatorului.

Se poate spune ca rezolvarea acestei metode este destul de simpla si de rapida.

Principiul de lucru a constat in acordarea notelor in functie de magnitudinea fiecarui indicator de

calitate si de asemenea unei note in functie de importanta magnitudinii.

Media aritmetica a magnitudinii pe linie, indica impactul tuturor proceselor evaluate asupra

unei singure componente de mediu.

Media aritmetica a magnitudinii pe coloana, indica impactul unui singur proces asupra

tuturor componentelor de mediu.

Asadar dupa schema din fig. 1, s-au acordat note in functie de valoarea impactului fiecarei

componente, calculand mai apoi media indicatorilor si media celor 3 procese pe coloana.



16

Metoda

lui

Leopold 3.3. Analiza rezultatelor

Apa de suprafata

Conform schemei din figura 1, s-au obtinut valorile din tabelul nr.5, pentru apa de suprafata,

aceasta clasificandu-se pe locul al doilea din punct de vedere al poluarii.

Tabel nr. 5

Nr.

crt.

Indicatori

de calitate

monitorizai

pentru apa

de

suprafa

Sectia

laminare

6

Sectia

laminare

16

Sectia

laminare

20

M

indicator

M

Apa suprafata

M

total

1

CCO Cr

mg/l O2/l

M 6

I 8

M 5

I 8

M 6

I 8 5.666

M ap. Suprf. P6"

6.176

M ap. Suprf. P16"

5.647

M ap. Suprf. P 20"

6.235

6.019

2 CBO5 mg/l M 7

I 9

M7

I 9

M 7

I 9 7

3 Azotai mg/l M 3

I 9

M 2

I 9

M 4

I 8 3

4 Azotii mg/l M 8

I 9

M 7

I 9

M 8

I 9 7.666

5 Fosfai mg/l M 9

I 9

M 8

I 9

M 9

I 9 8.666

6 Sulfai mg/l M 1

I 9

M 1

I 10

M 1

I 9 1

7 Cloruri mg/l M 8

I 9

M 7

I 9

M 8

I 9 7.666

8

Reziduu fix

mg/l M 1

I 10

M 1

I 10

M 1

I 10 1

9 Amoniu mg/l M 10

I 8

M 10

I 8

M 10

I 7 10

10

Crom total

mg/l M 4

I 8

M 3

I 8

M 4

I 8 3.666

11 Fe total mg/l M 3

I 9

M 2

I 9

M 4

I 9 3

12 Cu mg/l M 3

I 9

M 2

I 9

M 3

I 9 2.666

13 Ni mg/l M 10

I 6

M 10

I 6

M 10

I 6 10

14 Cd mg/l M 10

I 6

M 10

I 6

M 10

I 6 10

15 Zn mg/l M 10

I 7

M 10

I 7

M 10

I 7 10

16 Mercur mg/l M 10

I 8

M 10

I 9

M 10

I 8 10

17 Pb mg/l M 2

I 10

M 1

I 10

M 1

I 10 1.333

n urma aplicrii matricei lui Leopold se constata ca apa de suprafata este puternic afectata de

poluarea cu metale grele Pb, Cu, Fe, Cr. Impactul este cu att mai mare cu ct are loc procesul de

bioacumulare n cadrul sistemelor naturale, iar procesul de epurare al acestora este dificil. Pb de



17

Metoda

lui

Leopold exemplu este absorbit de plante, ajunge in frunze, de unde este consumat de animale i poate ajunge

la concentraii destul de importante. Mamiferele erbivore retin 1% din plumbul consumat. O parte

importanta a plumbului este acumulat n oase i pr, iar o alt parte se acumuleaza n ficat. Pb inhib,

dehidrogenaza acidului aminolevuluinic din eritrocite, ceea ce provoaca anemie, intoxicaiile cronice cu

Pb duc la tulburri ale sistemului nervos.

De asemenea s-a observant o concentreie ridicat a azotailor. Excesul acestora duce la

eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sanatatii umane: methemoglobinemie la copii,

cancer gastric. Eutrofizarea poate cauza nfundarea filtrelor, tevilor etc.

ndeprtarea nitrailor din apa potabila este costisitoare si complicata. S-au experimentat tehnici

chimice (schimb de ioni) si biochimice, sau se recurge la amestecarea apelor contaminate cu altele cu

concentratie mai redus de azotai.

Paradoxal este faptul ca poluarea cu azotai contracareaza poluarea cu compusi organici

biodegrabili ilustrat prin magnitudinea 5 a CCO (consumul chimic de oxigen.) Compuii organici din

lacuri si rauri se oxideaz si descompun, sau se depun ca particule pe fundul apelor. Cea mai mic

valoare pe scara de bonitate a fost acordat reziduurilor fixe i sulfai, constatndu-se o poluare

semnificativ, iremediabil cu substane anorganice.

Sulfatii si reziduu fix, se incadreaza in cea mai defaforabila situatie, acestea primind o notata la

magnitudine 1, depasind cu foarte mult pragul de alerta si pragul de interventie. Este clar ca aici vorbim

despre o poluare de remediere. Valoarea reziduului fix n diferite ape naturale variaza n functie de

caracteristicile rocilor cu care apele vin n contact. Tipul de folosinta a solului din zona amplasamentului

a obiectivului este sol mai putin sensibil (sol intrauzinal), iar solurile din vecinatatea obiectivului se

incadreaza in categoria solurilor mai putin sensibile (sol extrauzinal). Continutul mineral al apelor

naturale depinde si de conditiile meteorologice si climatologice. Astfel, n perioadele cu precipitatii sau

n cele de topire a zapezilor apele curgatoare si reduc mineralizarea datorita diluarii lor cu ape cu

continut mineral scazut. Valorile ridicate ale reziduului fix pot avea urmari economice negative, sau

efecte fiziologice daunatoare si pot conferi apelor gust sau miros neplacut. Continuturile mari de sulfati

si cloruri, confera adesea apei nsusiri corozive.

Valorile magnitudinii totale sunt direct proporionale cu capacitatea de producie a celor 3

procese tehnologice. Putem observa c cea mai mic valoare de pe scara de bonitate 5,647 a

nregistrat-o Sectia Laminare 16 a crei producie este 325.332 t/an, fiind urmat de celelalte 2 secii

Laminare 20 - 12.000 t/an, Laminare 6 108.798 t/an, cu valorile 6,235, respective 6,176 care sunt de

asemenea corelate cu capacitatea de productivitate. n alt ordine de idei, activitatea procesului

Laminare 16 are cel mai mare impact asupra apelor de suprafa, datorit intensitii produciei.

Apa subterana

Datorita vitezei reduse de curgere si a imposibilitatii interventiei, apa subterana reprezinta cel

mai mare factor de risc pe perioade mari de timp.

n apa subteran s-a determinat o concentraie alarmant de azotai i de reziduuri fixe. La o

diferen foarte mic de 0,66 de sutimi a fost regsit Cu, metalele grele i de aceasta data avand o

influenta negativa, puternic ilustrata de valoarea 2 data plumbului, urmat de Zn cu valoarea 2,66 i Cr.

3,66. Sulful i H2S polueaza semnificativ apa subterana, impunandu-se masuri urgente de remediere,

avand in vedere importanta panzei freatice. Si de aceasta data este evidenta corelatia dintre poluarii si

a intensitatii productiei. In tabelul 6, se pot observa valorile obtinute dupa aplicarea metodei lui Leopold.



18

Metoda

lui

Leopold Avand in vedere gradul de poluare al procesului laminare 16 s-a constatat ca nota de 5.266, se

incadreaza intr-o situatie de remediere. Bineinteles ca si celelalte doua procese, afecteaza mediul

printr-o poluare semnificativa.

Tabel nr.6

Nr. crt.

Indicatori de

calitate

monitorizai

pentru apa

de subterana

Sectia

laminare

6

Sectia

laminare

16

Sectia

laminare

20

M

indicator

M

Apa

subterana

M

total

1

CCO_Cr, mg

O2/l

M 8

I 9

M 8

I 9

M 8

I 9 8

M ap. Subt.

P6"

5.733

M ap. Subt.

P16"

5.266

M ap. Subt. P

20"

5.8

5.99

2 Azotati, mg/l

M 1

I 10

M 1

I 10

M 1

I 10 1

3 Azotiti, mg/l

M 10

I 8

M 10

I 9

M 10

I 8 10

4 Fosfati, mg/l

M 9

I 8

M 9

I 8

M 9

I 8 9

5 Cloruri, mg/l

M 6

I 9

M 5

I 9

M 6

I 9 5.666

6

Sulfuri si H2S,

mg/l

M 4

I 10

M 3

I 10

M 4

I 10 3.666

7 Reziduu fix, mg/l

M 1

I 10

M 1

I 10

M 1

I 10 1

8 Cr total, mg/l

M 4

I 9

M 3

I 9

M 4

I 9 3.666

9 Cupru, mg/l

M 2

I 9

M 1

I 10

M 2

I 9 1.666

10 Zinc, mg/l

M 3

I 9

M 2

I 9

M 3

I 9 2.666

11 Mercur, mg/l

M 10

I 9

M 10

I 9

M 10

I 9 10

12 Plumb, mg/l

M 2

I 10

M 1

I 10

M 3

I 10 2

13 CBO5, mg O2/l

M 8

I 8

M 7

I 9

M 8

I 8 7.666

14 Fe total, mg/l

M 9

I 8

M 9

I 8

M 9

I 8 9

15 Nichel, mg/l

M 9

I 8

M 9

I 8

M 9

I 8 9

Drept urmare pentru apa subterana se poate vorbi despre situatie de remediere, avand o

poluare destul de mare cu plumb, reziduu fix, cupru, azotati.

Aerul

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii sale

limitate de a absorbi si de a neutraliza substantele eliberate continuu de activitati umane. Trebuie sa

precizam ca, aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluantii,

odata ajunsi n atmosfera, se disperseaza rapid si nu mai pot fi captati pentru a fi epurati-tratati.

Patrunsi n atmosfera, poluantii pot reactiona chimic cu constituentii atmosferici sau cu alti poluanti



19

Metoda

lui

Leopold prezenti rezultnd astfel noi substante cu agresivitate mai mare sau mai mica asupra omului sau

mediului.

CO este un gaz periculos pentru ca prin dublarea concentratiei sale din aer devine un

"perturbator climatic". Monoxidul de carbon este periculos deoarece inhiba transportul de oxigen la

celule, rezultatul fiind moartea prin asfixiere. Odata inhalat monoxidul de carbon se leaga de

hemoglobina formand un compus stabil carboxihemoglobina (COHb). Vorbim despre CO, deoarece

media magnitudinii a acestui element este alarmanta care depaseste de 3 ori pragul de alerta, obtinand

valoarea 1, constatandu-se o poluare semnificativa iremediabila. Se stie ca o dublare a concentratiei

CO ar putea produce o crestere in medie cu 3,6C a temperaturii superficiale a mediului, asa-numitul

"efect de sera".

Locul 2 il ocupa pulberile obtinand o nota a magnitudinii 4, ceea ce inseamna ca vorbim despre o

situatie de remediere, fara a mai avea ezitari in controlul si stoparea acestora. Pulberile sunt particule

care se rspndesc n aer putnd deveni nocive pentru organism, mai ales prin inhalarea lor. Riscul de

imbolnavire in special cel pneumologic depinde de concentratia pulberilor in atmosfera.

Un alt poluant periculos pentru aer este NO2 avand o concentratie care se apropie de pragul de

alerta, ceea ce determina luarea masurilor de remediere deoarece este nevoie de un control riguros si

pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur. NO2 impreuna cu alte elemente chimice din atmosfera sub

actiunea radiatiilor ultraviolete, duce la formarea smogului fotochimic foarte toxic, producand la om

modificari cromozomiale, tulburari functionale ale tesuturilor si reducerea actiunii enzimelor.

SO2 se afla in concentratii minime fiindu-i acordata nota 8 dar trebuie avut in vedere prevenirea

efectelelor negative asupra aerului.

Tabel nr.7

Nr. crt Indicatori de

calitate

monitorizai

pentru aer

Sectia

laminare

6

Sectia

laminare

16

Sectia

laminare

20

M

indicator

M

Aer

M

total

1 CO M 1

I 10

M 1

I 10

M 1

I 10 1

M Aer P6

4.5

M Aer

P16

4

M Aer

P20

5

4.5

2 SO2 M 8

I 9

M 8

I 9

M 8

I 9 8

3 NO2 M 5

I 9

M 4

I 9

M 6

I 9 5

4 Pulberi M 4

I 10

M 3

I 10

M 5

I 10 4

Aerul este cel mai poluat component de mediu dintre cele 4 evaluate. Procesul Laminare 16

produce o poluare destul de alarmanta, deoarece nota obtinuta la magnitudine este 4,5 ceea ce

inseamna ca a depasit cu foarte mult CMA si pragul de alerta.

Solul

Solul este un fragil ecosistem afectat si de ceilalti factori de mediu: apa si aerul.

Conform rezultatelor matricii leopoldiene calitatea solului este alterat de prezena semnificativ a

hidrocarburilor avand valoarea 1. Hidrocarburile detin cea mai mica nota in cadrul matricii deoarece are

o concentratie care depaseste pragul de alerta cu peste 50%, constatandu-se o poluare semnificativa

iremediabila impunanadu-se masuri urgent de remediere.

Dac apa i aerul n general, dilueaz toate aceste substante toxice pe msura ce se amestec

n sol, poate avea loc concentrarea lor, datorit faptului ca aici circulatia este foarte lent.



20

Metoda

lui

Leopold Un alt poluat al solului destul de amenintator care a obtinut o medie de 6,66 este cuprul, insotit

de cadmiu care in urma analizei a obtinut aceeasi medie a magnitudinii. Cuprul este benefic prezent in

sol fiind necesar plantelor si cresterii animalelor, dar nu in cantitati mari. In cantitati care ar depasi

pragul de alerta duce la: vatamarea tesuturilor, micsorarea permeabilitatii membranelor, pierderea

substantelor solubile din radacini, reoxidarea lipidelor, devieri in fotosinteza. Ca urmare a rezultat o

poluare potential semnificativa, evident trebuie luate masuri de combatere a poluarii.

In ceea ce priveste zincul si cromul total se poate observa deasemenea ca valoarea

magnitudinii este aceeasi 7,66. Aceasta situatie insa, trebuie tinuta sub control deoarece zincul in

cantitati mari este nociv pentru animale si fiind solubil in apa, patrunde cu usurinta in apele subterane.

Se consider 2 categorii de sol, n funcie de utilizare: soluri sensibile,si mai putin sensibile.

Ord. 756/97 stabilete pentru cele 2 categorii de folosin, fa de valori normale, valorile de prag de

alert i valorile limit de intervenie. Pragul de alert este valorea poluanilor la care trebuie luate

msuri de eliminare a surselor de contaminare iar valoarea de intervenie este concentraia la care

trebuiesc aplicate procedee de remediere, de refacere a calitii solului. In tabelul 9 sunt valorile

calculate dupa metoda lui Leopold.

Tabel nr.8

Nr. crt Indicatori

de calitate

monitorizai

pentru sol

Sectia

laminare

6

Sectia

laminare

16

Sectia

laminare

20

M

indicator

M

Sol

M

Sol

1 Hidrocarburi

M 1

I 10

M 1

I 10

M 1

I 10 1

M Sol P6

6.857

M Sol

P16

6.142

M Sol

P20

7

6.666

2 Cr. total

M 8

I 8

M 7

I 9

M 8

I 8 7.666

3 Pb.

M 8

I 9

M 8

I 9

M 9

I 8 8.333

4 Zn

M 8

I 8

M 7

I 9

M 8

I 8 7.666

5 Cu

M 7

I 8

M 6

I 9

M 7

I 8 6.666

6 Ni

M 9

I 8

M 8

I 8

M 9

I 8 8.666

7 Cd

M 7

I 8

M 6

I 9

M 7

I 8 6.666

Datorita actiunii combinate a factorilor si proceselor pedogenetice, in teritoriu s-a format un

invelis de soluri grupate in mai multe categorii: cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial, sol brun luvic,

sol gleic, regosoluri, protosolul aluvial, acesta fiind cel mai putin poluat dintre toate cele trei componente

de mediu. Asadar vorbim despre o poluare potential semnificativa. In aceasta situatie procesul laminare

16 polueaza in aceeasi cantitate ca si in cazul celorlalte componente de mediu, explicatia fiind data de

productivitatea intensa a acestuia.



21

Metoda

lui

Leopold CAPITOLUL IV

PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI 4.1. Masuri de management (administrativ)

Necesitatea studierii evalurii impactului activittii asupra mediului, este justificat prin

urmtoarele argumente:

initierea din timp a unor actiuni preventive care s reduc efectele negative care ar putea fi

generate de activitatea productiei si comercializarii tevilor din otel fara sudura, laminate sau trase la

rece, precum si activitatea de import-export;

evaluarea obiectiv a posibilittilor de aparitie a efectelor nedorite asupra mediului si snttii

populatiei, datorate activittii, n vederea selectrii strategiei ntr-o perspectiv sistematic.

Obiectivele monitorizrii sunt de a caracteriza condiiile de calitate ale mediului precum i tendinele acestora, de a aprecia fluxurile de ap i poluantilor, de a compara valorile msurate cu valorile admisibile i de a emite avertizri n situaii de urgen. Aceste deziderate se pot atinge prin aciuni precum: evaluarea strii de calitate (n timp i spaiu) i a tendinelor de evoluie; caracterizarea problemelor existente (permanente sau urgente); proiectarea i implementarea programelor/proiectelor (management, reglementri etc.); evaluarea eficienei programelor/proiectelor; rspunsul operativ la situaii de urgen.

Un model de prognoz a polurii apelor subterane trebuie s nglobeze curgerea n mediu poros, n regim saturat i nesaturat, precum i modelarea matematic a dispersiei agenilor poluani n acest mediu. Datorit interinfluenei dintre freatic i apele de suprafa exist o interdependen i din punctul de vedere al calitii apelor. Astfel, apele de suprafa reprezint condiii de frontier pentru domeniul freatic, att din punct de vedere hidraulic, ct i din punctul de vedere al concentraiei poluantului.

O baz de date privind calitatea apelor subterane, rezultat n urma monitorizrii, trebuie structurat astfel nct s furnizeze informaii calitative i cantitative necesare realizrii unor modele matematice care s descrie comportarea n timp i spaiu a poluanilor din acvifer (existeni sau poteniali). Datele rezultate din monitorizare trebuie sa conin componente care au rolul s defineasc i s descrie calitativ i cantitativ acviferul sau bazinul hidrogeologic n care are loc poluarea i sursele de poluare existente sau poteniale din zona analizat. Monitorizarea calitii apelor subterane se face mult mai anevoios dect cea a apelor de suprafa. Prelevarea de probe din apa unui acvifer presupune existena unor foraje de observaie sau de exploatare (pompare).

Analizarea solului trebuie s in seama de aceste particulariti. Probele de sol pot fi recoltate

din stratul de suprafa, de la 5-30 cm. pentru investigarea contaminrii terenului, sau de la adncimi de

1.5 m, chiar pn la stratul de ap freatic, pentru evidenierea unor poluri de profunzime.

Activitatea de monitoring are urmtoarele scopuri: evaluarea calitii mediului, semnalizarea

prezenei unor poluani, stabilirea expunerii la risc, predicia tendinei de evoluie, alarmarea n cazul

polurii accidentale, integrarea informaiilor sectoriale.

Etapele de realizare ale monitoringului de mediu sunt: prelevare de probe, analiza probelor,

crearea bazei de date, analiza datelor, ntocmirea i distribuirea rapoartelor.

Monitoringul integrat de mediu presupune integrarea i corelarea datelor sectoriale ntr-un

ansamblu care poate asigura predicia evoluiei mediului.

In cadrul Programului Naiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) s-a elaborat un program

complex de supraveghere, n vederea uniformizrii rezultatelor i a elaborrii unor metode corecte de

control a polurii. Programul de supraveghere are trei compartimente distincte.

1. Sitemul Global de Monitoring de Mediu (GEMS), aplicat n 144 de state ale lumii, are 25 de

reele majore n care activeaz peste 30000 de oameni de tiin, tehnicieni i auxiliari. GEMS este



22

Metoda

lui

Leopold organizat pe 5 mari domenii: clim, poluare transfrontalier, refacerea resurselor naturale terestre

refacerea resurselor oceanice i poluarea mediului.

2. Monitoringul de fond global integrat (IGBM), are ca obiective: s nregistreze starea mediului

i factorii care l pot afecta; s evalueze factorii de impact; s evalueze i s programeze starea viitoare

a mediului; s identifice tendinele curente i de viitor ale poluanilor; s nregistreze datele de baz

obinute din msurtori; s determine fluxurile de poluani i deplasarea acestora n ecosisteme;

evaluarea poluanilor i determinarea zonelor critice.

3. Infotera este parte integrat a Programului ONU pentru mediu i reprezint un sistem

organizat de referin i informare care funcioneaz la nivel naional prin Puncte Focale Naionale

(PFN-Infotera).

4.2. Masuri tehnice, tehnologice

Principalele msuri tehnologice pentru reducerea i controlul polurii sunt:

- reducerea emisiilor de ageni poluani din industrie, prin alegerea materiilor prime cu cel mai mic

potenial de poluare, modificarea proceselor tehnologice prin adugarea unor faze de recuperare a

agenilor poluani, utilizarea proceselor n circuit nchis, etc.

- reducerea agenilor poluani din transporturi;

- nlocuirea combustibilului solid, cu lichid, gazos sau acionarea cu energie electric a motoarelor;

- reducerea emisiilor de ageni poluani n industrie;

- reducerea emisiilor poluante radioactive;

- instalarea unor bariere fizico-chimice n calea rspndirii agenilor poluani la: epurarea gazelor,

ventilarea incintelor, desprfuirea aerului;

Aceste tehnologii, care necesit investiii suplimentare trebuie s asigure:

- protecia biotopurilor de interes tiinific;

- asigurarea lanurilor trofice normale ale biocenozelor;

- asigurarea resurselor naturale (aer, ap, sol, ) curate, pentru obinerea unei bune productiviti;

- reciclarea natural a materiei, prin asigurarea realizrii biociclurilor elementelor vitale (carbon, azot,

oxigen, etc.);

- conservarea aspectului estetic, recreativ al mediului.

Ca masura de remediere a poluarii apei de suprafa se recomanda limitarea rspndirii

poluantului i recuperarea poluanilor flotani; eliminarea suspensiilor, reducerea masei i volumului

suspensiilor n staii de decantare-sedimentare; tratarea chimic sau biologic a apelor uzate

industriale; tratarea poluanilor organici volatili prin barbotare cu aer, iar a celor nevolatili prin adsorbie

pe crbune activ. Iar pentru apele subterane se recomanda izolarea acviferului poluat (soluie

costisitoare) pompare la suprafa i tratarea nainte de folosire.

Catalizatorul Catalitic reduce efectul negativ al ozonului atmosferic, compusilor organici volatili,

oxidului carbonic, oxizii de azot.

Filtrele electrostatice sunt eficiente in cazul pulberilor sedimentabile in suspensie provenite din

fabrici de ciment, termocentrale, fabricile de acid sulfuric. Filtrul consta in trecerea gazului solid (praf,

pulbere, fum) printr-un recipient in care se creeaza un camp electrostatic, cu capacitatea de epurare a

emisiei si recuperarii solidului dispersat.

Legea prevede proceduri i norme tehnice de evaluare a polurii pentru diferii factori de mediu,

dispoziii la atingerea pragurilor de alert, dispoziii la atingerea pragurilor de intervenie i stabilete

autoritile competente.

Necesitatea meninerii calitii aerului atmosferic n limitele asigurrii unor condiii bune de trai



23

Metoda

lui

Leopold pentru om si pentru mediu, se impune meninerea emisiilor poluante n limitele standardizate. n acest scop, au fost elaborate tehnologii de reinere a poluanilor la surs, bazate n principal pe urmtoarele procedee: desprafuire adsorbtie absorbtie

Avand in vedere ca aerul este cel mai poluat component de mediu, trebuie sa fie impuse aceste

tehnologii de depoluare.

Modalitile de implementare a principiilor i strategiilor conform Directivei de Evaluare a

Impactului asupra Mediului (EIM) 2003/35/CE, reglementeaz activitile economice i sociale cu impact

asupra mediului i procedura de autorizare a lor, stabilete regimul substanelor i deeurilor

periculoase, precum i a altor deeuri i impune reglementarea tehnic a msurilor de protecie a

mediului de ctre autoritatea central de protecie a mediului, cu consultarea autoritilor de specialitate,

pe domenii.



24

Metoda

lui

Leopold CONCLUZII Degradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calitilor mediului nconjurtor, pn la

starea de incompatibilitate cu desfurarea normal a procesului metabolic din organismele vii. Aceste

dereglri ale mediului pot afecta omul direct sau indirect, prin degradarea resurselor sale de ap, hran

i energie. Orice material sau substan introdusa artificial n ecosfer, sau care exist n condiii

naturale si provoac modificri negative ale calitii mediului este un poluant. Poluarea apelor de

suprafa reprezint o alterare a calitilor fizice, chimice sau biologice ale acestora, produs direct sau

indirect de activitatea uman. Ca urmare apele devin improprii pentru folosirea normal, n scopuri n

care aceasta este posibil nainte de a interveni alterarea. (Rojanschi, 1997).

In concluzie se poate spune despre metoda lui Leopold ca este o metoda subiectiva, iar

rezolvarea acesteia este destul de rapida si simpla. In urma aplicarii acestei metode, se poate vorbi ca

aerul este cel mai poluat, avand o magnitudine 4.5, urmat de apa subterana cu o magnitudine 5.59, apa

de suprafata cu 6.01, si solul 6.63.

Procesul Laminare 16 polueaza cel mai grav deoarece rata productivitatii este mare 325.332

t/an, urmat de Laminare 6 108.798 t/an, Laminare 20 - 12.000 t/an.

Media magnitudinii a tuturor proceselor din S.C.MITAL STEEL S.A Roman, este 5.68, ceea ce

inseamna ca activitatea din cadrul acesteia, conduce catre o situatie de remediere. In cele din urma

sunt necesare masuri tehnice si administrative pentru a stopa efectele daunatoare mediului natural si

sanatatii umane.



25

Metoda

lui

Leopold BIBLIOGRAFIE

1. Curs Evaluarea Impactului asupra mediului, 2012;

2. Metoda Matricii lui Leopold;

3. Soceanu A., Tez doctorat Studiul fizico-chimic i analitic al unor poluani din plante, Univ.

Bucureti, Facultatea de Chimie, Catedra chimie analitic;

4. Ioan Marinescu, Geografia mediului, Suport de curs, 2009;

5. http://www.greenagenda.org/eco-aqua/supraf.htm;

6. http://bmb.oxfordjournals.org/content/68/1/167.long;

7. Rojanschi V., Bran F., Diaconu G., (1997), Protecia i ingineria mediului, Editura Economic,

Bucureti;

8. Rojanschi V., Bran F., Diaconu G. Protecia i ingineria mediului, Editura Economic, Bucureti,

1997.

Proiect Final

Documents

Transcript of Proiect Final