Implementarea unui sistem de management al deşeurilor pentru regiunea Maramureş Nord

ÎNDRUMĂTOR: MASTERAND:

Prof.univ.Dr.ing. Vasile Oros ing. Taro GilbertAsist. ing Ştefania Stecz

Baia Mare2010

UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MAREFACULTATEA DE RESURSE MINERALE ŞI MEDIUEVALUAREA IMPACTULUI ŞI RISCULUI PENTRU MEDIU

Cuprins

1.Introducere---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 6

1.1.Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor--------------------------------------------------------------------6

2

1.2. Scopul proiectului-------------------------------------------------------------------------------------------------------9

2.Aspecte legale----------------------------------------------------------------------------------------------------- 11

2.1. Cadrul legal-------------------------------------------------------------------------------------------------------------11

2.2 Legislaţie conexă-------------------------------------------------------------------------------------------------------16

2.3. Obiective şi cerinţe / ţinte naţionale pentru planificarea în gestionarea deşeurilor--------------17

3.Situaţia existentă------------------------------------------------------------------------------------------------- 22

3.1.Calculul populaţiei deservite---------------------------------------------------------------------------------------22

3.2. Estimarea volumelor si cantităţilor ce vor fi generate în perioada 2012-2042---------------------23

3.3. Compoziţia medie a deşeurilor-------------------------------------------------------------------------------------24

3.4. Calculul cantităţii de deşeuri----------------------------------------------------------------------------------------28

3.5. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale----------------------------------------------------------------29

3.6. Eliminarea deşeurilor municipale----------------------------------------------------------------------------------29

4.Alegerea şi descrierea locaţiei--------------------------------------------------------------------------------31

4.1. Date generale privind zona geografică---------------------------------------------------------------------------31

4.2. Analiza şi alegerea variantelor-------------------------------------------------------------------------------------324.2.1. Geologia şi geomorfologia regiunii----------------------------------------------------------------------------------------334.2.2. Meteorologie și caracteristici climatice-----------------------------------------------------------------------------------344.2.3. Vegetația-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------434.2.4. Fauna------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------444.2.5. Solurile----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------46

5.Managementul propus------------------------------------------------------------------------------------------ 48

5.1. Scurta descriere a managementului-----------------------------------------------------------------------------48

6.Colectarea deşeurilor-------------------------------------------------------------------------------------------50

6.1. Sisteme de pubele-----------------------------------------------------------------------------------------------------50

6.2. Sisteme de containere speciale pentru materiale reciclabile----------------------------------------------54

6.3. Sisteme de colectare--------------------------------------------------------------------------------------------------58

6.4. Proceduri de colectare------------------------------------------------------------------------------------------------59

7.Transportul deşeurilor------------------------------------------------------------------------------------------ 62

7.1. Transportul rutier al deşeurilor------------------------------------------------------------------------------------62

7.2. Necesarul de autovehicule------------------------------------------------------------------------------------------63

8. Centrul Integrat de Management al deşeurilor şi Depozitul ecologic de deşeuri------66

8.1.Suprafaţa şi situaţia juridică------------------------------------------------------------------------------------66

8.2.Informarea publică, asistenţa tehnică şi supervizarea-----------------------------------------------66

8.3. Perioada de realizare / executie------------------------------------------------------------------------------67

3

8.4. Informaţii privind producţia ce urmează a fi obţinută şi energia necesară pentru procesul tehnologic-------------------------------------------------------------------------------------------------------67

8.5 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă- 68

8.6. Descrierea funcţională şi tehnologică a centrului integrat de management al deşeurilor---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------68

8.6.1.Depozitul ecologic--------------------------------------------------------------------------------------------------------------688.6.2.Calculul suprafeţei depozitului şi a volumului depozitat--------------------------------------------------------------698.6.3.Zona tehnică----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------698.6.4.Procedura de acceptare a deşeurilor la centrul integrat de management al deşeurilor şi exploatarea zonei de depozitare-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------718.6.5.Lista de deşeuri acceptate in centrul integrat de management al deşeurilor :-------------------------------------72

9. Staţia de sortare a deşeurilor-----------------------------------------------------------------------------74

9.1.Lista deşeuri acceptate - statia de sortare-----------------------------------------------------------------74

9.2.Descrierea fluxului de deşeuri:---------------------------------------------------------------------------------75

9.3.Sita tambur---------------------------------------------------------------------------------------------------------------77

9.4.Separatorul balistic-----------------------------------------------------------------------------------------------------77

9.5.Instalaţia de aspirare---------------------------------------------------------------------------------------------------78

9.6.Separatorul magnetic--------------------------------------------------------------------------------------------------78

9.7.Posturi de sortare----------------------------------------------------------------------------------------------------79

9.8.Presa de balotat-------------------------------------------------------------------------------------------------------80

10.Staţia de compostare------------------------------------------------------------------------------------------ 81

10.1. Date de proiectare:-----------------------------------------------------------------------------------------------81

10.2.Descriere fluxului de deşeuri---------------------------------------------------------------------------------8210.2.1.Zona de receptie a deşeurilor-----------------------------------------------------------------------------------------------8310.2.2.Construirea brazdelor de compostare-------------------------------------------------------------------------------------8310.2.3.Procesul de maturare---------------------------------------------------------------------------------------------------------8410.2.4.Stocarea compostului---------------------------------------------------------------------------------------------------------84

10.3.Lista deşeuri acceptate statia de compostare----------------------------------------------------------84

11.Depozitul ecologic-------------------------------------------------------------------------------------------- 85

11.1.Etanasare si sistem de drenaj---------------------------------------------------------------------------------86

11.2.Sistemul de colectare a biogazului:-------------------------------------------------------------------------88

11.3.Sistemul de colectare a apei pluviale:---------------------------------------------------------------------88

11.4.Sistem de colectare a levigatului:----------------------------------------------------------------------------89

12.Zona tehnica a centrul integrat de management al deşeurilor-----------------------------91

12.1. Clădirea adiminstrativa-----------------------------------------------------------------------------------------91

12.2.Cladirea de receptie si cantarul------------------------------------------------------------------------------92

12.3.Atelierul mecanic--------------------------------------------------------------------------------------------------92

4

12.4.Statia de alimentare cu carburanti-------------------------------------------------------------------------92

12.5.Statia de spalare a vehiculelor--------------------------------------------------------------------------------93

12.6.Bazinul de stocare a levigatului------------------------------------------------------------------------------93

12.7.Bazin de evapotranspiratie a apei pluviale--------------------------------------------------------------93

12.8.Puturile de monitorizare a apei subterane--------------------------------------------------------------94

12.9.Statia de tratare a apei uzate----------------------------------------------------------------------------------94

13. Impactul asupra mediului--------------------------------------------------------------------------------96

13.1 Metodologie----------------------------------------------------------------------------------------------------------96

13.2. Apa----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------9613.2.1. Sursele de poluare a apei----------------------------------------------------------------------------------------------------9713.2.2. Impactul prognozat-----------------------------------------------------------------------------------------------------------9713.2.3.Masuri----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------98

13.3. Aer-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------9913.3.1. Surse de poluare a aerului--------------------------------------------------------------------------------------------------9913.3.2. Impactul prognozat---------------------------------------------------------------------------------------------------------10013.3.3. Masuri de reducere a impactului----------------------------------------------------------------------------------------100

13.4. Solul si geologia--------------------------------------------------------------------------------------------------10113.4.1. Sursele de poluare a solului----------------------------------------------------------------------------------------------10113.4.2. Impactul prognozat---------------------------------------------------------------------------------------------------------102

13.5. Zgomotul------------------------------------------------------------------------------------------------------------10213.5.1. Surse se poluare fonica----------------------------------------------------------------------------------------------------10213.5.2. Masuri de atenuare a impactului zgomotului-------------------------------------------------------------------------103

13.6. Biodiversitatea---------------------------------------------------------------------------------------------------10313.6.1. Impactul prognozat---------------------------------------------------------------------------------------------------------10413.6.2. Masuri de atenuare a impactului prognozat--------------------------------------------------------------------------104

13.7. Peisajul---------------------------------------------------------------------------------------------------------------10513.7.1. Impactul prognozat---------------------------------------------------------------------------------------------------------10513.7.2. Masuri de atenuare----------------------------------------------------------------------------------------------------------105

13.8. Conditii sociale si economice-------------------------------------------------------------------------------1062.8.1. Impactul prognozat-----------------------------------------------------------------------------------------------------------10613.8.2. Masuri de atenuare a impactului prognozat--------------------------------------------------------------------------108

13.9. Conditii culturale si etnice, mostenire culturala----------------------------------------------------109

13.10. Monitorizarea---------------------------------------------------------------------------------------------------109

Bibliografie--------------------------------------------------------------------------------------------------------- 111

1.Introducere

5

Managementul deşeurilor solite ridică o problemă majoră în prezent. Colectare şi

transportul defectuos al deşeurilor precum şi slaba cantitate de reciclare şi reutilizare a acestora a

determinat formarea unei cantităţi din ce în ce mai mari de deşeuri depozitate, uneori la voia

întâmplării şi de cele mai multe ori în condiţii neprielnice care pot afecta sănătatea populaţiei şi

pot duce la distrugerea habitatelor şi ecosistemelor. Pentru a preveni şi controla fluxul de

circulaţie a deşeurilor s-au implementat mai multe sisteme de management ale acestora, precum

şi sisteme de valorificare a deşeurilor moderne care permit reutilizarea a unei cantităţi mari de

deşeuri şi depozitarea din ce în ce mai puţin.

1.1.Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Pentru a veni în ajutorul autorităţilor locale s-au elaborat în primul rând planuri naţionale

de gestionare a deşeurilor din care au derivat ulterior planuri judeţene şi locale de gestionare a

deşeurilor.

Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile

a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de

gestionare a acestora. Mai în detaliu, planurile de gestionare a deşeurilor prezintă cadrul de

planificare pentru următoarele aspecte:

- Conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse: planurile de

gestionare a deşeurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea

politicilor şi la atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor.

- Stabilirea capacităţilor suficiente şi caracteristice pentru gestionarea deşeurilor:

Planurile de gestionare a deşeurilor prezintă fluxurile şi cantităţile de deşeuri care trebuie

colectate, reciclate, tratate şi/sau eliminate. Mai mult, ele contribuie la asigurarea de capacităţi şi

moduri de colectare, reciclare, tratare şi/sau eliminare a deşeurilor funcţie de deşeurilor care

trebuie gestionate.

- Controlul măsurilor tehnologice: prezentarea fluxurilor de deşeuri asigură identificarea

zonelor în care sunt necesare măsuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor

tipuri de deşeuri

- Prezentarea cerinţelor economice şi de investiţie: planurile de gestionare a deşeurilor

constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerinţelor financiare pentru operarea schemelor

de colectare, reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor. Pe această bază, pot fi determinate

6

necesităţile pentru investiţiile în instalaţii de reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor

Complexitatea în continua creştere a problemelor şi standardelor în domeniul gestionării

deşeurilor conduc la creşterea cerinţelor privind instalaţiile de reciclare, tratare şi/sau eliminare.

În multe cazuri, aceasta presupune facilităţi de reciclare, tratare şi/sau eliminare a deşeurilor mai

mari şi mai complexe, ceea ce implică cooperarea a mai multor unităţi regionale privind

stabilirea şi operarea acestor facilităţi.

Definiţia Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Un Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) este o descriere a:

condiţiilor existente în domeniul gestionării deşeurilor;

măsurilor şi acţiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor şi a punctelor slabe în

sistemul existent de gestionare a deşeurilor;

condiţiile impuse în domeniul gestionarii deşeurilor luând în considerare:

- cerinţele UE şi naţionale;

- cerinţele regionale

etapele necesare pentru respectarea acestor condiţii

sistemul integrat de gestionare a deşeurilor la nivel regional.

Necesitatea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

PJGD este cerut de către Uniunea Europeană ca şi instrument de planificare pe baza

căruia se poate obţine asistenţă financiară şi suport din partea UE. Este necesar să se asigure că

ţintele UE şi naţionale vor fi atinse şi că se vor identifica soluţiile durabile adaptate la condiţiile

specifice regionale.

PJGD asistă judeţul în proiectarea fluxului de deşeuri prin:

viziune globală asupra etapelor din gestiunea deşeurilor, care mai departe ajută la

identificarea lipsurilor şi punctelor slabe ale sistemului care urmează a fi rezolvate prin

planificare integrată;

identificarea soluţiilor durabile din punct de vedere economic şi ecologic, adaptate la

condiţiile locale specifice.

7

Beneficii ale Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Beneficiile unui PJGD sunt reprezentate de:

Facilitarea obţinerii de suport financiar din partea UE;

Conformarea judeţului cu cerinţele legale;

Atingerea de către judeţ a ţintelor naţionale prin posibilităţi şi opţiuni regionale şi

locale (la nivel de judeţ);

Identificarea activităţilor la nivel de judeţ în domeniul gestionării deşeurilor în

consens cu alte judeţe;

Utilizarea beneficiilor avantajelor locale (de ex.: capacităţi mari de reciclare într-un

judeţ) pentru atingerea ţintelor naţionale pentru judeţ;

Compensarea dezavantajelor locale (de ex.: lipsa capacităţilor suficiente de reciclare

într-un judeţ) cu alte părţi ale regiunii;

Elaborarea unei strategii economice de gestionare a deşeurilor care nu poate fi

realizată la nivel de judeţ (de ex.: datorită cantităţilor reduse de deşeuri)

Luarea unor decizii pe baza analizelor şi prognozelor în domeniul gestionării

deşeurilor;

Stabilirea de capacităţi suficiente şi potrivite pentru gestionarea deşeurilor;

Fluxuri transparente de deşeuri şi opţiuni pentru tratarea deşeurilor cu scopul de a

asigura capacităţi şi sisteme potrivite de colectare şi tratare;

Identificarea zonelor în care trebuie luate măsuri tehnice pentru eliminarea sau

minimizarea anumitor tipuri de deşeuri;

Stabilirea necesităţilor financiare pentru operare, colectare, tratare, etc.

Determinarea necesităţilor viitoare de investiţii;

1.2. Scopul proiectului

Pe baza Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, judeţul Maramureş trebuie să îşi

elaboreze un sistem de management al deşeurilor valabil şi funcţional pentru tot judeţul. Datorită

barierei orografice ce desparte judeţul nostru în două părţi, gestionarea deşeurilor se va face

diferenţiat pe cele două părţi ale judeţului, respectiv în partea municipiului Baia Mare şi în partea

oraşului Sighetul Marmaţiei.

8

Proiectul propus doreşte implementarea teoretică a unui sistem de management al

deşeurilor ideal în partea nordică a judeţului Maramureş. Acest sistem ideal se compune din toate

etapele incluse în managementul deşeurilor şi se axează pe variantele cele mai performante,dar

totodată plauzibile de colectare, transport, sortare, reciclare şi depozitare a deşeurilor fiind în

oarecare măsură un sistem pe deplin implementabil.

Proiectul îşi propune o descriere a situaţiei actuale de management al deşeurilor urmat de

propunerea unei baze de management nou cu detalii constructive şi de amplasament specializate

pe regiunea Maramureş Nord, o descriere completă a fluxului tehnologic cu toate echipamentele

incluse. Menţionăm faptul că acest sistem de management cuprinde strict doar deşeurile

municipale solide colectate prin reţeaua de colectare a deşeurilor din oraşele, comunele şi satele

părţii de nord a judeţului Maramureş.

Termenul de deşeuri municipale include:

deşeuri menajere;

deşeuri comerciale asimilabile celor menajere;

deşeuri verzi din parcuri, grădini şi pieţe;

nămol de la staţiile de epurare orăşeneşti;

deşeuri voluminoase;

deşeuri periculoase care apar în cantităţi reduse în deşeurile menajere, comerciale şi

provenind de la instituţii.

Principalul obiectiv al organizării gestionării deşeurilor municipale în România şi, de

asemenea, principalul obiectiv în planificarea regională/locală în domeniu este în primul rând:

1. Atingerea unui nivel înalt de colectare a deşeurilor generate prin conectarea unui

număr din ce în ce mai mare de generatori de deşeuri;

2. Conform ţintelor naţionale / regionale / locale, reducerea potenţialului de emisii

cauzate de deşeurile biodegradabile;

3. Conform ţintelor naţionale / regionale / locale, reducerea cantităţilor de deşeuri şi

creşterea cantităţilor reciclate;

4. Asigurarea de capacităţi suficiente de depozitare şi închiderea vechilor depozite

neconforme.

9

2.Aspecte legale

2.1. Cadrul legal

10

Legislaţia din domeniul gestionării deşeurilor a devenit o bază de orientare complexă şi

detaliată. În ultimii ani s-au reglementat o multitudine de activităţi legate de managementul

deşeurilor în vederea alinierii legislaţiei naţionale la legislaţia Uniunii Europene, iar odată cu

aderarea României la UE a fost impusă transpunerea în legislaţia naţională a aquis-ului

comunitar care cuprinde şi un larg spectru de reglementări din domeniul gestionării deşeurilor.

Pentru implementarea unui proiect de management al deşeurilor în România este

necesară o bună cunoaştere a legislaţie şi reglementărilor naţionale şi să se construiască baza

proiectului pe aceste reglementări.

În ceea ce urmează se prezintă o listă de reglementări naţionale şi europene de care s-a

ţinut cont şi pe baza cărora s-a construit acest proiect.

11

Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale Atribuţii ale altor autorităţi competente

Directiva Cadru privind deşeurile nr.75/442/EEC, amendată de Directiva nr.91/156/EEC

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.78/2000 privind regimul deşeurilor

Reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului

Ministerul Sănătăţii – evaluează impactul produs de deşeuri asupra sănătăţii populaţiei

Directiva nr.91/689/EEC privind deşeurile periculoase

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.78/2000 privind regimul deşeurilor

Reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului participă la elaborarea reglementărilor specifice gestionării deşeurilor.

Ministerul Administraţiei şi Internelor participă la elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală şi urmăreşte îndeplinirea obiectivelor din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor

Directiva nr.99/31/EC privind depozitarea deşeurilor

Hotărârea de Guvern nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmărirea post-închidere a

Autorităţile administraţiei publice locale vor iniţia acţiuni pentru deschiderea unui nou depozit în situaţia în care depozitul existent atinge 75% din capacitatea

12

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor

depozitelor existente

Aprobă procedurile preliminare pentru acceptarea deşeurilor la depozitare, criteriile pentru acceptarea deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri

Aproba Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor

proiectată.

Directiva nr.2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor

Hotărârea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor modificată şi completată de Hotărârea de

Reglementeaza activităţile de incinerare şi coincinerare şi măsurile de control şi urmărire a instalaţiilor de incinerare şi

13

Guvern nr.268/2005

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor

coincinerare

Aprobă Normativul tehnic privind incinerarea deşeurilor

Directiva nr.94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje

Hotărârea de Guvern nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje modificată de:

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Ordinul nr.1229/2005 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării,

Reglementeaza gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Aprobă procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Aprobă procedura de autorizare a

Ministerul Economiei şi Comerţului propune programe de cercetare având ca obiect fabricarea şi compoziţia ambalajului

14

responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje

operatorilor economici

Decizia nr.2000/532/CE, amendată de Decizia nr.2001/119 privind lista deşeurilor (care înlocuieşte Decizia nr.94/3/CE privind lista deşeurilor)

Hotărârea de Guvern nr.856/2002 privind evidenţa gestionării deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

Reglementează evidenţa gestionării deşeurilor colectate, transportate, depozitate temporar reciclate şi eliminate

Directiva nr.86/278/EEC privind protecţia mediului şi în particular al solului, atunci când nămolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultură

Ordinul MMGA nr.344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură

Aprobă normele tehnice privind protecţia mediului în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură

Autoritatea teritorială agricolă – cooperează cu autoritatea de mediu în vederea acordării permisului de aplicare a nămolurilor de epurare în agricultură

Directiva nr.2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Reglementează gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

15

2.2 Legislaţie conexă

Reglementare Principalele prevederi

Legea nr.326/2001 privind serviciile publice de gospodărie comunală modificată prin OUG 9/2002 şi OUG 197/2002

Stabileşte cadrul juridic unitar, înfiinţarea, organizarea, monitorizarea şi controlul serviciilor publice de gospodărie comunală în oraşe şi comune

Legea nr.139/2002 pentru aprobarea OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor

Stabileşte cadrul necesar organizării, gestionării, reglementării şi monitorizării serviciului public de salubrizare în localităţi

Ordinul MSF nr.219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale, modificat prin Ordinul 997/2004

Reglementează modul în care se colectează, ambalează, depozitează temporar, transportă şi elimină deşeurile rezultate din activităţile medicale

Legea nr.515/2002 pentru aprobarea Ordonanţei nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale

Stabileşte obligaţiile şi răspunderile care revin autorităţilor publice locale, instituţiilor publice, agenţilor economici şi cetăţenilor pentru instaurarea unui climat de curăţenie în localităţi

Ordinul MEC nr.128/2004 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standarde europene armonizate ale căror prevederi se referă la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.

Aprobă Lista cuprinzând standardele române care adoptă standarde europene armonizate ale căror prevederi se referă la ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Ordinul MAPAM nr.723/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale

Aprobă Normele sanitare veterinare ce stabilesc reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale

16

2.3. Obiective şi cerinţe / ţinte naţionale pentru planificarea în gestionarea deşeurilor

Domeniul / Activitatea

Obiective principale Obiective subsidiare

1.Politica şi cadrul legislativ

1.1.Armonizarea politicii naţionale în domeniul gestionării deşeurilor cu politicile şi prevederile legislative europene, precum şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte

1.1.1.Crearea cadrului legislativ adecvat pentru întreg sistemul de gestionare a deşeurilor cu specificarea clară a tuturor “părţilor implicate (asociaţii profesionale, patronale, ONG-uri, sindicate, societatea civilă etc.)” , responsabilităţilor şi obligaţiilor acestora

1.2. Integrarea problematicii de gestionare a deşeurilor în politicile sectoriale şi de companie.

1.2.1.Corelarea politicii şi a actelor normative interne cu prevederile legislative europene şi internationale în domeniul gestiunii deşeurilor

1.3. Creşterea eficienţei deaplicare a legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor.

1.3.1.Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlul acesteia.

1.3.2. Întărirea capacităţii instituţionale

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

2.1 Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi europene.

2.1.1. Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de gestionare a deşeurilor.

2.1.2. Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor guvernamentale la toate nivelele (naţional, regional, judeţean, local) cu competenţe şi responsabilităţi în aplicarea legislaţiei

3.Resursele umane 3.1. Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

3.1.1.Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat.

4.Finanţarea 4.1. Crearea şi utilizarea de sisteme şi 4.1.1.Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile de deşeuri

17

sistemului de gestionare a deşeurilor

mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plăteşte”

4.1.2.Optimizarea preluării şi utilizării tuturor fondurilor disponibile (fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale, etc) pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor

4.1.3.Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale (calculare taxe, programe naţionale speciale de la buget)

4.1.4.Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor industriale (deşeuri rezultate direct din activităţi industriale) inclusiv a celor industriale periculoase

4.1.5.Crearea unor mecanisme economico-financiare adecvate pentru gestionarea fluxurilor de deşeuri speciale: acumulatori şi baterii, uleiuri uzate, anvelope uzate, ambalaje, electrice şi electronice, vehicule scoase din uz etc. (sisteme depozit, responsabilizarea producătorului, mecanisme de eco-finanţare)

4.1.6.Utilizarea completă şi eficientă a fondurilor naţionale şi internaţionale disponibile (ISPA, etc)

4.1.7.Finanţarea sistemului naţional de monitorizare în domeniul gestionării deşeurilor

4.1.8.Finanţarea securizării intermediare şi a reabilitării finale a zonelor contaminate orfane

5.Conştientizarea părţilor implicate

5.1 Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile

5.1.1.Intensificarea comunicării între toate părţile implicate

5.1.2.Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi

18

implicate conştientizare a populaţiei

5.1.3 Stimularea agenţilor economici ce finanţează acţiuni de educare şi conştientizare a populaţiei, prin deduceri din sumele datorate la Fondul de Mediu

5.1.4 Elaborarea de ghiduri legislative şi documente informative

6. Colectarea şi raportarea de date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor

6.1.Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

6.1.1.Îmbunătăţirea sistemului naţional de colectare, prelucrare şi analizare a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor

6.1.2.Îmbunătăţirea sistemului de raportare la nivel european şi internaţional a datelor privind gestiunea deşeurilor

7. Prevenirea generării deşeurilor

7.1.Maximizarea prevenirii apariţiei deşeurilor

7.1.1.Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii în industrie

7.1.2.Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii la consumator

8. Valorificarea potenţialului util din deşeuri

8.1. Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor

8.1.1.Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi promovarea utilizării produselor obţinute din materiale reciclate

8.1.2. Decuplarea generării deşeurilor de creşterea economică şi realizarea unei reduceri globale a volumului de deşeuri

8.2. Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

8.2.1.Promovarea prioritară a valorificării materiale în măsura posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

19

8.2.2.Promovarea valorificării energetice în instalaţii cu randament energetic ridicat în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic, beneficiul energetic rezultat în urma incinerării este pozitiv şi există posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate

9. Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1. Asigurarea deservirii unui număr cât mai mare de generatori de deşeuri de către sistemele de colectare şi transport a deşeurilor

9.1.1.Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural

9.1.2.Optimizarea schemelor de transport

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor, în vederea unei cât mai eficiente valorificări

9.2.1.Stabilirea unor principii şi cerinţe unitare care să stea la baza funcţionării tuturor companiilor de salubritate

9.2.2.Separarea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele nepericuloase

9.2.3.Introducerea şi extinderea colectării selective la sursă a deşeurilor

9.2.4.Controlul activităţii de transport deşeuri pe plan intern : întărirea capacităţii instituţionale de control

9.2.5. Eficientizarea controlului activităţii de transport deşeuri peste frontieră :

- stabilirea cadrului legal şi instituţional care să permită aplicarea directă a Regulamentului 259/93/CEE

- stabilirea autorităţii competente

- întărirea capacităţii institutionale de control ; implementarea

20

Regulamentului 259/93/CEE

10. Tratarea deşeurilor

10.1. Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

10.1.1.Încurajarea tratării deşeurilor în vederea:

- valorificării

- facilitării manipulării

- diminuării caracterului periculos

- diminuării cantităţilor de deşeuri eliminate final în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

11. Eliminarea deşeurilor

11.1. Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

11.1.1 Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminarea la nivel zonal.

11.1.2 Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme cu cerinţele UE

12. Cercetare-dezvoltare

12.1 Încurajarea şi susţinerea cercetării româneşti în domeniul gestionării integrate a deşeurilor.

12.1.1.Adaptarea la condiţiile locale a unor tehnologii nepoluante de producţie.

12.1.2.Elaborarea de tehnologii noi pentru neutralizarea şi eliminarea deşeurilor periculoase.

12.1.3.Creşterea disponibilităţii pentru dezvoltarea de noi soluţii pentru prevenire, minimizare, reciclare, şi eliminare a acestora.

12.1.4. Diseminarea informaţiilor privind noi soluţii precum şi noi tehnologii.

21

3.Situaţia existentă

3.1.Calculul populaţiei deservite

Localitatea (Oraş/Comună) Nr. Locuitori GospodăriiBârsana 4870 1700Bistra 4160Bocicoi 4620 1321Bogdan Vodă 3620Borşa 26984Botiza 3016 958Budeşti 3300Călineşti 3660Deseşti 2664Dragomireşti 3132Giuleşti 3400Ieud 4240Leordina 3000 1050Moisei 9275Ocna Şugatag 4500Onceşti 1500Petrova 2870Poienile de sub munte 10287Poienile Izei 1100 400Remeţi 3045 1050Repedea 4856Rona de Jos 2250Rona de Sus 4987Rozavlea 4280 1263Ruscova 4864Săcel 3800Săliştea de Sus 5320Săpânţa 3300Şieu 2680 1035Sighetu Marmaţiei 41219Vadu Izei 2880

22

Vişeu de Sus 16930Total locuitori deserviţi

Rural 107024Urban 93585

Total final 200609

Cantităţile de deşeuri urbane, exprimate în tone, colectate şi raportate de operatorii serviciilor publice de salubritate în judeţul Maramureş în perioada 2001 -2007 sunt prezentate în tabelul 3.1

Tabel 3.1. Evoluţia cantităţii de deşeuri în perioada 2001 – 2007 (exprimat în tone)

Tipuri principale de deşeuri

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Deşeuri menajere şiasimilabile, Total din care:

114057 127545 129023 154672 199030 269123 158360

Deşeuri menajere colectate în amestec, de la populaţie

77906 92268 109912 126446 154640 199560 98260

Deşeuri menajere şi similare colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii, etc

36151 35277 17604 25850 41210 67083 58790

Deşeuri menajere colectate separat

0 0 247 404 610 2480 1240

Deşeuri voluminoase colectate separat

0 0 1260 1972 2570 75 80

Deşeuri din servicii municipale, Total

15288 51217 50858 48507 65711 78246 30430

Deşeuri din grădini şi parcuri

1953 3390 533 747 1710 5512 5380

Deşeuri din pieţe 1676 6800 6284 6267 8991 1428 1060

Deseuri din materiale de constructii si deseuri de la demolari

TOTAL deşeuri municipale

11659

129345

41027

178762

44041

179881

41493

203179

55010

268191

71306

351128

23990

193280

Deseuri genrate 50677.3 70038.95 70477.4 79605.5 105077. 137572 75727.

23

în regiunea analizată

7 3 2 1

3.2. Estimarea volumelor si cantităţilor ce vor fi generate în perioada 2012-2042

Pentru estimarea cantităţilor viitoare de deşeuri şi a compoziţiei acestora s-au avut în

vedere prevederile Planului Regional de Gestiune a deşeurilor:

• Evoluţia populaţiei până în anul 2042.

• Factorii specifici de generare a deşeurilor şi o creştere anuala de 0.8% a acestora.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică („Prognoza populaţiei în zonele de

origine 2004 - 2005") si conţinute in Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada

2003 - 2013 următoarele tendinţe au fost identificate:

• Zona urbană: valori negative -0.6154% pe an

• Zona rurală: valori pozitive de + 0.2981% pe an

După anul 2013 se propune menţinerea unui trend constant în urban şi o scădere anuală

de 0.1490% în rural.

3.3. Compoziţia medie a deşeurilor

În ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor municipale colectate acesta diferă în mediul

urban faţă de cel rural, precum şi cantitatea de deşeu eliminat pe cap de locuitor diferă de

la mediul urban la cel rural. În tabelul de mai jos sunt prezentate compoziţiile medii ale

deşeurilor colectate în mediul urban şi în mediul rural.

Tabel 3.2. Compoziţia medie a deşeurilor

Mediul de

colectare

Hârtie

Carto

n

Sticlă Metale PlasticTextil

e

Deşeuri

biodegradabileAltele Total

Urban 10 4 5 16 3 52 10 100

Rural 7 4 5 9 3 45 27 100

24

10% 4%5%

16%

3%52%

10%

UrbanHârtie Carton Sticlă Metale PlasticTextile Deşeuri biodegradabile Altele

7% 4%5%

9%

3%

45%

27%

RuralHârtie Carton Sticlă Metale PlasticTextile Deşeuri biodegradabile Altele

Cea mai importantă cantitate de deşeuri colectate de la populaţie, fie din mediul

urban sau rural, o reprezintă materia organică biodegradabilă.

In condiţiile situaţiei existente, în România este recomandată introducerea colectării

separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai puţin dens, în zonele verzi ale

marilor oraşe şi în unele zone rurale, acestea reprezentând 25 - 35% din populaţie.

La nivelul regiunii 6 Nord - Vest, în luna octombrie 2006, S.C. ECOBIHOR S.A.

operatorul depozitului ecologic Oradea, a efectuat determinări privind compoziţia

deşeurilor menajere, atât din mediul urban cât şi din mediul rural. Determinările efectuate

reliefează o pondere de 61 % a deşeurilor biodegradabile în mediul urban, respectiv 55 %

în mediul rural, din total deşeuri colectate.

Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor

biodegradabile municipale", în mediul urban ponderea este de 69% iar în cel rural 60%.

25

În prezent, în judeţul Maramureş nu se realizează o colectare separată, la sursă a

fracţiei de deşeuri biodegradabile din cele menajere. Nu există instalaţii de compostare.

Următoarele presupuneri care reflecta tendinţa generală de dezvoltare a economiei

şi de schimbare a obiceiurilor consumatorilor au fost luate în considerare pentru

estimarea cantităţilor de deşeuri generate:

• o scădere a cantităţii de deşeuri organice cu 1% pe an;

• o creştere a cantităţii de deşeuri din hârtie şi carton cu 3% pe an;

• o creştere a cantităţii de deşeuri din plastic cu 2% pe an;

• o scădere a cantităţii de deşeuri din sticla cu 1% pe an;

• o tendinţă constantă a cantităţii materialelor feroase;

• o creştere a cantităţii de deşeuri textile cu 1% pe an;

Prognoza privind evoluţia populaţiei, a cantităţilor de deşeuri generate şi

compoziţia acestora este prezentată în tabelul următor:

26

Tabel 3.3. Evoluţia populaţiei şi a cantităţilor de deşeuri până în 2042

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2019 2021 2023 2025 2027 2029 2031 2033 2037 2039 2041 2042

Rural 107024

107343

107663

107984

108305.9

108144.5

107983.4

107822.5

107661.8

107341.2

107021.6

106702.9

106385.2

106068.4

105752.5

105437.6

105123.6

104498.5

104187.3

103877.1

103722.3

Urban 93585

93009.08

92436.7

91867.84

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

91302.49

Total populatie

200609

200352.1

200099.7

199851.8

199608.4

199447

199285.9

199125

198964.3

198643.7

198324.1

198005.4

197687.6

197370.9

197055

196740.1

196426.1

195801

195489.8

195179.6

195024.8

Total deseuri

75727.1

76889.51

78078.31

79294.17

80537.76

81809.79

83110.98

84442.08

85803.83

88622.47

91573.45

94663.66

97900.39

101291.4

104844.7

108569.1

112473.6

120862.1

125367.1

130094.1

132544.7

Hartie 6436.804

6629.908

6828.805

7033.669

7244.679

7462.019

7685.88

7916.456

8153.95

8650.526

9177.343

9736.243

10329.18

10958.23

11625.58

12333.58

13084.7

14726.94

15623.81

16575.3

17072.56

Sticla 3029.084

2998.793

2968.805

2939.117

2909.726

2880.629

2851.822

2823.304

2795.071

2739.449

2684.934

2631.504

2579.137

2527.812

2477.509

2428.206

2379.885

2286.108

2240.615

2196.026

2174.066

Metale 3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

3786.355

Plastic 9465.888

9655.205

9848.309

10045.28

10246.18

10451.1

10660.13

10873.33

11090.8

11538.86

12005.03

12490.04

12994.64

13519.62

14065.81

14634.07

15225.29

16480.34

17146.14

17838.85

18195.63

Textile 2271.813

2294.531

2317.476

2340.651

2364.058

2387.698

2411.575

2435.691

2460.048

2509.495

2559.936

2611.39

2663.879

2717.423

2772.044

2827.762

2884.6

3001.726

3062.061

3123.608

3154.844

Bidegradabile

36727.64

37094.92

37465.87

37840.53

38218.93

38601.12

38987.13

39377

39770.78

40570.17

41385.63

42217.48

43066.05

43931.68

44814.7

45715.48

46634.36

48527.9

49503.31

50498.33

51003.31

Altele 14009.51

14429.8

14862.69

15308.57

15767.83

16240.87

16728.09

17229.93

17746.83

18827.61

19974.22

21190.65

22481.16

23850.26

25302.74

26843.68

28478.46

32052.75

34004.77

36075.66

37157.93

27

3.4. Calculul cantităţii de deşeuri

Cunoscându-se numărul total de locuitori deserviţi din localităţile de mai sus precum

şi delimitarea acestora pe categorii (urban şi rural) se poate calcula cantitatea de deşeuri

produsă pe zi. Acest parametru este foarte important deoarece din această cantitate va reieşi

ulterior cantitatea de deşeuri reciclabilă, în funcţie de acest parametru se vor dimensiona

utilajele, suprafeţele de depozitare, compostare şi cel mai important dimensiunea depozitului

de deşeuri etc.

Din datele oferite de Ministerul Mediului axate pe baza unor studii multianuale

cantitatea de deşeuri eliminate zilnic diferă de la mediul urban la cel rural, în mediul rural

fiind de 0,3 kg deşeu/locuitor/zi iar în mediul urban de 0.9 deşeu/locuitor/zi. Pe baza acestor

valori se determină cantitatea zilnică totală de deşeuri astfel:

Dt/z=Du/z+Dr/z

Du/z=Nr. Loc. Urban*0.9kg/loc/zi

Dr/z= Nr. Loc. Rural*0.3kg/loc/zi

Du/z=93585*0.9kg/loc/zi

Du/z=84226,5kg/zi

Du/z=84,2265 t/zi

Dr/z= 107024*0.3kg/loc/zi

Dr/z= 32107,2 kg/zi

Dr/z= 32,1072 t/zi

Dt/z=84,2265 t/zi + 32,1072 t/zi

Dt/z=116,3337 t/z = 42463 t/an

28

La aceste deşeuri se mai adaugă anual o cantitate destul de însemnată de deşeuri

asimilabile deşeurilor menajere. Acestea reprezintă deşeurile colectate de la unităţile

industriale mici care elimină deşeuri asimilabile celor menajere, din unităţile publice,

deşeurile stradale şi deşeurile colectate din pieţe şi alte locuri publice. Aceste deşeuri prezintă

o cantitate medie zilnică de 91,13t/zi deci în total 33264 t/an.

Însumând cele două valori obţinute se află cantitatea totală anuală de deşeuri colectate

ca fiind 75727 t/an (valoarea utilizată în tabelul de mai sus).

Valoarea obţinută reprezintă baza de calcul pentru toate operaţiile următoare în fiecare

operaţie fiind reţinută o anumită cantitate de deşeuri iar cantitatea finală fiind depozitată.

3.5. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectivă, la sursă,

cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute.

În judeţul Maramureş depozitele de deşeuri municipale nu sunt prevăzute cu instalaţii de

compostare a deşeurilor; de asemenea, nu există în prezent :

□ staţii de transfer

□ staţii de tratare mecano - biologică

□ staţii de sortare a deşeurilor

Judeţul Maramureş nu dispune de instalaţii de tratare termică a deşeurilor municipale.

Respectiv nu se realizează eliminarea deşeurilor municipale în instalaţii de incinerare.

3.6. Eliminarea deşeurilor municipale

Amplasamente distincte pentru colectarea deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţi

economici sunt stabilite pentru fiecare centru urban, respectiv rural.

Ordinul MMGA nr. 95/2005 stabileşte criteriile de acceptare şi procedurile preliminare

de acceptare a deşeurilor la depozitare, pe baza listei naţionale de deşeuri acceptate în fiecare

clasă de depozit de deşeuri. La nivelul judeţului există 8 depozite de deşeuri municipale, din

care 7 au fost cuprinse în HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Pentru acestea,

calendarul de închidere stabilit este redat în tabelul 3.4.

29

Tabel 3.4.Calendarul de închidere a depozitelor de deşeuri municipale

Nr.crt Nume depozit / Localitate An sistare

depozitare

1 Valea Tisei - Cavnic 2009

2 Seini 2010

3 Rohia - Târgu Lăpuş 2012

4 Arinieş - Borşa 2013

5 Vişeu de Sus 2014

6 Tepliţa - Sighetu Marmaţiei 2017

7 Satu Nou de Jos - Baia Mare 2017

Toate cele 7 depozite de deşeuri municipale (Vişeu de Sus, Borşa, Tepliţa - Sighetu

Marmaţiei, Rohia - Târgu Lăpuş, Seini, Satu Nou de Jos) deţin autorizaţie de mediu cu

program de conformare. Pentru depozitul de la Cavnic a fost emis Aviz de închidere la

încetarea activităţii, pe acest amplasament fiind sistată depozitarea deşeurilor încă din anul

2006.

Din informaţiile transmise de operatorii serviciilor publice de salubritate pentru

cercetarea statistică privind gestiunea deşeurilor generate anual, suprafaţa proiectată pentru

depozitele de deşeuri municipale este de 31,8 ha, iar suprafaţa ocupată este de ~ 27 ha.

În mediul rural, sunt inventariate 83 de spaţii de depozitare, acestea ocupând o suprafaţă

de ~ 29 ha. În conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,

spaţiile de depozitare din zona rurală se reabilitează până la data de 16 iulie 2009 prin

salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere.

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul judeţului este de 48,38%, în

mediul urban este de 51,97% iar în mediul rural este de 43,25%.

Activitatea de colectare a deşeurilor menajere în mediul rural a început în anul 2004. În

chestionarele GD-MUN 2003, completate de operatorii serviciilor de salubritate, de unde au

fost centralizate valorile, au fost declarate ca zone deservite doar localităţi din mediul urban,

cu excepţia Primăriei Vişeu de Sus, care declară un număr de 1000 locuitori deserviţi din

comunele Vişeu de Jos şi Moisei.

30

4.Alegerea şi descrierea locaţiei

4.1. Date generale privind zona geografică

Regiunea de dezvoltare 6 Nord - Vest fost constituită în baza Legii nr. 315/2004 privind

dezvoltarea regională în România (care a abrogat Legea 151/1998). Geografic, ea limitează la

Est cu Regiunea de Dezvoltare 1 Nord – Est si Regiunea de Dezvoltare 7 Centru, la Nord cu

Ucraina, la Vest cu Ungaria, iar la Sud cu Regiunea de Dezvoltare Vest şi este străbătută de

meridianele 26° şi 27° longitudine estică şi paralela 47° latitudine nordică.

Judeţul Maramureş face parte din Regiunea de Dezvoltare 6 NV, împreună cu

judeţele Satu-Mare, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Bihor şi Cluj care este şi reşedinţa regiunii.

Judeţul Maramureş, situat în partea de nord a României, este împărţit de bariera

orografică a munţilor Igniş – Gutâi care separă cele două mari depresiuni dominante ale

judeţului respectiv Depresiunea Baia Mare şi Depresiunea Maramureşului, cuprinde în

teritoriul său: versantul vestic al Carpaţilor Orientali şi Dealurile de Vest, având ca vecini

judeţele: la vest Satu-Mare, la sud Sălaj,Cluj şi Bistriţa Năsăud şi la est judeţul Suceava.

Suprafaţa regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din suprafaţa ţării, cu o

populaţie totala de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unităţi administrativ-

teritoriale: 6 judeţe, 42 de oraşe din care 15 municipii si 398 comune si 1.823 de sate.

Regiunea dispune de o poziţie geografică strategică, având graniţe cu Ungaria si Ucraina cât

şi cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest si Nord - Est din România.

31

Fig.4.1. Regiunile de dezvoltare ale României

Regiunea este una dintre cele mai pitoreşti din România, începând de la Munţii Apuseni care

au un farmec aparte până la patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele etnografice

unice în această parte a Europei.

Transilvania de Nord este o regiune cosmopolită, unde alături de români trăiesc peste

jumătate (52,8%) din numărul total al locuitorilor de etnie maghiară din România, ceea ce a

dus la crearea unei identităţi culturale unice. 

Regiunea  Nord - Vest avea în 2003  un PIB/locuitor de 2.338 Euro, apropiată de media

naţională dar încă departe de media Uniunii Europene. Contribuţia sectoarelor economice la

formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16.3% pentru agricultură, 35% pentru

sectorul secundar şi 46.7% pentru cel terţiar, din punct de vedere evolutiv înregistrându-se

creşterea serviciilor si reducerea activităţilor în agricultură. Creşteri semnificative s-au

înregistrat în sectorul de construcţii civile şi industriale - locuinţe, centre comerciale . Se

constată o serie de  diferenţe între judeţe: unele mai industrializate, altele bazate

pe  activităţile primare, în special agricultură şi zootehnie.

4.2. Analiza şi alegerea variantelor

Variantele constructive au scopul de a determina o locaţie acceptabilă pentru amplasarea

unităţii de colectare, sortare, prelucrare şi depozitarea deşeurilor. Dintre acţiunile prezentate

cea mai dificilă şi pretenţioasă este depozitarea deşeurilor deoarece necesită o suprafaţă mare

de teren care va fi modificată din toate punctele de vedere. În ceea ce priveşte depozitarea

32

deşeurilor este necesar şi un cumul de factori naturali favorabili depozitării descrişi detaliat în

HG 349 din 2005 privind depozitarea deşeurilor. Aceste detalii constructive vor fi cuprinse şi

descrise la capitolul legat de depozitarea deşeurilor.

În urma analizei mai multor variante posibile constructive a unităţii de prelucrare a deşeurilor

s-a ales varianta localizării în localitatea Ocna Şugatag din următoarele motive:

localizare favorabilă transportului deşeurilor

suprafaţă de teren suficientă la distanţă legală faţă de localitate

preţul terenului este acceptabil

respectarea cerinţelor necesare geografice, geologice cerute de legislaţie

Deoarece localizarea depozitului de deşeuri va fi prin apropierea localităţii Ocna Şugatag

vom caracteriza mai pe larg doar această regiune din punctul de vedere al datelor geografice,

geologice, meteorologice de vegetaţie şi faună. Nu vom detalia pe caracteristicile extreme ale

acestor factori datorită multitudinii acestora. Principalul element pentru care se face o

detaliere a factorilor geografici şi climatici este din cauza localizării unităţii de prelucrare şi

depozitare a deşeurilor şi pentru cunoaşterea mai în detaliu al factorilor direcţi care vor

influenţa infrastructura de prelucrare şi stocare a deşeurilor. Din această cauză în continuare

se vor prezenta elementele geografice si meteorologice din zona viitoarei unităţi.

4.2.1. Geologia şi geomorfologia regiunii

În alcătuirea geologică a depresiunii Maramureş intră depozite paleogene, miocene şi

cuaternare.

Depozitele paleogene se situează peste marnele roşii senoniene şi calcarele jurasice cu

amoniţi. Apare ca un facies intermediar între faciesul epicontinental şi cel carpatic de

geosinclinal. Aceasta dovedeşte că legătura sării paleogene din interiorul Transilvaniei cu cea

din geosinclinalul carpatic se făcea prin Maramureş (T.Iorgulescu ş.a.,1962). Formaţiunile

eocene sunt reprezentate în bază printr-un facies litoral recifal peste care se dezvoltă faciesul

marnos, cu marne cenuşii sau roşii silicioase şi intercalaţii de gresii miocene.Oligocenul este

reprezentat prin microconglomerate, gresii albe, şisturi argilo-marnoase, menilite, etc.

33

Miocenul formează o cuvetă în centrul bazinului Maramureş, al cărui ax trece prin

Ocna Şugatag-Sighet. Contactul său cu depozitele mai vechi este acoperit spre vest şi sud-

vest de curgerile andezitice ale Gutâiului (ce au avut loc în ponţian şi levantin); spre sud

contactul e acoperit cu aglomerate şi tufuri andezitice.

Miocenul cuprinde depozite tortoniene şi sarmaţiene. Tortonianul, având legătură cu

bazinul panonic şi cel transilvănean, are în bază tufuri dacitice cu elemente conglomeratice;

urmează marne argiloase gipsifere şi tufacee cu Globigerine, ce formează patul sării. Căderile

stratelor de tuf variază între 5 şi 20°, iar grosimea stratului de tuf se estimează la 10-15m;

aceleaşi tufuri dacitice tortoninene apar şi se dezvoltă mult şi în zona Vad, Rona, Coştiui,

Valea Porcului, Onceşti, Bârsana şi mai spre sud-est pe valea Izei. Peste stratul de tuf

urmează un pachet de marne cenuşii şi nisipuri cenuşii fine, cu intercalaţii de gresii cenuşii şi

gălbui-roşcate, slab cimentate, cu aflorescenţe de sare.

Sarmaţianul este alcătuit dintr-o alternanţă de marne cenuşii sau gălbui masive şi

gresii fine micacee, localizându-se în părţile vestice ale cuvetei miocene.

Formaţiunile cuaternare sunt larg răspândite, acoperind aproape întreaga depresiune

cu material deluvio-coluvial (bolovănişuri,pietrişuri,nisipuri), prinse într-un material argilos.

Grosimea acestor orizonturi ajunge la 35-40m.

4.2.2. Meteorologie și caracteristici climatice

Poziţia geografică a perimetrului studiat în extremitatea NV a ţării, cât şi condiţiile

locale (parte integrantă a depresiunii Maramureşului înconjurată de înălţimi muntoase ce

depăşesc 1000 m în VSE, cu relief dominant deluros a cărui altitudine medie este 450-550m

acoperit cu vegetaţie relativ abundentă <<păşuni, păduri>>, frecvente surse de umezeală-

suprafeţe înmlăştinate, pâraie, lacuri) imprimă climatului particularităţi proprii. Situat în

partea central-sudică a depresiunii Maramureşului, larg deschis spre NNV, Ocna Şugatag se

află sub influenţa advecţiei maselor de aer reci şi umede de origine oceanică, fapt ce se

reflectă în evoluţia în timp şi spaţiu a principalilor parametrii climatici.

4.2.2.1.Regimul termic

Interacţiunea factorilor genetici cu particularităţile suprafeţei subiacente se reflectă în

valorile moderate ale temperaturii aerului, caracteristică regiunii de nord a ţării.

34

Temperatura medie anuală este de 7,8 C cu cca 3°C mai ridicată decât cea de pe

înălţimile montane înconjurătoare.

În cursul anului se înregistrează un maximum în luna iulie (18,0°) şi un minimum în

luna ianuarie (-3,7°), încât amplitudinea medie anuală este de 21,7°, ceea ce indică un

caracter moderat al climatului. În lunile de iarnă, valorile medii ale temperaturii aerului se

menţin negative, coborând sub -1°C, în timp ce în intervalul iunie-august, depăşesc 16°C.

Cele mai mari salturi termice au loc primăvara între lunile martie şi aprilie, când se produce o

încălzire de peste 6°C şi între lunile septembrie şi octombrie, când are loc o răcire a aerului

de peste 5°C .

Tabel 4.1. Cea mai mare maximă și cea mai mică minimă lunară și anuală.

Luna I II III IV V VI VII VII I IX X XI XII Anual

Maxima

2,9 4 7,3 12,3 17 18,9 21,2 20,5 16,7 14,3 9,1 3,4 9,5

Anul 1936 1900 1934 1934 1924 1935 1936 1946 1932 1896 1926 1950

Minima -9,7 -8,9 -2,4 4 10,6 13,7 15,6 14,9 10 3,8 -2,1 -7 6,3

Anul 1942 1932 1952 1933 1941 1933 1913 1926 1941 1946 1908 1933

Tabel 4.2. Media maximă lunară și anuală.

Luna I II III IV V VI VII VII I IX X XI XII Anual

Maxima 7,1 10,2 17,4 23,3 28,1 29,5 31,1 30,3 27,3 22,7 15,8 10,4 21,1

Tabel 4.3. Media minimă lunară și anuală.

Luna I II III IV V VI VII VII I IX X XI XII Anual

Minimă -16,1 -14 -9,1 -3,3 -2,5 6,7 8,5 7,6 3,1 -2,4 -4,6 -13,7 -7,6

Tabel 4.4. Amplitudinea lunară și anuală.

Luna I II III IV V VI VII VII I IX X XI XII Anual

Amplit. 23,2 24,5 26,5 26,6 25,6 22,8 22,6 22,7 24,2 25,1 23,6 24,1 24,3

35

-20

-10

0

10

20

30

40

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

°C

maxima

minima

Fig.4.2. Variația mediilor temperaturilor maxime și minime lunare și anuale.

De asemenea, se remarcă tendinţa negativă a variaţiei temperaturilor anuale în

perioada analizată, gradienţii respectivi fiind însă destul de puţin semnificativi

Totuşi, din analiza temperaturii aerului lună de lună în cei 30 de ani analizaţi la

staţiunea meteorologică Ocna Şugatag, se constată o serie de variaţii neperiodice. Astfel,

iarna, în luna ianuarie, temperatura medie a aerului a crescut până la 2.9°C în 1936, dar a şi

scăzut până la -9,8°C în 1942, rezultând o amplitudine de 12,7°C. Răcirea accentuată din

1942 s-a datorat predominării timp îndelungat a unui regim de presiune atmosferică ridicată

deasupra Europei centrale şi de răsărit, ceea ce a făcut ca în cea mai mare parte din

Transilvania, temperatura medie a aerului să coboare sub -9, -10°C. Vara, în luna iulie, este

posibil ca temperatura medie să ajungă la 20°C (1946), dar poate să şi scadă până la 15,9°C

(1962), variaţiile neperiodice având în acest sezon o amplitudine mai redusă (4,1°)

Faţă de valorile medii, temperatura aerului, dependentă de circulaţia aerului şi de

particularităţile suprafeţei subiacente, poate înregistra în anumite momente valori mult mai

mari sau mult mai mici .

Temperatura maximă absolută a fost de 38,5°C, valoare înregistrată la 23 iulie 1939.

Această creştere termică masivă îşi are cauza în activitatea anticiclonului atlantic şi a celui

din centrul şi nordul continentului, precum şi a insolaţiei puternice care au determinat local

încălziri excesive. De altfel, în această perioadă cea mai mare parte a staţiilor meteorologice

din N şi NV ţării au înregistrat temperaturi maxime absolute de peste 36°C. În regiunea

noastră este posibil ca din luna aprilie până în octombrie, temperaturile maxime absolute să

depăşească 30°. Iarna valorile acestui parametru pot depăşi 15°C. Din valorile anuale ale

36

temperaturilor maxime absolute, peste 75% depăşesc 30°, iar în lunile de vară aceste valori

depăşesc 30%, ca în luna iulie să aibă o frecventă de 55%. Intervalul cel mai afectat de

încălziri excesive este iunie-august, dar este posibil ca temperaturi foarte ridicate să se

producă şi în luna mai (28,1°C la 16 mai 1969). Ca dată de producere, temperaturile maxime

absolute au cea mai mare frecvenţă în luna iulie (peste 50%).

Tabel 4.5. Maxima absolută lunară și anuală.

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Abs.

Temp. 15 16,5 24 32,5 32 33,5 38,5 37,3 35,5 31 27,5 18,5 38,5

Tabel 4.6. Cea mai coborâtă maximă lunară și anuală.

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Abs.

Temp. -6,6 1,5 7,1 14 23,4 24,2 23,2 24,2 21 15,8 6,4 2,8 24,2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

-40-30-20-10

01020304050

maxima absoluta minima absoluta

Luna

°C

Fig.4.3.Variația maximelor şi minimelor absolute lunare și anuale

Temperatura minimă absolută a fost de -30,5° la 11 februarie 1929, când mare parte

din teritoriul ţării noastre s-a aflat sub influenţa unui puternic anticiclon care a determinat

advecţia aerului rece din NNE. Din valorile anuale ale temperaturii minime absolute, cele sub

-15° au o frecvenţă de 80%. În lunile de iarnă, aceleaşi valori depăşesc 20%, iar în luna

ianuarie chiar 60%. Perioada posibilă de producere a temperaturilor minime absolute este

decembrie-martie. Cea mai mare frecvenţă a datei de producere a acestor valori minime este

în luna ianuarie (peste 50%).

37

Tabel 4.7. Minima absolută lunară și anuală.

Luna I II III IV V VI VII VII I IX X XI XII Abs.

Temp. -25,1 -30,5 -19,5 -9 -4 -0,5 4,5 3 -0.5 -11 -18 -25,5 -30,5

Tabel 4.8. Cea mai ridicată minimă lunară și anuală.

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Abs.

Temp. -7,6 -2,2 -1,6 2,6 8,4 11,4 12,4 12,5 9,4 5,6 0,4 -5,2 -11,2

Amplitudinea termică absolută ajunge în aceste condiţii la 69°C, ceea ce indică un

grad relativ moderat al climatului de aici.

Particularităţile termice ale regiunii studiate sunt tot atât de bine puse în evidentă şi de

numărul de zile cu diferite temperaturi .

Tabel 4.9. Amplitudinea termică absolută.

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Amplit. 40,1 47 43,5 41,5 36 34 34 34,3 36 42 41,5 44 69

Zilele cu îngheţ (Tmin>0°C) au o frecvenţă anuală de 120 zile. Intervalul cu cele mai

numeroase zile cu îngheţ este decembrie-februarie (peste 20 zile lunar), maximul fiind în luna

ianuarie (27 zile). În cursul anilor este posibil să apară zile cu îngheţ începând cu luna

septembrie şi terminând în mai. La începutul intervalului, astfel de zile au o frecvenţă redusă

(0,3-0,5 zile lunar).

Îngheţul în perimetrul luat în studiu este posibil să se producă cel mai timpuriu, din

primele zile ale lunii septembrie, iar primăvara, cel mai târziu îngheţ se poate produce chiar

până la începutul lunii iunie; acestea sunt situaţii foarte rare. În medie, îngheţul se produce

din prima decadă a lunii octombrie până spre sfârşitul lunii aprilie.

Zilele de iarnă (Tmax >0°C) sunt mai puţin numeroase (38 zile anuale). Cea mai mare

frecvenţă a lor se întâlneşte în luna ianuarie (15,3 zile).

38

Zilele de vară (Tmax >25°C) au o frecvenţă anuală de 36,5 zile. Intervalul posibil de

apariţie a acestor zile este aprilie-octombrie, frecvenţa cea mai ridicată fiind în luna iulie

(11,9 zile).

4.2.2.2.Regimul pluviometric

Alături de temperatura aerului, precipitaţiile atmosferice formează cuplul de elemente

climatice cu cele mai multe implicaţii asupra procesului de scurgere şi infiltrare a apei, asupra

bilanţului hidric în general.

Cantităţile medii anuale de precipitaţii, în condiţiile regiunii studiate, date fiind

particularităţile geografice şi îndeosebi poziţia geografică în extremitatea NV a ţării, cu o

largă deschidere spre NNV, ceea ce înlesneşte pătrunderea maselor de aer umed de origine

oceanică, cât şi structura complexă a suprafeţei subiacente (frecvente surse de evaporaţie:

vegetaţie destul de abundentă, suprafeţe de apă, etc), se menţin ridicate, 727 mm, fiind cu

numai 2-300mm mai scăzute decât pe înălţimile montane limitrofe.

Tabel 4.10. Cantitatea medie lunară și anuală.

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

pp 39.9 36.8 40.2 54.7 81.9 106.8 85.6 80.6 51.7 46.6 49.2 53.6 727.5

În cursul anului se înregistrează un maxim în luna iunie, când cad peste 100 mm şi un

minim în luna februarie, sub 36 mm . De remarcat că în intervalul mai-august, cantităţile de

precipitaţii depăşesc 80 mm lunar, în restul anului menținându-se între 40 - 60 mm lunar. În

aceste condiţii, putem spune că în regiunea prezentă există un exces de umiditate permanent.

Cele mai mari creşteri interlunare sunt între lunile mai şi iunie (peste 30 mm), iar cele mai

mici descreşteri între lunile august-septembrie (peste 30 mm).

Numărul de zile cu precipitaţii ajunge la 167 zile anual. Cele mai frecvente zile cu

precipitaţii sunt în lunile iunie şi iulie (17 zile lunar), iar cele mai puţine în luna septembrie

(10 zile).

39

Variaţia cantităţilor anuale de precipitaţii pune în evidenţă valorile scăzute ale

coeficientului de corelaţie (r=0,1695), cât şi uşoara tendinţă negativă a evoluţiei lor în

perioada analizată (1946-2000), gradienţii anuali fiind puţin semnificativi (-2,35 mm/an).

Toate acestea sunt rezultatul particularităţilor geografice ale regiunii .

Variaţiile neperiodice ale cantităţilor anuale şi lunare de precipitaţii pune totuşi în

evidenţă limitele maxime între care variază acestea. Cea mai mare cantitate anuală de

precipitaţii a fost de 1.020,6 mm în 1955, cu circa 300 mm peste media multianuală, iar cea

mai mică cantitate anuală de precipitaţii a fost de 549, mm (în 1953), cu cea 50% mai mic

decât media multianuală.

În timpul maximului lunar, în luna iunie (106,8mm), cantităţile de precipitaţii pot

ajunge la 218,4 mm, cu peste 100 mm mai mult decât în media lunii respective, dar poate

scade la 44,9 mm, cu circa 60 mm sub media multianuală.

În luna februarie, luna minimului anual (36,8 mm), cantităţile de precipitaţii au

înregistrat creşteri de peste 100mm, dar au şi coborât sub 3mm.

Frecvenţa cantităţilor anuale şi lunare de precipitaţii prezintă o deosebită importanţă

în procesul scurgerii şi al acumulării apei în sol. În cazul de faţă, cantităţile anuale au fost

plasate pe grupe de câte 100 mm, iar cele lunare de câte 20 mm. Cele mai frecvente cantităţi

anuale de precipitaţii sunt cele de 600-700 mm (30%) şi de 700-800 mm (26,7%). Cantităţile

mari de precipitaţii de peste 1.000 mm au o frecvenţă redusă (3,4%). Se remarcă frecvenţa

ridicată (peste 10%) a cantităţilor mici de precipitaţii (0-20 mm) în intervalul septembrie-

martie cu maximul în luna februarie (23,3%). Cantităţile de precipitaţii cu cea mai mare

frecvenţă în toate lunile sunt cele de 40-60mm care ajunge la peste 40% în luna martie şi 30%

în lunile februarie şi decembrie, precum şi cele de 60-80mm, cantităţi care în intervalul mai-

octombrie au o frecvenţă lunară de peste 20%. în lunile calde (mai-august) se remarcă

creşterea frecvenţei cantităţilor ridicate de precipitaţii, de peste 100 mm. în luna iunie sunt

prezente cantităţi de peste 180 mm (6,7%) şi chiar de peste 200 mm (3,4%).

Deci posibilităţile de creştere a debitelor reţelei hidrografice sunt evidente în

intervalul mai-august, când cantităţile cele mai frecvente de precipitaţii sunt cele de peste

40mm.

40

Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore redau durata şi intensitatea ploilor.

Cantitatea maximă absolută căzută în timp de 24 ore la staţia meteo Ocna Şugatag a fost de

73,5 mm la 24 iulie 1997, ceea ce a reprezentat peste 90% din cantitatea multianuală a lunii

respective.

În toate lunile, cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore depăşesc 30 mm

lunar, în intervalul mai-octombrie depăşind chiar 50 mm. În luna cea mai deficitară din punct

de vedere pluviometric (luna februarie) este posibil ca în timp de 24 ore să cadă o cantitate

aproape egală cu cea medie multianuală (34,0mm faţă de 38,7mm) .

Tabel 4.11. Cantitatea maximă în 24 ore.

Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

pp 39,8 41.8 39.1 33,8 68,7 60.5 73.5 62 58,5 53,7 44,5 38,9 73,5

Anul 1935

1962

1960

1935

1942

1965

1997

1922

1931

1931

1950

1947

24iulie 1997

Frecvenţa cantităţilor maxime de precipitaţii căzute în 24 ore prezintă valori ridicate

ale cantităţilor mici (sub 10 mm) în intervalul septembrie-mai, cu maximul în lunile ianuarie

şi februarie (55-60%). În lunile de vară, aceste cantităţi aproape că nu se produc, în schimb

creşte frecvenţa cantităţilor mari de precipitaţii căzute în 24 ore (10-30mm) (peste 30%). De

asemenea, în perioada caldă, cantităţile care depăşesc 30mm în 24 ore au o frecvenţă ridicată

(peste 15% lunar) .

4.2.2.3.Vânturile

Este o mărime vectorială ce constituie caracterizarea dinamică a diferențelor barice, se

orientează în general conform activității de acțiune dar pe lângă aceasta mai este determinat

la sol și de aspecte fizico geografice ale reliefului,acest ultim aspect fiind foarte pregnant

evidențiat.

Exemplificăm acest lucru prin prezența în extremitatea vestică a Crestei Cocoșului a

unei șei care favorizează escaladarea de către masele de aer dinspre S- SV a acestui lanț

41

muntos. Traiectoria acestor curenți de aer influențează pregnant frecvența vânturilor la stația

meteo din Ocna Șugatag.

Cea mai mare frecvență a vânturilor este dinspre S cu 12,6% și SV cu 21,7%,datorate

în mare parte acestei particularități a reliefului.

Cea mai pronunțată viteză medie în m/s este de 3,9.Rareori prezintă un caracter

dăunător propriu-zis.

Tabel 4.12.Frecvența medie și viteza medie a vânturilor la stația meteo Ocna

Șugatag.

Direcție N NE E SE S SV V NV Calm% 4,9 1,5 0,6 2,8 12,6 21,7 2,7 5 48.2

Direcție N NE E SE S SV V NV Calm nr.zilecu m/s

nr.zile cu 16 m/s

m/s 2,0 1,2 0,4 1,5 3,8 2,5 1,8 2,3 0 12,7 1,4

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

0

20

40

Directia [%]Viteza [m/s]

Calm 48.2%

Fig.4.4. Roza frecvenţei anuale a vitezei şi direcţiei vântului

42

4.2.3. Vegetaţia

4.2.3.1 Vegetația spontană

Din punctul de vedere al vegetației zona comunei Ocna Șugatag și al împrejurimilor

acesteia aparțin zonei forestiere a pădurilor de foioase , subzona fagului și stejarului și mai

puțin zona coniferelor.

Dintre speciile lemnoase cele mai frecvente care se întâlnesc în zonă sunt: arinul

Alnus Glutinosa,mesteacănul Betula Pendula, plopul Poppulus tremula, salcâmul Robinia

Pseudacacia, frasinul Fraxinus excelsio, carpenul Carpinus betulus, ulmul Ulmus gabra,

salcia Salix babylonica și multe altele.

Din grupa arbuștilor și subarbuștilor cea mai mare răspândire o au: socul Sambucus

nigra,porumbarul Prunus spinosa,lemnul câinesc,mălinul Prunus padus și alții.

Vegetația ierboasă spontană este formată din mai multe tipuri de specii existând o

diferențiere în funcție de altitudine, forma geomorfologică sau de adâncimea pânzei freatice

care influențează direct dezvoltarea acestui tip de vegetație.

Astfel în zona depresionară,pe terasele înguste ale văilor unde pânza freatică nu

coboară la adâncimi mai mari de 2.5 m decât în cazuri excepționale se întâlnește o vegetație

cu valori nutritive nu prea ridicate formată din specii cum ar fi:păiușul Festuca pratensis,

iarba câmpului Agrostis alba, diferite specii de șuvăr de munte Poa pratensis sau Poa

trivialis, trifoi rosu Trifolium pratense, trifoi fragifer Trifolium fragiferum, ghizdei marunt

Lotus cornyculatus , sparceta Onobrychis vicifolia, cimbru Thymus collinae, coada vulpii

Alopecurus pratensis etc.În zonele joase și cu exces de umiditate domină vegetația higrofilă

formată din specii cum ar fi: boglari Ranunculus sceleratum, piciorul cocosului tarator

Ranunculus repens , și mai multe specii de rogoz Carex sau muschi de pamant Polytrichum

communae etc.

În zona mai înaltă unde condițiile ecologice și de microclimat suferă o ușoară

modificare și compoziția floristică suferă o modificare destul de importantă.Numărul

speciilor de plante scade substanțial iar valoarea lor nutritivă scade simțitor.Speciile de plante

întâlnite în această zonă sunt în special: iarba campului Agrostis alba, păiușul Festuca rubra,

43

țepoșica Nardus stricta,macris Rumex acetosa, trifoi alb Trifolium repens , trifoi de munte

Trifolium montanum, ghizdei marunt Lotus corniculatis și altele.

4.2.3.2. Vegetația cultivată

Vegetația cultivată cunoaște și ea o bogată răspândire, unele plante cum ar fi : secara

Secale cereale , porumbul Zea mays, cartoful Solanum tuberosum, trifoiul Trifolium perene,

ovăzul Avena sativa găsind în această zonă condiții optime pentru dezvoltare , în zona

depresionară.Terenurile agricole se găsesc situate în jurul localităților și se împart în fânețe ,

terenuri agricole propriu-zise și pășuni.

Printre plantele care cresc în culturile agricole se numără și o serie mare de

buruieni.Dintre cele mai răspândite sunt:pir tarator Agropyron repens, palamida Cirsium

arvense, mohor Setaria sp., troscotel Poligonum aviculare, spanac salbatic Chenopodium

album, albastrita Centaurea calcitropa,talpa gâștii Amaranthus retroflexus și altele.

Alte specii vegetale care au o răspândire destul de mare în zona localității și care fac

parte fie din vegetația spontană, fie sunt cultivate : trandafirul Rossa centifolia, corcodușul

Prunus cerasifera,feriga Dryopteris filix-mas, thuia Thuja occidentalis , bradul alb Abies

alba, molidul Picea excelsa, pinul Pinus silvatica, laricea Larix decidua, nucul Juglans regia,

cânepa Cannabis sativa ,urzica Urtica dioica, sfecla Beta vulgaris , neghina Agrostemma

githago și multe altele.

4.2.4. Fauna Întinderea teritoriului studiat, variația învelișului vegetal alături de complexitatea

reliefului și a solului au avut un rol important în răspândirea și componența faunei din jurul

localității Ocna Șugatag.

Ea a avut mult de suferit din cauza omului ceea ce a făcut ca unele specii care în

trecut au avut o arie largă de răspândire, să-și micșoreze numărul sau chiar să dispară.

Dintre cauzele care au dus la această situație se pot enumera: vânatul excesiv,

defrișările neraționale, distrugerea leselor de mărăcini în care unele specii de animale își

găseau adăpost sau cuibăreau, precum și pășunatul excesiv.

Fauna caracteristică zonei se poate împarți în două categorii în funcție de unitatea

geografica care caracterizează habitatul animalelor, în:

44

Fauna caracteristică pădurilor

Fauna caracteristică zonelor de șes

Dintre speciile cele mai răspândite în această zona amintim: vulpea Vulpes vulpes,

iepurele de câmp Lepus europeus, veverița Sciurus vulgaris, dihorul Putorius putorius,

nevăstuica Mustela nivalis, șoarecele de câmp Mus musculus, șoarecele de pădure Apodemus

sylvaticus, ariciul Erinaceus europaeus, lupul Canis lupus, mistrețul Sus scrofa, căpriorul

Caproleus caproleus și altele,unele dintre acestea pătrund pe raza localității doar iarna în

căutare de hrană.

Avifauna este mai bogată și este alcătuită din o serie largă de specii dintre care

amintim: cioara vânătă Corvus corone corvix, vrabia Passer domesticus, coțofana Pica pica,

gaița Graulus glandarius, ciocănitoarea mare Dendrocopos major, pupăza Upupa epops,

cucul Cuculus canorus, pițigoiul Parus coeruleus, barza Ciconia ciconia, uliul porumbar

Accipiter gentilis, bufnița Bubo bubo, și corbul Corvus corax care în ultima perioadă

reprezintă o raritate datorită vânătorii excesive a acestei specii din cauză că aduce prejudicii

în gospodăriile oamenilor,această specie trebuie protejată.Mai amintim pe lângă acesta și alte

specii periclitate în zonă cum ar fi: rândunica Hirundo rustica, sticletele sau privighetoarea

Luscinia luscinia a căror număr a scăzut foarte mult în ultima vreme.

Reptilele și amfibienii sunt răspândiți datorită condițiilor prielnice pentru dezvoltarea

lor,cele mai răspândite fiind: șarpele de casă Natrix natrix, șopârla cenușie Lacerta agilis,

gușterul Lacerta viridis, salamandra Salamandra salamandra, tritonul Triturus

vulgaris.Dintre bactracieni întâlnim o serie largă pe malul lacurilor ca : răcănelul Hylea

arborea, broasca de lac Rana ridibunda, broasca de pământ brună Pelobates fuscus și altele.

În mlaștinile de pe marginea comunei s-a semnalat prezența broaștelor țestoase,dar numărul

lor este foarte mic.

Fauna ichtiologică este dezvoltată în lacuri mai ales,deoarece lipsesc râurile cu debit

mare. Majoritatea lacurilor au apa dulce, sau cu o salinitate mică,fără efect asupra peștilor,din

această cauză s-a dezvoltat în timp o faună destul de importantă. Inițial lacurile au fost

populate la voia întâmplării, iar în ultima perioadă au fost executate și populări masive cu

speci piscicole cum ar fi: crap Cyrpinus carpio, caras Carassius carassius și chiar specii de

rapitori ca și șalăul Stizostedion lucioperca, știuca Exos lucius sau bibanul Perca fluviatilis.

45

În ultimii ani ichtiofauna a avut de suferit o scădere numerică datorită scăderii calității

apelor lacurilor și dezvoltării puternice a algelor care consumă oxigenul din apă și fiind o apă

stătătoare în care circulația apei este redusă, oxigenarea este superficială și nu este eficientă.

Fauna frunzarului este bogată și variată fiind alcătuită dintr-o serie largă de insecte,

viermi hidrofili și miriapode.

Dintre insecte cele mai răspândite sunt : cărăbușul Melolontha melolontha, omida

păroasă a stejarului , gândacul de Colorado Leptinotarsa decemlineata, pureci şi păduchi ai

plantelor,libelula neagră Cordulegaster annulatus,buburuza Coccinela septempunctata,

rădașca Lucanus cervus.

Dintre lepidoptere se întâlnesc o serie destul de restrânsă de specii,se întâlnesc mai

ales cele comune cum ar fi : ochi de păun Inachis io sau albinița sau fluturele alb Pieris

brassicae.

4.2.5. Solurile

În condiţiile de climă,vegetaţie relief şi substrat petrografic, au luat naştere şi au

evoluat mai multe tipuri de soluri şi anume:

pe formele cele mai joase în lunca Marei şi a văilor ( a afluenţilor) mai însemnate ale

acesteia au luat naştere pe depozite aluviale sau aluvo - coluviale şi influenţate de

prezenţa unei pânze de apă freatică relativ puţin adâncă adesea puţin completate de

frecvente inundaţii - au luat naştere soluri de tip azonal, luvisoluri slab gleisate,

carbonatate ori salinizate.

în văile secundare înguste dintre versanţi,în zona mai înalta,firele de apă curg sau se

strecoară prin materialul scheletic al unor albii scheletice.

în zona imediat limitrofă ,cea a teraselor fie mai joase (ca cea a Marei) sau mai înalte

cum sunt cele ale Ocnei,predomină solurile podzolice, puternic pseudogleizate.

în zona înaltă diversitatea tipurilor genetice de sol creşte fără ca numărul unităţilor de sol

propriu zis să crească prea mult, această diversificare grevând mai mult asupra

subtipurilor şi a varietăţilor de soluri,căci aici pe un material parental prin excelenţă acid,

reprezentat de cele mal multe ori prin gresii, argile, material piemontau şi mai rar tufuri

şi argile, slab marnoase au luat naştere soluri brune gălbui acide relativ debazificate cu un

conţinut în material scheletic de la foarte slab la slab diferenţiate textura1.

46

De asemenea tot aici cu înălțimea întâlnim solurile schelet brune, solurile brun

schelet cu humus brut şi roca la zi.

În general exceptând zona cea mai joasă solurile întâlnite au un redus potenţial de

fertilitate, carenţă esenţial cauzată nu numai de sărăcia în materii fertilizante sau de aciditate

puternică a solurilor cît mai ales de proasta lor întreţinere, slaba îngrăşare în ultima instanţă şi

o neraţională exploatare.

În estul localităţii spre comuna Călineşti întâlnim soluri brun gălbui puternic erodate.

Roca mamă e alcătuită din gresii, argile şi material piemontan în relief - versanţi S-SE.

Adâncimea apei freatice e de 7 m.

La N şi E se întâlneşte sol podzolic brun gălbui, argilo-iluvial moderat puternic

pseudogleizat iar roca mamă aste argila şi gresia. Adâncimea apei freatice este cuprinsă între

3-5 m.

La S întâlnim sol excesiv erodat, cu roca mamă reprezentată de argile, gresii şi

material piemontan. Adâncimea apei freatice se află la aproximativ 7 m. Tot în apropiere, în

zona din SE întâlnim sol brun gălbui, puternic erodat-slab scheletic.

În NV localităţii, respectiv la SV Pădurii Crăiască întâlnim un complex de soluri brun

gălbui de pădure, podzolite, erodate cu soluri brun acide şi eroziuni active afectat de rupturi şi

alunecări.

Roca mamă o formează argilele, gresiile, materialul piemontan şi andezitele situaţie ce

se întâlneşte, sporadic şi în SSV localităţii. Nivelul apei freatice este cuprins între 3-8 m.

Solurile podzolice, datorită drenajului intern şi extern destul de slab, climatului umed

şi orizontului B din secţiunea de sol, care este practic aproape impermeabil şi nu permite apei

să se infiltreze în adâncime. Aceste soluri sunt supuse procesului de pseudogleizare ce

influenţează negativ aerarea solului.

5.Managementul propus

47

5.1. Scurta descriere a managementului

Metodologia propusă are în vedere crearea unui centru unic de colectare, prelucrare,

valorificare şi depozitare a deşeurilor din regiunea Maramureş Nord. Având în vedere

direcţiile Uniunii Europene, din care România face parte, privind managementul deşeurilor,

acesta impune un management al deşeurilor complex şi bazat pe reutilizare, reciclare şi

evitarea producerii deşeurilor. În regimul deşeurilor propus de UE se impune şi o centralizare

regională a activităţilor legate de deşeuri ceea ce presupune eliminarea, respectiv închiderea

tuturor centrelor de depozitare a deşeurilor existente şi crearea unui centru la nivel judeţean

de colectare şi prelucrare a deşeurilor, la nivel local creându-se staţii de transfer al deşeurilor

în vederea depozitării temporare până în momentul acumulării unor cantităţi suficiente pentru

a fi transportate la centru judeţean. Datorită barierei orografice ridicate de Munţii Igniş –

Gutâi, judeţul Maramureş este singurul din ţară în care este necesară construcţia a două centre

judeţene de colectare a deşeurilor, proiectul nostru propunând varianta de construcţie pentru

centrul care va acoperi regiunea Maramureş Nord deservind comunele şi oraşele prezentate

tabelar în subcapitolul următor.

Proiectarea unui astfel de centru ridică o problemă complexă care trebuie analizată din

toate punctele de vedere alegându-se cea mai optimă şi favorabilă soluţie. În ceea ce priveşte

amplasamentul, după cum reiese din capitolul anterior s-a hotărât amplasarea în apropierea

comunei Ocna Şugatag, acest lucru putând fi contestat de locuitori, dar având în vedere noile

locuri de muncă create precum şi dezvoltarea economică ulterioară a zonei aceste lucru va fi

evitat mai ales datorită faptului că centru va fi amplasat la o distanţă legală faţă de locuinţe şi

nu va avea nici un efect negativ asupra populaţiei.

Centrul va fi format din următoarele unităţi:

Unitatea de primire şi depozitare temporară a deşeurilor

Unitatea de sortare primară a deşeurilor

Unităţi de tratare a deşeurilor

Depozitul de deşeuri

Infrastructura unităţii

Toate unităţile vor fi descrise pe larg în capitolele următoare, cu detalii de amplasare,

suprafaţă, construcţie etc. În ceea ce privesc modificările la nivelul localităţilor acestea vor fi

sesizabile prin modul de colectare a deşeurilor.

48

Fluxul tehnologic general al deşeurilor este prezentat în schema de mai jos, fiecare

etapă a fluxului tehnologic urmând să fie detaliată într-un capitol următor.

Fig.5.1. Schema fluxului deşeurilor

6.Colectarea deşeurilor

Colectarea deşeurilor este unul din factorii cei mai importanţi din tot fluxul tehnologic

de gestionare a deşeurilor. Acest element este în principal resimţit de către populaţia deservită

deoarece sunt în contact direct. O colectare corectă şi raţională a deşeurilor duce la un flux

49

tehnologic normal şi fluent fără dificultăţi şi fără probleme majore precum şi la beneficii

directe la nivelul comunităţilor locale reflectate prin spaţii publice curate şi evitarea

depozitărilor necontrolate.

O colectare raţională a deşeurilor uşurează şi fluxul tehnologic ulterior prin reducerea

cantităţilor de deşeuri în amestec prin colectarea diferenţiată. Proiectarea sistemului de

colectare a deşeurilor fiind astfel un element de importanţă majoră şi pentru realizarea

eficientă a acestuia se iau în calcul mai multe elemente cum ar fi:

Tipul de container

Volumul containerelor

Combinaţia containerelor

Frecvenţa de ridicare a deşeurilor

Sistemul de colectare a deşeurilor propus implică achiziţionarea şi amplasarea în

regiune a mai multor tipuri de containere şi pubele descrise mai jos.

6.1. Sisteme de pubele

Tipul de pubelă folosit pentru colectarea deşeurilor este foarte important. Pe piaţă se

găsesc foarte multe tipuri de pubele de diferite dimensiuni şi forme, amplasarea acestora

făcându-se în funcţie de necesitate şi de cantitatea de deşeuri colectate din zona de amplasare

a pubelei.

Coşurile de gunoi şi tomberoanele

Cele mai mici recipiente de colectare a deşeurilor, în principal a celor stradale, sunt

coşurile de gunoi. Acestea pot lua forme diferite iar volumul lor variază între 35 şi 50 l fiind

fabricate din tablă de oţel zincată sau plastic. Amplasarea acestora poate fi făcută pe suport

propriu sau fixate pe stâlpi golirea făcându-se manual fie prin răsturnare sau prin

desprinderea în totalitate a coşului de pe suport.

Coşurile de gunoi sunt principalele elemente de colectare a deşeului din zonele

publice (străzi, pietonale, pieţe, parcuri) din această cauză trebuie să se acorde o importanţă

majoră acestora. Distanţa dintre coşurile de gunoi trebuie să fie stabilită în funcţie de

importanţa şi de cât de aglomerată este zona.

50

Fig.6.1.Tipuri de coşuri de gunoi

Tomberoanele de mici dimensiuni sunt folosite în acelaşi scop doar că acestea au

volumul mai mare, între 70 şi 110 l şi se fabrică în exclusivitate din plastic. Acestea se

folosesc în principal pentru colectarea deşeurilor din spaţiile comerciale şi sunt golite manual.

Pubelele mari şi containerele pentru deşeuri

Aceste tipuri de pubele şi containere sunt folosite pentru colectarea în general a

deşeurilor, fiind cele comune. Acestea sunt fabricate fie din metal fie din material plastic şi

sunt folosite pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec sau pentru colectarea selectivă.

Volumul acestor containere variază de la 660l până la 1100l şi sunt prevăzute cu roţi pentru

deplasarea lor eficace cât şi cu sisteme de prindere pentru descărcare mecanică.

Sistemul de management al deşeurilor propune construcţia unor spaţii speciale pentru

colectarea deşeurilor care să se încadreze bine în ambientul urban şi în acelaşi timp evită

răspândirea deşeurilor în imediata vecinătate a containerelor. Aceste spaţii se prezintă sub

forma unor platforme acoperite prevăzute cu uşă de acces, construite din cărămidă având

detaliile constructive prezentate în figurile 6.3 şi 6.4.

51

Fig.6.2.Container din material plastic

Fig.6.3.Platforma de colectare a deşeurilor (vedere din faţă)

52

Fundaţie din beton armat

Acoperiş din placă ondulată bituminoasă

Faţadă din plasă de sârmă de oţel inoxidabil

Placă de material compozit

Pereţi din cărămidă şi tencuială

Fig.6.4. Platforma de colectare a deşeurilor (vedere din profil)

Aceste platforme de colectare au fost proiectate astfel încât să permită depozitarea şi

manipularea cu uşurinţă a 4 containere de 1100l de plastic astfel containerele sunt ferite de

intemperii iar deşeurile nu sunt răspândite de către animale. Containerele de plastic au

avantajul că sunt mai uşor de manipulat, au rezistenţă ridicată la coroziune precum şi

suprafaţa netedă interioară nu permite fixarea deşeurilor pe suprafaţa acestora, principalul lor

53

Fundaţie din beton armat

Acoperiş din placă ondulată bituminoasă

Faţadă din plasă de sârmă de oţel inoxidabil

Placă de material compozit

Pereţi din cărămidă şi tencuială

dezavantaj este că sunt casante, mai ales în perioada rece şi este nevoie de o atenţie mai mare

în manipularea lor.

Lucrătorii serviciului de salubritate au responsabilitatea ridicării acestor containere o

dată la 3 zile din zonele mărginaşe ale oraşelor şi din comune iar din zonele intens populate

ale oraşelor ridicarea se va face o dată la două zile cu menţiunea că dacă nu este suficientă

ridicarea o dată la două zile aceasta se va face zilnic. Golirea containerelor se face mecanizat,

direct în utilajul de transport al deşeurilor. Personalul serviciului de salubritate mai are şi

responsabilitatea de a menţine curăţenia în interiorul platformelor de colectare, în imediata

vecinătate a acestora precum şi repararea unor avarii sau defecţiuni ale containerelor prin

înlocuirea acestora şi transportul containerelor defecte la sediu, avarii apărute în cadrul

structurii platformelor. În cazul actelor de vandalism asupra containerelor sau platformelor de

colectare autorităţile competente locale, respectiv agenţii secţiilor de Poliţie locală vor aplica

sancţiuni constând în contravaloarea pagubelor şi reparaţiilor.

6.2. Sisteme de containere speciale pentru materiale reciclabile

Un management eficient al deşeurilor începe încă din faza de colectare a deşeurilor şi

se întinde pe tot parcursul fluxului tehnologic prin care trec deşeurile. În faza de colectare a

deşeurilor, o colectare diferenţiată ajută foarte mult şi favorizează procesele următoare. Astfel

sistemul de management al deşeurilor propune o colectare selectivă la sursă a deşeurilor.

Deşeurile colectate diferenţiat vor fi următoarele:

Sticla

Hârtia

Metalele

Ambalajele uşoare de tipul PET

Pentru fiecare tip de deşeu colectat diferenţiat vor fi amplasate în fiecare comună şi în

fiecare oraş, la distanţe acceptabile containere specializate fiecare având regimul propriu de

golire şi caracteristici constructive proprii.

54

Containerele pentru colectarea sticlei

Sticla este un material foarte valoros şi greu de obţinut de aceea colectarea acesteia

este eficientă din punct de vedere economic. Sticla se va colecta diferenţiat la rândul ei după

culoare, amestecarea duce la creşterea preţului de reciclare.

Astfel după acest principiu se vor amplasa containere speciale de tip clopot având

volume de 2000 l pentru fiecare dintre cele trei culori de sticlă colectat, respectiv alb,verde şi

brun.

Containerele pentru colectarea sticlei au o construcţie specială fiind confecţionate din

material plastic sau fibră de sticlă căptuşite în interior cu cauciuc pentru reducerea

zgomotului, şi având orificiile de introducere a deşeului sub formă de ţeavă de ghidare

prevăzută cu o rozetă de cauciuc. Orificiile pentru introducerea sticlelor este de dimensiune

mică pentru a preveni introducerea şi a altor deşeuri. Golirea se face printr-o clapetă aflată la

baza containerului.

Fig.6.4.Datele tehnice ale containerului pentru colectarea sticlei

Puncte de colectare a sticlei se vor amplasa în fiecare localitate iar în cadrul oraşelor

se va amplasa un punct de colectare pentru fiecare 3000 de locuitori. Golirea acestor

55

containere se va face săptămânal prin preluarea mecanizată a containerului cu o macara şi

golirea în autovehiculul de transport prin deschiderea clapetei de la baza containerului cu

menţiunea că şi transportul se va face diferenţiat în funcţie de culoarea sticlei.

Colectarea hârtiei

Colectarea hârtiei se va face în acelaşi regim ca şi colectarea sticlei doar că

containerele diferă. Containerele pentru colectarea hârtiei sunt asemănătoare cu containerele

pentru colectarea deşeurilor în amestec doar capacul containerului diferă.

Containerele sunt confecţionate din material plastic având un volum de 1100 l

prevăzute pe capac cu o fantă triunghiulară care favorizează descărcarea deşeurilor de hârtie

în container şi îngreunează descărcarea altor tipuri de deşeuri.

Amplasarea containerelor pentru colectarea hârtiei se va face în regim de un container

la 1000 de persoane, colectarea de către serviciul de salubritate făcându-se o dată pe

săptămână cu menţiunea că dacă se sesizează locuri unde regimul de colectare este insuficient

să se suplimenteze numărul de containere.

Colectarea deşeurilor de metale

Metalele reprezintă deşeuri cu un grad ridicat de reciclare şi cu valoare economică

ridicată. Dintre metale cele mai valoroase sunt cuprul şi aluminiul, dar nici fierul nu are o

pondere scăzută. Colectarea deşeurilor de metale se face în containere speciale.

Containerele pentru metale sunt au volumul tot de 1100 l doar că sunt confecţionate

din metal şi căptuşite în interior cu cauciuc pentru reducerea zgomotului la descărcarea

deşeului în container.

Colectarea se va face în acelaşi regim de o dată pe săptămână iar amplasarea pubelelor

va fi de 1/1000 de locuitori. Colectarea se va face mecanizat prin prinderea pubelei cu

sistemul de macara a maşinii de colectare şi golirea deşeului prin răsturnare.

Colectarea deşeurilor din ambalaje uşoare

Ambalajele uşoare de tipul polietilenei sunt colectate diferenţiat nu numai din cauză

că acestea sunt valoroase din punct de vedere economic, acestea fiind materiale

nebiodegradabile se acumulează în mediu şi produc o poluare care se remarcă din ce în ce

mai frecvent. Colectarea materialelor din ambalaje se face asemenea celorlalte deşeuri

56

colectate diferenţiat doar datorită volumului lor ridicat containerele trebuie să fie mai mari

decât la celelalte deşeuri.

Prin managementul propus colectarea deşeurilor de ambalaje se va face tot în

containere de 1100 l concepute special pentru acest tip de deşeu şi anume având capacul

prevăzut cu o fantă de dimensiuni mici care să permită descărcarea în container doar a

ambalajelor. Capacul containerului urmând să fie fixat cu un lacăt pentru a bloca deschiderea

acestuia de către persoane străine.

Amplasarea containerelor pentru deşeuri din ambalaje vor fi marcate cu un semn

special şi cu un text care să indice destinaţia containerului şi vor fi amplasate alături de

celelalte containere fiecare deservind o populaţie de 1000 de locuitori. Regimul de ridicare a

acestor containere va fi acelaşi cu regimul de ridicare a containerelor pentru deşeurile

municipale în amestec datorită volumului mare a ambalajelor. Descărcarea containerului se

va face mecanizat prin ridicarea cu sistemul macara al maşinii de colectare. Maşina de

colectare pentru deşeurile din ambalaje va fi prevăzut cu un sistem de compactare a deşeului

pentru reducerea volumului în timpul transportului.

Necesarul total de containere

În urma celor prezentate mai sus se poate calcula necesarul de pubele prezentat în

tabelul de mai jos:

Tipul containerului Număr de containere/1000 loc. Număr total de containere

Container 1100 l

pentru colectare în

amestec

4 804

Container pentru

colectarea sticlei1 201

Container 1100 l

pentru colectarea

hârtiei1 201

Container 1100 l

pentru colectarea

1 201

57

metalului

Container 1100 l

pentru colectarea

ambalajelor uşoare

1 201

Numerele prezentate mai sus sunt estimative numărul containerelor achiziţionate

urmând să fie mai mare cu 10% faţă de numărul prezentat pentru a acoperi eventualele

defecţiuni ale containerelor.

6.3. Sisteme de colectare

În practică se aplică şi se cunosc mai multe metode de colectare a deşeurilor fiecare

dintre acestea având avantajele şi dezavantajele lor. Un management eficient al deşeurilor

implică mai multe metode, sau generic numite scheme de colectare, în general depinzând de

tipul de deşeu colectat sau de cantitatea de deşeuri colectate.

Managementul propus implică şi el mai multe scheme de colectare a deşeurilor.

Schema prioritară de colectare a deşeurilor fiind însă cel în puncte de colectare după cum a

reieşit şi din capitolul anterior.

Colectarea în puncte de colectare reprezintă o metodă mai pasivă din punctul de

vedere al agenţilor de salubritate deoarece în acest caz cetăţenii trebuie să îşi aducă aportul

propriu la colectarea deşeurilor prin transportul deşeurilor personal la punctele de colectare.

Amplasarea punctelor de colectare este foarte importantă deoarece o distanţă prea mare între

acestea va duce în principal la pasivitate din punctul de vedere al utilizatorului. Această

metodă are însă dezavantajul în cazul colectării diferenţiate a deşeurilor deoarece rămâne la

latitudinea utilizatorului dacă îşi sortează sau nu deşeurile.

Pentru anumite tipuri de deşeuri se poate aplica şi sistemul de colectare din poartă în

poartă. Această metodă este una mai practică pentru utilizatori, dar este dezavantajoasă

pentru agentul de salubritate pentru că va depune efort mai mare şi va consuma resurse mai

multe pentru colectarea deşeurilor de la fiecare utilizator. Din această cauză această metodă

se va aplica doar în cazul colectării deşeurilor de echipamente electronice uzate în cazul

58

managementului propus. În acest caz agentul de salubritate va fixa o zi în care o maşină de

colectare va trece din poartă în poartă şi va ridica deşeurile de echipamente electrice şi

electronice uzate.

Principalul element în etapa de colectare este conștiinciozitatea utilizatorilor, deoarece

o colectare eficace selectivă porneşte de la sursă, iar în acest caz fiecare utilizator în parte are

responsabilitatea de a-şi sorta deşeurile.

6.4. Proceduri de colectare

Ca şi proceduri de colectare se cunosc în practică mai multe şi se vor aplica şi în cazul

managementului propus. Colectarea deşeurilor este pasul în care deşeul trece de sub controlul

direct al producătorului de deşeu în controlul responsabilului cu salubritatea.

În practică se cunosc trei proceduri de colectare şi anume:

Procedura prin golirea pubelei

Procedura prin schimbarea pubelei

Procedura de colectare în saci de unică folosinţă

Fiecare din procedurile de mai sus se folosesc pentru anumite tipuri de deşeuri

colectate şi prezintă avantajele şi dezavantajele proprii.

Procedura prin golirea pubelei

Această procedură este cea mai frecvent folosită în managementul propus deoarece

majoritatea containerelor sunt special concepute pentru golire. Pubelele speciale concepute

pentru ridicare au prevăzute în laterală sisteme de ancorare de care se ataşează macaraua

maşinii de colectare iar golirea se face prin răsturnarea pubelei în maşina de colectare. Acest

sistem este valabil pentru containerele de 1100l respectiv pentru colectarea deşeurilor în

amestec sau pentru colectarea diferenţiată a hârtiei, metalelor sau a deşeurilor de ambalaje

uşoare.

Avantajele aceste metode constau în faptul că nu este nevoie de un număr mare de

pubele care să fie transportate, iar manipularea făcându-se pe loc este scăzut şi riscul avarierii

pubelelor. Un alt avantaj constă în faptul că o singură maşină de colectare poate aduna

59

deşeurile din mai multe puncte de colectare fără să facă un circuit până la centrul de colectare

iar spaţiul de manipulare al containerelor este redus ceea ce duce la costuri mici.

Dezavantajele acestei metode sunt implică un personal mai numeros pentru

manipularea şi colectarea containerelor cu deşeuri precum şi investiţii mai mari în

echipamente şi utilaje de transport şi încărcare, autovehiculele de colectare fiind mult mai

costisitoare decât autovehiculele normale de transport.

O altă metodă prin golirea containerului este ce aplicată pentru colectarea diferenţiată

a sticlei. Pentru acest lucru este necesar un autovehicul special prevăzut cu o macara şi cu un

container de dimensiune mare special compartimentat pentru colectarea diferenţiată a celor

trei tipuri de sticlă. Containerul de pe autovehicul poate fi căptuşit la rândul lui cu material

cauciucat pentru reducerea zgomotului la descărcare.

Principalul dezavantaj al acestei metode este acela că este dificilă manipulare acestor

containere si există riscul avarierii lor în timpul manevrelor de golire precum şi costul de

investiţie pentru echipamentele de colectare este destul de ridicat.

Procedura prin schimbarea pubelei

Deoarece managementul nu propune şi colectarea în containere foarte mari iar acestea

sunt singurele care necesită operaţiuni de schimbare a pubelei, această metodă nu va fi

folosită în managementul propus.

Procedura de colectare în saci de unică folosinţă

Aceasta este metoda de colectare pentru o cantitate mică de deşeuri, de obicei şi

metoda de colectare în cadrul locuinţelor sau a unităţilor comerciale mici, dar din aceste

puncte vor ajunge ulterior prin transportul de către utilizator în pubelele pentru colectarea

deşeurilor municipale care intră deja în metoda de colectare descrisă mai sus.

Procedura de colectare prin saci de unică folosinţă se aplică în cadrul managementului

deşeurilor stradale, deşeurilor colectate în pubele mici sau în coşurile de gunoi stradale.

Această metodă constă în introducerea unui sac de unică folosinţă în interiorul coşului iar în

cadrul colectării o maşină cu instalaţie de compactare proprie va colecta deşeurile prin

scoaterea deşeului cu tot cu sac din coş şi înlocuire cu un sac menajer nou. Această metodă

60

are dezavantajul că necesită un personal numeros care să colecteze deşeul şi să îl transporte la

maşina de colectare şi poate apărea riscul ruperii sacilor.

Avantajul principal ar consta în faptul că durata colectării este redusă, se menţine un

grad de salubritate ridicat, personalul manipulator nevenind în contact direct cu deşeul, iar

costurile de investiţii sunt mici.

61

7.Transportul deşeurilor

Prin transport se înţelege totalitatea operaţiilor prin care trec deşeurile de la colectare

şi până la predarea acestora la unităţile de reciclare, prelucrare sau depozitare.

În funcţie de distanţa parcursă de către deşeu transportul poate să fie:

pe distanţă scurtă

pe distanţă lungă.

În funcţie de gradul de încărcare există 3 tipuri de transport, astfel:

transport plin

transport gol

transport intermediar

În funcţie de mediul în care are loc transportul acesta poate fi:

transport rutier

transport feroviar

transport naval

Deoarece mediul de colectare permite acest lucru şi distanţa de transport al deşeurilor

este relativ mică, nu necesită moduri de transport complexe, fiecare autovehicul de colectare

poate efectua distanţa de transport al deşeurilor până la centrul de colectare. Aşadar

principala metodă de transport al deşeurilor în modelul de management propus este

transportul rutier.

7.1. Transportul rutier al deşeurilor

Autovehiculele de colectare şi transport al deşeurilor sunt camioane cu recipiente

speciale, care se

încarcă direct sau camioane pe care se pot monta pentru transport containere de capacitate

mare care se montează deja încărcate. Acestea din urmă se pot folosi atât pentru transportul la

distanţe mici cât şi la distanţe mari.

62

Un autovehicul poate fi utilizat dacă respectă anumite condiţii constructive ca de

exemplu dimensiuni ale containerului de încărcare şi încărcarea maximă pe fiecare axă.

O condiţie principală impusă autovehiculelor de colectare este sa poată încărca cât

mai multe deşeuri. Mărirea din ce în ce mai mult a capacităţii autovehiculelor este limitată de

greutatea maxim admisă şi de uşurinţa de manevrare a autovehiculului.

La fixarea dimensiunii vehiculului de colectare şi transport se vor avea în vedere:

• încărcătura utilă;

• distanţa către staţia de reciclare, tratare şi/sau eliminare;

• sistemul de recipiente;

• topografie, limitările şi dificultăţile în traficul rutier;

• lăţimea drumurilor pe distanţele parcurse de vehiculele de colectare sau de

transport;

• timpul de lucru zilnic şi pauzele angajaţilor;

• mărimea echipei de colectare a deşeurilor.

7.2. Necesarul de autovehicule

Pentru a asigura eficienţă în transportul deşeurilor până la destinaţie este necesar să se

achiziţioneze autovehicule performante. Un calcul al necesarului de autovehicule

transportoare este necesar pentru a determina eficient numărul de astfel de autoturisme.

În calculele prezentate în capitolul 5 s-a determinat cantitatea totală de deşeu colectată

într-o zi. Pentru a transporta acest deşeu la locul prelucrării este necesar de un anumit număr

de autovehicule, ţinând cont de faptul că aceste autovehicule au un volum maxim de 10 m3 ,

astfel:

NA=V t

V A ∙ x unde:

NA- număr de autoturisme

Vt – volumul total de deşeu

63

VA – volumul unui autovehicul de transport (10 m3)

x – indicele de umplere al autovehiculului (0.8)

Volumul total de deşeu se calculează în funcţie de cantitatea totală de deşeu colectată

şi în funcţie de densitatea medie a deşeului, astfel:

V t=D t / z

ρ unde:

Dt/z – cantitatea de deşeu colectată într-o zi

ρ – densitatea deşeului

Densitatea deşeului este luată din literatura de specialitate care menţionează această

valoare. Densitatea variază în limite foarte largi. Chiar şi în cadrul aceleiaşi categorii de

deşeuri densitatea variază cu starea lui, umiditatea, compoziţia şi se dă în funcţie de

compoziţia deşeului sau se poate determina experimental. Densitatea deşeurilor menajere în

pubela  variază între 0,30-0,40 t/m3 iar în timpul transportului :1,3-1,2 t/m3. Deoarece calculul

nostru vizează deşeurile în timpul transportului vom lua valoarea densităţii deşeului în

această etapă ca fiind de 1,3 t/m3. În această ecuaţie se mai ţine cont şi de creşterea cantităţii

de deşeuri pe perioada funcţionării centrului regional de colectare. Astfel calculul final se va

efectua cu cea mai mare cantitate de deşeuri preconizată în tabelul de mai sus.

Vt =132544.7

tan

1.3t

m3 ∙365 zile

V t=279.34m3

zi

Astfel formula iniţială devine:

NA=279.34

m3

zi10 m3∙ 0.8

≈ 35 autovehicule

64

În concluzie sunt necesare un număr de 35 de autovehicule specializate pentru

colectarea deşeurilor dintr-o singură zi din regiunea analizată. Colectarea deşeurilor se va

face sistematic în funcţie de rata de colectare fixată în capitolul anterior.

Pe lângă aceste autovehicule se vor achiziţiona şi 3 autovehicule speciale pentru

colectarea sticlei, această colectare necesitând o colectare specială.

65

8. Centrul Integrat de Management al deşeurilor şi Depozitul ecologic de deşeuri

Centrul integrat de management al deşeurilor va fi construit pe o suprafaţă de 15,7

ha, pe un teren cu categoria de folosinţă mai puţin sensibilă si va fi alcătuit din:

O Depozit ecologic

O Zona tehnică, alcătuita din:

■ Staţie de sortare cu capacitate de 23.000 t /an

■ Staţie de compostare cu capacitate de 20.000 t /an

■ Clădiri administrative

■ Cântar pentru autovehicule rutiere (pod basculă)

■ Staţie de alimentare cu carburanţi

■ Staţie spălare vehicule

■ Sistem alimentare cu apă

■ Sistem de colectare, transport, tratare apă uzată (inclusiv

levigat)

■ Sistem de colectare apă pluvială

■ Sistem de monitorizare

8.1.Suprafaţa şi situaţia juridică

Terenul selectat este situat la 1 km nord-est de comuna Ocna Şugatag, spre satul

Călineşti pe partea stânga a drumului DJ 109 F. Suprafaţa totală este de 15.71 ha, forma

trapezoidală. Site-ul este situat la 19 km de la Sighetu Marmaţiei .

8.2.Informarea publică, asistenţa tehnică şi supervizarea

Sprijinirea Autorităţilor Locale în domeniile informării publice, implementării

proiectului si supervizării va consta în:

Informarea publică :Sunt necesare eforturi semnificative pentru creşterea

nivelului informării publice în domeniul deşeurilor. Punctele-cheie vizează

necesitatea de reducere a cantităţii de deşeuri la sursă, separarea materialelor

reciclabile de fluxul general al deşeurilor şi plata unor taxe care sa acopere

66

costurile colectării din toată regiunea, şi serviciile de tratare şi depozitare a

deşeurilor. Un buget destinat informării publice este inclus în estimările

anuale ale costurilor proiectului.

Asistenţă tehnică: Asistenţa tehnică este prevăzută în proiect pentru Unitatea

de Implementare a Proiectului cu privire la managementul proiectului şi

pregătirea documentaţiei de licitaţie şi a contractelor cu diferiţi operatori.

Supervizarea: asistenţa este prevăzută sa fie finanţată de proiect pentru

supervizarea diferitelor contracte de lucrări şi aprovizionare conform planului

de implementare.

8.3. Perioada de realizare / executie

Durata estimată pentru implementarea investiţiei este de 20 luni (2010-2012).

Durata de funcţionare: 30 de ani. (2012-2042).

8.4. Informaţii privind producţia ce urmează a fi obţinută şi energia necesară pentru procesul tehnologic

Prin producţie înţelegem cantitatea de deşeuri procesate, adică colectate, transportate,

reciclate, sortate sau depozitate. Necesităţile energetice pentru aceste operaţii sunt estimate în

tabelul de mai jos.

Tabel 8.1. Necesităţi energetice

Procesare deşeuri solide Resurse utilizate pentru activitate

Nume Cantitate Resurse Cantitate Furnizor

Transport/preselectare 100 000 tone/an

Diesel/benzina 800 000l Piaţa

Sortare 23 000 tone/an Energie electrică

pentru echipamentele

mecanice

17 MW Sistemul

National de

electricitate

Compostare 20 000 tone/an Motorina/Benzina+

Energie electrica

15 000l+

2MW

Piaţa+

Sistemul

Naţional de

electricitate

Depozitarea deşeurilor 1 200 000 m3 Motorină Diesel 80 000 l Piaţa

67

Clădiri administrative,

iluminat, P.C etc.

Energie electrică

Energie termică

2 MW Sistemul

Naţional de

electricitate

Pomparea apei uzate şi alte

instalaţii

Energie electrică 16 MW Sistemul

Naţional de

electricitate

8.5 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă

Din ansamblul de imobile si anexe în prezentul proiect au fost tratate toate care au

nevoie de alimentare cu energie electrică:

• Casa poartă;

• Staţie de pompe pentru alimentare cu apă;

• Corp administrativ;

• Atelier reparaţii auto;

• Staţie de epurare;

• Staţie alimentare cu carburanţi;

• Staţie de sortare;

• Hala depozitare;

Pentru alimentarea cu energie electrică, în caz de cădere a tensiunii în reţeaua de

alimentare cu energie electrică ce alimentează Centrul de Management, a clădirii poartă, a

clădirii administrative şi a staţiilor de pompare a apei potabile şi de incendiu se va prevede un

grup electrogen de 120 kVA în zona tabloului electric general.

8.6. Descrierea funcţională şi tehnologică a centrului integrat de management al deşeurilor

8.6.1.Depozitul ecologic, compus din 3 celule construite deasupra nivelului terenului şi

delimitate de diguri perimetrale realizate din sol argilos. Celulele de depozitare vor fi dotate

cu un sistem de impermeabilizare a bazei, sistem de drenaj şi colectare a levigatului şi a apei

pluviale şi de asemenea cu sistem de impermeabilizare a suprafeţei după încetarea

depozitării.

68

8.6.2.Calculul suprafeţei depozitului şi a volumului depozitatConform tabelului 3.3 care ţine cont de evoluţia populaţiei în perioada exploatării

depozitului se poate stabili cantitatea totală de deşeuri care va intra în incinta Centrului

integrat de management a deşeurilor. Din această cantitate totală se va reduce cantitatea de

deşeuri recuperate şi deşeurile supuse compostării şi se va obţine cantitatea de deşeuri

depozitat ca fiind 1497115 tone.

Pentru eficienţa depozitării deşeurilor va avea loc un proces de compactare a acestora astfel

încât densitatea deşeurilor va ajunge la 1,3 t/m3.

În funcţie de aceste date vom afla volumul total de deşeuri depozitat, astfel

V d=D t

ρ unde:

Dt – cantitatea de deşeu depozitat

ρ – densitatea deşeului

V t=1497115

1.3=1151626.9m3

Se aproximează volumul deşeurilor depozitate în 3 celule ca fiind de 1200000 m2 în această

valoare fiind incluse şi unele depăşiri a volumelor estimate. În funcţie de aceste valori se va

face dimensionarea depozitului.

8.6.3.Zona tehnică cuprinde următoarele:

- acces în depozit - poartă, clădire recepţie, parcare;

- cântar;

- staţie de spălare a vehiculelor;

- clădire administrativă incluzând birouri, laborator, toalete;

- staţie de sortare;

- staţie de compostare pentru deşeuri biodegradabile.

- staţie de epurare a levigatului;

- sistem de colectare şi ardere a gazului de depozit.

69

Perioada estimată de derulare a investiţiei este de 20 de luni.

Activităţile propuse implică tratarea deşeurilor din centrul integrat de management al

deşeurilor . Depozitul de deşeuri va avea 3 celule. Proiectul a fost realizat luând în

considerare geometria terenului, cu înălţimi de pante relative şi de asemenea pentru a

maximiza cantitatea de deşeuri care va fi depozitată.

Lucrările în zona de depozitare sunt planificate să se deruleze conform următoarelor etape:

Faza I:

nivelarea terenului pentru celula 1,

diguri perimetrale pentru celula 1,

instalarea sistemului de etanşare şi a sistemului de drenaj al levigatului pentru celula

1,

instalarea sistemului de colectare general al depozitului pentru celula 1,

conectarea sistemelor de drenaj dintre celule şi colector,

instalarea căminelor de vizitare pe traseul colectorului celulei 1.

Faza II:

exploatarea celulei 1,

acoperirea temporară a celulei 1.

Faza III:

excavaţii pentru celula 2,

diguri perimetrale pentru celula 2,

instalarea sistemului de etanşare si a sistemului de drenaj al levigatului pentru celula

2,

continuarea colectării generale pentru celula 2,

conectarea sistemelor de drenaj dintre celule si colector.

Faza IV

exploatarea celulei 2,

acoperirea temporara a celulei 2.

Faza V

excavaţii pentru celula 3,

diguri perimetrale pentru celula 3,

70

instalarea sistemului de etanşare si a sistemului de drenaj al levigatului pentru celula

3,

continuarea colectării generale pentru celula 3,

conectarea sistemelor de drenaj dintre celule.

Faza VI:

exploatarea celulei 3,

acoperirea temporara a celulei 3.

Faza VII:

închiderea definitivă a depozitului. Trebuie menţionat că zona tehnică a centrului

integrat de management al deşeurilor va fi realizată în întregime la Faza 1.

8.6.4.Procedura de acceptare a deşeurilor la centrul integrat de management al deşeurilor şi exploatarea zonei de depozitare

La sosirea in zona de depozitare, camioanele vor descărca deşeurile conform

indicaţiilor persoanelor responsabile cu exploatarea depozitului. Persoana responsabilă va

verifica vizual încărcătura camionului. În situaţia în care există dubii cu privire la conţinutul

real al transportului de deşeuri, camionul va fi descărcat într-o zonă separată pentru a putea fi

verificat conţinutul(platforma betonată).

Depozitarea deşeurilor va fi realizata astfel încât influenţa asupra mediului să fie

minimă. Exploatarea va fi făcută în funcţie de fiecare tip specific de deşeuri, de forma şi

natura acestora, de condiţiile meteorologice precum şi de forma şi dimensiunile depozitului.

Deşeurile sunt depozitate in straturi cu o grosime de circa 30 cm care sunt compactate

pentru obţinerea unei densităţi de 1.3 t/m3

Deşeurile nepericuloase acceptate la depozitare, altele decât deşeurile menajere, ca de

exemplu nămolurile (cu maxim 65% conţinut de apă, nămolurile vor fi amestecate cu deşeuri

in proporţie 1:10), deşeurile voluminoase, deşeuri industriale nepericuloase vor fi depozitate

prin amestecare cu deşeurile municipale .

Un strat de acoperire zilnică cu o grosime de circa 10 cm, din materiale inerte va fi

asigurat in funcţie de disponibilitate în scopul evitării împrăştierii deşeurilor uşoare de către

vânt, a apariţiei animalelor dăunătoare şi a mirosurilor neplăcute.

La descărcarea deşeurilor prăfoase se va asigura umezirea acestora şi acoperirea cu

alte deşeuri sau cu materiale minerale.

Exploatarea celulelor va fi realizata conform schemei generale prezentate în figura

următoare:

71

Fig.8.1. Schema generală de exploatare a depozitului (secţiune transversală)

Pentru evitarea distrugerii sistemului de închidere al suprafeţei depozitului, pe o

adâncime de 1.0 m peste stratul suport nu vor fi depozitate nămoluri, materiale voluminoase

sau dure cu dimensiuni ale particulelor mai mari de 10 cm.

Pe durata exploatării depozitului vor fi luate măsurile de prevenire a incendiilor

prevăzute de legislaţia în vigoare. Va fi asigurată o rezervă de circa 200 m3 de pământ pentru

stingerea incendiilor.

Operatorul va primi un manual cu procedura de acceptare şi înregistrare a deşeurilor

ajunse la centrul integrat de management al deşeurilor conform legislaţiei în vigoare

referitoare la depozitele de deşeuri nepericuloase clasa „B".

8.6.5.Lista de deşeuri acceptate in centrul integrat de management al deşeurilor :

În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform

Listei Europene a deşeurilor şi HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor si pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Vor fi respectate criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitare conform Anexei la

Ordin MMGA nr. 95 din 2005 „Criterii de acceptare şi Procedurile preliminare de acceptare a

deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de

deşeuri".

Nu se vor accepta la depozitare următoarele tipuri de deşeuri:

deşeuri lichide ;

deşeuri explozive, corozive, oxidante , foarte inflamabile, inflamabile;

toate tipurile de anvelope uzate întregi sau tăiate, excluzând anvelopele

folosite ca materiale în construcţii într-un depozit;

72

orice alt tip de deşeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform

Anexei nr.3 a HG 349/2005.

Tip de deşeu Cod

(Lista europeană a

deşeurilor; HG

856/2002)

Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere

şi asimilabile din comerţ industrie; instituţii) inclusiv

fracţiile colectate separat:

20

- fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01) 20 01

- deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) 20 02

- alte deşeu 1 municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri

din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)

20 03

Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale

colectate separat)

15 01

Deşeuri din construcţii şi demolări 17 01: 17 02; 17 04

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 19 OS 05

Vehicule scoase din uz 16 01 06

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 20 01 35* 20 01 36

9. Staţia de sortare a deşeurilor

73

Capacitate: 23 000 t/an.

Suprafaţa totală: 0,14 ha.

Cantităţile ce urmează a fi sortate la staţia de sortare în t/an:

  2013 2018 2023 2028 2033 2038 2042

Hartie 7244.679 8398.569 9736.243 11286.97 13084.7 15168.75 17072.56

Sticla 2909.726 2767.12 2631.504 2502.534 2379.885 2263.247 2174.066

Metale 3786.355 3786.355 3786.355 3786.355 3786.355 3786.355 3786.355

Plastic 10246.18 11312.61 12490.04 13790.01 15225.29 16809.95 18195.63

9.1.Lista deşeuri acceptate - statia de sortare

În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreuna cu codurile conform

Listei europene a deşeurilor si HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Denumire deşeuCod deşeu conform CEDO.M. 856/2002

Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separatHârtie si carton 20 01 01Deşeuri biodegradabile de la bucătării si cantine 20 01 08Îmbrăcăminte 20 01 10

Cod deşeu conform

Denumire deşeuCEDO.M. 856/2002

Textile 20 01 11Uleiuri si grăsimi comestibile 20 01 25Vopseluri, cerneluri,adezivi si răşini, altele decât cele specificate la 20 01 27

20 01 28

Detergenţi, alţii decât cei specificaţi la 20 01 29 20 01 30Medicamente, altele decât cele menţionate la20 01 31 20 01 32Baterii si acumulatori, altele decât cele specificate la 20 01 33 20 01 34Echipamente electrice si electronice casate,altele decât cele specificate la 20 0121, 20 01 23 si 20 01 35

20 01 36

Lemn,altul decât cel specificat la 20 01 37 20 01 38Materiale plastice 20 01 39Metale 20 01 40Deşeuri de la curăţitul coşurilor 20 01 41Deşeuri din grădini si parcuri - incluzând deşeuri din cimitire 20 02Deşeuri biodegradabile 20 02 01Alte deşeuri nebiodegradabile 20 02 03Alte deşeuri municipale 20 03

74

Deşeuri municipale amestecate 20 03 01Deşeuri din pieţe 20 03 02Deşeuri stradale 20 03 03Nămoluri din fose septice 20 03 04Deşeuri de la curăţarea canalizării 20 03 06Deşeuri voluminoase 20 03 07Deşeuri municipale, fără altă specificaţie 20 03 99Deşeuri din construcţii si demolări(exclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate)Beton,cărămizi, ţigle si materiale ceramice 17 01Beton 17 01 01Cărămizi 17 01 02Ţigle si materiale ceramice 17 01 03Amestecuri de beton, ţigle si materiale ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06

17 01 07

Lemn, sticlă si materiale plastice 17 02Lemn 17 02 01Materiale plastice 17 02 03

9.2.Descrierea fluxului de deşeuri:

Zona de recepţie a deşeurilor:

Staţia va funcţiona 6 zile pe săptămână, rezultând un număr de 300 de zile pe an. În

timpul acestei perioade, vor fi aduse zilnic cantităţi de deşeuri.

După transportul deşeurilor reciclabile colectate selectiv în centrul de management

integrat al deşeurilor, acestea vor fi descărcate pe o platformă de recepţie. Capacitatea de

stocare a platformei de recepţie este egală cu cantitatea de deşeuri maximă ce va fi adusă la

centru într-o zi însemnând 279.34 m3/zi. Suprafaţa platformei va fi de 400 m2 şi va fi

amplasată într-o hală metalică.

Fluxul tehnologic:

Deşeurile vor avea următorul flux în cadrul staţiei de sortare:

- Deşeul va fi adus în camioane de transport pentru deşeuri, care vor fi

descărcate în zona de recepţie proprie a staţiei de sortare. Din această arie de depozitare

primară, deşeurile vor fi încărcate în buncărul primului conveier cu ajutorul unui încărcător

frontal;

- Deşeul va trece printr-un sistem de sortare mecanizat reprezentat printr-o sită

tambur, un separator balistic, o instalaţie de aspirare, o sortare manuală pe fiecare fracţie

dimensională iar la finalul benzii de sortare va fi amplasat un separator magnetic;

75

- Procesul de sortare se va desfăşura în interiorul cabinei de sortare. Sortatorii

vor extrage, de pe bandă componente pe care le vor arunca in jgheaburile de colectare. Pentru

sortare se vor prevedea 8 posturi pentru sortatori, cate 4 de fiecare parte a benzii. Din cabina

de sortare prin intermediul unor jgheaburile de colectare deşeurile sortare vor ajunge în

containere mobile de 1.1 m ;

- Din aceste containere materialele sortate sunt descărcate în buncărul presei de

balotat.

Datorita faptului ca plasticul si metalele sunt colectate in saci, deşeul este adus mai întâi într-

un desfăcător de saci. Benzile transportoare vor aduce sacii deschişi şi deşeurile către staţia

de sortare. Hârtia va fi sortata pe diferite calităţi de hârtie. După separarea aceasta va fi

balotata.

Sortare deşeuri:

Staţia va avea o capacitate de 23000 t/an, sortarea făcându-se într-un schimb, după

selectarea la sursa în zonele urbane, hârtie şi carton, plastic, metal, sticlă şi fracţiunea mixtă.

Staţie de sortare va cuprinde:

- Benzi transportoare de alimentare şi de sortare

- Buncăr de primire cu două şnecuri cu desfăcător de saci

- Instalaţie de filtrare si ventilaţie cabina de sortare

- Cabina de sortare climatizată

- Containere pentru material sortat

- Containere pentru depozitare

- Perforator de PET

- Presa automată de balotare carton, PET,folie

- Separator magnetic OVERBAND

- Tablou de automatizare

- Echipamente mecanice si electrice aferente staţiei de sortare;

- Toate structurile metalice aferente staţiei de sortare;

- Toate lucrările de instalaţii electrice.

9.3.Sita tambur

76

Sita tambur este o sită cilindrică; aceasta reprezintă un agregat de clasare verificat

care poate fi utilizat într-o instalaţie de preparare a deşeurilor, atât în prima treapta de

preparare, cât şi după procesul de mărunţire. Debitul şi performantele la separare ale unei site

tambur sunt determinate de mărimea orificiilor, diametrul, turaţia, elementele interiorului

tamburului şi inclinaţia acestuia.

Dat fiind faptul că suprafaţa de cernere a unei site tambur este relativ mică, se

încearca prin diferite construcţii ale peretelui interior (sită poligonală) ridicarea cât mai mult

a materialului de cernut pe peretele tamburului rotativ, pentru a obţine o cernere mai

eficientă.

Pentru a reduce şi mai mult timpul de prelucrare a deşeurilor, sita tambur poate avea

pe pereţii interiori diferite accesorii cu ajutorul cărora sa taie sacii în care sunt colectate

deşeurile. Astfel, sacii de deşeuri menajere colectaţi de agenţii de salubritate pot fi desfăcuţi

şi sortaţi rapid şi automat cu ajutorul sitei tambur.

9.4.Separatorul balistic

Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deşeurilor municipale în trei fracţii:

grea, uşoară şi fină. Separatorul balistic este format din pâlnia de încărcare şi puntea formată

din mai multe benzi metalice perforate şi care vibrează în contrasens una faţă de cealaltă.

Puntea are o mică înclinaţie pentru a imprima fracţiei grele o anumită acceleraţie.

Fig.8.2.Schema de functionare a unui separator balistic

77

Deşeurile mărunţite, în funcţie de forma şi greutatea specifică fiecărei particule se

deplasează în susul sau în josul puntei. Particulele mai grele au tendinţa să se deplaseze în jos

odată cu mişcarea benzilor şi astfel se separă fracţia grea. Datorită mişcării de vibraţie şi de

rearanjare continuă a deşeurilor pe puntea separatorului, particulele uşoare cum ar fi hârtia,

cartonul şi foliile de plastic se deplasează către marginea superioară a separatorului, astfel

formându-se fracţia uşoară. Iar fracţia fină reprezintă particulele care au trecut prin orificiile

benzilor metalice.

Procentajul de fracţie grea şi fracţie uşoară se determină prin modificarea inclinaţiei

puntei. Înclinaţia se află, în general, între 15-20%; această inclinaţie este proiectată pentru o

rată de încarcare de aproximativ 10 tone/h sau 90 m3/h.

9.5.Instalaţia de aspirare

Componentele uşoare din deşeuri sunt aspirate de obicei de pe o bandă transportoare, de

pe o sita cu vibraţie sau dintr-o sită tambur şi sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele

uşoare pot fi: bucăţi de hârtie, pungi de plastic, bucăţi de plastic, etc.

Fig.8.3.Instalatie de aspirare

9.6.Separatorul magnetic

Sortarea magnetică se face în mare măsură cu magneţi aşezaţi deasupra benzilor

rulante de transport a deşeurilor, magneţii care sortează materialele feroase din curentul de

deşeuri şi le elimina ori perpendicular, ori paralel cu direcţia transportorului de deşeuri.

78

Sortarea magnetică s-a dovedit a fi mai eficientă după mărunţire. Până acum au eşuat toate

încercările de obţinere a unui produs feromagnetic de bună calitate prin sortarea metalelor

feroase înainte de a utiliza un agregat de mărunţire. În cazul sortării magnetice a deşeurilor

casnice, mărimea optimă a elementelor este in jur de 10 pana la 100 mm.

Fig.8.4.Separator magnetic

9.7.Posturi de sortare

Posturile de sortare fac referinţă la locurile ocupate de personalul staţiei şi la care se

realizează sortarea manuală a materialelor reciclabile şi a impurităţilor din deşeurile care

urmează a fi sortat. La un post de sortare se va realiza departajarea şi scoaterea de pe bandă a

materialelor reciclabile rămase în urma separărilor mecanizate (plastic, sticla, metale ne-

magnetice) şi a altor fracţii (lemn, hârtie/carton, materiale organice) care apoi vor fi

transportate la presa de balotat sau încărcate în containere.

Se vor procura, cel puţin:

- 1 cabina complet închisă;

- Mai multe spatii de lucru, poziţionate pe fiecare parte a benzii transportoare;

- Jgheaburi de descărcare;

- Spaţiu de circulaţie lângă bandă;

- Deschideri pentru transportorul cu bandă;

- Ventilaţie corespunzătoare, fără curenţi de aer;

- Conexiunile necesare pentru sistemul de ventilaţie;

- Dispozitiv electric pentru răcire şi încălzire;

- Posibilităţi de acces;

- Ferestre;

79

- Izolare fonică şi termică;

- Structuri de susţinere;

Fig.8.5.Staţie de sortare manuală

9.8.Presa de balotat

Se va procura un dispozitiv care poate compacta materialul plastic sortat, hârtia şi cartonul.

80

10.Staţia de compostare

Alternative considerate :

Pentru stabilirea unei soluţii pentru staţia de compostare au fost considerate următoarele

alternative:

- A. Neutralizarea biologica a deşeurilor biodegradabile;

- B. Staţie de tratare biologică folosind tehnologia aeroba - compostarea in

brazde;

- C. Staţie de tratare biologică folosind tehnologia aeroba - compostarea in

grămezi aerate (aerare fortata).

Fiecare alternativă a fost analizată din punct de vedere tehnic, economic si al mediului

înconjurător. Rezultatul analizei multicriteriale este ca varianta optimă din cele analizate este

alternativa B -compostarea in brazde.

Staţia de compostare in brazde este compusa din patru zone distincte corespunzătoare

fiecăreia din etapele de lucru:

zona de receptie a deşeurilor si de pregatire mecanica (sortare si eliminare a

materialelor nebiodegradabile),

zona de compostare,

zona de maturare

zona de depozitare finala a compostului.

Toate zonele din cadrul staţiei de compostare trebuiesc amplasate pe suprafeţe

impermeabile, trebuie să dispună de rigole de colectare a levigatului, a apei în exces şi a apei

pluviale, zona este prevăzută cu de bazin de stocare a levigatului şi de sistem de udare a

brazdelor de compostare. Zona finala de depozitare va fi acoperita si imprejmuita cu ziduri de

beton armat cu înalţime de 2.0 m pe două din laturi.

Capacitate de tratare:

Statia de compostare va avea o capacitate totala de aproximativ 20000tone/an.

10.1. Date de proiectare:

Se prevad urmatoarele:

81

• programul de functionare: 300 de zile pe an (6 zile pe saptamana), un schimb de la 7

a.m. la 7 p.m., 10 ore de lucru pe zi;

• cantitatea de deşeuri organice tratate zilnic este de ~70 de tone/zi;

• staţie semi-mecanica;

• deşeurile tratate vor fi deşeurile organice rezultate din separare;

• deşeurile organice tratate au o umiditate cuprinsa între 50-60%;

• procesul consta intr-o faza de compostare si intr-una de maturare;

• staţia este prevăzuta cu o platforma pentru recepţia deşeurilor ;

• se va obţine o reducere de 45% a volumului de deşeuri tratate ;

• suprafaţa necesara pentru amplasarea staţiei va fi de 2 ha .

Echipamentul utilizat in procesul de tratare, precum si frecventa si consumul de combustibil

sunt prezentate in tabelul urmator:

Tip Nr Timpul utilizat

ore/zi

Consum de combustibil

l/ora

Incărcător cupă 1 4 interior 18

Incărcător cupă 1 2 exterior 18

Benzi de sortare (interior) 3 6 15 kW elec.

Presator deşeuri (interior) 1 2 90 kW elec.

Ventilator pentru aerare (celula) 4 10 6 kW elec.

Tip Nr Timpul utilizat

ore/zi

Consum de combustibil

l / ora

Mecanism de măcinare a deşeurilor din

grădină (interior)

1 2 25

Sită de spălare (interioară) 1 3 12

10.2.Descriere fluxului de deşeuri

• recepţia deşeurilor;

• deşeurile sunt transportate cu ajutorul unui încărcător frontal către zona de recepţie a

statiei de compostare;

82

• prima faza a procesului de tratare, faza de compostare si procesul de maturare vor

avea loc in aer liber;

• se va utiliza sistemul de compostare in brazde;

• statia va fi dotata cu echipamente mecanice pentru intoarcerea brazdelor;

• se va construi un sistem de drenaj;

• urmeaza procesarea mecanica (maruntirea, dupa compostare si maturare);

• umidificarea cu apa (levigat tratat in statia de epurare sau recirculat).

10.2.1.Zona de receptie a deşeurilorDupa transportul deşeurilor organice colectate selectiv in centrul de management,

acestea vor fi descarcate pe o platforma de receptie. Deşeurile descarcate vor fi vizual

verificate de catre un operator pentru a vedea daca compozitia acestora difera de cea uzuala.

Din motive de igiena si securitate, deşeurile vor fi manevrate cu ajutorul unui

incarcator frontal. Acest echipament este necesar pentru :

• pastrarea curata a plaformei de depozitare;

• stocarea temporara deşeurilor in compartimente speciale;

• indepartarea anumitor componente voluminoase.

In zona de receptie este necesar un spatiu de stocare a 38 tone deşeuri pe zi. Este

estimat un volum zilnic de 76 m3/ zi, cu o densitate de 500 kg/m3 un volum total de. In cazul

in care deşeurile sunt stocate pentru o durată de o zi, la o inăltime de 2 m este necesara o

suprafata de de aproximativ 500 m2.

Linia de pre de tratament (maruntitor, sita) necesita o suprafata de 200 m2 . Prin

urmare, este estimat că zona de primire ar trebui să fie de cel putin 700 m2.

10.2.2.Construirea brazdelor de compostareLa locul destinat compostarii, deşeurile sunt amestecate cu alte materiale de

granulometrie mai mare in scopul obtinerii unei porozitati mixte. Urmeaza o etapa de

amestecare a deşeurilor pentru imbunatatirea ratei C/N si a porozitatii.

Porozitatea:

Bacteriile necesare in procesul de descompunere sunt de tip aerob (necesita oxigen).

Este nevoie de spatii deschise in scopul asigurarii cantitatii de oxigen necesare. In mod ideal,

apozimativ 35-50% din volumul brazdei trebuie sa fie intr-un spatiu deschis pentru asigurarea

circulatiei aerului.

83

Rata C/N:

Procesul de compostare necesita o rata C/N specifica. O rata adecvata asigura un

proces de compostare ce genereaza o cantitate mai mica de substante urat mirositoare. In

general este necesara o rata mai mare de 25 :1. Majoritatea deşeurilor au o rata C/N mult prea

mica pentru procesul de compostare. In scopul obtinerii conditiilor necesare se adauga

materiale care prezinta o rata C/N foarte mare.

Zona cu brazde este acoperita pentru a se evita infiltratia apelor de ploaie. Inaltimea

halei este de aproximativ 6 m.

Compostul obtinut este cernut (sita cu dimensiuni ale ochiurilor de 40 mm). Fractia cu

dimensiuni <40 mm este dusa catre patforma de maturare cu ajutorul unui incarcator frontal.

Cealalata fractie este utilizata ca material de acoperire in procesul de compostare in brazde.

10.2.3.Procesul de maturare Brazdele pentru etapa de maturare sunt construite in acelasi mod ca si pentru procesul

de compostare. Nu se mai folosesc materiale pentru acoperirea deşeurilor. Etapa de maturare

dureaza aproximativ 1,5 luni. Materialul este aerat in aceasta perioada de 42 de zile.

Deoarece volumul materialului de tip organic a scazut cu apr. 40%, pentru acesata etapa este

necesara o suprafata de 1400 m2. Acest proces are loc in aer liber.

10.2.4.Stocarea compostuluiPentru stocarea compostului este necesar un spatiu de 2,500 m2 . Compostul va fi

stocat in gramezi cu inaltimea de 2,5 m.

10.3.Lista deşeuri acceptate statia de compostare

Conform prevederilor legislative si a PRGD aprobat, pot fi compostate doar deşeurile

biodegradabile (deşeuri alimentare colectate separat la sursa de către populatie, cantine si

restaurante, deşeuri verzi - din parcuri, grădini si cimitire, deşeuri biodegradabile din piete).

Codurile de deşeuri care vor fi acceptate la compostare sunt:

- 20 01 08 (deşeuri biodegradabile de la bucătării si cantitătile colectate separat);

- 20 02 01 (deşeuri biodegradabile din grădini, parcuri si cimitire), si

- 20 03 02 (fractia biodegradabilă colectată separat din deşeurile din piete).

84

11.Depozitul ecologic

• Depozitul ecologic ce va fi construit este format din 3 celule;

• Clasa depozit „B": depozit deşeuri nepericuloase.

• Capacitatea depozitului va fi de aproximativ 1,2 milioane m3

• Suprafata depozit: 10 ha

• Perioada de operare va fi de 30 de ani

Digurile perimetrale care limiteaza intrega zona a depozitului sunt prevazute din varf

si pana la baza pantei. Digurile perimetrale au inaltimi variabile, cam 2-3 m, conform cu

morfologia terenului si cu panta de 1:2.5 (V:H).

Între celulele 1, 2 si 3 sunt prevazute diguri de compartimentare, 3 - 4 m inaltime si cu

o panta de 1:2.5.

Inaltimea totala a depozitului va fi de aproximativ 30 m.

Toate digurile vor fi construite folosind argila locala disponibila din excavare si/sau

din gropi de imprumut. Daca materialul folosit pentru diguri nu e argila si daca nu

indeplinesc recomandarile tehnice, ele pot fi realizate din alte materiale coezive, dar trebuiesc

etansate pe fetele interioare cu un stat de argila compactata de 0.50 m grosime, avand

permeabilitatea recomandata in legislatie.

Pentru a evalua zona necesară depozitului de deşeuri se estimează că greutatea

specifică a deşeurilor compactată in depozitul de deşeuri variază între 1 si 1,5 tone pe metru

cub. Dupa compactare se estimeaza o greutate specifică de 1,3 tone / metru cub. Capacitatea

depozitului va fi de aproximativ 1,2 milioane m3 si va avea o suprafata de 10 ha.

Caracteristicile geometrice ale celulelor:

Principalele caracteristici geometrice ale celulelor si de asemenea cantitatile de lucrari de

terasamente sunt prezentate in tabelul urmator.

85

Descriere:   Celula 1 Celula 2 Celula 3 Total

Suprafata bazei m2 44464.9 28218.65 27316.5 100000

Volum total m3 660455 419143 405743 1485340

Volum sistem etansare m3 51122 19140 18172 88434

Volum sistem inchidere m3 67961 35851 46299 150111

Volum deşeuri depozitate m3 528476 353655 329038 1211168

Volum excavat m3 6708 3392 3327 13427

Volum diguri m3 12896 10497 12234 35627

Forma depozitului va fi de trunchi de piramidă dreptunghiulară având lungimea de

400 m şi lăţimea de 250 m cu o înălţime maximă de 30 de m, unghiul pantei va fi mai mic cu

două grade decât unghiul natural rezultat la rândul lui din unghiul de frecare interior (φ=20o).

Astfel unghiul de taluz va fi de 18o ceea ce creşte considerabil stabilitatea depozitului, chiar şi

în cazuri extreme (cutremure, preciitaţii intense)

11.1.Etanasare si sistem de drenaj

Conform Hotararii de Guvern 349/2005, Normativului Tehnic cu privire la

depozitarea deşeurilor si de asemenea legislatiei europene pentru depozitarea deşeurilor

nepericuloase este necesar sa fie asigurate următoarele conditii si elemente constructive:

- bariera geologica din argila cu grosime minima de 0,5 m si 10-9 m/s

valoare maxima a coeficientului de permeabilitate;

- geomembrane PEID cu grosime de 2.0 mm;

- strat de drenare pentru levigat cu grosime de 0.50 m, realizat din pietris

sort 16/32 mm.

Pe baza acestor cerinte specifice a fost aleasa următoarea soluţie tehnica pentru

sistemele de etansare a bazei depozitului si a pantelor interioare ale digurilor:

La baza depozitului va fi instalat urmatorul sistem de etansare si drenaj (de jos in sus,

Figura 2):

86

Fig.11.1. Sistem de etanşare la bază

- teren natural compus din argila recompactat pe cel putin 0.5 m

- etansare din argila compactata cu grosime 0,5 m, k<10-9 m/s,

compactata in doua straturi de 0.25 m grosime;

- etansare cu geomembrana neteda din PEID cu grosime de 2.00 mm;

- geotextil de protectie netesut cu masa de minim 1200 g/m2, pentru

protectia la perforare a geomembranei;

- sistem de drenaj pentru levigat realizat din strat gros de 0.50 m de

pietris sort 16/32 mm si drenuri perforate de PEID;

- geotextil de separatie între stratul de drenaj si deşeuri pentru evitarea

colmatarii sistemului de drenaj.

Digurile perimetrale si de compartimentare vor fi construite pamant coeziv provenit

din sursa locala (daca este disponibil) fie din gropi de imprumut.

Sistemul de etansare de pe pante construit din argila compactata, k < 10 -9 m/s (de jos

in sus, Figura 3) va fi:

- geomembrana PEID, cu grosime 2.0 mm, rugoasa pe ambele fete;

- geotextil de protectie netesut cu masa de minim 1200 g/m , pentru

protectia la perforare a geomembranei;

- geocomposit de drenaj realizat din geotextil netesut + nucleu de drenaj

+ geotextil tesut, pentru colectarea si transportul levigatului catre sistemul de drenaj de la

baza depozitului si cu rol suplimentar de separatie si de protectie contra perforarii

87

geomembranei. Geocompozitul de drenaj a fost preferat solutie clasice cu material granular

datorita economiei de spatiu pe care o ofera si mai bunei stabilitati pe pante.

Toate materialele geosintetice care se instaleaza pe pante vor fi fixate in transee de ancorare

proiectate corespunzator si amplasate pe berme si crestele digurilor.

Toate materialele geosintetice vor fi alese in conformitate cu prevederile SR EN

13257:2005 -Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea in lucrarile

de depozitare a deşeurilor solide si SR EN 13493:2005 - Bariere geosintetice. Caracteristici

impuse pentru utilizarea in constructia de depozite de deşeuri solide si amplasamente de

depozitare.

11.2.Sistemul de colectare a biogazului:

Descompunerea substantelor organice duce la formarea gazelor de depozit, cu

continut de metan, dioxid da carbon si in diferite proportii oxigen si azot

Colectarea gazului de depozit va fi realizata prin intermediul a 12 puturi verticale cu

diametru variabil între 600 si 800 mm; in axul putului sunt plasate conducte perforate de

PVC, avand orificii pe jumatate din lungime in partea inferioara. Spatiul dintre conducta de

colectare si peretele exterior al putului va fi umplut cu umplutura de pietris sortat spalat si

nisip la partea superioara. Puturile vor fi echipate cu camine cu racorduri flexibile, sistem de

masura a debitului, sistem de inchidere si port de prelevare a probelor de gaz.

Puturile de colectare a biogazului vor fi construite dupa depunerea unui strat de cel

putin 1m de deşeuri in corpul depozitului si vor fi construite de la baza sprre varf treptat pe

masura ce se depun deşeuri in corpul depozitului.

Ca urmare a acestei solutii constructive acesta componenta nu face parte din investitia

proiectului, ea urmand sa aiba loc dupa finalizarea perioadei de implementare. De asemenea

componenta de tratarea a biogazului respectiv unitatea de ardere a biogazului rezultat va fi

construita/amplasata ulterior inceperii generararii si captarii gazului de depozit.

11.3.Sistemul de colectare a apei pluviale:

Pentru colectarea apei pluviale cazute pe suprafata depozitului de deşeuri se prevad

urmatoarele lucrari:

- Rigole la baza digurilor perimetrale.

- Rigole limitrofe drumurilor de incinta

88

Pe perioada exploatarii unei celule de depozitare a deşeurilor apa pluviala vine in

contact cu deşeurile, transformandu-se in levigat. Apa pluviala infiltrata prin masa de deşeuri

este colectata de stratul de drenaj si sistemul de colectare de la baza depozitului si de pe

pantele interioare ale taluzurilor, fiind tratata ca levigat.

Dupa inchiderea finala a depozitului, apa pluviala colectata de sistemul de drenaj al

suprafetei la fel ca si apa scursa pe pantele depozitului este ape conventional curata care va fi

colectata de catre rigolele prevazute in acest scop si apoi transportata catre sistemul de

evacure. In acest scop s-a prevazut un bazin de colectare pentru apa pluviala.

11.4.Sistem de colectare a levigatului:

Levigatul produs in corpul depozitului va fi drenat la baza depozitului utilizand stratul

de drenaj din pietris de 0.50 m si geocompozitul de drenaj instalat pe pante. In stratul de

pietris de la baza depozitului vor fi instalate conducte perforate din PEID, cu rolul de a

colecta levigatul si de a-l transporta catre conducta de colectare in exteriorul corpului

depozitului.

Diametrul drenurilor este de 250 mm si vor fi amplasate la o distanta de maxim 30 m

una fata de alta, inclinarea fiind de 1% caltre colectorul aflat in afara corpului depozitului.

Apa pluviala cazuta pe suprafata depozitului de deşeuri devine, in contact cu acestea

si datorita transformarilor calitative si cantitative, levigat.

Apa pluviala infiltrata prin masa de deşeuri este colectata de stratul de drenaj si

sistemul de colectare de la baza depozitului si de pe pantele interioare ale taluzurilor, fiind

tratata ca levigat.

Colectarea levigatului precum si a apelor meteorice infiltrate in masa de deşeuri pe parcursul

exploatarii, se realizeaza printr-o retea ramificata de drenuri absorbante, dispuse sistematic in

cadrul celulei de colectare. De la drenurile absorbante prin intermediul unui colector principal

(conducta de canalizare) amplasat in aval de depozitul ecologic, pe toata lungimea acestuia,

apele uzate sunt conduse la statia de epurare proiectata pentru neutralizare. Pentru

monitorizarea calitatii apelor in vederea prelevarii de probe, precum si din considerente

functionale, schimbari de directie, intersectie conducte pe aliniamente lungi, pe toata reteaua

s-au montat camine de vizitare.

89

Drenurile absorbante PEHD-Dn 250 mm se amplaseaza in cadrul celulei, intr-un strat

de filtru cu agregate minerale spalate sort 16-K32 mm, cu grosimea de 50 cm. Tuburile

inainte de pozare sunt imbracate cu material geosintetic, prin infasurarea elicoidala pe tub a

unei benzi din geotextil cu m = 400^500 gr/mp. Drenurile absorbante sunt perforate la partea

superioara cu orificii de 1^1,5 cm, incat sa asigure un grad de umplere de maxim 50%.

De la drenurile absorbante, colectarea levigatului se face prin canalizare in colectorul

PEHD-Dn 250-350 mm, cu grad de umplere de max. 80% si conduse la statia de epurare.

Pozarea tubului PEHD-Dn 250-350 se face pe un pat de nisip sau pietris cu granulatia

de max.30 mm, iar acoperirea cu pamantul rezultat din sapatura, cu gradul de compactare de

cel putin 85-90%.

90

12.Zona tehnica a centrul integrat de management al deşeurilor

Centrul de Management Integrat al Deseurilor va avea o zona tehnica, aceasta urmand

sa includa:

accesul in incinta cu cladire de receptie si cantar,

cladire administrativa,

garaj,

atelier auto,

spatii de parcare,

staţie de spalare a vehiculelor,

staţie de epurare a apelor uzate

zona de tratare cu statii de sortare a deşeurilor si compostare a deşeurilor

biodegradabile.

De asemenea pentru centrul integrat de management al deşeurilor se propun achizitionarea

urmatoarelor echipamente pentru uzul strict intern în cadrul centrului:

Echipament

Incarcator frontal no. 3

Camion no. 1

Buldozer no. 1

Compactor no. 1

12.1. Clădirea adiminstrativa

Aceasta constructie este destinata sa gazduiasca activitatile administrative si sociale

ale centrul integrat de management al deşeurilor . Cladirea incude holuri de acces, birouri

administrative, laborator, camera de luat masa, vestiare, toalete si dusuri, cu o suprafata

construita de 350 mp.

91

Cladirea va avea o structura cu pereti din caramida pe fundatii continua din beton, cu

planseu din beton armat si acoperis din tigla pe cadre din lemn.

12.2.Cladirea de receptie si cantarul

Cladirea de receptie va gazdui activitatile aferente primirii deşeurilor la Centrul de

Management Integrat al Deseurilor: verificarea documentelor de insotire ale transporturilor,

inspectia vizuala a deşeurilor si cantarirea deşeurilor.

Cladirea de receptie va fi o constructie cu parter cu o suprafata construita de 50 mp,

situata la intrarea in incinta centrul integrat de management al deşeurilor .

Constructia va avea o structura cu pereti din caramida pe fundatii continua din beton,

cu planseu din beton armat si acoperis din tigla pe cadre din lemn.

Cantarul va fi folosit pentru masurarea masei vehiculelor de transport a deşeurilor la

intrarea in centrul integrat de management al deşeurilor si este situat langa cladirea de

receptie urmand sa fie acoperit cu plăci ondulate bituminoase pe un cadru metalic susţinut de

stâlpi metalici.

Cantarul va fi controlat utilizand un sistem PC dotat cu software pentru activitatea de

cantarire, baza de date pentru inregistrarea, editarea datelor, tiparirea rapoatelor si a bonurilor

de cantarire. Calculatorul electronic va fi instalat in cladirea de receptie.

12.3.Atelierul mecanic

Atelierul mecanic are ca scop realizarea activitatilor de intretinere si reparatia a

utilajelor si vehiculelor care deservesc zona tehnica si depozitul de deşeuri. Acesta va fi

reprezentat de o cladire parter realizata pe structura metalica prefabricata cu stalpi metalici pe

fundatii independente si pereti si acoperis realizati din panouri din tabla ondulata de otel cu

protectie multistrat. Atelierul mecanic va fi prevazut cu usi de tip rulou in zona de acces a

vehiculelor.

Atelierul va cuprinde zona de reparatii cu canale de acces sub vehicule si

echipamentele mecanice, zona de lucru, magazie de piese, zona de luat masa, toalete, dusuri

iar suprafata construita totala va fi de 220 mp.

92

12.4.Statia de alimentare cu carburanti

Va reprezenta sursa locala de alimentare cu combustibil pentru utilajele si vehiculele

care deservesc activitatea de transport, compactare si depozitare a deşeurilor in incinta centrul

integrat de management al deşeurilor .

Statia de alimentare cu combustibil va include un rezervor de depozitare a

conbustibilului diesel cu capacitate de 10 000 l si pereti dublii din otel, o platforma betonata

pentru realimentare, pompe de carburant, sistem de management pentru carburant si un

sistem de prevenire si stingere a incendiilor.

12.5.Statia de spalare a vehiculelor

Staţie de spalare este o constructie utilizata pentru curatirea rotilor utilajelor utilizate

in incinta depozitului si a vehiculelor de transport al deşeurilor la iesirea acestora din zona de

depozitare a deşeurilor.

Staţie de spalarea este o constructie cu structura de beton armat prevazuta cu doua

benzi de acces cu lungime de 18.0 m si distanta între axe de 2.20 m.

Spalarea utilajelor si vehiculelor de transport al deşeurilor va fi facuta utilizand

echipament de spalare cu inalta presiune.

12.6.Bazinul de stocare a levigatului

Pentru stocarea levigatului rezultat in urma spalarii deşeurilor de precipitatii s-a optat

pentru construi rea unui bazin de stocare a levigatului.

Bazinul de stocare a levigatului va avea o structura ingropata partial cu pereti si radier

din beton armat impermeabilizat si forma dreptunghiulara.

12.7.Bazin de evapotranspiratie a apei pluviale

Bazinul este folosit pentru eliminarea excesului de apa de ploaie. Apa de ploaie este

colectata prin rigole din beton de forma trapeziodala directionata catre bazinul de

evaportanspiratie

93

De asemenea este necesar construirea unui decantor care sa retina sedimentele din apa

de ploaie inainte de a ajunge in bazinul de retentie/bazin de evapotranspiratie. Din bazinul de

retentie apa se va evapora.

Decantorul este de tip orizontal-longitudinal, cu forma paralelipipedica, construit din

beton armat si avand urmatoarele dimensiuni:

- Lungime: 46 m,

- Latime: 6 m,

- Inaltime utila 4, 70 m (corespunzandu-i un volum util de 1087 m ).

La baza decantorului este asezat un strat de infiltrare din nisip si pietris cu o

permeabilitate minima de 1 x 10-4 m/s. Forma bazinului de evapotranspiratie este data de

urmatoarele dimensiuni: latura de 40 m si adancimea de 4,7 m.

12.8.Puturile de monitorizare a apei subterane

In incinta Centrului de Management al Deseurilor vor fi instalate 3 puturi de

monitorizare a calitatii apei subterane.

In functie de directia de curgere a apei subterane, un put de monitorizare va fi dispus

amonte de depozitul de deşeuri si minim doua puturi de monitorizare vor fi amplasate aval de

depozitul de deşeuri pe directia de scurgere a apei freatice Puturile de monitorizare vor fi

forate pana la o adancime de minim 3.0 m sub nivelul apei subterane.

12.9.Statia de tratare a apei uzate

Proiectul propus include epurarea apei uzate pe amplasament (on-site) si reutilizarea

ei (fără deversari). Apa epurata este deversată in bazine de evapo - transpiratie de dimensiune

mai mică si / sau recirculată drept apă industrială la instalatia de compostare.

Nămolul rezultat de la statia de epurare a apei uzate a centrul integrat de management

al deşeurilor va fi testat si gestionat conform legislatiei privind gestionarea namolurilor

(Directiva 86/278/EC), adică să fie utilizate in agricultură sau transportate in afara

amplasamentului pentru a fi gestionate drept deşeuri periculoase (in conformitate cu toate

regulamentele care se aplică).

In cadrul Centrului de Management al Deseurilor sursa principala de producere a apei

uzate o constituie levigatul generat de depozitul de deşeuri. Sursele suplimentare sunt

94

reprezentate de apa uzata menajera, apa provenita de la spalarea masinilor si de la atelierul de

mecanic.

Levigatul colectat din depozitele de deşeuri va fi stocat intr-un bazin de retentie si

omogenizare unde va fi amestecat cu apa uzata de la grupurile sanitare din cladirile

administrative si apa uzata provenita din spalarea utilajelor.

Schema adoptata pentru epurarea apelor uzate este compusa din urmatoarele

elemente tehnologice:

- bazin de stocare si omogenizare a levigatului si apei uzata care sa creeze

uniformizarea debitului la intrare in statia de epurare;

- staţie de pompare la intrarea in statia de epurare echipata cu doua pompe

dintre care una active si una de rezerva;

- unitati de coagulare / control pH / floculare dotata cu echipament de

amestecare si dozare a reactivilor.

- decantor primar;

- bazin de omogenizare;

- treapta biologica de tratare prevazuta cu bazin secvential de reactie;

- unitate de dezinfectie;

- filtrare cu nisip / filtrare cu carbune activ;

- osmoza inverse si descarcarea finala ;

- depozitarea namolului in exces si ingrosare.

Vor fi necesare 2 bazine de evapo-transpiratie ce vor fi construite din beton armat.

Fiecare va avea o suprafata de 750 m2 (2x750 m2) si o adancime de 1.5 m. Lichidul tratat va

fi pompat in bazinul de evapo-transpiratie folosind o instalatie hidraulica.

Calitatea apei uzate epurate in situatia deversării in ape de suprafată (cea mai

nefavorabilă situatie cu cerinte de calitate foarte buna a efluentului) trebuie să fie in

concordantă cu prevederile Ordonantei de Guvern 188/2002 - anexa III a NTPA - 001 /2002.

95

13. Impactul asupra mediului

13.1 Metodologie

Identificarea surselor de poluare a mediului se bazeaza pe studiul de fezabilitate si pe

conditiile existente de mediu, asa cum au fost observate in timpul vizitelor de teren.

Impactul asupra mediului a CMID (Centru de Management Integrat al Deseurilor) pe

durata perioadelor de construire si operare, a fost evaluat in conformitate cu prevederile

legislatiei europene si romanesti (CD 85/337/CEE privind impactul de mediu a proiectelor

majore publice si private, cu modificarile si completarile prevazute in CD 97/11/EC).

Masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si eliminarea impactului negativ au

fost identificate pentru fiecare problema majora de mediu. Impactul pozitiv al fiecarei

activitati propuse a fost, de asemenea, subliniat.

Evaluarea potentialului impact se bazeaza pe conditiile propuse si pe caracteristicile

generale ale acestui proiect de dezvoltare. Impactul asupra mediului este cuantificat ca Zero,

Nesemnificativ, Moderat si Semnificativ.

Tabel 13.1. Evaluarea impactului

Zero Absenta oricarei forme de impact redusNesemnificativ Posibil, produse la nivel scazut pentru o perioada foarte scurta e timpModerat Impactul poate determina o modificare negativa sau pozitiva a conditiilor

de mediu existente sau poate avea efecte asupra sanatatii umaneSemnificativ Se estimeaza ca impactul poate avea efecte semnificative asupra mediului

sau sanatatii umane, pe o scara larga sau o perioada lunga de timp

Proiectul nu produce un impact in afara granitelor.

Sursele de impact pe perioadele constructiei si operarii, au fost identificate in

activitatea Centrului de Management Integrat al Deseurilor (CMID).

13.2. Apa

Nu vor fi descarcari de ape reziduale de la CMID in mediul inconjurator apa fiind

recirculata in interiorul centrului.

96

13.2.1. Sursele de poluare a apeiPerioada de constructie

Pe perioada constructiei vor lucra aproximativ 80 de persoane. Apele uzate generate

de catre personal vor fi de 1,6 m3/zi (cantitatea estimate de ape uzate este de 20l/persoana/zi).

In prezent, nu exista facilitate pentru tratarea si eliminarea apelor uzate.

Personalul va folosi toalete ecologice pe durata constructiei si nu vor fi deversate in

mediul inconjurator ape uzate. Pentru apa, va fi construit un put care va fi folosit de

asemenea, si pe perioada de operare.

Perioada operationala

Posibilele surse de poluare a apei pe durata operarii Centrului de Management

Integrat al Deseurilor propus sunt: levigatul, apele reziduale menajere, apa provenita de la

spalarea masinilor si echipamentelor; statia de tratare a apelor reziduale, daca aceasta nu a

operat corespunzator; apa de ploaie cazuta pe platforma necuratata a CMID.

Proiectul considera aceste surse potentiale de poluare:

• Amplasamentul CMID nu este conectat la nicio sursa de apa naturala; toate apele

reziduale sunt tratate si reciclate.

• Masuri adecvate de curatare a platformei;

• Se asteapta ca apa de ploaie drenata de pe acoperisul amplasamentului este sa

fie curata.

• Apa de ploaie infiltrata este tratata intr-un sistem inchis.

13.2.2. Impactul prognozat

Perioada de constructie

In timpul perioadei de constructie poate avea loc poluarea accidentala cu substante

precum produse petrolifere, uleiuri naturale sau materiale de constructii (ciment, var), ce pot

afecta apele freatice din zona amplasamentului. Totusi, vor fi luate masuri privind deversarile

accidentale.

Pe durata constructiei, materialele periculoase vor fi pastrate in containere inchise

pentru a minimiza accesul si expunerea. In timpul perioadei de constructie, impactul asupra

apei este considerat nesemnificativ.

Inchiderea depozitului de deseuri neconform este de asteptat sa aiba un impact pozitiv

asupra calitatii apelor.

97

Perioada operationala:

Posibilul impact asupra calitatii apelor este foarte limitat datorita sistemului de tratare

a apelor reziduale.

Impactul asupra calitatii apei in timpul fazei operationale este considerat nul, datorita

masurilor de reducere prevazute.

13.2.3.Masuriavute in vedere pentru prevenirea, reducerea si, atunci cand este posibil, eliminarea oricaror

efecte adverse semnificative asupra mediului

Perioada de constructie

Pentru faza de constructie, vor exista obligatii contractuale cu privire la urmatoarele

masuri privind prevenirea protectia apei:

- Un depozit special pentru deseurile tehnologice;

- Un depozit izolat pentru materialele utilizate la constructii;

- Toalete ecologice pentru personalul implicat in lucrarile de constructie a

CMID;

- Echipament de spălare a roţilor vehiculelor la CMID;

- Placute de avertizare in toate locurile potential periculoase din punct de vedere

al sanatatii umane si mediului.

- Mijloace adecvate pentru prevenirea imprastierii materialelor (sol, argila,

deseuri sau materiale de constructii) pe drumuri / zone publice sau alte locuri, riscante

pentru sanatatea sau mediul inconjurator.

Perioada operationala -

Amplasamentul CMID nu este conectat la nicio sursa de apa naturala; toate apele

reziduale sunt tratate si reciclate. Amplasamentul este prevazut cu o garnitura artificiala in

conformitate cu prevederile legale. Apa freatica si levigatul sunt monitorizate. Pompe

suplimentare sunt prevazute ca masuri de prevenire a pierderilor accidentale de levigat in caz

de cantitati mari de levigat sau depasirea capacitatii statiilor de pompare de suprafata.

In caz de urgenta, singurele locuri unde poate avea loc scurgerea apei reziduale in

mediu sunt statia de pompare a apei reziduale si linia de presiune. In caz de accident la

nivelul statiei de pompare sau liniei de presiune, operarea statiei de pompare va trebui oprita

98

si apele reziduale vor fi temporar stocate in amplasament.

Platforma trebuie mentinuta curata pentru a putea controlata calitatea apei de ploaie.

Va fi efectuata curatarea zilnica a platformei, utilizand un vehicul maturator cu aspirator cu

vid si apa (similara apei utilizata la spalarea strazilor). Pentru colectarea apei de ploaie in

zona amplasamentului sunt prevazute urmatoarele lucrari:

- Canale de drenaj pe partea interna a fiecarei pante;

- Canale de drenaj pe partea interna a perimetrului crestei filoanelor;

- Canale de drenaj la baza perimetrului filoanelor.

In timpul operarii primei celule, apa de ploaie cade pe deseuri si se produce levigatul.

Apa de ploaie infiltrata in masa deseurilor este colectata prin sisteme de drenare si colectare

aflate la baza si pe pantele amplasamentului si este tratata ca levigat.

13.3. Aer

13.3.1. Surse de poluare a aeruluiExecutia si operarea lucrarilor propuse prin proiect vor genera emisii poluante in aer.

Perioada de constructie

In timpul perioadei de constructie, sursele de poluare a aerului sunt gazele si praful

emise de:

• Vehicule de teren

• Lucrari de excavatie

• Turnarea asfaltului pentru drumurile de acces

Perioada operationala

Sursele de poluare a aerului in timpul perioadei operationale a Centrului de

Managment Integrat al Deseurilor (CMID) sunt:

• Depozitul de deseuri - biogazul produs

• Statia de compostare - principalul poluant este amoniacul

• Statia de tratare a apelor uzate - poluantii principali sunt compusii

organici volatili (COV)

Emisia de COV si alte gaze nu sunt semnificative din punct de vedere al impactului

99

asupra mediului.

• Vehicule - Emisiile vehiculelor de teren utilizate la operarea depozitului.

13.3.2. Impactul prognozatConcentratiile maxime de poluanti din cea mai apropiata localitate in cea mai

nefavorabila perioada de timp, dupa finalizarea depozitului de deseuri, nu depasesc Valorile

Maxime Admise (VMA), definite prin reglementarile din Romania.

Efectul mirosurile neplacute va fi mult redus de catre centura verde prevazuta in jurul

depozitului.

Este de asteptat un impact pozitiv asupra aerului prin inchiderea depozitului existent

neconfom de deseuri din vecinatatea locatiei propuse pentru CMID.

In timpul perioadei de operare a CMID si a statiilor si dupa inchidere, impactul asupra

aerului este considerat nesemnificativ.

13.3.3. Masuri de reducere a impactuluiMasurile propuse pentru reducerea poluarii aerului si protectia mediului sunt

urmatoarele:

Perioada de constructie

Masurile propuse pentru reducerea poluarii mediului si aerului, care trebuie sa fie

specificate in contract, sunt urmatoarele:

- Noile locuri de munca: utilizarea fortei de munca locale

- Asigurarea unor conditii de lucru sigure

- Inspectarea zilnica a amplasamentului

- Avertizari privind potentialele pericole

- Elaborarea de ghiduri privind protejarea sanatatii umane si siguranta in

functionare

- Folosirea de muncitori specializati in sapat si constructii

- Personalul va purta un echipament de protectie adecvat (manusi, incaltaminte de

protectie, casca, masca de gaze etc);

- Lucrarile de constructii vor fi oprite pe perioada zapezilor, cand zona de lucru este

acoperita cu zapada;

- In cazurile speciale, constructorul va cere proiectantului sa rezolve problemele de

urgenta. In cazurile periculoase, constructorul va opri aceste activitati si va

solicita retragerea muncitorilor si a echipamentelor.

100

Faza operaţionala

Emisia gazelor si mirosurile din depozit prin colectarea gazelor emise prin colectarea

biogazului, instruirea periodica a personalului si inspectii periodice.

Managementul propus pentru colectarea biogazului este de a cauta o utilizare eficienta

a energiei de indata ce cantitatea de gaze este suficient de mare si calitatea gazelor s-a dovedit

a fi stabila.

Sistemul de management al biogazului va include un dispozitiv fix de masurare a

fluxului gazos pentru monitorizarea productiei de gaz. De asemenea, va fi disponibil si un

echipament mobil pentru monitorizarea temperaturii si compozitiei gazelor la nivelul

puturilor de gaze.

Pe langa colectarea si managementul biogazelor, sunt planificate urmatoarele masuri:

- Plantarea unei centuri verzi in jurul CMID si a punctelor / statiilor de

transport a deseurilor

- pastrarea cladirilor, platformelor, si a containerelor in buna stare de

functionare;

- Va fi prevazut un acoperis temporar al deseurilor cu materiale inerte,

sistemul de acoperire final va fi instalat dupa ce procesul de depozitare a deseurilor

este terminat

Se va monitoriza in mod curent praful produs de CMID, iar drumurile vor fi udate in

perioadele de vreme uscata. De asemenea, se va verifica periodic depozitarea in siguranta a

materialelor.

13.4. Solul si geologia

13.4.1. Sursele de poluare a solului

Perioada de constructie

In timpul perioadei de constructiei CMID si a statiei de transfer, solul poate fi poluat

de deseuri precum ambalaje, ulei folosit de la vehicule si piese de schimb ale echipamentelor.

Sapaturile vor modifica starea actuala a solului.

Perioada operationala

101

Sursele de poluare a solului sunt deseurile menajere de la birourile din CMID,

imprastierea accidentala de deseuri in timpul colectarii, transportului la CMID, operarii

unitatilor de tratare a deseurilor tehnologice sau scurgerilor din reteaua de canalizare.

Toate aceste surse pot fi usor anulate prin masuri de prevenire.

13.4.2. Impactul prognozatPerioada de constructie

- Sapaturile si constructia platformelor de beton la CMID produc un impact negativ

asupra solului.

- Depozitarea directa a materialelor de constructii pe sol conduce la un impact

nesemnificativ asupra solului.

- Impactul datorat pierderilor accidentale de uleiuri este considerat nesemnificativ

deoarece poate fi controlat prin implementarea unui set de reguli pentru intretinerea

vehiculelor si echipamentului. Nivelul de contaminare a solului datorat pierderilor

accidentale depinde de starea tehnica a echipamentelor si a instalatiilor si de masurile de

reducere a acestor pierderi.

Lucrarile de constructie vor include excavari si cimentari, compactarea si nivelarea

zonei, turnarea betonului. Extractia si manipularea materialului de umplere trebuie facuta cu

atentie. Aceasta include alegerea ariei si restaurarea acesteia. Terenurile pe care se lucreaza

vor trebui restaurate pana la starea lor originala sau pana la o stare mai buna.

In timpul perioadei de constructie a CMID impactul asupra solului este considerat

nesemnificativ.

Perioada operationala

Potentiala poluare a solului si subsolului in timpul perioadei de operare a CMID este

minima si poate fi produsa prin scurgeri accidentale.

Impactul poate fi considerat nesemnificativ.

13.5. Zgomotul

13.5.1. Surse se poluare fonicaFaza de constructie

In perioada de executie a CMID activitatiile ce vor fi desfasurate vor genera zgomot si

102

vibratii, datorita echipamentelor mecanice. Prin obligatiile contractuale, nivelul de zgomot

determinat de folosirea echipamentului necesar in lucrarilor de constructie, va fi sub nivelul

de zgomot prevazut de legislatia in vigoare.

Faza de operare

Sursele de poluate fonica ale CMID si ale statiei de transfer sunt:

- Echipamentele mecanice ale statiei de separare a deseurilor (statia de

sortare) si ale statiei de tratare biologica (statia de compostare);

- Echipamente mecanice utilizate in depozitul de deseuri;

- Vehiculele de transport a deseurilor solide utilizate pentru colectarea

deseurilor si transportul la CMID ;

- Pompa cufundata in putul forat pentru aprovizionare cu apa.

Pentru perioade scurte (de obicei nu mai mult de 1 minut, sau 2-3 minute pe timp de

iarna) va fi produs zgomot datorita incarcarii si descarcarii containerelor cu deseuri.

Nivelul de zgomot produs de echipamentele folosite in ciclurile de incarcare-

descarcare a deseurilor si cele din timpul transportului nu va depasi valorile maxime permise.

De asemenea, pentru activitatiile privind inchiderea depozitelor de deseuri

neconforme se estimeaza un nivel al zgomotului acceptabil.

Impactul zgomotului este considerat nesemnificativ datorita faptului ca nu va afecta

nici un receptor sensibil la zgomot: rezidential, comercial sau alte institutii.

Amplasamentele selectate pentru constructia CMID sunt in conformitate cu legislatia

in vigoare cu privire la distanta minima fata de zonele locuite: sunt situate la mai mult de 1

km distanta de acestea.

13.5.2. Masuri de atenuare a impactului zgomotuluiSistemele antifonale ale echipamentelor vor fi verificate periodic si intretinute in

timpul perioadelor de constructie si de operare

13.6. Biodiversitatea

Nu exista arii protejate (zone Natura 2000) in locatia propusa. Diversitatea florei si

faunei este relativ saraca.

103

13.6.1. Impactul prognozat

Faza de construcţie

In perioada de constructie impactul asupra florei si faunei din Ocna Sugatag, unde au

loc principalele lucrari privind realizarea CMID este nesemnificativ.

Principala deteriorare v-a putea consta in distrugerea vegetaiei, ceea ce este habitatul

necesar al unei faune existente sarace. Fauna va fi afectata negativ de catre zgomotul si

emisiile datorate lucrarilor..

Faza de operare

Flora si fauna din vecinatatea CMID sunt sarace si nu vor fi afectate de lucrarile ce

vor avea loc pe cele 20 de hectare existente. Deoarece in zona montanta, biodiversitatea este

mult mai accentuata, depozitarea temporara a deseurilor nu va afecta fauna din zona.

Activitatiile din zona vor consta in 2-3 vehicule/zi care vor incarca/descarca containerele cu

deseuri timp de jumatate de ora dupa fiecare sosire.

In concluzie, impactul proiectului asupra biodiversitatii este considerat nesemnificativ

atat pe perioada de constructie cat si pe cea de operare.

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme va avea un impact pozitiv asupra florei

si faunei.

13.6.2. Masuri de atenuare a impactului prognozat

Masurile de atenuare propuse pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii sunt:

Faza de constructie:

Pentru a evita pierderile suplimentare de biotipi, zona de constructie trebuie sa fie

limitata la cea mai mica suprafata necesara constructiei. Aruncarea si depozitarea excesiva a

solului si a materialelor trebuie sa fie realizata doar in zona construita. Vehiculele vor lucra

doar in interiorul zonei construite si nu paraseasca spatiul acesteia. Structurile de biotipi

inlaturate din ariile constructiei trebuiesc restaurate dupa incheierea lucrarilor.

Faza de operare

Pentru a reduce perturbarea vietii salbatice pe perioada de operare, metodele propuse

sunt de a lucra in orarul stabilit, fara a depasi pragul de emisii. Vor fi efectuate controale

regulate.

In plus, pentru evitarea accidentelor, vor fi instalate indicatoare de trafic care sa

104

atentioneze cu privire la animale.

13.7. Peisajul

13.7.1. Impactul prognozatFaza de constructie

Nu exista nici impact legat de locatia propusa pentru constructia CMID.

Peisajul va fi afectat de construirea noului CMID, deoarece va exista un impact vizual

datorita:

- Sapaturi pentru fundatie;

- Depozitarii echipamentului;

- Depozitarii materialelor;

- Solului rezultat din sapaturi.

Impactul asupra peisajului in timpul fazei de constructie este considerat

nesemnificativ.

Faza de operare

Pe perioada de operare, impactul asupra peisajului este generat de:

- tratarea deseurilor si depozitarea lor noul depozit ecologic de deseuri;

- transportul greu si echipamentul de forare;

- cladirile pentru administrarea si operarea CMID;

- transportul deseurilor la CMID

O analiza a tipului si valorii estetice a peisajului in imprejurimi arata un impact

general pozitiv al activitatilor economice planificate. Constructia si operarea infrastructurii

interioare si periferice a CMID va deteriora temporar unele dintre resursele estetice ale zonei

din imediata vecinatate.

Avand in vedere atat aspectepe pozitive semnificative cat si aspectele negative

nesemnificative, impactul general al proiectului propus este considerat pozitiv.

13.7.2. Masuri de atenuareFaza de constructie:

Urmatoarele masuri ce trebuiesc luate pentru faza de constructie vor fi specificate in

contractele cu contractorii si operatorii si vor fi monitorizate:

1. Se va evita imprastierea materialelor de constructie,

2. Se va evita extinderea ariei de lucru prin imprejmuirea amplasamentului.

105

3. Sapaturile vor fi controlate pentru a evita imprastierea prafului.

4. Se vor acoperi camioanele care transporta materiale.

5. Se va curata zona dupa incheierea lucrarilor si se vor aduce imprejurimile la

conditiile naturale initiale.

Faza de operare:

Masurile privind managementul peisajului din zona CMID vor fi implementate dupa

terminarea lucrarilor de constructie. Pantele noului depozit ecologic de deseuri din Ocna

Sugatag vor fi acoperite cu iarba perena. De asemenea, in jurul CMID va fi plantata o centura

de iarba. Plantarea va incepe din timpul perioadei de constructie pentru a putea fi finalizata la

inceputul perioadei de operare.

Urmatoarele masuri sunt planificate. Aceste masuri vor fi mentionate in contracte vor

fi monitorizate periodic si vor include participarea si educarea publica si cooperarea cu

autoritatiile locale.

1) O masura importanta este inchiderea depozitelor de deseuri neconforme,

existente;

2) Toate vehiculele si containerele vor fi intretinute si spalate in CMID

3) Solul bazinul de evo-transpiratie (ETB) va fi intretinut prin irigare si controlul

sarii din sol.

4) Platformele si containerele vor fi mentinute in conditii bune;

5) Culorile si materialele vor fi alese in asa fel incat sa se armonizeze cu

imprejurimile.

6) In timpul iernii, masurile speciale vor fi luate pentru a mentine deschise drumurile

de acces la containere;

7) Vor fi realizate uniforme speciale pentru a mentine standardele profesionale si

cele de securitate.

13.8. Conditii sociale si economice

2.8.1. Impactul prognozat

Perioada de constructire

In perioada de constructie, muncitorii pot fi expusi unor niveluri inalte de zgomot si

praf pe parcursul nivelarii terenului, pregatirii drumului de acces sau a facilitatilor.

106

In cursul acestei perioade, impactul poate fi redus daca sunt aplicate masurile

necesare pentru protectie si atentionare in vederea evitarii oricaror accidente. Emisia de

zgomot de la echipamente va respecta toate reglementarile in vigoare cu privire la limitele de

zgomot permise.

Un impact pozitiv esta dat de noile locuri de munca create in faza de constrctie.

Perioada de operare

Pentru perioada operationala sunt considerate urmatoarele aspecte:

- Zgomotul: muncitorii pot fi expusi unui nivel inalt de zgomot in timpul

descarcarii si compactarii deseurilor solide.

- Praf: muncitorii pot fi expusi unui nivel inalt de praf in timpul constructiei de

noi celule, acoperirea celulei.

- Emisii de gaze: emisia de biogaze poate afecta muncitorii.

- Deseuri periculoase: existenta probabila a unor deseuri periculoase ce patrund

in locatie poate afecta muncitorii daca nu sunt manipulate corespunzator.

- Mirosurile: muncitorii pot fi deranjati de mirosurile rezultate datorita acoperirii

sau descarcarii inadecvate in locurile corespunzatoare la primirea containerelor in CMID.

Mediul urban in general si igiena publica vor fi imbunatatite de introducerea noului

sistem de management a deşeurilor. Punctele de colectare vor fi modernizate si controlate. O

colectare mai sanatoasa si mai eficienta a deseurilor va fi implementata, prevenindu-se

scurgerile din containere. închiderea ghenelor va elimina problemele de miros in interiorul

cladirilor de locuinte.

Sanatatea si siguranţa la locul de munca a lucratorilor din salubritate se va imbunatati,

mai ales prin furnizarea de echipament sigur si prin facilitati imbunatatite in CMID precum si

in statia de transfer. Inchiderea ghenelor va contribui suplimentar la asigurarea unor conditii

de lucru mai bune pentru lucratorii din salubritate. Depozitul de deseuri neconform din

fiecare localitate a teritoriului judetului Maramures va fi inchis si recuperat pentru agricultura

sau in alte scopuri.

Totusi, conditiile inacceptabile si neigienice in care se desfasoara astazi colectarea

deseurilor vor fi oprite si vor fi oferite locuri de munca mai bune prin implementarea

Proiectului. Astfel, aceasta se va adauga la impactul pozitiv asupra igienei publice generale.

Analiza efectelor socio-economice determinate de indeplinirea proiectului a

identificat un impact pozitiv prin crearea unui numar suplimentar de locuri de munca, atat in

107

perioada de constructie, cat si in cea operationala.

Aceste slujbe vor fi pentru diferite profesiuni si pentru niveluri variate de pregatire, de

la laboranti la ingineri experimentati.

Prin proiectul se vor crea noi locuri de munca in ceea ce priveste colectarea, tratarea si

depozitarea in conformitate cu legislatia in vigoare si va creste activitatile economice ale

localnicilor in diferite sectoare precum transporturile, comertul, intretinere -reparatii, etc.

Turismul va lua amploare in judet ca efect pozitiv al curateniei. Vor fi create mai

multe locuri de munca.

13.8.2. Masuri de atenuare a impactului prognozatUrmatoarele masuri si urmatorul program de monitorizare trebuie implementate

pentru o buna functionare:

Sanatate publica:

1) Controlul prafului in timpul activitatilor de constructie si in timpul

transportului materialelor prin stropire cu apa;

2) Manipularea corecta a deseurilor solide in timpul transportarii si stocarii;

3) Manipularea corecta si respectarea cerintelor de siguranta in colectarea si stocarea

deseurilor solide pentru a preveni generarea de mirosuri;

4) Control strict al animalelor si insectelor precum caini, pisici, sobolani, etc.;

5) Aplicarea unui acoperis permanent pe celula in timpul operarii pentru a preveni

impactul mirosului.

6) In depozitul de deseuri solide nu este permisa intrarea locuitorilor pentru a evita

izbucnirea incendiilor sau imprastierea deseurilor.

Sanatatea si siguranta ocupationala:

1) Controlul prafului in timpul activitatilor de constructie si in timpul transportului

materialelor.

2) Implementarea procedurilor de siguranta si aprovizionare cu echipamente de

siguranta pentru muncitori.

3) Informarea si pregatirea soferilor si muncitorilor in privinta manipularii corecte a

deseurilor si a echipamentelor personale de protectie.

4) Efectuarea de examinari clinice frecvente muncitorilor.

5) Pregatirea angajatilor in vederea identificarii deseurilor periculoase si aplicarii

procedurilor de manipulare.

108

6) Apele menajere reziduale generate in fazele de constructie si operare ar trebui

colectate si manipulate intr-o maniera mai sigura.

7) Noi locuri de munca: folosind resurse locale

8) Asigurarea unor conditii de munca sigure

9) Inspectii zilnice la amplasament

10)Avertismente privind potentialul pericol

11)Elaborarea de directive referitoare la siguranta sanatatii si a sigurantei in

exploatare

12)Muncitori specializati in constructii si forari

13)Personalul va purta echipament special de protective (manusi, incaltaminte de

protective, centura, masca de gaze, etc.)

14)Lucrarile de constructie vor fi oprite in timpul perioadelor de zapada, cand zona

de lucru va fi acoperita de zapada;

15)In cazuri special, constructorul va solicita proiectantului sa rezolve problemele

urgent. In cazuri periculoase, constructorul va opri toate activitatile si va cere

retragerea lucratorilor si a echipamentelor

13.9. Conditii culturale si etnice, mostenire culturala

In general, activitatile propuse nu vor afecta, direct sau indirect, mostenirea culturala

a zonei. In aria propusa nu au fost identificate obiective istorice. Impactul anticipat este

considerat zero.

13.10. Monitorizarea

Pentru a mentine o calitate superioara a mediului precum si pentru a

putea evita unele impacte negative sugeram ca urmatoarele sa fie incluse in monitorizarea

viitorului depozit de deseuri:

• Monitorizarea calitatii mediului;

• Monitorizarea tehnologiei;

• Monitorizarea dupa inchiderea amplasamentului.

109

Sistemul pentru monitorizarea depozitului dupa inchidere consta din:

i. Monitorizarea apei subterane: foraje de urmarire amplasate

unul în

amonte şi două în aval de depozitul de deşeuri; parametrii chimici şi

biologici vor fi monitorizati, analiza se va desfăşura în laborator

acreditat în conformitate cu normele legale.

ii. Monitorizarea sistemului de acoperire: inspecţii vizuale ale

depozitului

cu scopul de a preveni şi de a corecta alunecarile de teren, tasarea

stratului final, creşterea necontrolată a vegetaţiei.

iii. Monitorizarea emisiilor de gaz.

Sarcinile de monitorizare referitoare la depozitele de deşeuri închise nu sunt incluse în

serviciile viitoare, deoarece este responsabilitatea operatorului (în acest caz, municipalităţile

care detin depozitele de deşeuri respective), în conformitate cu prevederile HG 349/2005,

Art.25 .

110

Bibliografie

111