Descrierea institutiei

S.C. ECOAQUA S.A Calarasi a fost creata in 2004, ca operator de apa si canalizare al judetului Calarasi. SC ECOAQUA SA este o societate pe actiuni, detinuta in totalitate de autoritatile locale. Sediul companiei este in municipiul Calarasi.      Primul transfer al activitatilor de apa si canalizare a fost realizat in decembrie 2004 pentru orasele Calarasi, Oltenita si Lehliu Gara, fiind urmat de preluarea orasului Budesti in ianuarie 2005. In aprilie 2006, au fost preluate activitatile de apa si canalizare din municipiul Urziceni � jud. Ialomita.  Societatea este organizata in doua sucursale si o filiala:

Sucursala Calarasi, cu sediul in mun. Calarasi, isi desfasoara activitatea pe raza municipiului Calarasi si oras Lehliu-Gara;

Sucursala Oltenita, cu sediul in mun. Oltenita, isi desfasoara activitatea pe raza municipiului Oltenita si oras Budesti;

Filiala Urziceni, cu sediul in mun. Urziceni, isi desfasoara activitatea pe raza municipiului Urziceni.

Conform actului constitutiv, principalele activitati ale companiei sunt captarea, tratarea si distributia apei. Ca activitati secundare, mentionam:

Colectarea si tratarea apelor uzate Instalatii tehnice si sanitare Diferite instalatii Transport de bunuri Activitati de testare si analiza Inchirierea de masini si echipamente Activitati legate de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica.

Domeniul

Programul Operaţional Sectorial Mediu

Axa Prioritară 1/ DMI 1/ Extinderea şi

modernizarea sistemelor de apă şi apă

uzatăbeneficiar

SC Ecoaqua SA Calarasi

Intreprindere mare

Analiza swot

Această analiză este prezentată sintetic în următorul tabel:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Considerente generale:

• Legislaţia de mediu armonizată aproape

în totalitate cu legislaţia Uniunii

Europene; strategii şi planuri de

implementare a Diectivelor relevante pe

fiecare sector de mediu;

• Existenţa structurilor instituţionale de

bază pentru protecţia mediului ( pentru

monitorizarea conformării cu acquis-ul

comunitar, pentru implementarea

programelor de dezvoltare, pentru

managementul integrat al resurselor de

apă pe bazine hidrografice );

• Experienţa dobandită de către cei 35

beneficiari ISPA în municipalităţile mari

va fi folosită în implementarea

proiectelor din regiuni pe fondurile

Structurale şi Fondul de Coeziune;

• Creşterea conştientizării la nivelul

decizional pentru nevoia de aplicare a

politicilor de protecţie a mediului şi a

planurilor de acţiune;

Considerente generale: puncte slabe

• Nivelul relativ scăzut al investiţiilor,

după 1990, în toate sectoarele de mediu

comparativ cu necesarul de investiţii

pentru conformarea cu standardele

europene;

• Lipsa comunicării intersectoriale şi a

coordonării pentru managementul

resurselor naturale şi al mediului.

• Capacitatea limitata a beneficiarilor finali

/autorităţilor locale de a elabora

propuneri de proiect viabile;

Sectorul de apa

• Existenţa unei politici naţionale pentru

întărirea capacităţii programului în

sectorul de apă; au fost parcurse etape

pentru reorganizarea serviciilor de apă în

termeni de eficienţă;

• Experienţa câştigată de către operatorii

de apă/ autorităţile locale în dezvoltarea

proiectelor de investiţii finanţate din

PHARE, ISPA, SAPARD sau din alte

surse internaţionale;

Sectorul de apa

• Insuficienţa reţelelor de tratare a

apei/apei uzate şi reţelelor de canalizare

în comparaţie cu ţările UE;

• Accesul limitat al populaţiei la sistemele

centralizate de apă şi apă uzată

comparativ cu ţările UE; calitatea scăzută

în multe zone a apei potabile furnizate

populaţiei;

• Existenţa unui număr mare de

municipalităţi fără companii de apă

performante;

• Facilităţi neadecvate pentru tratarea

nămolului;

• Structuri ineficiente de gestionare a Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, POS Mediu 52

serviciilor de apă, în special în oraşele

mici;

• Pagube importante cauzate de inundaţiile

din primăvară;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Utilizarea fondurilor UE ca o contribuţie

importantă pentru îmbunătăţirea standardelor

de mediu în România;

Asistenţa tehnică disponibilă pentru

pregătirea unui portofoliu consistent de

proiecte în vederea finanţării prin POS (cu

suport PHARE, ISPA şi bugetul de stat);

Dezvoltarea unor planuri de investiţii pe

termen lung în condiţiile dezvoltării

durabile;

Adoptarea abordării „ producţie mai curată”

ce duce la creşterea eficienţei utilizării

resurselor şi a energiei, inclusiv

implementarea principiului „Cele mai bune

tehnici disponibile” (BAT);

• Dezvoltarile strategice substanţiale

( regionalizarea ) legate de îmbunatăţirea

serviciilor publice şi dezvoltarea durabilă.

Oportunităţile pentru investiţii private şi

comerţ;

Dezvoltarea unei pieţe viabile de reciclare a

deşeurilor/materiei prime rezultate din

procesarea deşeurilor;

Introducerea surselor regenerabile de

energie;

Dezvoltarea de Parteneriate Public-Private;

Dezvoltarea potenţialului turistic;

Dezvoltarea turismului ecologic.

Oportunităţile de training pentru AM/ OI/

Beneficiari din proiectele de asistenţă

tehnică pe PHARE şi ISPA;

• Cresterea rolului beneficiarului în

implementarea proiectului (“proprietatea”

asupra proiectului la nivel local )

Amenintari

• Dificultăţi în susţinerea costurilor de

investiţie a proiectelor în domeniul

infrastructurii de mediu, în special de către

comunităţile mici şi medii;

Dificultăţi de natură organizatorică, politică

şi financiară, determinate de procesul de

regionalizare;

Costuri ridicate pentru conformarea cu

standardele europene privind schimbul de

tehnologii şi folosirea BAT pentru IMA;

Presiunea crescută asupra biodiversităţii şi

calităţii aerului în corelare cu creşterea

economică;

Ineficienţa investiţiilor pe termen scurt şi

mediu pentru reducerea riscurilor de dezastre

naturale care pot provoca pagube materiale şi

umane importante

Cooperarea diverselor instituţii-organisme

implicate în managementul FSC;

Disponibilitatea terenurilor pentru

dezvoltarea infrastructurii de mediu;

• Cresterea exploatărilor, vânătorii,

turismului şi construcţiilor ilegale în ariile

protejate;

Utilizarea neadecvată a fondurilor UE, fără

luarea în considerare a posibilelor efecte

asupra mediului şi biodiversităţii, de exemplu

pentru dezvoltarea infrastructurii care

conduce la fragmentarea habitatelor.

Neconformarea cu cerinţele Directivelor UE

pentru sectorul de apă în cazul unei absorbţii

scăzute a fondurilor europene cauzate de

procesul complex de pregătire şi gestionare a

proiectelor, precum şi a co-finanţării

costisitoare;

• Întârzierea derulării proiectelor cauzate de

aprobarea târzie a POS Mediu, urmată de

înfiinţarea târzie a Comitetului de

Monitorizare şi aprobarea criteriilor de

selecţie;

• Întârzierile în aprobarea proiectelor

majore;

• Dificultăţile ce apar în finanţarea

proiectelor generatoare de venituri; Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, POS Mediu 54

• Dezangajarea fondurilor.