DEZECHILIBRE ECONOMICE:SOMAJUL SI INFLATIA

Referat realizat de Ruxandar Nicolae CatalinClasa a XI-a DCuprins:1. Generalitati2. Inflatia3. Somajul4. Statistici5. Opinia 6. Bibliografie

1.GeneralitatiEchilibrul macroeconomic exprim starea de concordant relativ dintre cererea si oferta agregate n cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale n ansamblul ei, care are la baz o alocare si folosire rational a resurselor, o functionare normal a structurilor economice n interdependenta lor. Echilibrul macroeconomic trebuie nteles ca o tendint, ce nu exclude abateri sau discordante nesemnificative care nu afecteaz functionarea de ansamblu normal a economiei.Se impune luarea n considerare a relatiei dintre productie, venituri si cheltuieli. Aceasta, n sensul c productia d nastere la fluxuri de produse si servicii, care, la rndul lor, determin fluxuri de venituri distribuite detintorilor factorilor de productie, ceea ce atrage dup sine fluxuri de cheltuieli prin care se procur bunuri economice oferite de productie. Astfel, cererea si oferta sunt legate ntre ele si prin intermediul veniturilor; este important cunoasterea reactiei acestora nu numai la variatiile de preturi, ci si la cele ale veniturilor.Echilibrul macroeconomic presupune luarea n considerare a interdependentelor dintre piete si, respectiv, dintre echilibrele economice partiale. Starea de echilibru sau, dimpotriv, de dezechilibru n cadrul uneia sau alteia dintre pietele partiale se reflect, direct sau indirect, ntr-o proportie sau alta, si n functionarea de ansamblu a economiei nationale.

2.InflatiaInflatia este procesul de cretere semnificativ i persistent a nivelului preurilor. De asemenea, inflaia mai poate fi definit prin scderea puterii de cumprare a unei uniti monetare (respectiv a cantitii de bunuri i servicii ce poate fi achiziionat prin intermediul unei uniti monetare). De obicei, o cretere a nivelului mediu al preurilor de sub 1% anual nu este considerat inflaie. Un nivel al inflaiei ntre 1 i 3% pe an este considerat rezonabil pentru o economie n expansiune (taratoare). Deci, fenomenul nu poate fi controlat n totalitate, ci doar influenat. Inflaia nu este pguboas pentru toat lumea. Cei care anticipeaz corect evoluia acesteia au de ctigat, n timp ce cei care nu o pot prevedea au n general de pierdutDistingem inflaia anticipat i inflaia neanticipat: Inflaia neanticipat este acea cretere surprinztoare a preurilor, cretere care nu a fost anticipat de ctre agenii economici Inflaia anticipat este acea inflaie pe care agenii economici o ateapt n decursul perioadei urmtoare. Procesul inflationist determin o redistribuire a veniturilor ntre agenii care mprumut bani i cei care dau cu mprumutMsurarea inflaiei Inflaia poate fi msurat prin intermediul mai multor indicatori. Cei mai importani dintre acetia sunt: indicele preurilor bunurilor de consum (IPC) - msoar evoluia preurilor unui co de produse semnificativ pentru cheltuielile efectuate de o gospodrie reprezentativ indicele preurilor de producie (IPP) - msoar evoluia preurilor n stadiile anterioare consumului final, respectiv preurile materiior prime, al semifabricatelor i ale produselor finite nainte a fi livrate pe pia indicele general al preurilor (IGP) - msoar evoluia tuturor preurilor din economie, respectiv att a preurilor bunurilor consumate de ctre gospodrii ct i a preurilor bunurilor care intr n procesele de producie. Acesta reprezint cel mai general mod de msurare al inflaiei. deflatorul PIB - arat evoluia nivelului mediu al preurilor tuturor bunurilor i serviciilor incluse n PIB, i se calculeaz astfel: Cele mai generale msuri pentru inflaie sunt indicele general al preurilor i deflatorul PIB.Formele inflaiei sunt: inflaia trtoare(sau linitit) presupune creterea preurilor pn la max. 3%; inflaia moderat-- reprezint creterea anual a preurilor cu 15-30%. Definiia inflaiei moderate a fost propus de ctre Rudiger Dornbusch, profesor la MIT i Stanley Fischer, primul vice-director executiv al FMI, n 1993; criza inflaionist-- reprezint acea perioad de timp, de cel puin doi ani, pe parcursul creia rata anual a inflaiei depete 40%. Definiia crizei inflaioniste a fost propus de ctre Michael Bruno i William Easterly, economiti laBanca Mondial, n 1998; inflaia rapid, cnd ritmul anual de cretere a preurilor se apropie de 10%; inflaia galopant, cnd creterea preurilor depete 10% anual; hiperinflaia-- reprezint creterea preurilor de peste 50% pe lun. Definiia hiperinflaiei a fost formulat pentru prima dat de ctre Phillip Cagan, profesor laUniversitatea Columbia, n1956. Hiperinflaia ncepe n luna n care creterea preurilor depete 50% i se termin, dac rata creterii preurilor scade sub 50% i timp de un an se menine sub acest nivel. Dup ali autori, hiperinflaia presupune o rat medie anual de 1.000% i peste acest nivelConsecinele inflaiei scderea puterii de cumprare a populaiei; redistribuirea veniturilor i avuiei; este stimulat nclinaia spre consum i este descurajat nclinaia spre economisire; inflaia avantajeaz debitorii (in moneda naional); rata dobnzii este influenat de rata inflaiei

Consecinele inflaiei pe care le suport populaia, viaa social-economic n ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflaiei.

3.SomajulAcest fenomen este caracterizat prin faptul c o parte din populaie este n cutarea unui loc de munc. Cnd aceast situaie ia proporii apar probleme economice serioase n cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creterea cheltuielilor sociale de ntreinere a omerilor, a srciei i a criminalitiiDatele raportate de organismele de statistic presei, sunt rareori capabile s informeze publicul despre ntreaga dimensiune a fenomenului. Metodele de definire a omajului raportat, difer considerabil de la o naiune la alta, i de la un bloc politic i economic la altul. Astfel, atunci cnd, de exemplu, n februarie 2010, instituiile de statistic ale statului raportau c n Statele Unite ale Americii era un omaj de 10%, cifra real a subutilizrii forei de munc era mai degrab de 17% procente; n termeni reali, asta nseamn c unul din 6 indivizi doritori de a munci, sunt totui irosii ca resurs uman, de ctre sistem.Tipuri de omaj: omajul determinat de conjunctura economic n perioadele de recesiune (depresiune economic) care dureaz de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioad de avnt economic cu reducerea omajului. omajul sezonier de obicei care crete n lunile cnd munca sezonier nu e solicitat (de exemplu n gastronomie, sau personalul de deservire a turitilor). omajul cronic este o form grav a omajului cnd nici n perioadele de avnt economic relativ nu se reduce marcant numrul omerilor. Aceasta poate s fie structurat pe cauze i anume: datorit unei calificri necorespuztoare cerinelor, vrstei, sntii sau lipsa dorinei de a lucra cauzat de aplasarea n alte regiuni a locurilor de munc, sau o remuneratie mic. O alt cauz a omajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariia unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forei de munc sau cea existent nefiind calificat corespunztor.).Literatura economic prezint dou categorii de omaj: omajul voluntar este acel tip de omaj care descrie situaia n care oameni api de munc nu doresc s lucreze, in majoritatea covritoare a situaiilor, deoarece dein suficiente resurse materiale; omajul involuntar (forat) descrie situaia n care oameni api de munc doresc s se angajeze, dar nu gasesc locuri de munc disponibile. Aceast tip de omaj este cel care ridic probleme sociale, fiind singura form acceptat pentru plata indemnizaiei de omaj n conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc.Bariere care mpiedic ntlnirea dintre cererea i oferta de pe piata muncii: Salariul minim impus reprezint o limit inferioar a salariului impus prin legislaie. mpiedic intrarea pe pia a locurilor de munc pentru oamenii care sunt dispui s lucreze sub aceasta limit, obligndu-i s rmn omeri Limitarea numrului de angajatori. Cu cteva excepii, legislaia muncii nu permite persoanelor fizice s devin angajatori, fiind o barier pe piaa muncii prin faptul c sunt blocate o multitudine de locuri de munc, ce ar fi intrat n competiie direct cu cele oferite de societile comerciale Obligativitatea contribuiilor la asigurrile sociale. Accesul pe piaa muncii (dreptul la munc) al oricrui cetean este condiionat de cumprarea asigurarilor sociale prin intermediul contribuiilor obligatorii pltite din salariu. Refuzul unui salariat de a cumpara asigurarile sociale este sancionat cu eliminarea sa de pe piaa muncii. Certificarea profesional. Condiia deinerii unei diplome corespunzatoare meseriei n care urmeaz s acioneze un cetean, impus prin intermediul legislaiei muncii, este o barier la intrarea pe piaa muncii pentru persoanele autodidacte care dein cunotinele, deprinderile i aptitudinile necesare pentru a se angaja n acea ramur economic.omerii, a doua component a populaiei active, reprezint o categorie economic a crei definire a suscitat numeroase abordri. Indicatorul relativ prin care se apreciaz intensitatea omajului este unul din cei mai importani indicatori macroeconomici: rata omajului. Aceasta se determin prin raportarea numrului total de omeri la populaia activ i se exprim n procente. Nivelul ratei omajului i evoluia acesteia reprezint unul din barometrii n funcie de care se iau anumite msuri de protecie social sau decizii de politic economic. Ca relaie general de calcul, rata omajului se determin prin raportarea unui indicator care exprim omajul (numrul de omeri-) i un alt indicator care msoar populaia de referin, cel mai adesea populaia activ (Pa): n contextul implicaiilor economice majore pe care le are omajul, a legturilor acestuia cu inflaia, se vorbete despre o rat natural a omajului.

4.StatisticiRomania a inregistrat in luna decembrie 2014 cea mai ridicata rata de crestere anuala a preturilor din Uniunea Europeana (UE), de 1%, comparativ cu aceeasi luna din 2013, in conditiile in care inflatia din UE a trecut in teritoriu negativ, preturile de consum scazand cu 0,1%.La nivel local, preurile de consum au crescut n ianuarie cu 0,4% att fa de luna anterioar ct i fa de prima lun a anului trecut, potrivit datelor anunate vineri de Institutul Naional de Statistic (INS).Fa de decembrie, preurile au crescut la alimente cu 0,5% i la mrfuri nealimentare cu 0,2%, tarifele serviciilor urcnd cu 0,6%.Cele mai mari creteri au fost nregistrate la legume (4,5%), ou (1,2%) i fructe (1%).Comparativ cu ianuarie 2014, alimentele s-au ieftinit cu 0,7%, dar produsele nealimentare au avut preuri mai mari cu 0,5%, iar tarifele cu 2,2%.In ceea ce priveste somajul, rata acestuia a fost in 2014 de 6,8%, in scadere fata de 2013 cand era de 7,1%, iar rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a crescut in 2014 fata de 2013 cu 0,9 puncte procentuale pana la 61,0%.Un fenomen ingrijorator, insa, este incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului: 59,7% dintre romanii aflati in somaj de peste sase luni erau tineri, in 2014, potrivit unui raport publicat vineri de INS.Statistica arata ca in judetul Botosani, la sfarsitul lunii octombrie, erau mai multi salariati care castigau mai multi bani, iar economia avea mai putini someri. Astfel, numarul salariatilor din judetul Botosani, la sfarsitul lunii octombrie 2014 a fost de 51.937 persoane, in crestere cu 704 persoane fata de octombrie 2013 si in crestere cu 68 persoane fata de septembrie 2014.Castigul salarial mediu brut in luna octombrie 2014 a fost de 1.688 lei/salariat, in crestere cu 18 lei fata de septembrie 2014 si cu 58 lei comparativ cu octombrie 2013. Castigul salarial mediu net a fost de 1.225 lei/salariat, in crestere cu 14 lei fata de septembrie 2014, si in crestere cu 38 lei comparativ cu octombrie 2013", se arata intr-o raportare a Directiei de Statistica. Din pacate, botosanenii au un salariu mediu brut cu 670 lei per salariat mai mic fata de media pe tara, iar castigul salarial mediu net mai mic cu 480 lei per salariat.

Rata anual a inflaiei n zona Euro, pe componente %

Rata omajului n Uniunea European

5.Opinia

Un nivel constant, fara fluctuatii al sectorului economic este pur utopic, in special pentru ca nu acesta este scopul. Cresterea si dezvoltarea economica, conducand la sporirea calitatii vietii, depind de aceasta stare de dezechilibru economic.Inflatia si somajul sunt doua fenomene economice prezente in orice societate, in liniile in care valorile lor nu depasesc un prag normal, raportat la nivel international, continental, mondial. O economie stabila implica nedepasirea acestui prag, oferind posibilitatea oamenilor sa aiba un trai decent si sa se poata bucura de locuri de munca bine platite si de cea mai mare parte a bunurilor de pe piata.

6.Bibliografie

http://www.ziare.com/articole/dezechilibre+economice http://ro.wikipedia.org/wiki/Infla%C8%9Bie http://www.referat.ro/referate_despre/echilibre_si_dezechilibre_economice_inflatia_si_somajul.html http://www.ziare.com/economie/macroeconomie/romania-in-randul-tarilor-din-ue-cu-dezechilibre-macroeconomice-onoare-vs-critici-1350174 http://www.asecib.ase.ro/Roman/am/cap6.pdf http://economiexiceconomictgmures.wikispaces.com/file/view/PREZENTARE+INFLATIA+-SOMAJUL.pdf