Eco Referat

67
1 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti FACULTATEA DE ENERGETICĂ UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI PromoĠia iulie 2014 Facultatea de Energetică Departamentul: Hidraulica,Masini Hidraulice si Ingineria Mediului Program de masterat: INGINERIA MEDIULUI IN ENERGETICA MS7 TEMA lucrării de disertaĠie a masterandului HORNEğ(TĂLÎNGĂ) L. RODICA PROTECTIA MEDIULUI IMPOTRIVA POLUARII CU HIDROCARBURI IN ZONA MARII NEAGRE SI A APELOR INTERIOARE . STUDII DE IMPACT SI DE CAZ. GESTIONAREA UNOR ASEMENEA SITUATII DE URGENTA Conducător ştiinĠific profesor: GRATIELA BRANZA Masterand:Hornet(Talinga)L.Rodica

Transcript of Eco Referat

Page 1: Eco Referat

1

UniversitateaăPOLITEHNICAădinăBucureşti

FACULTATEAăDEăENERGETIC;

UNIVERSITATEAăPOLITEHNICAăDINăBUCUREŞTI PromoYia iulie 2014

FacultateaădeăEnergetic<

Departamentul: Hidraulica,Masini Hidraulice si Ingineria Mediului

Program de masterat: INGINERIA MEDIULUI IN ENERGETICA MS7

TEMA

lucr<riiădeădisertaYieăaămasterandului

HORNEX(T;LÎNG;)ăL.ăRODICA

PROTECTIA MEDIULUI IMPOTRIVA POLUARII CU HIDROCARBURI IN ZONA MARII NEAGRE SI A APELOR INTERIOARE . STUDII DE IMPACT SI DE CAZ.

GESTIONAREA UNOR ASEMENEA SITUATII DE URGENTA

Conduc<torăştiinYificăprofesor:ăăăGRATIELAă BRANZA

Masterand:Hornet(Talinga)L.Rodica

Page 2: Eco Referat

2

CUPRINS:

1. Definirea conceptului privind poluare a apelor cu hidrocarburi......................................3

2. Factorii care favorizeaza producerea poluarii a apelor interioare si a Marii Negre.....12

3. Monitorizarea riscului generat de poluare a apelor .......................................................23

4. Masuri de interventie pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de poluare...29

5. Modalitati practice, concrete de coordonare a interventiei in astfel de situatii de urgenta. Studiuădeăcaz:ăscufundareaăimping<toruluiăDunafoldvar.....................................54

6.Concluzii.........................................................................................................................66

7.Bibliografie......................................................................................................................67

Page 3: Eco Referat

3

CAPITOLUL 1

DEFINIREA CONCEPTULUI PRIVIND POLUARE A APELOR CU HIDROCARBURI

1.1 – Poluarea apelor cu hidrocarburi

Poluareaămarin<ăcuăhidrocarburiăesteădefinit< asfel:ă “introducereaă înă sistemădeăsubstanYeă

sau fluxuri de energie cu efecte nocive asupra: -s<n<t<Yiiăoamenilor,ăfloreiăşiăfaunei; -provocarea de distrugeri ale resurselor biologice; -modificareaăcalit<Yiiăapei; -reducereaăactivit<YilorărecreaYionale.” Apa,ă înă general,ă constituieă ună mediuă foarteă sensibilă laă poluare,ă datorit<ă propriet<Yiloră saleă

fiziceă deă fluidă mobilă şiă dizolvantă ideal,ă peă deă oă parte,ă iară peă deă altaă datoritãă atributuluiă sauăbiologică deă suportă ală vieYii.ă Laă nivelă locală sauă laă scar<ă planetar<,ă rolulă eiă esteă determinantă înăstabilirea unor echilibre climaterice, geomorfologice, ecologice, etc.

DinăzoriiăexistenYeiăsale,ăomulăaătrasăfoloaseăbeneficeădeăpeăurmaăapei,ăm<rturieăst<ăîns<şiăistoriaăcivilizaYiei,ăap<rut<ăşiădezvoltat<ăde-a lungulăcursurilorădeăap<ăoriălaămalulăM<rii.

Înă câtevaămiiă deă ani,ăMareaăNeagr<ă aă devenită ună vastă câmpădeă activitateă uman<.ăDeă laănavigaYieă şiă pescuită laă exploatareaă resurseloră mineraleă şiă r<zboaie,ă deă laă turismă laă cercetareaăstiinYifica,ă Mareaă Neagr<ă suporta ast<ziă consecinYeleă avântuluiă tehnico-economică ală societ<Yiiăumane.

Dac<ă pân<ă nuă demult,ă raporturileă omuluiă cuă Mareaă Neagr<ă auă fostă relativă paşnice,ă înălimitele unui echilibru ecologic, în ultima vreme, aceste raporturi s-au deteriorat în sensul unei agresivitaYiăsporiteădinăparteaăomului.

Seă ştieă c<ă oriceă ecosistemă posed<ă oă capacitateă limitat<ă deă autoreglareă şiă deă ap<rareăîmpotriva unor factori perturbatori.

Odat<ădep<şiteăanumiteă limite,ăecosistemulă intr<ă intr-oă faz<ădeă instabilitate,ă înă interiorulă s<u petrecându-seă oă serieă deă modific<riă ireversibile,ă careă conducă înă final,ă fieă laă oă alt<ă stareă deăechilibruă (dac<ă factoriiăpeturbatoriă suntăconstanYi),ă fieă laădegradareaă complet<ă ăaăacestuiaă (dac<ăfactoriiăperturbatoriăscap<ădeăsubăcontrol).

In ceea ce privesteă ecosistemeleăM<riiăNegre,ă exist<ă zoneă puternică afectateă deă activit<Yiăumane,ă undeă seă inregistreaz<ă puterniceă dezechilibreă ecologiceă traduseă prină dispariYiaă unorăvieYuitoareă şiă înă modă specială aă unoră speciiă valoroaseă deă peşti,ă prină degradareaă Y<rmurilor, eutrofizarea apelor, etc.

Poluareaăapelorăîmbrac<ădiferiteăformeăşi,ălucruăfoarteăimportant,ănuăseădatoreaz<ăexclusivăactivit<YilorălegateădeăMareaăNeagr<. Contaminarea mediului care ne inconjoara cu anumite materiale care pericliteaza sanatatea oamenilor, nivelul calitativ al vietii sau modul de functionare natural al ecosistemelor poarta numele de poluare. Poluarea afecteaza apa, aerul si solul in aceeasi masura. Poluarea aerului se realizeaza in mare parte prin eliminarea hidrocarburilor obtinute din combustibili care nu s-au ars.

Page 4: Eco Referat

4

Prin poluarea apei intelegem modificarea de orice tip a compozitiei sau starii apelor, datorata activitatii nocive umane. Amestecurile lichide cele mai cunoscute de hidrocarburi sunt petrolul brut si titeiul.

Poluarea apei de hidrocarburi este datorata in principal activitatilor aferente industriei extractive de petrol. Fluidele receptionate de la platformele marine sunt procesate prin intermediul unor conducte de amestec. Acestea separa amestecul, stocheaza titeiul in rezervoare, care mai apoi este trimis spre rafinare.

Efecte ale procesului ce consta in poluarea apei de hidrocarburi sunt: gust si mirosul neplacut al apei, impiedicarea absorbtiei oxigenului la suprafata (autoepurarea), toxicitatea pe care acestea o au pentru flora si fauna acvatica, imposibilitatea utilizarii apei poluate la alimentarea instalatiilor de irigatie, agrement, etc.

Industria de extractie si prelucrare a gazelor naturale si petrolului aduce beneficii semnificative din punct de vedere economic, dar se constituie intr-o problema majora in ceea ce priveste poluarea apei de hidrocarburi. Aceste modificari care depasesc limitele permise pentru calitatea apelor provoaca regresia unor domenii precum agricultura si aduc mari prejudicii sanatatii oamenilor, animalelor si plantelor.

Cand un amestec de apa sarata si hidrocarburi ajunge intr-un parc colector, acesta este deversat in anumite separatoare, al caror rol este sa mentina apa sarata jos si hidrocarburile sus. Aceste separatoare sunt elementele esentiale cu care omul incearca sa combata poluarea apei de hidrocarburi.

Poluarea apei de hidrocarburi a mediului marin si a celui de coasta este cunoscuta sub numeleă deă „poluareă estetica”.ă Aceastaă constaă ină degradareaă peisajuluiă datorataă amplasarii necorespunzatoare a industriei extractive sau de orice alt tip intr-un biotop virgin sau mai putin modificat de om.

ConstrucYiileă hidrotehniceă deă peă apeleă interioare,ă aruncareaă inconştient<ă laă canală aă unorăsubstanYeă chimiceă (detergenYiă şiă uleiuri),ă deversareaă apeloră tehnologiceă neepurateă înă râuriă şiăcanaleăşiăpoluareaăcuăhidrocarburiăsuntăcâtevaăexempleăînăacestăsens.

Dintre multipleleăformeăaleăpolu<riiămarine,ăceaăcuăhidrocarburiădeYineăintâietateaăăatâtăăînăplană cantitativă ă câtă şiă înă plană perceptiv.ăVinaă principal<ă oă poart<ă activitateaă deă transportă navală(pesteă40ă%ădinătotal),ăfieăprinăsc<p<riăoperaYionale,ăfieăprinăaccidentele unor barje petroliere.

Peă loculă secundă seă situeaz<ă devers<rileă apeloră infestateă cuă hidrocarburiă proveniteă deă laăsp<lareaă santineloră navelor,ă deă laă reYeauaă deă canalizareă urban<,ă deă laă rafin<riiă sauă deă laă alteăcomplexe industriale. Aparent paradoxal, accidentele conductelor de transport produse petroliere şiă aă platformeloră deă exploatareă aă hidrocarburilor,ă dină Platformaă Continental<,ă suntă menYionateăabia pe locul al cincilea, responsabile cu doar un procent din cantitatea de petrol ce ajunge în mare.Cât despreăaspectulăvizibil,ăpoluareaăcuăhidrocarburiăesteăceaămaiăşocant<,ăcelăpuYinăpentruăopiniaăpublica.ăEsteăbinecunoscut<ăimagineaădramaticaăaăp<s<rilorămânjiteăcuăpetrol.

Existaăoămareădiversitateăaăfeluluiăînăcareăpoateăsaăaparaăşiăsaăevoluezeăpeăsuprafata M<riiăNegre o pelicula de titei.

Atatămetodeleăcată şiămijloaceleă trebuieă saă tinaă seamaădeăacesteăparticularitati,ănuădintr-o simplaădorintaădeăadaptabilitateă(fiecareiă situaYiiă sa-i corespunda o anumita metoda -lucru ideal- dar imposibil de realizat practic), ci dintr-oă cerintaă deă flexibilitateă (oă metodaă şiă mijloaceleăaferente sa fie utilizate intr-o paleta cat mai larga de situatii).

De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe

Page 5: Eco Referat

5

din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara larga, potrivit cerintelor.

Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a acestora.

Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles : rari sunt aceia care nu au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata : se stie ca anumite uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene.

Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea situatiei actuale. Masa substantelor poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu poluarea de maine.

Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe mare sau sa plonjeze pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta de penaj indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra apei. poluate de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea smulge din mediul lichid.

Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi,se constata o saracire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la disparitia oricarei forme de viata vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care inabusa fundul marii.

Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se intelege de la sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face ca pestii si testaceele sa devina necomestibile. Aceste maree negre aduc, fireste, un prejudiciu considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte costisitoare.

Hidrocarburile petroliere- compoziYieăşiăpropriet<Yi

Petrolulăesteăcombustibilulă celămaiă importantăală societ<Yiiă noastreădară şiă sursaăprincipal<ăpentruăproduşiăcaămaterialeăsinteticeăplastice,ăuleiuriă lubrifiante,ăbitumăetc.Petrolulăreprezint<ăunăpericol pentruămediuăacvaticădatorit<ăscurgerilorăînăoceaneădinătimpulătransportului,ăscurgeriăcareăseăridic<ăanualălaăcâtevaămilioaneădeătone/an.Oceaneleăauăfostăconsiderateămult<ăvremeăcaleaăceaămaiăuşoar<ădeădiluareăaărezidurilorăindustrialeăşiămunicipaleăcare s-auăşiădepozitatăînăeleă.

Constituenulă principală ală petroluluiă îlă reprezint<ă hidrocarburileă (50-90%) formate din n-alcani,ăalcaniăramificaYi,ăcicloalcaniă şiăhidrocarburiăaromaticeă(20%).ăOăparteădinăhidrocarburileăaromatice sunt din clasa PAH-urilor din careă benzopirenulă esteă preponderent.ăAlYiă constituenYiăsuntă compuşiă polariă ceă conYină heteroatomiă caăO,ăN,ă S.ă Compuşiiă sulfuluiă suntă numeroşiă caă deăexemplu: H2S, R-SH, R-S-RăşiăderivaYiă tiofenici.ăDintreăpropriet<Yileă fiziceăaleăpetroluluiăpentruămediu sunt importanteădensitateaămaiămic<ădecâtăunuăceăvaăfaceăcaăpataădeăpetrolăs<ăpluteascaălaăsuprafaYaă apeiă întinzându-seă peă suprafeYeămareă (grosimeaă stratuluiă deă petrolă peă ap<ă esteă deă 0,1ă

Page 6: Eco Referat

6

mm), solubilitateaă şiă volatilitatea.ă Petrolulă formeaz<ă cuă apaă emulsiiă :ă petrol/apaă şiăapa/petrol.Gustulăhidrocarburilorăpetroliereăesteăfoarteănepl<cutăpentruăfiinYaăuman<ă.

Toateă componenteleă YiYeiuluiă suntă biodegradabileă doară c<ă vitezeleă suntă foarteădiferite.AtâtăYiYeiulăcâtăşiăprodusulărafinatăconYinăoăvarietateădeăcompuşi toxici.ăCompuşiiăcuămasaămolecular<ă mic<ă nuă suntă foarteă periculoşiă pentruă ap<ă deoareceă seă evapor<ă foarteă repede.ăCompuşiiăcuămasaămolecular<ămareăsuntăpuYinăpericuloase.Ceiămaiăpericuloşiă suntăcompuşiiăcuămasaă molecular<ă medieă cumă ară fiă motorina.Pentruă apele portuare limita pentru hidrocarburi dizolvateănuătrebuieăs<ăexcead<ă0,03ăppm

Din punct de vedere al originii sursei poluante, aceasta poate fi localizata în cuprinsul M<riiăNegreă(spargereaăuneiăconducteăpetroliere,ăspalareaătancurilorăunuiăpetrliere, accident naval deăproportii,ăetc.),ălangaătarmă(barjaăesuata,ădevers<riăclandestineădeăsantinaăsauădeăreziduuri),ălaăgurile de varsare ale raurilor sau conductelor de canalizare urbana, pe plajele marine sau în solurile aferente plajelor marine.

Dupa amploare, poluarea poate lua forma unor incidente (pentru rezolvarea carora sunt suficienteă mijloaceă simpleă aflateă deă regulaă înă modă obligatoriuă înă dotareaă potenYialuluiă agentăpoluator), accidente (candăcantitateaădeversataădepasesteăposibilitaYileădeăacYiuneăa unei singure unitatiă deă combatereă aă polu<riiă dotateă corespunzator,ă necesitandă şiă interventiaă unoră alteă unitatiăsimilare) sau catastrofe (cand trebuie sa intre în functiune toate mijloacele existente în zona, inclusiv cele din dotarea tarilor riverane vecine sau ale altor companii straine, specializate).

Fig. 1.1 – Efectele poluarii cu hidrocarburi asupra pasarilor

Luptaăîmpotrivaăpolu<riiăcuăhidrocarburiăvizeaz<ădouaăobiectiveăstrategice: -protecYiaăecosistemelorămarine; -limitareaăconsecinYelorăşiădaunelor.

Page 7: Eco Referat

7

Primul dintreăeleăesteădeterminatădeănecesitateaăsalv<riiămediuluiăşiăînăspecialăaăresurselorăbiologice. Întrucâtă mediulă esteă perturbată ă nuă numaiă peă durataă polu<rii,ă problemaă seă extindeă şiădupaăînl<turareaăcauzelorăcareăauăprodusăpoluarea,ăpentru refacerea echilibrului biologic.

Cel de-al doilea obiectiv,ăareăscopăreducerea,ăpân<ălaăeliminare,ăatâtă ăaădaunelorădirecte,ăcâtăşiăalăconsecinYelorăulterioareăaleăunuiăaccidentădeăpoluare.ă

Caă dauneă directe,ă seă menYioneaz<ă celeă economice:ă pierderiă deă produs, perturbarea circulaYieiă fluvialeă şiă aă turismuluiă înă zon<,ă compromitereaă pescuitului,ă afectareaă unoră instalaYiiăindustrialeă(nave,ă instalaYiiăportuare),ăplataăunorăamenziăşiădesp<gubiri,ăprecumăşiăceleăecologiceăpe termen scurt (afectarea unor indivizi sau specii).

Dintreă consecinYe,ă maiă importanteă suntă celeă socialeă (s<n<tateaă public<,ă şoculă opinieiăpublice,ă peturbareaă unoră activitaYi),ă celeă politiceă (interne,ă darămaiă alesă externe),ă precumă şiă celeăecologiceă peă termenă lungă (rupereaă unoră lanYuriă trofice,ă diminuareaă numeric<ă aă unoră speciiă sauăgeneraYii,ămodific<riămetabolice,ăetc.).ăă

Factoriiă hidrometereologici:ă vanturile,ă valurile,ă curentii,ă stareaă atmosferica,ă auă şiă eiă ună rolădeterminantăasupraămetodelorăşiămijloacelorădeăinterventie.ă

Daca mai adaugamăşiăcircumstanYeleăparticulareăaleăfiecaruiăaccidentădeăpoluareă(deăexemplu,ădacaă esteă insotită sauă nuă deă incendiu,ă dacaă amenintaă zoneă specialeă sauă instalaYiiă industrialeă deăimportantaădeosebitaăetc.),ăprecumăşiăfaptulăcaătoateăceleădeămaiăsusăsuntăvariabile în timp, vom intelegeămaiăusorădeăceăexistaăaceastaămareădiversitateădeămetodeăşiămijloaceădeăinterventie.

1.2.- Clasificarea produselor petroliere

Petrolulă esteă ună amestecă deă hidrocarburiă (gazoaseă şiă solideă dizolvateă înă hidrocarburiă

lichide),ă aă c<roră compoziYieă poateă variaă deă laă ună z<c<mântă laă altul,ă sauă înă cadrulă aceluiaşiăz<c<mântălaădiferiteămomenteăşiăadâncimiăpentruăunăanumităforaj.ăAreăînăcompoziYiaăsaăpeălâng<ăhidrocarburiă (înă procenteă semnificative)ă şiă alYiă diferiYiă compuşiă organiciă înă proporYii mici, ce conYinăN2, S, 02,ăprecumăşiămetaleăgreleă(Fe,ăNi,ăV,ăCr)ă(Overstreetă&ăGalt, 1995).

Petrolurileă variaz<ă dup<ă naturaă hidrocarburiloră (hidrocarburiă parafinice,ă naftenice,ăaromaticeăetc),ădup<ăcompuşiiă cuăsulf,ă azotă şiădup<ăs<rurileădiferitelorămetale cu acizii organici careăintr<ăînăcomponenYaălor.

Hidrocarburile existenteăînăpetrolă facăparteădinăurm<toareleăclase:ăhidrocarburi saturate (aciclice şi ciclice) şi hidrocarburi aromatice (Fig.II.1).ă Petrolulă nuă conYineă hidrocarburiănesaturate (acestea potăap<reaăîns<ăînăuneleăproduseădeăcracare).

a) Alcanii (parafinele) (CnH2n+2) suntă hidrocarburiă saturateă aciclice,ă ceă seă g<sescă înăproporYiaăceaămaiămareă înăpetrol,ă cuăprec<dereă înă fracYiunileăuşoareă (metană - CH4, etan - C2H6, propan - C3H8).ăSuntăcompuşiăinerYiădinăpunctădeăvedereăchimică(parum affinis ţăafinitateăredus<)ăşiă seă caracterizeaz<ă prină aceeaă c<ă auă toYiă atomiiă deă Că dispuşiă înă cateneă deschiseă liniareă sauăramificate.ă Eleă potă existaă înă toateă st<rileă deă agregare:ă gazoas<,ă lichid<,ă solid<ă şiă semi-solid<ă(gelatin<),ă înăfuncYieădeănum<rulăatomilorădeăcarbonăpeăcare-lăposed<ă(Overstreetă&ăGalt,ă1995).ăAstfel,ă gazeleă deă sond<ă suntă alc<tuiteă aproapeă numaiă dină alcaniă inferiori,ă careă seă g<sescăamestecaYiă înă z<c<mântă (adeseoriă eiă erupă dină p<mântă formândă gazeă naturale).ă Înă fracYiunileă cuăpuncteă deă fierbereă maiă înalteă (fracYiuniă medii),ă proporYiaă deă alcaniă scade.ă Parafinaă careă esteăformat<ă dină alcaniă cuă ună num<ră mareă deă atomiă deă carbonă (pesteă 16),ă seă g<seşteă înă proporYiiăridicateăînăfracYiunileăde ulei.

b) Cicloalcanii (naftenele) (CnH2n) suntă hidrocarburiă saturateă ciclice,ă ceă seă g<sescă deăasemeneaăînăproporYieămareăşiăsuntăcaracterizateăprinăaceeaăc<ăatomiiădeăCăsuntădispuşiă înăform<ăcircular<,ăpeăunulăsauămaiămulteăineleă(ex.ăciclopentană - C5H10, ciclohexan - C6H12). În petroluri exist<ă numaiă nafteneă cuă cicluriă deă C5 şiă C6.ă înă fracYiunileă inferioareă seă g<sescă derivaYiă aiă

Page 8: Eco Referat

8

ciclopentanuluiăşiăciclohexanului,ăiarăînăfracYiunileăsuperioareăsuntăprezenteănafteneăpolicicliceăcuă2-6ăcicluri,ăînăaleăc<ror moleculeăseăg<sescăşiăcateneăalchilice.ăSeăcaracterizeaz<ăprinărezistenY<ăşiădensitateăuşorămaiăridicat<ădecâtăaăparafinelor,ălaăaceeaşiătemperatur<ădeăfierbere.

c) Hidrocarburile aromatice (arene) seă g<sescă înă proporYieă maiă redus<ă decâtă celelalteăhidrocarburi.ăEleăauălaăbaz<ăinelulăclasicăalăbenzenuluiă(cuă6ăatomiădeăC).ăTotuşi,ăproporYiaălorăînăpetrolăvariaz<ă înă limiteă foareă largi.ăAstfel,ă înă fracYiunileăuşoareăseăg<sescă înăproporYieădeă4-20% hidrocarburiă aromaticeă monociclice;ă înă fracYiunileă careă fierbă pesteă 200ă °C,ă creşteă conYinutulă înăcompuşiă cuă maiă multeă nucleeă aromatice.ă Cuă câtă conYinutulă înă hidrocarburiă aromaticeă dinăfracYiunileăgreleăesteămaiămare,ăcuăatâtăpetrolulărespectivăconYineămaiămultăasfalt.

Fig. 1.2. - Clasificarea hidrocarburilor

Ca oă caracteristic<ă aşaă zisă "pozitiv<"ă aă tipuriloră deă petroluriă esteă aceeaă c<ă înă general,ăcantit<Yileă deă hidrocarburiă aromatice,ă considerateă cancerigeneă prezenteă înă produseleă petroliereăsuntărelativămaiămiciădecâtăcantit<Yileădeăparafineăsauănaftene.

Dintre celelalteă claseă deă substanYeă organiceă careă seă g<sescă înă petrol,ă seă menYioneaz<ăcompuşii cu oxigen: aciziăgraşi,ăaciziănafteniciăşiăfenoli,ăcareăimprim<ăpetroluluiăcaracterulăacid,ăcompuşii cu sulf: hidrogenă sulfurat,ă mercaptaniă etc.ă ceă imprim<ă petroluluiă mirosă nepl<cut,ăpropriet<Yiăcorosiveăşiăgustă„acru"ăsauă„dulce"ă(ex.ăpetrolulăbrutăextrasădinăKuwaităesteăconsiderată„acru"ă deoareceă areăună conYinută deăSă aproximativă deă 10ăoriămaiămareă decâtă petrolul extras din Louisianaădeăsud,ăcareăesteăconsiderată„dulce"),ăcompuşii cu azot, care au caracter bazic, diferite substanţe organice cu stuctură complexă conYinândă O2.ă Să şiă uneoriă N2, denumite răşini şiăasfaltene.

Răşinile (compuşiăcuăstructuriăpolare)ăseăcaracterizeaz<ăprinăgreut<Yiămoleculareăridicate,ăiar asfaltenele suntă definiteă maiă multă înă termeniiă solubifit<Yiiă lor,ă decâtă aiă compoziYiei.ă Astfel,ăsuntăsolubileăînăsolvenYiăaromaticiăşiăinsolubileăînăslovenYiăalcani.ăUrm<rindăaceast<ăideeăseăpoateăconsideraădespreăcomportamentulă fizicăalăpetrolurilorăc<ăpoateădepindeăprintreăalteleădeăraportulădintreăconcentraYiileăaromaticăşiăalcani.

Cerurile de petrol (componenteă parafiniceă aleă petrolurilor,ă cuă greut<Yiă moleculareă maiăridicate,ăceăseăg<sescăsubăform<ăcristalin<ăcândăpetrolulăseăafl<ăsubăpunctulădeăpicurare)ăîmpreun<ăcu răşinile şiăasfaltenele suntă considerateă deă uniiă cercet<toriă componenteă cheieă înă procesulă deăemulsificareă (prină careă oă cantitateă deă ap<ă subă formaădeă pic<turiă foarteămiciă suntă încorporateă în petrolulă deversat)ă deoareceă auă demonstrată necesitateaă surfactanYiloră şiă aă particuleloră solideăcoloidaleălaăinterfaYaăpetrolă- ap<.

PrezenYaă acestoră claseă deă substanYeă organiceă esteă important<ă şiă pentruă faptulă c<ă fracYiileănearomatice sunt în general mai solubileăşiădeăceleămaiămulteăoriămaiătoxiceădecâtăhidrocarburile,ă

Page 9: Eco Referat

9

aspectă foarteă importantă înă cazulă devers<riloră deă petrolă înă apeă dulci,ă undeă capacitateaă deă diluYieăpoateăfiărestricYionat<,ăiarădispersiaăînăcoloana deăap<,ăpoateăafectaăalimentareaăcuăap<ăpotabil<ăşiămenajer<.ăReferitoră laă toxicitate,ă înă uneleă cazuri,ă pentruăorganismeleă acvatice,ă aceastaă esteămaiăridicat<ă înă apeleă dulci,ă decâtă înă celeă s<rate,ă datorit<ă descreşteriiă capacit<Yiiă deă menYinereă aăechilibrului osmotic.

Tipurile de petroluri se pot clasificaă dup<ă compoziYiaă chimic<,ă dară şiă înă funcYieă deăcaracteristicile fizico-chimice primare necesare într-oăprim<ăfaz<ăaăprocesuluiădeăremediere.

Astfel, pe baza compoziţiei chimice, respectivă aă predomin<riiă unoră categoriiă deăhidrocarburi, petrolurile au fost clasificate simplu în 3 tipuri (Beral & Zapan; 1973):

1. Petrol parafinos caracterizată prină procentulămaiă ridicată înă alcaniă (pân<ă laă 78%),ă cumă

sunt în general petrolurile americane 2. Petrol asfaltos, caracterizat prin procentul mare de hidrocarburi aromatice (în

fracYiunileăuşoare)ăcâtăşiădeăsubstanYeăasfaltoase,ăcumăsuntăpetrolurileădinăCaucaz; 3. Petrol de tip intermediar, caracterizat prin procentul mare fie de cicloalcani fie de

alcaniăşiăhidrocarburiăaromatice. În nici un tip de petrol brut nu s-auă identificată hidrocarburiă nesaturate.ă CompoziYiaă

elementar<ăaăYiYeiuluiăvariaz<ăpuYin,ăînăjurulăunorăvaloriămediiădeăordinul:ăCăţă85ă- 86 %, H = 11 - 13 %, O = 0,4-2 %, N = 0,2 - 0,6 %, S = 0,05 - 0,2ă%ăşiă înăfuncYieădeătipulăpetroluluiăşiăYaraădeăorigineăprocentulăhidrocarburilorăvariaz<ădup<ăcumăseăpoateăobservaăînătabelulăII.1.

Industriaă petrolier<ă caracterizeaz<ă adeseaă YiYeiurileă înă funcYieă deă sursaă geografic<ă (YiYeiăRomânia,ăYiYeiăKuweit,ăYiYeiăAlaska,ăVenezuelaăetc),ădeoareceăauăpropriet<Yiăunice, specifice zonei geograficeăputândăvariaădeălaăfluidăuşorăvolatil,ălaăsemisolid.

Oă astfelă deă clasificareă aă tipuriloră deă petrolă înă funcYieă deă sursaă geografic<ă nuă ară fiăfolositoareăpentruăremediereaăsituaYiilorăaccidentale,ădeoareceăprimeleăobservaYiiăsunt toxicitatea, stareaăfizic<ăşiămodificarileăceăaparăinătimpăsubăinfluentaăparametrilorăatmosferici.

Tabelul 1.1 CompoziYiaămedieăaăYiYeiuluiă(Albu&Brezeanu, 1974)

Tipul petrolului

Hidrocarburi [%]

Xaraădeăorigine Alcani

(Parafine) Cicloalcani (Naftene)

Arene (Hidrocarburi Aromatice)

Parafinos 46-61 22-32 15-25 USA (Pennsylvania,

California), Venezuela Neparafinos 15-26 61-76 8-13 Rusia, Ucraina, Belarus

Semiparafinos 42-45 38-39 16-29 Kuweit, Iran, România

Semiasfaltos 27-35 36-47 26-32 USA (Texas),

Mexic, România

Asfaltos 0-8 57-58 25-40 Indonezia,

India, Japonia

Page 10: Eco Referat

10

Deăaceea,ăpentruăscenariulădeăr<spuns,ăseăconsider<ăaăfiămaiăutil<ăurm<toareaăclasificare: ClasaăA:ăPetroluriăvolatileăuşoare Aceste petroluri sunt foarte fluide, adesea limpezi,ăseăîmpr<ştieărapidăpeăsuprafeYeăsolideă

sauă ap<,ă auă ună puternică miros,ă vitez<ă deă evaporareă mareă şiă deă obiceiă inflamabile.ă Penetreaz<ăsuprafeYeă poroaseă precumă n<molă şiă nisipă şiă potă persistaă înă rocaă deă baz<,ă nuă tindă s<ă adereă laăsuprafeYe,ă iară sp<lareaăcuăap<,ă înăgeneral,ă leă îndep<rteaz<.ăPotăaveaăunăgradă ridicatădeătoxicitateăpentruă oameni,ă peştiă şiă alteă organismeă biologice.ă înă aceast<ă clas<ă potă fiă incluseă multeă dinăproduseleărafinateăşiămulteădinăYiYeiurileăuşoareădeăcalitateăridicat<.

Clasa B: Petroluri nevâscoase AcesteăpetroluriăauăoăcomponenYaăceroas<ăsauăuleioas<.ăAuătoxicitateămaiăredus<ăşiăader<ă

maiăbineă laă suprafeYeădecâtăceleădinăclasaăA,ădeşiăpotăfiă îndep<rtateădeăpeăsuprafeYeăprinăsp<lareăintens<.ă Laă temperaturiă ridicate,ă auă tendinYaă s<ă penetrezeă substrateleă poroaseă extinseă şiă potăpersista.ăEvaporareaă fracYiiloră volatileă poateă conduceă laă reziduuriă deă clas<ăCă sauăD.ă înă aceast<ăclas<ăseăîncadreaz<ăparafineleămediiăpân<ălaăgrele.

Clasa C: Petroluri grele, vâscoase Sunt caracterizate prin vâscozitate,ălipicioaseăsauăsmoloase,ăbruneăsauănegre.ăSp<lareaăcuă

ap<ă nuă leă îndep<rteaz<ă imediată deă peă suprafeYe,ă îns<ă eleă niciă nuă p<trundă uşoră înă suprafeYeleăporoase.ăDensitateaăacestorăpetroluriăpoateăfiăapropiat<ădeăceaăaăapei,ăfaptăpentruăcareăadesea,ăele seăscufund<.ăInfluenYaăatmosfereiăsauăevaporareaăfracYiilorăvolatileăpoateăproduceăpetroluriăsolideăsauăsmoloaseădinăclasaăD.ăToxicitateaăesteă sc<zut<,ădarăp<s<rileăpotă fiă asfixiateă sauă înecateăprinăcontaminare.ăAiciăsuntăincluseăpetroluriărezidualeăşiăYiYeiurileămediiăşiăgrele.

Clasa D: Petroluri solide Sunt relativ ne-toxice,ănuăpenetreaz<ăsubstrateleăpororaseăşiăsuntădeăobiceiănegreăsauăbrună

închisă colorate.ă Cândă seă înc<lzesc,ă seă potă topiă şiă acoperiă suprafeYeleă ceă devină foarteă greuă deăcur<Yat.ăDinăaceast<ăclas<ă facăparteăpetrolurileă reziduale,ă YiYeiurileăgrele,ăuneleăparafineă înalteă şiăcâteva petroluri degradate.

Aceast<ă clasificareă esteă dinamic<ă pentruă petrolurileă deversateă supuseă acYiuniiă condiYiiloră

atmosfericeă şiă temperaturiiă apeiă datorit<ă influenYeiă comportamentuluiă YiYeiuluiă şiă aă produselorăpetroliereă rafinateă înămediu.ăDeă exemplu,ă prină evaporareaă fracYiiloră volatileă aleă petrolurîloră dinăclasaăB,ăpotădeveniăpetroluriădeăclas<ăC.ăDac<ăapareăoăsemnificativ<ăsc<dereădeătemperatur<ă(deăex. noaptea), petrolulădeăclas<ăCăseăpoateăsolidificaăşiătransformaăînăpetrolădeăclas<ăD.ăOăînc<lzireăpoateătransformaăpetrolurileădeăclas<ăDăînăpetroluriădeăclas<ăC.

Oăclasificareămaiăcomplex<ăceăcuprindeăşiăproduseleăpetroliereărafinate,ăconformăcolecYieiă

STAS a produseloră petroliereă româneştiă (Bibliotecaă Standardiz<rii,ă 1977)ă esteă schematizat<ă înăFig.1.3.

ÎnăRomâniaăpredomin<ăpetrolurileăparafino-nafteno-aromaticeă (52%),ăc<roraă leăurmeaz<,ăînăordineaă frecvenYei,ăpetroluriieăparafino-naftenice (37%), nafteno-aromatice (8%)ăşiăparafiniceă(3%).

Caracteristicaă petroluriloră româneştiă const<ă înă abundenYaă compuşiloră aromatici,ă cuăprec<dereă înă fracYiunileă inferioare,ă faptă pentruă careă benzineleă româneştiă conYină 10-20%

Page 11: Eco Referat

11

hidrocarburi aromatice. De asemenea, caracteristic este conYinutulăfoarteăredusădeăasfalteneăşiădeăcompuşiăcuăsulf.

Fig. 1.3. Clasificareaăproduselorăpetroliereăromâneşti

Produse

petroliere

Gaze

combustibile

Unsori

consistente

Produse speciale

şi produse diverse

Bitumuri

şi emulsii de bitum

Produse

petroliere albe

Uleiuri

minerale si

aditivi

Page 12: Eco Referat

12

CAPITOLUL 2 FACTORII CARE FAVORIZEAZ ; PRODUCEREA POLU;RII A

APELOR INTERIOARE ŞI A M ;RII NEGRE.

Num<rulăaccidentelorăsoldateăcuădevers<riădeăproduseăpetroliereădeăpesteă700ătăînădecursulă

ultimiloră25ădeăaniăesteăf<cutăcunoscutădeămaiămulteăpublicaYiiărenumite.ăAnalizaăacestorăstatisticiăindic<ăfaptulăc<,ădinăanulă1960ăşiăpân<ăast<zi,ăînăapeleăm<rilorăşiăoceanelorălumiiăs-au deversat în totalăaproximativă5500000ătădeăpetrolă(Vieites,ăşa.,ă2004).ăÎns<,ătotădinăacesteădate,ăseăpoateătrageăşiă oă concluzieă pozitiv<ă evidenYiat<ă prină sc<dereaă num<ruluiă acestoră accidenteă laă nivelămondial,ăfaptădatoratăstrategiilor,ăreglement<rilorăşiătratatelor aplicate.

Dateleă furnizateădeăsurseăinternaYionaleăarat<ăc<,ăpeăplanăglobal,ănum<rulăaccidentelorăcuăhidrocarburiăproduseădeănaveămaritimeăaăsc<zutăcuă60%ăînăultimiiă25ădeăani.ă(Ornitz,ăBăEăChamp,ăM.A.,ă 2002).ăUneleă estim<riă preliminareă f<cuteă pentruă anulă 1999,ă indic<ă faptulă c<ă volumulă deăpetrolă deversată (puYină pesteă 38ă t)ă poateă fiă comparabilă cuă celă deă 109000ă tă dină 1998.ă Şiă deşiăcantitateaă deversat<ă esteă considerabilă maiă mic<ă înă 1999ă faY<ă deă 1998,ă ună studiuă recentă asupraăacestuiăfaptăarat<ăc<ăoăparte din aceste accidente din 1999, s-au produs în zone sensibile din punct de vedere ecologic în perioade nepotrivite, precum timpul reproducerii. Spre exemplu, accidentul produs în golful Biscay, asupra cargobotului maltez Erika a cauzat pe coasta de vest a FranYeiăpagubeăserioaseăasupraăp<s<rilor,ădatorit<ăperioadeiăînăcareăs-a produs.

FederaYiaă InternaYional<ă aă Polu<riiă produseă deă Proprietariiă deă Petroliereă (ITOPF) a întocmită oă baz<ă deă dateă aă petrolierelor,ă transportoareloră şiă barjeloră înc<ă dină 1970,ă ceă acoper<ăaccidenteleăproduseăpeăapeleădeăsuprafaY<,ăconformăc<reia,ăsc<dereaădevers<rilorădeăhidrocarburiămenYionat<ăanteriorăesteăevidenYiat<ăprin:

- Numărul deversărilor majore (deă pesteă 700ă t):ă esteă înă descreştereă dup<ă cumă seă poateăobservaăşiădinăFig.I.1.ăLaăsfârşitulăaniloră '80ămediaădevers<rilorămasiveăaăsc<zutădeăaproximativătreiăoriăfaY<ădeăceaăatestat<ăînădecadaăprecedent<.ăDină'70ăpân<ăînă'79ăcândăs-a înregistrat o medie deă25,4ădevers<ri/an,ăcomparativăcuăperioadaă1980ă - 1989ăcândămediaădeterminat<ăa fost de 9,3 devers<riămajore/an.ăDină2000ă - 2009,ăfiguraăarat<ăc<ădescreştereaăatingeăvaloareaămedieădeă3,3ădevers<ri/an;

- Cantitatea deversată: mareaămajoritateăaădevers<riloră suntădeă subă7ăt,ă faptăpentruăcareăsuntăconsiderateădevers<riăminor<.ăDateleăsuntăincompleteăpentruăacestătipădeădevers<ri,ăînăschimbăpentruăceleăcareădep<şescă7ătăsuntădisponibile,ăiarăcomparaYiileăarat<ăreducereaăcantit<Yiiădeăpetrolădeversat.ă Dup<ă cumă seă poateă observaă şiă dină Fig.2.1 în anul 1970 au fost deversate 330000 t comparativă cuă 1998,ă perioad<ă înă careă s-auă înregistrată 13000ă t.ăEsteă dificilă deă apreciată faptulă c<ăreducereaăap<rut<ăseăpoateădatoraăregulamentelor/strategiilorădeăprevenireăpeăperioadaărespectiv<,ădatorit<ă unuiaă dintreă accidenteleă produseă înă aceast<ă perioad<,ă care poate schimba datele. Spre exemplu în perioada 1990 - 1999ă auă fostă 358ă deă devers<riă pesteă 7ă t,ă totalizândă 1138000ă t,ă iară830000ă tă (73%)ă auă fostă deversateă numaiă înă 10ă accidenteă (adic<ă doară subă 3%).ă Reprezent<rileă

Page 13: Eco Referat

13

pentru un anumit an pot fi deci serios deformate de un singur accident major (ex. 1979 - Atlantic Empress – 287000 t, 1983 - Castillo de Bellver – 252000ătăşiă1991ă– ABT Summer – 260000 t).

Fig. 2.1 - Num<rulădevers<rilorădeăpesteă700ătăproduseălaănivelulăglobalăînăperioadaă1970ă– 2009

(adaptat<ădup<ăhttp://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)

Fig. 2.2 - Volumul de petrol deversat la nivel global în perioada 1970 – 2009

(adaptat<ădup<ăhttp://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)

În viitor, statisticile deversarilor de hidrocarburi pot fi serios influentate de urmatorii factori:ă creştereaă populaYieiă şiă aă consumuluiă globală corespunz<toră deă petrol,ă îmb<trânireaă floteiăglobale precumăşiăcreştereaătraficuluiăvaselorăprinăaceleaşiăpuncteădeăsufocare.

Page 14: Eco Referat

14

Protejarea, modernizarea navelor (sau alternative echivalente) sunt obiective de viitor. Realitateaă neschimbat<ă aă acestoră factoriă sugereaz<ă necesitateaă creşteriiă vigilenYei,ă continuareaăacYiuniiădeăprevenireăincipient<ăaăaccidentelorănuănumaiăatunciăcândăpetrolulăesteădeversatăprecumăşiăîmbun<t<Yireaăcapacit<Yiiădeăr<spunsăprinăintegrareaătehnologiilorăşiăştiinYei.

TrebuieămenYionatăfaptulăc<ăvolumulăpetroluluiădeversatăreprezentată înă figuriăseărefer<ă laătot petrolul deversat, ce-lăincludeăşiăpeăcelăpierdutăînămediu,ărespectivăcelăarsăsauăr<masăpeăfundulăvaselor.

Tabelul 2.1 FrecvenYaăaccidentelorăproduse

la nivel global in functie de cauzele producerii (http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)

< 7 tone >7ăşiă>700ătone >700 tone Total

Operatiuni Înc<rc<ri/desc<rc<ri 3155 383 36 3574

Depozitare 560 32 0 592 AlteăoperaYiuni 1221 62 5 1288

Total 4936 477 41 5454 Accidente

Coliziuni 176 334 129 639 Ancoc<ri 236 265 161 662

Sp<rturiăaleăfuselajului 205 57 55 317 Echipamente defecte 206 39 4 249

Focăşiăexplozii 87 33 32 152 Total 910 728 381 2019

Alte cauze Alte cauze 1983 44 22 2049

Total 1983 44 22 2049 TOTAL GENERAL 7829 1249 444 9522

Seăconstat<ăaşadarăcaămulteăincidenteăsuntăproduseăprinăoperaYiuniădeărutin<ădeăînc<rcare-

desc<rcareăşiădepozitare,ăcareăaparănormalăînăporturiăsauălaăterminaleleădeăpetrolăşiăc<ămajoritateaăincidentelorăsuntămiciă(Ţ7ătone)ăceeaăceăreprezint<ă88%,ăînăceeaăceăpriveşteăaccidentele, num<rulăaceloraăproveniteădinăcoliziuniăşiăancor<riăesteăsemnificativămaiămareă faY<ădeăcelăalădevers<rilorăproveniteădinăsp<rturiăaleăfuselajului,ăfocăşiăexploziiăsauăechipamenteădefecte,ăşiăseăpoateăspuneăc<ăîn procent de 86% incidenteleă dină aceastaă categorieă reprezint<ă cauzeleă devers<riloră majoreă (deăpeste 700 tone).

Majoritateaă accidenteloră cuă petrolă soldateă cuă devers<riă subă 7ă toneă s-au produs la nivel globalăcaăurmareăaăînc<rc<riloră- desc<rc<riloră(40,3%).

Page 15: Eco Referat

15

Fig.2.3 Reprezentareaăgrafic<ăaăpolu<rilorăaccidentaleăcuăpetrolăproduseăpeăplanămondialăinăperioadaă1970ă

– 2009 (< 7 t) (adaptat<ădup<ăhttp://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)

Fig.2.4 Reprezentareaăgrafic<ăaăpolu<rilorăaccidentaleăcuăpetrolăproduseăpeăplanămondialăinăperioadaă1970ă– 2009 (> 7 t si < 700 t)

(adaptat<ădup<ăhttp://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)

Page 16: Eco Referat

16

Fig. 2.5 - Reprezentareaăgrafic<ăaăpolu<rilorăaccidentaleăcuăpetrolăproduseăpe plan mondial in perioada 1970 – 2009 ( > 700 t )

(adaptat<ădup<ăhttp://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)

În tabelul 2.2ăseăprezint<ăo clasificare a celor mai mari accidente (din punct de vedere al cantit<Yiiădeversate)ăproduseăînălume,ăîncepândăcuăanulă1967.

Tabelul 2.2

Topul celor mai mari 20 accidente cu petrol produse în lume în perioada 1967 – 2009 (adaptat<ădup<ă

http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)

Nr. crt.

Numele navei Anul LocaYia

Volumul de petrol deversat x 103 [t]

1. Atlantic Empress 1979 Tobago, Indiile de Vest 287

2. ABT Summer 1991 1300 km de Angola 260

3. Castillo de

Bellver 1983 Saldanha Bay, Africa de Sud 252

Page 17: Eco Referat

17

Nr. crt.

Numele navei Anul LocaYia

Volumul de petrol deversat x 103 [t]

4. Amoco Cadiz 1978 OffăBrittany,ăFranYa 223

5. Haven 1991 Genoa, Italia 144

6. Odyssey 1988 1300ăkmădeăNouaăScoYie,ăCanada 132

7. Torrey Canyon 1967 Insulele Scilly, Marea Britanie 119

8. Sea Star 1972 Golful Oman 115

9. Irenes Serenade 1980 Golful Navarino, Grecia 100

10. Urquiola 1976 La Coruna, Spania 100

11. Hawaiian Patriot 1977 500 km de Honolulu 95

12. Independenta 1979 Bosfor, Turcia 95

13. Jakob Maersk 1975 Porto, Portugalia 88

14. Braer 1993 Insulele Shetland, Marea Britanie 85

15. Khark 5 1989 200ăkmădeăcoastaăAtlantic<ăaă

Morocului 80

16. Aegean Sea 1992 La Coruna, Spania 74

17. Sea Empress 1996 Milford Haven, Marea Britanie 72

18. Nova 1985 Insula Kharg, Golful Iranului 70

19. Katina P 1992 Maputo, Mozambic 66,7

20. Prestige 2002 Galicia, Spania 63

35. Exxon Valdez 1989 Prince William Sound, Alaska,

USA 37

Oăparteădinăacesteă incidente,ă înăciudaăm<rimiiă lor,ăauăavută impactăminor,ăsauănuăauăavută

delocă impactă asupraămediului,ă avândă înă vedereă c<ă petrolulă nuă aă ajunsă înă apropiereaă Y<rmurilor,ăfapt pentru care unele din acestea nu sunt cunoscute publicului larg, spre deosebire de accidentul produs cu vasul ,,Exxon Valdez”,ăcareădeşiăs-a situat pe locul 35 în topul celor mai mari volume deăYiYeiădeversate,ăînăceeaăceăpriveşteăpagubele produseăşiăpopularizareaăaăfostăprintreăprimele. PoluareaăînăzonaăM<riiăNegre

Înăfiecareăan,ăDun<reaădeverseaz<ăînăMareaăNeagraă280ădeătoneădeăcadmiu,ă60ădeătoneădeămercur, 4.500 de tone de plumb, 6.000 de tone de zinc, 1.000 de tone de crom si 50.000 de tone deăhidrocarburi.ăAlteăapeăcareăseăvars<ăînăMareaăNeagr<ă– Nipru, Nistru, Don,ăKubanăşiăalteleă– deverseaz<ămiiădeătoneădeăcadmiu,ăcupru,ăplumb,ăzinc,ănitraYiăşiăfosfor.ăCongresulăputerilorălocaleăşiăregionaleăaleăConsiliuluiăEuropeiăvorăs<ăinstituieăoăEuroregiuneăaăM<riiăNegre,ăceeaăceăarătrebuiă

Page 18: Eco Referat

18

s<ă favorizezeă dezvoltareaă durabil<ă aă regiunii.ă Uniuneaă European<ă dezvolt<ă peă deă altaă parteăiniYiativaăSinergiaăM<riiăNegre,ăcareăpriveşteă întreăalteleăproiecteădeămediu,ăpoliticaămaritim<ăşiăpescuităşiăcareăseăbazeaz<ăînăspecialăpeăcooperareaătransfrontalier<.ă Celeă şaseă stateă riveraneăM<riiăNegreă auă ratificată înă 1992ă oă convenYieă pentruă protejareaăacesteia,ăcareăvizeaz<ăunăcontrolămaiă eficientăală resurseloră sale.ă Înăceeaăceăpriveşteăpoluareaăcuăpetrolăşiăhidrocarburiă,ăseăpoateăspuneăcaăanalizeleăf<cuteăauădemonstratăexistentaăunor scurgeri de petrolă înăapeleăm<riiăproveniteădeălaăY<rileăsituateăde-aălungulăcoasteiăm<rii,ăcamă57.400ătone.ăÎnăplusă ,ăscurgerileăaccidentaleădeăparticuleădeăpetrolă ,ăprovinăşiădeă laădeversareaăfluviuluiăDun<reaăaducând un total de 110.840 tone/an. Trebuieă specificată îns<ă c<ă înă ultimiiă aniă s-a observat o tendinY<ădeăsc<dereăaăniveluluiăpoluareăînăsedimenteleămarineă.Înăciudaăfaptuluiăc<ătendinYeleăsuntăînăsc<dereă,ăpoluareaăcuăpetrolădinăMareaăNeagr<ă,ăesteăînăcontinuareăprincipalaăpreocupareăpentruăc<ă aă crescut riscul accidentelor pentru tancurile care transporta petrol.Cheltuielile de transport rezultate în urma transportului de petrol din Asia Mijlocie catre Azerbaijan sunt destul de ridicate,ădeăasemeneaăGeorgiaătransport<ăcantit<Yiămariădeăpetrolăşiăalte hidrocarburi , iar riscurile deăcontaminareăaăapeiăseărefer<ălaăeventualeleăaccidenteăsauăpoluareaăcuăpulberiădeăgaze.

Numeroase accidente au loc în timpul acestor tranporturi, de exemplu 16 accidente au fost înregistrate în portul Constanta între anii 2000-2002 când au fost deversate 0,42 tone apa menajer<,ă0,55ătoneăcombustibil,ă0,1ătoneăYiYeiăşiă0,3ătoneăpetrolămineral,ădarăoricumăzonaăafectat<ăaăfostădestulădeămic<.Întreă2000-2003ăşiă înăBulgariaăs-au produs astfel de accidente , numai prin unul singur s-au deversat 0,17 tone de hidrocarburi , însa tot pe zone limitate. Astfel de accidente s-auăprodusă şiă înăRusia.Înă 2003, Bulgaria, Romania, Turcia au semnat Black Sea Conttingenty Plan în cadrul protocolului pentru combatereaă polu<riiă peă Mareaă Neagr<. Georgia, Rusiaă şiăUcrainaăauăaderatăşiăeleălaăPlanăînă2005ă– 2006. Devers<rileădeăpetrolăauăefecteădramaticeăasupraăecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor viiălaăcompuşiiăchimici.ă Poluareaă cuă petrolă afecteaz<ă înă modă deosebită speciiă caă p<s<rileă mariă şiă mamifereleăacvatice,ăcareătr<iescălaăsuprafaYaăapei.PetrolulădeversatăconYineăhidrocarburi,ăcareăsuntăsubstanYeăpoluanteăceăafecteaz<ăşiăpeă termenă lungăcomunit<Yileămarine.ăUneleă studiiăauădemonstrată faptulăc<,ă înă timp,ămorămaiămulteă animaleă şiă p<s<riă decâtă înămomentulă înă careă seă producă catastrofeleăecologice, provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate. Cercet<toriiăspanioliăauăefectuatătesteă biochimiceă asupraă pesc<ruşiloră careă tr<iescă peă malurileă dină Galicia,ă careă auă fostă expuseădevers<riiădeăpetrolăînăanulă2002,ăcândăaănaufragiatănavaă„Prestige”.ăEiăauăm<surată16ăconcentraYiiădeăhidrocarburiădinăYesuturileăp<s<rilor,ăpeăcareăle-au comparat ulterior cu rezultatele testelor care auă fostă efectuateă peă coloniiă deă pesc<ruşiă careă nuă auă fostă supuşiă dezastrului. Laă 17ă luniă dup<ăaccidentulăecologic,ăauăfostăobYinuteărezultateăîngrijor<toare.ăTesteleăbiochimiceăauărelevatăleziuniăale organelor interneăvitale,ărinichiă şiă ficat,ă înărândulăp<s<rilorăadulte.ăPuiiăauă fostăafectaYiă într-o maiămic<ăm<sur<,ăefecteleăgraveăsurveniteăînărândulăadulYilorăfiindăjustificateăprinăfaptulăc<ăaceştiaăauă fostăexpuşiăcontamin<riiăoăperioadaămaiă lung<ădupaădeversare. AsupraăalimentaYieiă nuăaă fostăsesizată niciună efect,ă principaleleă consecinYeă aleă infest<riiă cuă petrolă f<cându-seă simYiteă prinădisfuncYiileăorganelorăvitaleăaleăp<s<rilor.ăHidrocarburileăpotăafectaăîns<ăînăîntregimeăcomponenYaălanYuriloră trofice.ăOameniiă deă ştiinY<ă susYină c<,ă deocamdat<,ă exist<ă preaă puYineă cercet<riă asupraăexpuneriiă mediuluiă înconjur<toră laă poluareaă cuă petrol.ăOă cunoaştereămaiă bun<ă aă impactuluiă peătermenă lungăaădevers<rilorădeăpetrolăpoateăaduceăunăavantajămajoră înăgestionareaăşiăcombatereaăefectelorăasupraămediuluiăşiăvieYiiămarine.

Cantitateaădeăpetrolădeversat<ăînăMareaăNeagr<ăcaăurmareăaăaccidentelorăsauăsp<l<rilorădeănave,ăesteămica,ădeăcircaă136ăt/an,ă înăcomparaYieăcuăcantitateaădeăpetrolăceăpoateăfiăr<spândit<ăînăcazul unui petrolier într-oăsingur<ăzi,ă sauădeăceleă treiă surseă importante:ădomestic,ă industrial sau Dun<reă(Tabelulă2.1) .

Page 19: Eco Referat

19

Tabelul 2.3.ăCantitaYileădeăpetrolădeversateăînăMareaăNeagr<ă(tone/an).

Sursa de poluare

Bulgaria Georgia România Federatia Rus<

Turcia Ukraina Total

Domestic 5649,00 475,00 3141,10 5467,00 7,30 2121,90 30016,30

Industrial 2,72 78,00 4052,50 52,78 752,86 10441,00 157379,86

Exploat<riăpetroliere

4200,00 5169,20 9369,20

Rauri 1000,00 165,70 1473,00 2638,70

Total 6651,00 78,00 7196,60 4418,48 760,16 38299,10 57404,06

Poluareăaccidental<ădeăpetrolăînăultimiiă10ăani =136,00 tone Poluareaătrasmis<ădeăDun<re =53.300,00 tone/an TotalăcantitateăpetrolăprinăpoluareăînăMareaăNeagr<ţ110.840ătone/an

Astfel din cele 110.000 tone de petrol ce se deverseaz<ăanuală înăMareaăNeagr<,ă52ă%ăadicaă

57.200ătone/anăîlăreprezint<ăsurseleădeăpoluareădomesticeăşiăindustrialeădatorit<ăstaYiilorădeătratareăinadecvateă sauă manipul<riloră greşiteă aă produseloră petroliere,ă iară 48ă %ă adic<ă 52.800ă toneă suntătransportate peăDun<re.

Înăpolu<rileăcuăpetrolăaparăoă serieădeăproceseăcunoscuteă (dispersie,ăbiodegradare,ăevaporare,ăemulsionare)ăcareăvorăschimbaăcaracteristicileăşiăcomportamentulăpetei.

Factoriiăcareăafecteaz<ăcomportamentulăpeteiădeăprodusăpetrolierăsunt: -caracteristicileă fiziceă aleă produseloră petroliere:ă greutateaă specific<,ă vâscozitateaă şiă

volatilitatea; -caracteristicileăchimiceăşiăcompoziYiaăproduselorăpetroliere; -condiYiileă meteorologiceă (temperaturaă apei,cantitateaă deă precipitaYii,ă vitezaă şiă direcYiaă

vânturilor,etc.); -caracteristicileă mediuluiă acvatică (greutateaă specific<,ă curenYiiă acvatici,ă prezenYaă

bacteriilor,prezenYaăsuspensiilorăăsolide,ăetc.) -caracteristicileăsoluluiăpoluată(alăYarmului). Tabelul 2.4.ăneăarat<ăimportanYaărelativ<ăaăacestorăproceseăşi timpulălorădeăacYiuneăasupraă

petei de titei.

Page 20: Eco Referat

20

Tabelul 2.4.ăProceseleăfiziceăcareăacYioneaz<ăasupraăpeteiădeăprodusăpetrolieră

Nr.

Crt.

Fenomenul Timpă deă acYiuneăînă combinaYieă cuă alteăprocese

Timpă deă acYiuneă f<r<ăalte procese

1. Evaporare 100 ore 10.000 ore

2. Biodegradare - 10.000 ore

3. Dispersie 10 ore 100 ore

4. Emulsionare 10 ore 10.000 ore

5. Depunere 100 ore 10.000 ore

6. Foto-oxidare 1000 ore -

7. Împr<ştiere 100 ore -

8. Plutire - 10.000 ore

9. Dizolvare 1 ora 10 ore

In condiYiileă înă careă oă cantitateă deă circaă ună milionă deă bariliă deă produseă petroliereă seă

transport<ă zilnică înă regiuneaăM<riiă Negre,ă iară previziunileă estimeaz<ă caă aceast<ă cantitateă seă vaădublaăînăurm<toriiă10ăani,ăRomâniaăesteăunaădinăY<rileăcareăaărecunoscutăcreştereaăpotenYialuluiădeăriscăpentruăcazurileădeădevers<riăaccidentaleăcuăproduseăpetroliere.

PrinăOrdonanYeleădeăUrgenYaă14/2000ăşiă15/2000ă legislaYiaă român<ăaă fostăarmonizat<ăcuăceaă internaYional<.ă Acesteă OrdonanYe,ă ratific<ă prevederileă pentruă cazurileă speciale de poluare accidental<ăînăbazinulăM<riiăNegre.

Tocmai de aceea s-a încercat în acest studiu: -Determinarea spectrului solurilor poluate cu hidrocarburi - metodologii de depoluare a

solurilorăînăfuncYieădeăanalizaăspectofotometricaă(absorbanYi,ădispersanYi).ă -Evaluareaăpolu<riiăaccidentaleăcuăpetrol:ărepartiYiaăpeăvertical<ă(aer,ăapa,ăsol)ăşiăpeăorizontal<ă

înăfuncYieădeăfactoriiămeteorologici. -Evaluareaă extinderiiă şiă deplas<riiă peă orizontal<ă aă uneiă polu<riă accidentaleă cuă petrol,ă

degradarea în timp,ăînăfuncYieădeătipulăhidrocarburii. -Evaluareaăimpactuluiăuneiăpolu<riăaccidentaleălaălitoralulăromânescăalăM<riiăNegre.

S-auă luată înă calculă sistemulă sol,ă ap<ă subteran<,ă plaje,ă ap<ă marin<ă pentruă aă evaluaă toateăposibilit<Yileă deă depoluareă şiă refacereă aă mediuluiă afectată deă eventualeleă polu<riă marineă cuăhidrocarburi.

Cauzeleăpolu<riiămediuluiămarinăcuăhidrocarburiăsuntăanalizate,deăregul<,ăînăraportăcuăceleădou<ă formeă deă poluareă peă careă leă îmbrac<ă poluareaă cuă hidrocarburiă aă mediuluiă marin:ăoperaYional<ă şiă accidental<.ă Poluareaă operaYional<ă esteă generat<ă deă devers<rileă ceă seă producăneintenYionat,ă înă urm<toareleă situaYii:ă peă timpulă operaYiiloră deă înc<rcare-desc<rcareă aă tancurilorăpetroliere;ăpeătimpulăoperaYiilorădeăbuncherareă(realizareăaăplinurilorădeăcombustibilăgreuăşiăuşoră

Page 21: Eco Referat

21

pentruămotoareleănavei);ăpeătimpulăvoiajuluiănavei,ăprinăevacuareaăbalastuluiăşiăaăapeiădeăsantin<ăf<r<ă oă epurareă suficient<;ă peă timpulă staYion<riiă înă porturi,ă cândă seă înregistreaz<ă scurgeriă laăcur<Yareaă petroliereloră înă vedereaă treceriiă la transportul altor tipuri de petroluri etc. Poluarea accidental<ă esteă cauzat<ă deă accidenteleă deă navigaYie,ă dintreă careă celeă maiă semnificativeă sunt:ăcoliziunile,ă eşu<rile,ă naufragiileă datorateă ruperiiă corpuluiă naveiă sauă g<uriloră deă ap<,ă incendiile,ăexploziileăş.a. Surseleăpolu<riiăm<rilorăşiăoceanelorăcuăpetrolăăăăăăăăăă Pondere Emisiiăindustrialeăă……………………………………………………60,8% Transportămaritim,ăexcluzândătancurileăpetroliereă…………………..14,4% Emisiiănaturaleă……………………………………………………….10,2% Accidenteăaleătancurilorăpetroliereă……………………………..……..6,6% Operareaătancurilorăpetroliere……………………………………...…ă4,7% ProducYiaăOffshoreă…………………………………………………….2,1% Rafin<riiă/ăterminaleăpetroliereă………………………………………...1,2% Sursa: United Nations Environment Programme (UNEP), 1990

Figura 2.6. Numarul deversarilor de petrol mai mare de 700tone,1970-2007 (sursa ITOPF, 2008)

Page 22: Eco Referat

22

Figura 2.7. Ponderea incidentelor cauzate de poluare (Sursa ITOPF, 2008)

Page 23: Eco Referat

23

CAPITOLUL 3

MONITORIZAREA RISCULUI GENERAT DE POLUARE A APELOR

XiYeiulă las<ă urmeă careă nuă potă fiă şterseă aniă înă şir.ă De-a lungul timpului, catastrofele ecologiceăprovocateădeădevers<rileămasiveădeăpetrolăauăfostămaiămultădecâtănumeroase.ăSurprinseăpeămareădeăfutun<,ăpetroliereleăşi-au pierdut busolaăoriăauăfostăavariate,ăprinăciocnireăaccidental<,ădeăalteăvaseăaflateăpeămare,ălasândăînăurmaălorăpeteăimense,ăcareănuăauămaiăpututăfiăşterse,ăuneori,ăaniă înă şir.Petrolul,ăcareăesteă insolubilă înăapaăşiămultămaiăuşorădecâtăaceasta,ănuăaăpututăfiăstrâns, uneori, din cauza furtunilor puternice, care nu au permis accesul barjelor de salvare la vasele avariateăsau,ăpurăşiăsimplu,ăstateleăriveraneăzonelorămaritimeăînăcareăs-au produs accidentele nu au fostăpreg<titeăpentruăaăfaceăfaY<ăcatastrofelor.Înăcazurileăfericite,ăpetrolulăaăpututăfiă împiedicatăs<ănuăajung<ălaămalăprinăiscusinYaămarinarilorăcareăauăreuşit,ăînătimpăutil,ăs<ărecuperezeăşiăs<ăstochezeăîn rezervoarele neafectate, aflate pe vas, o mare parte din combustibilul scurs în momentul accident<rii.ă Cuă toateă acestea,ă YiYeiulă nerecuperat,ă r<masă laă suprafaYaă apei,ă seă întindeă rapidă şiăformeaz<ăoăp<tur<ăuleioas<,ădestulădeăgroas<,ăcareăpluteşteămult<ăvremeăînălarg,ăafectândăfaunaăşiăflora din preajma.

Ecosistemele marine, poluate dublu.

PentruăaăcuraYaăapeleădeăpetrolulădeversatăînăurmaăaccidentelor,ăprimaămasur<ăcareăpoateăfiă luat<ă esteă izolareaă zoneiă cuă ajutorulă ambarcaYiuniloră deă salvare.ăDac<ă pompeleă aflateă peă vasăsuntăînăstareădeăfuncYionareăşiăexist<ărezervoareăneavariate,ăpetrolulăpoateăfiărecuperatădinăap<ăprinăpompareă şiă restocat.ă Aceast<ă operaYiune,ă dac<ă nuă esteă împiedicat<ă deă furtun<,ă nuă poateă ştergeădefinitiv urmele catastrofei. Deăceleămaiămulteăori,ăspecialiştiiăapeleaz<ătotălaăsubstanYeăchimice,ădenumiteăsolvenYi,ăcareăsuntăîmpr<ştiateădinăelicopterăpeăsuprafeYeleăafectate.ăAceştiăsolvenYiăsuntădestinaYiă sp<l<riiă apelor,ă dar,ă laă rândulă lor,ăm<rescă efecteleă polu<riiă şiă niciă nuă potă fiă împr<ştiaYiăuniformăpeăsuprafeYeleăafectateădeădevers<rileăaccidentaleădeăpetrol.ă ÎnăconsecinYa, ecosistemele marineăsuntăexpuse,ăastfel,ăuneiădubleăpolu<ri.ăUnă litruădeăpetrol,ăodat<ăajunsăpeăsuprafaYaăapei,ăformeaz<ăoăpat<ăaăc<reiăm<rimeăpoateăatingeădimensiunileăuneiă jum<t<Yiădintr-un teren de fotbal. Grosimeaăacestorăpeteăesteăvariabil<,ăînăfuncYieădeăcantitateaădeăcombustibilădeversat<.

Consecintele poluarii mediului

Luptaăîmpotrivaăpolu<riiăcuăhidrocarburiăvizeaz<ădouaăobiectiveăstrategice: -protecYiaăecosistemeloră; -limitareaăconsecinYelorăşiădaunelor. Primul dintre ele este determinat de necesitateaăsalv<riiămediuluiăşiăînăspecialăaăresurseloră

biologice. Întrucâtămediulăesteăperturbată ănuănumaiăpeădurataăpolu<rii,ăproblemaăseăextindeăşiădupaă

înl<turareaăcauzelorăcareăauăprodusăpoluarea,ăpentruărefacereaăechilibruluiăbiologic. Cel de-al doilea obiectiv,ăareăscopăreducerea,ăpân<ălaăeliminare,ăatâtă ăaădaunelorădirecte,ă

câtăşiăalăconsecinYelorăulterioareăaleăunuiăaccidentădeăpoluare.ă Caă dauneă directe,ă seă menYioneaz<ă celeă economice:ă pierderiă deă produs,ă perturbareaă

circulaYieiă fluvialeă şiă aă turismuluiă înă zon<,ă compromitereaă pescuitului,ă afectareaă unoră instalaYiiăindustrialeă(nave,ă instalaYiiăportuare),ăplataăunorăamenziăşiădesp<gubiri,ăprecumăşiăceleăecologiceăpe termen scurt (afectarea unor indivizi sau specii).

Page 24: Eco Referat

24

Dintreă consecinYe,ă maiă importanteă suntă celeă socialeă (s<n<tateaă public<,ă şoculă opinieiăpublice,ă peturbareaă unoră activitaYi),ă celeă politiceă (interne,ă darămaiă alesă externe),ă precumă şiă celeăecologiceă peă termenă lungă (rupereaă unoră lanYuriă trofice,ă diminuareaă numeric<ă aă unoră speciiă sauăgeneraYii,ămodific<riămetabolice,ăetc.).ăă

Datorit<ă emanaYiiloră deă gazeă ceă seă producă înă tancuri,ă petrolulă şiă produseleă petroliereăprezint<ă ună ridicată pericolă deă incendiiă şiă explozii.ă Deă aceea,ă laă bordulă acestoră naveă seă impunăăm<suriădeosebiteăatâtădinăpunctădeăvedereăalădot<riiăcuă instalaYiiădeăgază inert,ădeăavertizareăşiădeăstingereă aă incendiilor,ă câtă şiă ală managementuluiă pentruă siguranYaă navigaYieiă şiă operareaă m<rfii.ăNaufragiul petrolierului românesc UNIREA, de 88 285 tdw, ce a avut loc în dreptul coastelor Bulgariei, la 40 Mm sudsud- estădeăCapăKaliakra,ăpeă13.10.1982,ăaăavutădreptăcauz<ăincendiulăşiăexploziileă provocateă deă acumul<rileă deă gaze.ă Viciileă ascunseă aleă navei,ă aleă aparaturiiă şiăinstalaYiiloră deă laă bordă potă aveaă efecteă dintreă celeă maiă grave asupra petrolierelor. O serie de petroliereă rupteă înă dou<,ă sauă careă auă suferită avariiă laă instalaYiaă deă guvernare,ă laă maşiniă sauă laăaparaturaădeăradiolocaYieăşiăcareăs-auăsoldatăcuănaufragiiăauăfostăsuspectateădeăviciiăascunse.ăDeşiăauă fostă invocateă şiă alteă cauze,ă înă accidenteleă suferiteă deă petroliereleă Prestige,ă Erikaă şiă altele,ăarmatoriiăauăsolicitatăexpertizeăcareăs<ădemonstrezeăc<ărupereaăînădou<ăaănavelorărespectiveă s-ar datora viciilor ascunse. Întreă cauzeleă accidenteloră frecventeă deă navigaYieă aleă tancuriloră petroliereă adeseoriă suntăcitateăerorileăumane.ăSeăestimeaz<ăc<ăpesteăjum<tateădinăaccidenteleădeănavigaYieăimplic<ăgreşeliăaleăcomandanYilorăsauăaleăechipajelor.ăÎnăanumiteăcazuriăaccidenteleăputeauăfiăevitateădac<ăseăluauăm<suriădeăprevenireăaăanumitorăriscuri.

Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa protejeze mediul nostru.

Efectele poluarii apelor Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare. Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice. Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei. De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea

Page 25: Eco Referat

25

asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara larga, potrivit cerintelor. Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a acestora.

Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles: rari sunt aceia care nu au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata: se stie ca anumite uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene. Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea situatiei actuale. Masa substantelor poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu poluarea de maine.

Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe mare sau sa plonjeze pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta de penaj indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra apei. Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea smulge din mediul lichid.

Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi, se constata o saracire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la disparitia oricarei forme de viata vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care inabusa fundul marii. Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se intelege de la sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face ca pestii si testaceele sa devina necomestibile. Aceste maree negre aduc, fireste, un prejudiciu considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte costisitoare.

Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa protejeze mediul nostru.

Reintoarcerea la o viata simpla si naturala, care se manifesta prin aceste uriase reuniuni in aer liber, o anumita simplificare in atitudine si in vestimentatie, un entuziasm pentru a continua lupta, foarte vizibile in unele tari, sunt indicii incurajatoare.

Multa vreme am crezut – sau in orice caz am actionat ca si cum am fi crezut - ca apa, prin imensitatea volumului ei,ă “digera"ătotăceăputemăsaăaruncamă inăea;ăcuăalteăcuvinte,ă intinderileădeăapa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani – in cursul carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de secole precedente – pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere.

Page 26: Eco Referat

26

A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am facut-o. Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori, neluate in seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de impurificare. Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restranse. Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca: nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile - prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne.

Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal, detergentilor si pesticidelor. La noi, de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria materialelor plastice sau care apar datorita intrebuintarii in orezarii a octoclordifenilului. Pe langa aceste substante, mai participa nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale.

Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare. Insa, ridicarea temperaturii apei,ca urmare a acestor deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana; animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa-numita 'poluare termica'. O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare.

Page 27: Eco Referat

27

Figura 3.1 - Accidente navale

Dintre toate formele de poluare, impactul cel mai sever asupra ecosistemelor marine îl are poluareaăcuăhidrocarburi.ăPetrolul,ădeversatăînăcantit<Yiămari,ăseăîntindeăpeăsuprafeYeăconsiderabileăşiă afecteaz<ă gravă calitateaă apeiă şiă viaYaă marin<.ă ConsecinYeleă celeă maiă dezastruoaseă le-au avut mareele negreă produseă înă regiunileă costiereă şi,ă înă special,ă înă zoneă undeă pânzaă deă petrolă s-a concentratăpeă suprafeYeă reduseăsauăcuăadâncimiămici. Experimenteleă şiăobservaYiileăefectuateă înăcadrulă unoră devers<riă accidentaleă deă hidrocarburiă auă relevată faptulă c<ă toxicitatea diferitelor produseăpetroliere,ăcumăarăfiă YiYeiulăsauăchiarăşiăproduseleăfinite,ăareăefecteăfoarteădiferiteăasupraăorganismelor marine. În general, s-aă observată c<ă toxicitateaă periculoas<ă esteă cauzat<ă deăconcentraYiaă compuşiloră volatiliă dină hidrocarburi,ă incluzândă parafineleă uşoareă şiă aromaticeă(benzina,ătoluenul,ăxilenii,ănaftalinaăş.a.).ă ConsecinYeleă ecologiceă aleă mareeloră negreă cauzateă deă accidenteleă unoră mariă tancuriăpetroliere,ăaleăunorărafin<riiăsituateăînăzoneăcostiereăsauăaleăunorăplatformeămarineădeăextracYieăaăpetrolului,ă urmateă deă deversareaă înă mareă aă unoră masiveă cantit<Yiă deă petrol, s-au dovedit a fi deosebită deă graveă şiă uneoriă chiară catastrofaleă pentruă ecosistemeleă marine.ă Efecteleă polu<riiă cuăhidrocarburiăauădecimatăpopulaYiiădeăflor<ăşiăfaun<ămarin<ădinăceleămaiădiverse,ăatâtăcaăgenuriăcâtăşiăcaăspecii:ăpeştiăbentaliăşiăpelagici,ăstridiiăşiămidii,ăgasteropode,ăcrustacee,ădelfini,ăfoci,ăvidreădeămare,ăpinguini,ăfitoplanctonăşiăzooplancton,ăcoloniiădeăcorali,ăalgeămarineăetc.ăS-aădemonstratăc<ădozeămoderateădeăpetrolădiminueaz<ăactivitateaădeăfotosintez<ăaăalgelorăşiăaăfitoplanctonului.

Totodat<,ă peştiiă careă tr<iescă înă zoneă contaminateă acumuleaz<ă hidrocarburiă înă Yesuturileămusculare, ceea ce îi face neconsumabili (F. Ramade, 1999). Unele specii ale faunei marine din rândulă bivalvelor,peştilor,ă crustaceelor,ă zooplanctonul,ă diverseă microorganismeă şiă bacteriiă etc.,ăpotă consumaă sauă absorbiă anumiteă cantit<Yiă deă hidrocarburiă dină zoneleă poluate.ă S-aă dovedită c<ă

Page 28: Eco Referat

28

Yesuturileămultorăorganismeămarineă potă reYineă oă perioad<ă îndelungat<ă uneleă fracYiuniă dină YiYeiulădeversat.ă Înă corpulă peştiloră şiă ală unoră organismeă marine,ă acesteă fracYiuniă suntă transformateă înădiferiteăsubstanYeăprinăproceseămetabolice.ăConcentraYiaădeăhidrocarburiădinăcorpulălorăcreşteămaiămultă atunciă cândă acesteă vieYuitoareă seă hr<nescă cuă microorganismeă contaminateă cuă YiYei,ă în asemenea cazuri înregistrându-seăoărat<ăaămortalit<Yiiămaiăridicat<.ăEfecteănegative,ămergândăchiarăpân<ă laă moarteaă organismelor,ă le-auă avută şiă substanYeleă utilizateă înă luptaă pentruă combatereaăpolu<rii,ă înă specială dispersanYiiă peă baz<ă deă detergenYi,ă aleă c<roră urm<riă auă fost,ă înă uneleă cazuri,ămai grave decât efectele produse de pânza de petrol (cazurile Torrey Canyon, Exxon Valdez, ş.a.).ăOăalt<ăconsecinY<ăaăpolu<riiăstratuluiăsuperficialăalăm<rilorăşiăoceanelorăcuăhidrocarburiăesteăalterareaăinteracYiunilor ocean-atmosfer<.ăPetrolulăinfluenYeaz<ănegativ,ăpeădeăoăparte,transferurileădeămaterieădinăcadrulăcircuitelorăbiogeochimice,ăiarăpeădeăalt<ăparte,ăfluxurileădeăenergieăcaloric<ălaănivelulă interfeYeiădintreăceleădou<ămedii.ăS-aăevaluatăc<ăoăton<ădeăpetrol poate acoperi 12 km2 deă ocean,ă ceeaă ceă înseamn<ă c<,ă laă cantitateaă anual<ă deă milioaneă deă toneă deversateă înă întregulăOceanăPlanetar,ă suprafaYaămarin<ăcontaminat<ăprinăaceast<ă form<ădeăpoluareăară reprezentaăzeci,ăpoate chiar sute de milioane de km2.

Figura 3.2 - Dezastre ecologice marine

ÎnăfuncYieădeănaturaămicroorganismuluiăşiăalăhidrocarburilorăaromaticeă(dupaătipulădeăYiYei)ă

potăs<ăapar<ăcompuşiă intermediariăfoarteădiverşi,ă iarăhidrocarburileăheterocicliceăpotăfiădegradateăînă aceeaşiă m<sur<ă caă şiă celeă aromatice.ă Primulă factoră careă limiteaz<ă biodegradabilitateaăhidrocarburilorăesteănum<rulărestrânsăalămicroorganismelorăcapabileăs<ăleămetabolizeze.ăAltăfactorărestrictivăesteăinsuficienYaăoxigenuluiănecesarăreacYiilorădeăoxidareăaleăbiodegrad<rii.ăAsfel pentru oxidareaăcomplet<ăaăunuiămililitruădeăhidrocarbur<ăsuntănecesareă3-4 mg de oxigen.

Asfel,ăunăsolăpoluatăînăanotimpulăcaldăesteădegradatăînăşaseăluni. În lunile noiembrie-martieăactivitateaădeăbiodegradareăesteănesemnificativ<.ăMaximumădeă

degradare biologic<ăareă locă laă temperaturaădeă30ăCăşiăcuăunăconYinutădeăapaăcorespunz<tor.ăÎnăcondiYiiă optime,ă perioadaă deă înjum<t<Yireă aă petrolului,ă determinat<ă înă funcYieă deăCO2, a fost de 130ă deă zileă înă cazulă polu<riiă cuă n<molă deă rafin<rieă şiă 600ă deă zileă înă cazulă polu<riiă cuă n<molăprovenit din petrochimie.

Page 29: Eco Referat

29

CAPITOLUL 4

MASURI DE INTERVENTIE PENTRU GESTIONAREA SITUATIILOR DE URGENTA GENERATE DE POLUARE

Strategia de interventie

Schita principala a strategiei care trebuie aplicata de catre autoritatile operationale ale partilor contractante in interventia la poluarile accidentale ale mediului marin in cadrul planului consta din: evaluarea gravitatii accidentului, luand in considerare cel putin urmatorii factori: zona de producere a accidentului; tipul poluantului; cantitatea de poluant deversata si/sau care poate fi deversata; posibilitatea transportarii poluantului; gradul de risc pentru viata umana si/sau potentialul risc pentru sanatate; riscul de incendiu/explozie; toxicitatea poluantului deversat; potentialul de afectare a resurselor naturale; potentialul de afectare a unor proprietati de valoare si/sau de a avea consecinte economice

grave; activarea planului national de interventie si notificarea celorlalte parti contractante; selectarea metodelor adecvate de interventie; evaluarea resurselor de interventie disponibile si necesare; activarea planului si solicitarea de asistenta; implementarea metodelor alese pentru interventie, utilizand resursele proprii si pe cele solicitate din partea partilor contractante asistente; reevaluarea situatiei si modificarea aspectelor necesare pentru actiunile de interventie; incheierea operatiunilor de interventie; dezactivarea planului; inapoierea personalului, echipamentelor si a altor mijloace oferite ca asistenta in tara lor de origine.

Fazele interventiei

In sensul prezentului plan, operatiunile de interventie in caz de poluare au fost impartite in patru faze distincte:

Faza I – Notificarea Faza II – Evaluarea si activarea planului Faza III – Operatiunile comune de interventie pe mare Faza IV – Operatiunile comune de interventie la tarm

Se intelege de la sine ca, in functie de imprejurari, unele faze sau parti ale acestora se pot suprapune.

Page 30: Eco Referat

30

Supravegherea poluarii accidentale. Pentru supravegherea deplasarii frontului poluant si a comportarii acestuia, se va acorda

prioritate mijloacelor aeriene de supraveghere, altfel putand fi utilizate si alte mijloace (vapoare), daca nu se dispune imediat de aparate de zbor.

Supravegherea deplasarii frontului poluant si a transmiterii rapoartelor relevante catre alte parti, inainte de activarea planului, se afla in responsabilitatea partii in a carei zona de responsabilitate s-a produs poluarea accidentala. Dupa activarea planului, aceasta responsabilitate revine CSE, care va lua toate masurile necesare pentru a asigura supravegherea periodica a deversarii, a deplasarii si comportarii acesteia, cu scopul de a evalua corect situatia si de a decide asupra masurilor adecvate pentru interventie. In acest sens, CSE poate solicita asistenta de la alte parti contractante.

Partile contractante sunt de acord sa permita, daca este necesar, zboruri peste teritoriul si apele lor teritoriale ale aparatelor de zbor ale celorlalte parti, cu scopul de a supraveghea deversarile in cadrul planului si urmand solicitarile specifice inaintate de partea contractanta in ale carei ape teritoriale sau pe ale carei coaste s-a produs incidentul. In solicitarea sa, autoritatea lider defineste precis scopul misiunii si planul de zbor.

Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe mare sau sa plonjeze pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta de penaj indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra apei. Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea smulge din mediul lichid. Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi, se constata o saracire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la disparitia oricarei forme de viata vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care inabusa fundul marii.

Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se intelege de la sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face ca pestii si testaceele sa devina necomestibile. Aceste maree negre aduc, fireste, un prejudiciu considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte costisitoare. Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa protejeze mediul nostru. Caile de reducere a poluarii apelor sunt: -adoptarea de tehnologii cu efecte poluante scazute; -scoaterea din uz a unor produse cu potential poluant ridicat -intensificarea reaerarii apelor -favorizarea actiunii ecologice de autoepurare (prin curatirea periodica a namolului organic) -intarirea legislatiei care sa protejeze apele, de poluarea agentilor industriali si casnici.

Page 31: Eco Referat

31

Folosirea de materiale biodegradabile. Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte substante inofensive.

In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati,substantele biodegradabile nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt.rezistente la uzura, la rupere si la actiunea factorilor chimici, ele formeaza depozite dupa urare. Pentru aceste materiale artificiale, chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor, a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. Altele, care nu degaja gaze nocive, sunt arse si folosite la incalzitul urban. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile, care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul.

Poluarea poate fi indepartata si prin tratarea apelor. Apele reziduale sunt tratate in statii de tratare a apei, numite statii de epurare (epurarea este eliminarea impuritatilor din gaze sau ape reziduale). Dupa ce se analizeaza compozitia acestora, tratarea lor presupune trei etape : eliminarea particulelor solide prin strecurare, apoi prin decantare ; dupa aceasta se adauga oxigen ; apoi se elimina produsele toxice cu ajutorul unor microorganisme. Apa este retrimisa spre utilizare dupa ce se face o analiza chimica a gradului ei de puritate.

Metodeăşiăechipamenteădeădepoluare

Laă oraă actual<,ă atâtă peă plană internatională câtă şiă naYional,ă metodeleă utilizateă pentruădepoluareaăapelorăcontaminateăcuăhidrocarburiăproveniteădinădevers<riăaccidentaleăauăunăgradădeăeficienY<ămaiămultăsauămaiăpuYinăridicatăşiăseăclasific<ăîn:

- metodeădeălimitareăaăîmpr<ştieriiăşiădeăizolareăaăpeteiădeăpetrol - metodeădeădepoluare/cur<Yareăaplicateăpentruăîndep<rtareaăacesteia Tehniciădeălimitareăaăîmpr<ştieriiăşiădeăizolareăaăpoluantului petrolier

Strategiileă deă limitareă aă împrâştieriiă peliculeiă formateă laă suprafaYaă apeiă laă deversareaăpoluantuluiăpetrolier,ăseărefer<ăla:

1.ă îngr<direaăpeteiădeăpetrol,ăprinăoprireămecanic<,ădup<ăcareăpetrolulăpoateă fiă transferatăîntr-o unitate de înmagazinare;

2.ăDeviereaămecanic<ăaăpetroluluiădinspreăzoneleăcareătrebuiescăprotejateădeăcontaminare; 3.ăCreştereaăgraduluiădeădispersieăalăpoluantului 4.ăArdereaăpetroluluiălaăsuprafaYaăapei

Oprireaămecanic<

Dac<ă seă doreşteă recuperareaă petroluluiă deversat,ă esteă important<ă limitareaă împr<ştierii,ăcareăseărealizeaz<ăprinăîngr<direaăacestuia,ăacYiuneăceăarătrebuiăs<ăseăproduc<ăînăcelămaiăscurtătimpăposibil.ă Scopulă îngr<diriiă esteă deă aă obYineă grosimeaănecesar<ă echipamenteloră deă recuperareă sauă

Page 32: Eco Referat

32

necesare aprinderiiăpetrolului.ă Îngr<direaăpoateă fiă folosit<ă şiăpentruădeviereaăpetei,ă într-oăpoziYieămaiăpotrivit<ătrat<riiăpetroluluiădecâtăceaăiniYial<.ăUnaădintreăvarianteleăsimpleădeăîndep<rtareăesteăcolectareaăpetroluluiădeviată înăapropiereaăuneiă instalaYii,ăremorcareaăacestuiaă laăoădistanY<ăsigur<ăşiăardereaăsa.

Bariere flotante

Exist<ă oă mareă varietateă comercial<ă deă bariere/barajeă limitaloareă deă produseă petroliere,ărealizate din plastic, metal, paie, sau alte materiale. Cele de dimensiuni mari sunt construite pentruă condiYiileă dină apeleă deă suprafaY<ă deă mareă întindereă (dină largulă m<riloră şiă oceanelor),ă înătimp ce barierele de dimensiuni mai mici se potrivesc apelor amenajate sau apelor continentale st<t<toareă(golfuriăşiă lacuri),ă iarăceleădinămaterialeăgreleăsuntăutilizateăînăcazulăapelorăcurg<toare,ăcareă auă vitezeă deă curgereă mariă şiă curenYiă puternici.ă Eleă potă fiă amplasateă înă diferiteă secYiuniătransversaleădeăpeărâuri,ăînăsecYiunileădeăv<rsareăpentruăaăîmpiedicaădeversareaăînăm<ri,ăprecumăşiăîn alte zone sensibile din punct de vedere al impactului produs asupra mediului.

Rolulămajoră ală bariereloră esteă deă aă limitaă extindereaăpolu<riiă peă suprafaYaă apelor.ăUneleădintre ele, cum ar fi cele permanente, sunt reutilizabile dar nu sunt absorbante.

Bararea întinderii peliculeiăareădreptăscop,ădup<ăcaz:

- împiedicareaăr<spândiriiăşiădeplas<riiănecontrolateăaăhidrocarburilorăpeăsuprafaYaăapei;

- menYinereaăîntr-oăzon<ăstrictădelimitat<ăaăpeliculeiădeăhidrocarburi;

- favorizareaă operaYiuniloră deă recuperareă aă hidrocarburiloră şi dirijarea peliculei spre utilajele recuperatoare;

- împiedicareaăp<trunderiiăpeliculeiăînăanumiteăzoneăsauăinstalaYiiădeăimportanY<ădeosebit<.

Barajeleă absorbanteă reutilizabile,ă realizateă dină polipropilen<ă auă capacitateaă deă aă absorbiăprodusul petrolier de laăsuprafaYaăapeiăşiăchiarăsoluluiăauăoăcapacitateădeăabsorbYieăfoarteămare,ădeăpân<ălaă25ă- 30 ori greutatea lor de asemenea, aceste tipuri de baraje nu sunt toxice pentru om sau mediulăînconjur<torăşiăplutescăpeăsuprafaYaăapeiăchiarăşiăcândăsuntăsaturate. Acestea pot fi folosite înămaiămulteă operaYiiă deă depoluare,ă iară laă finalizareaă lucr<riloră potă fiă incinerateă f<r<ă probleme,ăcantitateaădeăcenuş<ăobYinut<,ăfiindăfoarteămic<.

Toateăbariereleăseăcaracterizeaz<ăprintr-oăcomponent<ăscufundat<ăşiăoăunaăaflat< deasupra ape, (Fig.4.1).ăEleăauă înăcomunăoăparteă flotant<,ăbalastulă şiăoăparteăcareăpoateă susYineă tensiuneaăaplicauăbarierei.ăÎnăfuncYieădeăconstrucYiaălor,ăpotăfiăclasificateăînăpatruăcategorii.

Page 33: Eco Referat

33

Fig.4.1ăP<rYileăesenYialeăaleăuneiăbariere

Barierele cu flotaţie internă suntă construite,ă înă general,ă dină PVCă şiă conYină oă spum<ă

flexibil<ăcaămijocădeăflotaYie.ăToateăacesteăbariereăauăunăelementădeătensiune,ălaăparteaădeăjos,ăiarăunele au în plus un element de tensiune, localizat deasupra.

Barierele umflate sub presiune sunt construite din PVC, neopren sau din material acoperit cuăpoliuretan.ăCamereleăsuntăumpluteămanualăcuăaerăşiăpotăfiăsegmentateăsauăcontinue.

Barierele umflate mecanic suntăconstruiteădinăaceleaşiămaterialeăcaăşiăbariereleăcuăflotaYieăintern<.ăCamereleăsuntăcomprimateăcândăbariereleăsuntădepozitateăşiăsuntăumflateăprinăventileleădeăadmisieăaăaeruluiăatunciăcândăsuntăpuseăînăfolosinY<.

Barierele gard suntăfabricateădinămaterialeărigideăsauăsemirigide.ăFlotaYiaăesteăasigurat<ădeăblocuriădeăspum<ăsauăplutitoriăînăconsol<.

Exemple din cele patru categorii de bariere sunt prezentate în Fig. 4.2

Page 34: Eco Referat

34

Fig. 4.2 Tipuri de bariere

Exist<ătreiăconfiguraYiiăcunoscuteădeăamplasareăaăbarierelor (Fig 4.3). numite U, J sau V pentruăc<ăreflect<ăgeometriaăv<zut<ădeădeasupra.ăPeăfundulăfiec<reiăconfiguraYiiăseăpoateăpuneăcâteăună separator.ă Foarteă important<ă esteă ajustareaă vitezeiă naveloră astfelă încâtă vitezaă relativ<ă dintreăbariereă şiă ap<ă s<ă fieă suficientă deă mic<ă (aproximativă 0,35ă m/să pentruă vitezaă componentei perpendiculareăpeăbarier<)ăpentruăaăpreveniăscurgereaăpetrolului.ăDac<ăvitezaăesteăpreaămare,ăaparăturbulenYeăînăjurulăp<rYiiăscufundateăacestălucruăconducândălaăscurgereaăpetroluluiăcolectatăpeăsubăbariere.ăPentruăaăevitaăaceast<ăsituaYie,ănavele pot pluti de-aălungulăcurentuluiădeăap<,ăpotăaveaăoăpoziYieăstaYionar<ăsauăseăpotădeplasaăcontraăcurentuluiădeăap<ăspreăpoziYiaăpeteiădeăpetrolăpentruăaăobYineăoăvitez<ăconvenabil<ă faY<ădeăap<.ăAplicabilitateaăpentruădiferiteleăconfiguraYiiă şiă tipuriăde bariereăesteăăprezentat<ăînăTabelul 4.1.

OădescriereăaăbarierelorăplutitoareăcuăexemplificareăînăimaginiăşiăschiYeăesteăprezentat<ăînăTabelul 4.2.

Page 35: Eco Referat

35

Fig. 4.3. Modulădeăamplasareăaăbarajelorăînăfunctieădeăloculăpolu<rii

Fig. 4.4. ConfiguraYiiăaleăbarierelorăînăform<ădeăU,ăVăşiăJ

Tabelul 4.1

AplicabilitateaădiferitelorăbariereăşiăconfiguraYiiăînădiferiteătipuriădeăape

Utilizarea barierei FlotaYieăintern< Umflare sub presiune

Umflare mecanic<

Gard

Ape liniştite

U/V - - - -

J - - - -

Ape amenajate

U/V - - - -

J - - - -

Ape de suprafaY<

U/V - - - -

J - - - -

Ape îngheYate

U/V - - - -

J - - - -

- eficient - rezonabil - ineficient

Page 36: Eco Referat

36

Tabel 4.2

Schematizarea tipurilor de bariere plutitoare

Foto Descriereăşiăcaracteristici SchiY<

Bariereăultrarapide,ăcuăautoumflare,ăcareăpotăfiădesc<rcateăşiămontateărapid,ăprecumăşiădepozitateăînăspaYiiămici;ăsuntăuşorădeăutilizatăcuăprec<dereăpentruăcazuriădeăurgenY<

Bariereă deă construcYieă durabil<,ă obYinuteă prină turnare,ăumpluteăcuăspum<ăsuntăproiectateăs<ăpoat<ăfiă lasateăînăap<ăpermanent; permităatâtăreYinereaăpoluanYilorălichizi,ăcâtăşiăaămaterialeloră solideă plutitoare;ă seă folosescă înă porturiă şiă înăvecin<tateaăprizelorădeăap<

Bariere de râuri, au caracteristici tehnice care la fac ideale pentruă utilizareaă înă curenYiă cu viteze foarte mari; performanY<ăridicat<

Bariereă deămală auă oă construcYieă deă form<ăplan<ă vertical<ălestateă laă parteaă inferioar<,ă ceeaă ceă leă faceă idealeă pentruăutilizareaăînăapeărelativăliniştiteăşiăînăapeădeămic<ăadâncime

Bariereă deă largă pentruă limitareaă devers<riloră înă codiYiiă deăvaluriă dină largulă m<riloră şiă oceanelor,ă suntă uşoareă fiindăumflate cu aer

Bariereă deă izolareă aă maluriloră seă ataşeaz<ă laă bariereleăconvenYionaleă şiă izoleaz<ă plajeleă sauă Y<rmurile;ă potădeasemeneaă fiă folositeă înă apeă deă foarteă mic<ă adâncime,ăunde barierele normale nu sunt eficiente; camerele inferioareăsuntălestateăcuăap<

Page 37: Eco Referat

37

Bariere de uz general sunt optime din punct de vedere al costuluiă şiă performanYeloră pentruă oriceă condiYiiăhidrodinamice

Bariere scufundate

Bariereleă obişnuiteă nuă ajungă laă oă adâncimeă destulă deă mareă pentruă aă colectaă şiă petrolulădizolvatăînăap<ăînăacestăcazăpotăfiăfolositeăplaseăînăcombinaYieăcuăbarierele.ăOăsoluYieăesteăaceeaădeăaăseă formaăoăconfiguraYieădeătipăVăşiădeăaăseăconectaălaturileăbarierelorăcuăoăplas<,ăformându-se aşaănumitaăbarier<-n<vod.(Fig 4.5)

Fig. 3. 5 Barier<-n<vod

Berme

Dac<ăpetrolulăesteădeversatăpeăgheaY<,ăpentruăaăpreveniăîmpr<ştiereaăseăpotăcreaăbermeădeăobiceiă realizateă dină z<pad<ă şiă preferabil,ă seă acoper<ă cuă ună materială plastică pentruă aă preveniăîmbibareaăgheYiiăcuăpetrolă(0kland,ă2000).

Baraje naturale

Baraje de paie Barajele de paie sunt formate din baloYiădeăpaieă înveliYiă înăplas<ădeăsârm<.ăAcesteaă suntă

folositeă înă generală înă cazulă depolu<riloră produseă peă râuriă avândă avantajulă atâtă ală rezistenYeiă laăvitezaămareădeăcurgereăaăapei,ăcâtăşiăcapacitateaădeăabsorbYieăaăprodusuluiăpetrolier.ăAcestătipădeăbarajeăesteăutilizată laănoiă înăYar<,ăfiindăoăm<sur<ărapid<ădeă limitareăaăîmprâştieriiăpeteiădeăpetrol,ăaplicat<ăînăcazulăplanurilorădeăurgenY<.

Page 38: Eco Referat

38

Baraje de pământ Pentruă aă reYineă oă cantitateă câtămaiă mareă deă petrolă deversat,ă laă noiă înă Yar<ă seă recurgeă înă

paralel cuămetodaăbarajelorădeăpaieăşiălaăconstruireaăunorăbarajeădeăp<mântăînăcaleaăpoluantului.

Deviereaămecanic<

Bariereleă limitatoareăpotă fiă folositeă şiăpentruădeviereaăpetroluluiădinspreăzoneleă sensibileăspre zone în care accesul pentru recuperarea petrolului este mai favorabil.

Înăacestăcazăbarieraăseăafl<ăînăpoziYieăstaYionar<ăşiăprinăurmareăcurentulătrebuieăs<ăfieăsubăoăanumit<ă limit<ă pentruă aă preveniă trecereaă petroluluiă peă subă barier<.ă Prină ajustareaă unghiuluiăbarierei, aceasta poate permite trecerea curenYilorăcuăvitezeădeăaproximativă1ăm/s.

Pulverizarea/dispersareaădeăsubstanYeăchimice

FolosireaăsubstanYelorădeădispersieă(substanYeătensioactive)ăesteăconsiderat<ăaăfiăoămetod<ărapid<ădeăr<spunsăcuăpotenYialăridicatădeăintensificareăaăgraduluiădispersiei naturale. Din punct de vedereă tehnic,ă aplicareaă dispersanYiloră esteămaiă avantajoas<ă comparativă cuă ardereaă laă suprafaY<ăsauăcur<Yareaămecanic<.

Cercet<rileă referitoareă laă metodaă dispersieiă arat<ă c<ă limiteleă operaYionaleă aleă aplicaYiilorăprivindăaceast<ătehnic<,ădepindăde:

- aplicarea metodelor; - echipament; - mediaăm<rimilorădeăpic<turiădeădispersant; - condiYiileădeămediuă(stareaăm<rii,ăsalinitate,ătemperatur<); - densitateaăpetroluluiăşiădozajul; - distribuireaăpetroluluiălaăsuprafaYaăapeiăm<rii.

Un impactămajorăînăeficienYaădispersanYilorăîlăauăurm<toriiăfactoriă(Ornitză&ăChamp,ă2002):

- PunctulădeălichefiereăalăYiYeiului; - Vâscozitateaăp<cureiăşiăaăemulsiilor; - ConYinutulădeăap<ădinăemulsii; - Stabilitatea emulsiei.

Majoritatea produselor petroliereă rafinateă sauă nerafinate,ă înă urmaă acYiuniiă dispersanYilor,ăvoră formaă emulsii.ă Procesulă deă degradareă aă petroluluiă esteă însoYită deă oă creştereă aă vâscozit<Yiiăacestuia,ăcareăinfluenYeaz<ădesigurăpunctulădeălichefiere,ăconduceălaăcreştereaăconYinutuluiădeăap<ădină petrolă precumă şiă laă degradareaă stabilit<Yiiă emulsiei.ă Toateă acesteă modific<riă tindă s<ă fac<ăpetrolulămaiăpuYinădispersabilăpeăm<sur<ăceăvâscozitateaăluiăsauăaăemulsieiăatingeăvalorileă limit<.ăValorileălimit<ădepindădeătipulădeăpetrolăşiădeăcondiYiileădeămediuăpredominante.

UtilizaYiă corespunz<tor,ă dispersanYiiă chimiciă potă fiă oă metod<ă eficient<ă înă combatereaăpolu<riloră cuă petrol,ă aceştiaă fiindă capabiliă s<ă înl<tureă rapidămariă cantit<Yiă deă hidrocarburiă deă peăsuprafaYaă apelor,ă existândă chiară situaYiiă înă careă dispersanYiiă suntă singuraă soluYieă viabil<ă pentruăîndep<rtareaăpetelorădeăpetrol.

Page 39: Eco Referat

39

Dispersiaăchimic<

ÎnsoYeşteă procesulă deă dispersieă natural<ă prină reducereaă tensiuniiă superficialeă laă interfaYaăpetrol/ap<ăfacilitândăprocesulădeăspargereăaăpeliculeiădeăc<treăvaluri,ăînăpic<turiămici.

DispersanYiiămoderniă suntăobYinuYiădintr-unăamestecădeăsubstanYeătensioactiveăşiă solvenYiă(ITOPF,ă2005,ăTechnicală InformationăPaper).ăSolventulă îndeplineşteădou<ă funcYiiădeă reducere a vâscozit<Yiiă surfactantului care faceă posibil<ă difuzareaă şiă permite penetrarea surfactantului în pelicula de petrol.

Moleculeleădeăsurfactantăsuntăcompuseădinădou<ăp<rYi:ăoăparteălipofilic<ă(cuăabsorbYieădeăpetrol)ăşiăoăparteăsolventulătransport<ăşiădistribuieăsubstanYaătensioactiv<ăprinăpelicul<,ălaăinterfaYaăpetrol/ap<ăundeămoleculeleăcomponenteă (lipofileă şiă hidrofile)ă seă rearanjeaz<,ăproducându-se (ca urmareă aă sc<deriiă bruşteă aă tensiuniiă superficiale)ă spargereaă peliculeiă înă maiă multeă pic<turi,ă subăacYiuneaă valurilor.ă Reunireaă pic<turiloră esteă împiedicat<ă deă moleculeleă tensioactiveă deă laăsuprafaYaăpic<turiloră(Fig.4.6).

A.ăPic<turileădispersateăceăconYinăsurfactanYiăsuntăîmpr<ştiateăpeăsuprafaYaăpetroluluiă B. Solventul introduce surfactantul în pelicula de petrol C. Moleculele tensioactiveă migreaz<ă c<treă interfaYaă petrol/ap<,ă reducândă aiciă tensiuneaă

superficial< D.ăPic<turileămiciădeăpetrolăseădesprindădinăpelicul< E.ăPic<turileăsuntădispersateădeăamesteculăturbulentăl<sândălaăsuprafaYaăapeiădoarăluciul

Fig. 4.6. Procesul de dispersie chimic<

Page 40: Eco Referat

40

Fig. 4.7 Împr<ştiereaădispersanYilorăcuăajutorulăambarcaYiunilor

Fig. 4.8 Împr<ştiereaădispersanYilorăcuăajutorulăavionului

De obicei, micile particule de produs petrolier nu sunt vizibile cu ochiul liber, iar dispersiaărealizat<ăapareăînăap<ăasem<n<torăuneiă„peneădeăfum”.

DispersanYiiăpotăfiăîmpr<ştiaYiădinăambarcaYiuni,ăavioaneăşiăelicoptereă(Fig.ă4.7ăşiăFig.ă4.8). Cuă ună suportă operaYională bun,ă suprafeYeă foarteă mariă deă petrolă deversată potă fiă tratateă rapidă şiăeficient.ăAceştia,ă îns<,ă nuă voră aveaă niciă ună efectă dac<ă vâscozitateaă petroluluiă esteămaiămareă deă10000ăcSt,ăsauădac<ătemperaturaăminim<ădeăcurgereăaăpetroluluiăesteămaiămareăcuă15-20 °C decât temperaturaă apei.ăAceastaă înseamn<ă c<ă intervalulă deă timpă înă careă seă potă folosiă dispersanYiă esteălimitat.ă Dezagregareaă vaă modificaă petrolul,ă astfelă încâtă vâscozitateaă şiă temperaturaă minim<ă deăcurgereăvorăcreşte.

Page 41: Eco Referat

41

Aşadar,ăpentruăaăaveaăeficienY<ămaxim<,ădispersanYiiătrebuieăîmpr<ştiaYiăînainteăcaăpetrolulăs<ădevin<ăvâscosă înăurmaăevapor<riiăsauă înaintea formariiăemulsiei,ăExist<ătotuşiăuneleătipuriădeăpetrol,ă cumă ară fiă combustibilulă petrolieră greuă şiă celă nerafinată vâscosă careă suntă maiă greuă deăîndep<rtatăprinăaceast<ămetod<.

Pentruăaăputeaădispersaăoăpelicul<ădeăpetrolăesteănecesar<ăoăanumit<ăcantitateăde energie folosit<ă laă amestecareaă petroluluiă cuă apa.ă Înă practic<,ă aceastaă înseamn<ă c<ă ambarcaYiuneaă deăpulverizareătrebuieăs<ăp<trund<ăînăYiYeiă laăsuprafaY<ăcuă2ăm/să pulverizândăşiăagitândăzona.ăXiYeiulătrebuieă urm<rită pentruă aă vedeaă dac<ă dispersiaă areă loc,ă cază înă careă vitezaă ambarcaYiuniiă poateă fiăm<rit<ă cuă câteă 0,5ăm/să pentruă aă aflaă vitezaă optim<ă pentruă dispersie,ă cuprins<ă întreă 2ă şiă 4ă m/s.ăFilmeleă subYiriă deă YiYeiă brută proasp<tă seă disperseaz<ă uşoră laă oă vitez<ă aă ambarcaYiuniiă deă 4ă m/s.ăDispersia peliculeloră deă produseă petroliereă maiă groaseă şiă maiă vechi,ă careă suntă susceptibileă deăpulverizare,ănecesit<ăvitezeămaiăreduseăaleăambarcaYiuniiăpentruăaăm<riăraportulădintreădispersantăşiăYiYei.ăUneleăYiYeiuriăbruteăînvechiteăpotădeveniărezistenteălaădispersareădinăcauza caracteristicilor şiă aă vechimiiă loră (timpulă scursă deă laă deversare).ă Aceastaă seă observ<ă uşoră dup<ă oă încercareă deăprob<ă cuă oă vitez<ă aă ambarcaYiuniiă deă 2ă m/să (dozaă maxim<ă deă dispersant),ă prină aceeaă c<ă laăsuprafaY<ă potă fiă v<zuteă pic<turiă mariă deă YiYei.ă Culoarea emulsiei formate în urma dispersiei, variaz<ă deă laă brună închisă laă brună deschisă înă funcYieă deă YiYeiă siă deă timpulă câtă aă fostă suspusă laăacYiuneaă vremii.ăDac<ă dup<ă tratare,ă potă fiă observateă pic<turiămariă deă YiYeiă (1ă cmă sauămaiămult)ăacestaăarat<ăc<ădispersia nu se produce.

Optimizareaă compoziYieiă dispersanYiloră prinămodeleă deă amestecă şiămetodeă deă r<spunsă laăsuprafaY<ă reprezint<ăoăabordareă important<ăcuă rolă semnificativă înăeficienYaă tehniciiădeă limitareăaăîmprâştieriiă poluantuluiă petrolieră deversat.ă Astfel, s-aă ajunsă laă concluziaă c<ă amesteculă obişnuităbazat pe echilibrul hidrofil-lipofil (EHL) 9-11ă nuă esteă oă modalitateă util<ă înă optimizareaădispersantului,ădatorit<ăeşeculuiălu<riiăînăconsiderareăaăinteracYiunilorămoleculareăputerniceădintreăsurfactanYiă(Brandvik & Daling. 1998).

Utilizareaăcontrolat<ăaădispersanYilorăpoateăreduceăimpactulămasivăprodusăasupraămediuluiăşiăresurselorăeconomiceăînăcazulăuneiădevers<riăpetroliere.

Oricum,ă pân<ă înă momentulă înă careă seă vaă realizaă transferulă particuleloră deă petrolă de la suprafaYaăapeiăînăinteriorulăcoloaneiădeăap<,ăseăvaăimpuneăoăevaluareăatent<ăaărisculuiădeăafectareăaăaltorăresurseăsensibileădinădiferiteleăp<rYiăaleămediuluiăacvatică.ăDinăacesteămotive,ăînainteădeăaăseăaplicaăaceast<ămetod<,ătrebuieăconsultateărecomand<rileădinăplanulădeăurgenY<,ăînăcareăseăspecific<ăzoneleă deă interesă specială undeă nuă esteă permis<ă pulverizareaă deă dipersanYiă şiă esteă necesar<ăobYinereaăinformaYiilorăreferitoareălaătipulăYiYeiuluiăimplicat,ădurataăperioadeiădeăplutireăaăacestuia,ăprecumăşiăcondiYiileădeăstareăaăapeiăcuăcareăaăintratăînăcontact.

Arderea laăsuprafaY<

Datorit<ădificult<Yiloră logisticeădeăcolectareădeăpeăsuprafaYaăm<riiă şiădeădepozitare,ăoăalt<ăalternativ<ăară fiă reYinereaăpetroluluiădeăc<treăbariereă specialeă rezistenteă laă ardereă şiăapoiăardereaălui.

Ardereaă laă faYaă loculuiă aă petroluiuiă esteă definit<ă caă fiindă „controlarea”ă arderiiă petroluluiădinăap<,ărâuriăsauămlaştini,ăprinăcareădirectaăardereăaăYiYeiuluiăesteăprocesulăcelămaiăeficientăpentruăîndep<rtareaă hidrocarburiloră dină ap<,ă prină celeă maiă actualeă tehnologiiă (http://www.mms.gov). IniYial,ăinteresulăarderiiălaăsuprafaYaăapeiăaăvenitădinăexperienYaăprecedentelorăaccidenteămajoreădeăpoluareăcuăpetrol,ă înăcadrulăc<roraăauăfostăatacateăiremediabilă floraăşiă faunaăapelor.ăCaăurmareăaăacestorăpolu<riăs-auădescoperitămetodeădeădepoluareăaămediuluiăcuărezultateădeăînalt<ăcalitate,ădară

Page 42: Eco Referat

42

cuăcosturiăpeăm<sur<.ăEficienYaăacesteiămetodeădepindeăatâtădeăcondiYiileămeteorologice,ăcâtăşiădeăpropriet<Yileăfizico-chimice ale petrolului deversat.

Criteriileăurm<riteăînăprocesulăarderiiălaăfaYaăloculuiăpotăfiă(Ornitză&ăChamp,ă2002); 1. Degradarea petrolului; 2.ăReacYiaălogistic<; 3. Vremea; 4.ăDistanYaăpân<ălaăzoneleăpopulate. Auă fostă înregistrateă şiă accidenteă deă ardereă aă hidrocarburiloră datorateă uneiă utiliz<riă

necorespunz<toare,ă careă auă avută caă urmareă arderiă deă planteă sauă incendiiă ceă auă pusă înă pericolămediulă înconjur<tor.ăOă utilizareă corect<ă aă acestuiă procesă esteă foarteă eficient<,ă iară şanseleă s<ă seăproduc<ăaccidenteădatorateăarderiiălaăsuprafaY<ăsuntădestulădeălimitate.

CondiYiileă naturaleă careă afecteaz<ă succesulă arderiiă petroluluiă deversată seă bazeaz<ă peă treiăcriterii:

a.ăTimpulădeălaădeversareăpân<ălaăardereă(evaporareaăşiădispersiaăpetrolului); b. Gradul de emulsificareăcaăfactorălimitantă(influenYatădeăprezenYaăapei); c.ăCondiYiileăcareăafecteaz<ăoperaYiuneaă(vremea). Primeleăobiectiveăcareătrebuieăavuteăînăvedereăînămomentulăefectu<riiăacesteiăoperaYiiăsuntă

protecYiaă mediuluiă înconjur<tor,ă aă resurseloră vieYii,ă şiă aă s<n<t<Yiiă omuluiă dară şiă siguranYaă şiăeficienYaărapidit<Yiiă îndep<rt<riiăpetroluluiădeă laăsuprafaYaăapelor.ăUtilizareaăaceasteiămetodeăesteăindicat<ă înăcazurileă înăcareădeversareaăs-a produs în zone sensibile, slab energizate, în care alte metode nuăsuntăatâtădeăeficienteăşiăînăcareărapiditateaăîndep<rt<riiăesteăprimordial<.

Succesulă acesteiă metodeă esteă determinată deă treiă grupeă deă factoriă cheieă legaYiă deă

propriet<Yileăfizico-chimice ale petrolului deversat: A Factori referitori la aprindereăşiăcombustie ceăsuntădependenYiădeăgreutateaămolecular<,ă

presiuneaăvaporilor,ăvitezaădeăvaporizare,ăpunctulădeăaprindere,ăpunctulădeă fierbere,ătemperatur<ăşiăvânt.

B. Factoriă referitoriă laămodific<rileăpropriet<Yilorăpetroluluiădatorateădegrad<riiă înă timpăaăacestuia,ădegradareăcareăesteăînsoYit<ădeăevaporareăşiăemulsificare

C. Factoriăceăseărefer<ă laăconsideraYiiă tehniceăşiăoperaYionaleăceă includă rezistenYaălaăfocăaă

mijloacelorătehniceă(vaseăşiăbaraje)ăşiăcapacitateaădeăaprindereăaăsurseiădeăaăaduceătemperatura de laăsuprafaYaăYiYeiuluiălaătemperaturaădeăardere

Pentru a se putea estima timpul de ardere al petrolului (Ornitz & Champ, 2002) este necesar a se determina:

a. Timpul necesar pentru pierderea prin evaporare pentru a putea stabili limita pentru

evaporareăşiăpentruăaăcomparaăperioadaădeătimpăcuătimpulăestimatăpentruăardere,ăYinândăcontădeăvântăşiădeătemperaturaăapei.

b.ăConYinutulădeăap<ădinăpetrolulădeversatăşiăs<ăseăcompareăcuăconYinutulădeăap<ăadmisădinăYiYei.

Page 43: Eco Referat

43

c.ăCantitateaădeăc<ldur<ănecesar<ăpentruăaprindere,ăpentruăaăaduceătemperaturaăsuprafeYeiăpetroluluiălaăvaloareaăcorespunz<toareăpunctuluiădeăaprindere,ăastfelăc<ăpetrolulăvaăardeăînătimpulăestimat pentru combustia peliculei.

Aşadar,ă ardereaă uneiă pelicule sauă aă uneiă porYiuniă dină peliculaă deă petrolă laă faYaă locului,ădup<ă ceă acestaă aă fostă îngr<dită esteă oă tehnic<ă ceă funcYioneaz<ă celă maiă bineă înă cazulă petrolurilorăproaspete,ă înăcondiYiiămeteorologiceădeăcalmărelativ.ăTotuşi,ă în practic<,ăaceast<ă tehnic<ănuăeste indicat<ă înă majoritateaă devers<riloră proveniteă dină surseă deă navigaYie,ă datorit<ă dificult<YiiămenYineriiă uneiă grosimiă suficienteă pentruă ardere.ă Grosimeaă stratuluiă r<masă dup<ă ardere,ă peăsuprafaYaăapeiăvaădepindeăatâtădeănaturaăpetroluluiăcâtă şiădeăcondiYiile externe. Din acest motiv, ardereaăesteăcuăatâtămaiăeficient<ăcuăcâtăpeliculaădeăpetrolăesteămaiăgroas<ăînămomentulăaprinderii.ăUnele lichide petroliere, în special cele degradate, sunt foarte greu sau chiar imposibil de aprins, deoarece majoritatea componenYiloră petroluluiă deversată seă evapor<ă foarteă repede.ă Deoareceăaprindereaă petroluluiă necesitaă ună sistemă bineă pusă laă punct,ă operaYiaă seă face,ă deă obicei,ă dinăelicopteră sauă deă peă ună vas,ă preferabil<ă fiindă telecomandareaădeă laămareă distanY<.ăExist<ă îns<ă şiăcazuriăînăcareămaiăconvenabil<ăesteăutilizareaăapriz<toarelorămanuale.

Prină aceast<ă metod<,ă poluareaă esteă transferat<ă înă atmosfer<,ă iară reziduurileă suntă diluateărapid.ăCuătoateăacestea,ăconsecinYeleăasupraăs<n<t<YiiăşiăsiguranYeiăpopulaYieiăsuntămariăşiăseărefera laă poluareaă atmosfereiă respirabileă cuă radicaliă liberi,ă produşiă rezultaYiă înă urmaă arderiiăhidrocarburilorăşiăcaracterizaYiăprintr-oătoxicitateăfoarteăridicat<,ăapariYiaărisculuiădeăîmpr<ştiereăaăfoculuiă precumă şiă laă faptulă c<ă întotdeaunaă dup<ă ardereă vaă r<mâneăOă cantitateămareă deă reziduriăgreleă laă suprafaYaă apei,ă careă seă potă depuneă avândă potenYialeă efecteă peă termenă lungă asupraăecosistemuluiăacvaticătotuşi,ăcercet<riăexperimentaleăauăar<tatăfaptulăc<ăaceast<ămetod<ănuăarăaveaăun impact sever asupra mediuluiă(gazeleădeăardereăemanateăînăatmosfer<ă înăurmaăarderiiă arăfiă înăcantit<Yiă maiă miciă decâtă celeă rezultateă prină evaporareaă YiYeiurilor,ă iară calitateaă ecosistemuluiăacvatic ar fi neafectat<ă deă c<lduraă arderii),ă dac<ă s-ar recurge la modele matematice bazate pe m<sur<toriăanterioareăaiăparametrilorăap<ăşiăaer.

Metodeădeăîndep<rtare/cur<Yareăa poluantului petrolier

Tehnicileădeă îndep<rtare/cur<Yareăaăpeliculeiă formateălaăsuprafaYaăapeiă înăurmaădevers<riiăpoluantuluiăpetrolier,ăseărefer<ăla:

1.ă ReYinereaă poluantuluiă prină absorbYie,ă procedeu realizat cu ajutorul materialelor absorbante;

2. Recuperareaămecanic<ădeăpeăsuprafaYaăapei, 3. Recuperareaămanual<ădeăpeăsuprafaYaăapei; 4. Sp<lareaărapid<ăînăcazulăcontamin<riiămalurilor/plajelor; 5. Metode naturale deăcur<Yare. Alegereaă celeiă maiă potriviteă metodeă deă depoluareă esteă foarteă important<ă şiă depindeă deă

datele cât mai exacte referitoare la incident.

În cazul m<riloră şiă oceanelor, aplicareaă tehniciloră deă cur<Yareă nuă esteă întotdeaunaănecesar<,ă deoareceă exist<ă situaYiileă înă careă petrolulă r<mâneă înă larg,ă undeă poateă fiă dispersată şiăeventualădegradatăprinăproceseănaturaleădeăbiodegradare,ăneafectândăY<rmurile,ăînăastfelădeăcazuri,ăpentruă aă confirmaăprognozeleă estimateă esteă suficient<ămonitorizareaă evoluYieiă peteloră deă petrol,ă

Page 44: Eco Referat

44

metod<ăaplicat<ăînăcazurileămarilorădevers<riăap<ruteăde-aălungulăaăzeciădeăani.ăÎnăceeaăceăpriveşteărâurile,ă chiară oămic<ă deversare,ă înă specială deă petrolă greuă rafinată sauă nerafinată foarteă persistent,ăpoate necesita un efort majoră şiă rapid,ă maiă cuă seam<ă dac<ă suntă ameninYateă resurseleă naturaleăsensibile la acest tip de poluare.

AbsorbanYi

Capacitateaă deă absorbYieă aă produseloră absorbanteă trebuieă stabilit<ă experimentală pentruăfiecareă tipă deă produsă petrolieră (ex.ă YiYeiă brut,ă benzin<, ş.a.),ă astfelă încâtă saă poat<ă fiă estimatăconsumulăoptimădeăprodusăabsorbantăşiăefecteleăinduseăcalit<Yiiăapei.ăRefolosireaăproduselorădup<ăutilizareă seă poateă faceă cuă buneă rezultateă dup<ă presareă siă uscareă prealabil<.ă Deă asemenea,ăutilizatorulătrebuieăs<ăseăasigureăc<ădispuneădeămijloaceleănecesareădeăsoluYionareăaăelimin<riiăsauăreintegr<riiăînămediuăaăprodusuluiăfolosit.

Folosireaădinăceăînăceămaiăfrecvent<ăaămaterialelorăabsorbanteăpentruăeliminareaăefectelorăpolu<riloră accidentaleă aleă apeiă şiă solului,ă impuneă luareaă unoră m<suriă privindă reglementareaăutiliz<riiă acestoraă peă plană naYională pentruă confirmareaă eficienYei,ă eficacit<Yiiă şiă inexistenYeiăriscurilorădeăpoluareăindus<ă(Mişescu,ă2002).ăEsteănecesar<ăîntocmireaăuneiădocumentaYiiăcareăs<ăconYin<ă toateă categoriileă deă materialeă absorbanteă existenteă peă piaY<,ă domeniulă deă utilizareă şiăm<surileădeăprecauYie.ăDezvoltareaădeămaterialeăabsorbanteăarătrebuiăs<ăconstituieăoăalt<ăprioritateăpentruă cercetare.ă Trebuieă g<siteă materialeă autohtone,ă eventuală deşeuri,ă careă prină prelucrareă s<ăconstituieăabsorbanYiăeficienYiădeăintervenYieăînăcazădeăpolu<riăaccidentaleăcuăsubstanYeătoxiceăsauăpericuloaseăpentruămediuăşiăcareăs<ăsatisfac<ăşiădinăpunctădeăvedereăalăpreYuluiădeălivrare.

Absorbantii chimici/sintetici

Teste realizateă înă laboratoră auă evidenYiată modificareaă calit<Yiiă apeiă laă utilizareaăabsorbanYiloră SS,ăHSă şiă BGă pentruă îndep<rtareaămotorinei,ă înă sensulă introduceriiă deă materiiă înăsuspensieă înă concentraYiiă relativă reduseă (produsă absorbantă dezintegrată înă particule fine)ă şiăintroduceriiădeăsubstanYeăorganiceă(probabilămotorin<ăemulsionat<)ă(Mişescu.ă2002).

AbsorbanYiiăsinteticiă(produşiăînăRomâniaăşiăstr<in<tate),ăutilizaYiăpentruădepoluareaă

apelor poluate cu petrol:

- OILDEPOLPLAST - brevetatădeăOSIMăBucureşti; - ab/adsoarbeăproduseleăpetroliereădeăpeăap<ăşiăsol; - fabricat din materiale plastice; - capacitatedeăab/adsorbYieăccaă1:ă6; - nebiodegradabil; - seăelimin<ăprinăincinerare.

- MIXSORB

- ab/adsoarbeă foarteăbineăproduseleăpetroliereă înăpelicul<ăsubYireădeăpeăap</sol,ăsuprafeYeădureă(pardoseli,ăpereYi,ăpiese,ădiverseăalteăobiecteăetc.);

- areăînăcompoziYieămaterialeăsintetice;

Page 45: Eco Referat

45

- capacitateămareădeăab/adsorbYieăaăprodusuluiăpetrolierăsubăform<ădeăpelicul<ăsubYire,ănuălas<ăirizaYiiăpeăap<;

- parYialăbiodegradabil; - seăelimin<ăprinăincinerare; - seălivreaz<ăînăsaciădeăplasticădeăcca.ă10ă±0,5ăkg.

- ROMSORB

- ad/absorbantădeăproduseăpetroliereădeăpeăap</sol; - areăînăcompoziYieăfibreăvegetaleă+ămaterialeăsintetice; - capacitateămareădeăab/adsorbYie; - parYialăbiodegradabil; - seăelimin<ăprinăbiodegradareăşiăincinerare.

- BIOSORB

- ab/adsorbantădeăproduseăpetroliereădeăpeăsuprafaYaăapei/sol; - areăînăcompoziYieă fibreăanimaleă(deşeuriădeălân<ă)ăşiăpentruăoăeficienY<ămaiăbun<ăseăpotă

ad<ugaăşiămaterialeăsinteticeă(20-30%); - capacitateămareădeăab/adsorbYie; - biodegradabilă sauă parYială biodegradabilă cândă seă folosescămaterialeă sinteticeă seă elimin<ă

prin biodegradare;

- RAW Absorbent (http://mariusc.3x.ro/iso/CATALOG.pdf)

- realizatădinăpolipropilen<ăprelucrat<ăşiătratat<ătermic; - areă oă mareă capacitateă deă absorbYieă aă hidrocarburiloră deversateă accidentală peă ap<,ă sol,ă

suprafeYeăsolide; - rataădeăabsorbYie:ă1/20; - poate fi utilizat la depolu<riăaleăapeloră şiă soluriloră(produsăcuăcomportareăexcelent<ăpeă

ap<); - pluteşteăunătermenănedefinităpeăap<,ăchiarăşiădup<ăsaturaYie; - seăcolecteaz<ăfoarteăuşorădeăpeăap<ăşiăsol, - dup<ă utilizareă seă depoziteaz<ă înă locuriă deă colectareă aă deşeurilor,ă seă poate incinera în

instalaYiiăautorizate; - nebiodegradabil

AbsorbanYiiădeătipătampon

Suntă convenabiliă datorit<ă greut<Yiiă miciă şiă costuluiă redus.ă Auă capacitateă deă absorbYieă aăproduseloră petroliereă deă pân<ă laă 25ă deă oriă greutateaă lor.ă Suntă eficienYiă şiă înă cazul produselor petroliereăceăstauălaăbazaăobYineriiăsolvenYilor,ăvopselurilor,ăuleiurilorăvegetaleăşiăaăaltorăchimicaleăinsolubileă înă ap<,ă dară suntă eficienYiă pentruă cantit<Yiă miciă deă poluant,ă cuă prec<dereă peă apeă slabăenergizate.

Page 46: Eco Referat

46

AbsorbanYiănaturali

Din categoriaă absorbanYiloră naturali,ă ceiă maiă folosiYi,ă pentruă depoluareaă apeloră deăhidrocarburi, sunt SPILL-SORB/ PEAT SORB/NATURE SORB (produsulă esteă acelaşi,ă darădifer<ă producatorii)ă şiă ENVIROPEAT.ă Tehnologiileă deă depoluareă careă utilizeaz<ă aceştiăabsorbanYi,ă suntă simple,ă nuă necesit<ă utilajeă specialeă sauă personală calificat,ă hidrocarburileăabsorbite fiind biodegradate.

- SPILL-SORB/PEAT SORB. cunoscutăcaă„absorbantulămileniului”,ăesteă100%ănaturalăşiăbiodegradabil.ăReYineăşiă încorporeaz<ădefinitivăpoluanYii,ă astfelăc<ăproduseleăabsorbiteănuăseăpotăscurge.ă Esteă totală integrabilă înă natur<,ă netoxic,ă nuă necesit<ă colectareaă luiă dină teren;ă areă oăcapacitateă deă absorbYie:ă deă 8ă - 12ăoriă greutateaă luiă şiă nuă esteă abrazivă fiindă capabilă s<ă absoarb<ăpân<ă şiă vaporiiă deă benzin< dină atmosfer<,ă ceă potă fiă înă pericolă deă explozie,ă reducândăvaporiiă cuăpropriet<Yiădeăardereădeălaă100%ălaă10%ădup<ăaplicareă(http://www.peatsorb.com/)

Acestăabsorbantăesteăunămuşchiădeă turb<ă recoltatădinăzoneleăml<ştinoase ale Canadei de Nord,ă fiindă eficientă peă uscată sauă peă ap<ă maiă alesă înă apropiereaă Y<rmuluiă (malurilor).ă înă stareănatural<,ămuşchiulădeăturb<ăSphagnum areăunăconYinutădeăap<ădeă85%ă- 90%. În urma unui proces specialădeăuscareăpân<ălaăunăconYinutădeăap<ădeă7%,ăîşiăschimb<ăcaracteristicileădevenindăhidrofobăşiăavândăcapacitateaădeăaă încapsulaăoăgam<ă larg<ădeăpoluanYi,ă careă înlocuiescăapa.ăAreăgreutateămic<ă motivă pentruă careă esteă şiă uşoră deă manipulată şiă deă transportat.ă Esteă ună produsă cuă aspectăfibros, cu greutateaăspecific<ădeă60ă- 90 g/l, nu se autoaprinde, este stabil în timp, are pH = 4 - 6, prină ardereă producândănumaiă 2%ăcenuş<.ăAă trecută proceduraă testuluiă caracteristiciloră toxicit<Yiiăantivegetative,ătestulăfiltruluiăculoriiăşiătestulădeăeliberareăaălichidelor.

- ENVIROPEAT esteă ună produsă 100%ă naturală şiă biodegradabil,ă cuă aspectă fibrosă şiăculoareă maronie,ă rezultată prină deshidratareaă termic<ă înă condiYiiă aerobeă aă muşchiuluiă deă turb<ă(Spliagnum), careă provineă dină Nouaă Zeeland<.ă Elă absoarbeă produseă petroliereă şiă derivateleăacestora,ă erbicide,ă pesticide,ă cerneluri,ă sânge,ă gr<simiă animaleă etc.ă Dac<ă seă asigur<ă condiYiileăoptime,ă cumă ară fi:ă prezenYaă oxigenuluiă şiă aă temperaturiiă deă 10ă -12ă °C,ă laă careă seă adaug<ă şiăelemente nutritive (fosfat, azot, potasiu), acesta seăbiodegradeaz<ăprinăactivitateaămicrobian<,ă înămaximum 120 zile.

Singureleă deosebiriă întreă celeă dou<ă tipuriă deă absorbanYiă suntă celeă referitoareă laă Yaraă deăprovenienY<,ă şiă laă durataă necesar<ă pentruă biodegradare.ă Astfel,ă SPILLă SORBă (PEATă SORB)ăprovine din zoneleăml<ştinoaseăaleăCanadeiădeăNord,ăînătimpăceăENVIROPEATăprovineădinăNouaăZeeland<.ă Împr<ştiaYiă manuală sauă mecanică peă suprafaYaă poluat<ă reYină şiă încapsuleaz<,ă aproapeăinstantaneu,ă produseleă petroliereă înă celuleleă vegetaleă aleă muşchiuluiă deă turb<ă deshidratat. În paralel,ă începeăunăprocesăbiochimicădeărupereăaăstructurilorăchimiceăaleăhidrocarburilorădeăc<treăenzimeleăproduseădeăfloraăbacterian<ăexistent<ăînăap<,ăaciziiăhumiciădinăstructuraăcelular<ăavândărol de catalizator.

Absorbantulăseăcomport<ăcaăoă„gazd<” ceăreYineăşiăcontroleaz<ăprocesulădeăbiodegradareăînăprezenYaă oxigenului,ă aă uneiă temperaturiă deă minimă 10ă - 12ă °Că şiă aă umidit<Yii,ă procesulă deăbiodegradareă decurgeă normal.ă Elementeleă biogene,ă caă azotul,ă potasiulă şiă fosforul,ă stimuleaz<ăacest proces. Fiind hidrofobiăaceştiăabsorbanYiăplutescălaăsuprafaYaăapeiăşiădup<ăceăintr<ăînăcontactăcuă produseleă petroliereă leă absorbă aproapeă instantaneu.ă Eiă potă fiă împr<ştiaYiă înă modă directă peăsuprafaYaăapeiăsauăpotăfiăîncorporaYiăînăbaraje/salteluYeăplutitoare.ăRecuperareaălorăseărealizeaz<ăcuăechipamenteă uşoare,ă prev<zuteă cuă siteă fine,ă barajeleă şiă salteluYeleă recuperându-se direct în

Page 47: Eco Referat

47

continuare,ă absorbanYiiă saturaYiă cuă hidrocarburi,ă potă fiă folosiYiă dreptă combustibiliă înă centraleătermice.ăCantit<Yileădeăabsorbantă saturat,ă nerecuperateădeăpeăsuprafaYaăapeiă seă biodegradeaz<ă înătimp,ăf<r<ăaăafectaăcalit<Yileămediului.ăDeăasemenea,ăabsorbanYiiănaturaliăpotăfiăutilizaYiăînăfiltrareaăşiăpurificareaăapelorăuzateăcareăconYinăcoloranYiăşiămetaleăgrele.ăTesteleăauăar<tatăc<ădup<ănuma i dou<ă treceriă aleă apeiă uzateă printr-oă salteaă ceă conYineă absorbantă natural,ă concentraYiaă metalelorăgreleăaăfostăadus<ăînălimiteăacceptabile.ăDup<ăutilizare,ăabsorbantulăaăpututăfiămanevratăînăcondiYiiădeăsiguranY<ăşiăincinerat.

În concluzie, avantajele utilizării absorbanţilor biodegradabili pentru depoluarea apelor contaminateăcuăhidrocarburiăaromaticeăpolicicliceăsuntăurm<toarele:

- absorbanYiiă acYioneaz<ă cuă succesă laă depoluareaă apei,ă nuă suntă abrazivi,ă fiindă 100%ănaturaliăşiăbiodegradabili;

- produsele absorbă şiă încorporeaz<ă definitivă poluanYii,ă peă careă îiă biodegradeaz<,ă f<r<ă aăpermite scurgerea acestora;

- 1 kg de produs absoarbe 8-12 litri poluant; - fiindăproduşiănaturali,ănetoxici,ătotalăreintegrabiliăînănatur<,ănuăesteăobligatorieăcolectareaă

lor din teren; - dup<ădepoluareăapaăpoateăfiăredat<ăcategorieiădeăfolosinY<ăiniYial<; - tehnologiileă deă depoluareă cuă aceştiă absorbanYiă seă realizeaz<ă înă situă şiă nuă presupună

folosirea unor utilaje speciale sau personal înalt calificat; - dac<ăseăasigur<ăcondiYiileăoptime,ăcumăarăfi:ăprezenYaăoxigenuluiăşiăaătemperaturiiădeă10-

12°C,ă laă careă seă adaug<ă şiă elementeă nutritiveă (fosfat,ă azot,ă potasiu),ă ENVIROPEATă seăbiodegradeaz<ăprinăactivitateaămicrobian<,ăînămaximumă120ăzile.

Cercet<riăexperimentaleăauăar<tatăc<ăutilizarea grafitului exfoliat ca absorbant al petrolului deversată poateă fiă oă metod<ă foarteă eficient<ă şiă rapid<ă deă cur<Yareă aă apeloră contaminate.ă S-a demonstrată experimentală (Toyodaă &ă Inagaky,ă 2000)ă c<ă grafitulă exfoliată deă greutateă specific<ăaparent<ădeă6ăkg/m3 poateăabsorbiă76ăgăYiYei/găgrafităexfoliat,ăînăaproximativă2ăminute,ăcomparativăcuăabsorbanYiiărealizaYiădinăpolipropilen<ăsauăpoliuretanăcareăauăcapacitateaădeăabsorbYieădeăpân<ăia 20- 30ă gă YiYei/gă polipropilen<ă sauă poliuretan.ă Deă asemenea,ă avantajulă utiliz<riiă grafituluiăexfoliat,ă const<ă înă faptulă c<ă absoarbeă doară YiYeiul,ă spreă deosebireă deă absorbanYiiă sintetici,ă careăabsorbăpetrolulă împreun<ăcuăapaăşiăcareănuăpotăabsorbiăpetroluriăfoarteăvâscoase,ăprecumăceleădeăclas<ăBăsauăC.

Recuperareaămecanic<ădeăpeăsuprafaYaăapei

Procesulă deă cur<Yareă mecanic<,ă ceă const<ă înă recuperareaă produsuluiă petrolieră deă peăsuprafaYaăapeiăseăbazeaz<ăpeădou<ăvariabileădiferite.ăPrimaăseărefer<ă laăschimbareaăpropriet<Yilorăpetroluluiă (înă funcYieă deă vreme),ă iară ceaă deă aă doua,ă laă condiYiileă deă mediu,ă operabilitatea,ătehnologia,ă şiă echipamentulă folosit.ă Ambeleă îns<,ă depindă deă factoriiă deă mediu:ă vitezaă deăîmpr<ştiereă aă vântului,ă curenYii,ă vizibilitatea,ă stareaă şiă temperaturaă apei.ă Înă modă normală seăfolosesc bariere pentru a devia pata de petrol în calea separatoarelor.

Eficacitateaăcur<Y<riiămecaniceăpoateădepindeăde: - eficienYaădispozitivuluiădeăcur<Yare;

Page 48: Eco Referat

48

- eficacitateaăsistemuluiăceăincludeăvasul,ăseparatorul,ăşiăbarieraălimitatoare; - raportulădintreăpetrolulărecuperatăşiăcelăîmpr<ştiat; Metodeleădeărecuperareămecanic<ăseăpotăîmp<rYiăînătreiăgrupe: - Separatoareăînămişcareă(dispozitive cu benzi colectoare) - SeparatoareăstaYionareă(skimmere) - Cisterne cu vid (autovidanje) - aceast<ămetod<ăesteăconsiderat<ăaăfiăimproprieărecuper<riiă

de pe mare) Separatoareăînămişcare

Caracteristicaăprincipal<ăaăacestorătipuriădeăseparatoareăesteăsimpl<ăşiăconst<ă înă faptulăc<ăele se pot deplasa. Unele au motoare proprii, în timp ce altele sunt împinse sau tractate de alte vase (Fig. 4. 9).ăSeparatoareleăpotăfiăfolositeăşiăînăcondiYiiădeăgheaY<ă(concentraYieăsubă30%).

Fig. 4.9ăTipuriădeăseparatoareăînămişcare

În cazul dispozitivelor de recuperare a produselor petroliere care folosesc benzi

absorbante din polipropilenă, elementul specifică const<ă înă bandaă absorbant<ă continu<,ă format<ădină fâşiiă subYiriă deă polipropilen<,ă careă esteă trecut<ă prină roleleă deă stoarcereă pentruă recuperareaă

Page 49: Eco Referat

49

produsuluiă petrolier.ăUtilitateaă const<ă înă faptulă c<ă parteaă „cur<Yat<"ă aă benzii,ă revineă înă zonaă cuăprodus petrolierădeălaăsuprafaYaăapeiăpentruăaăcontinuaăoperaYiaădeărecuperareăaăacestuia.

XiYeiulărecuperatădeăroleleădeăstoarcereăesteăcolectatăîntr-un bazin de produs din care este transferat cu ajutorul unei pompe, într-un rezervor intermediar, într-o autocisterna sau într-un vehicul similar.

Acesteăechipamenteăpotăfiă folositeă înăapeăcuăadâncimeă foarteămic<,ăcuătoateăc<ăplajaăsauăalbiaăunuiărâuăcuăpietrişăsauărociăcuămuchiiăascuYiteăpotăaveaăunăefectăabrazivăasupraămaterialuluiădinăcareăesteăconfecYionat<ăbandaăcolectoare.

SuprafeYeă netede,ă cumă ară fiă malurileă înierbateă şiă rocileă netedeă nuă auă efecteă d<un<toare.ăSuntăindicateăaăfiăfolositeăpentruăîn<lYimiăaleăvalurilorăpân<ălaăcircaă0,6ămă(***,ă1993).

Cercet<riărecenteăaleăarhitectuluiănavalăChristianăGaudin,ăarat<ă c<ăoărecuperareămecanic<ăeficient<ăaăpetroluluiădeversatăarăfiăcelămaiăbineărealizat<ăprinăutilizareaăunuiăvasăcolectoră"OilăSeaăHarvester" - OSH (Fig.3.10),ăunătrimaranădeă138ămălungimeăşiă38ămăl<Yime,ăformatădintr-un corp centralăşiădou<ălaterale,ăcareăauărolădeăstabilizareăaăvasuluiălaăvitezeăaleăvântuluiăşiălaăvaluriăfoarteămariăşiăcareăînăplus,ăcreaz<ăcanaleădeă8ămălungimeădeăap<ăcalm<,ăînăcareăseărecupereaz<ăpetrolul.ăOriginalitateaă dispozitivuluiă const<ă înă aceeaă c<ă înă interiorul canalelor este amplasat sistemul benzilorătransportoareăcuăperiiăpentruăpetroluriăfoarteăvâscoaseăşiăunăskimmer/colectorătipăstavil<ăpentruă petroluriă uşoare.ă Vasulă poateă fiă deă asemeneaă echipată şiă cuă dispozitiveă pentruă tratareaăpetrolului recuperat.

Fig. 4.10ăVasăpentruărecuparareaăYiYeiuluiădeversatăpeămare

Eficacitateaădispozitivuluiăseărefer<ă laă faptulăc<ărecuperareaăvaă fiămultămaiă semnificativ<ăcantitativă (99%ădină cantitateaă deversat<),ă dară şiămaiă rapid<,ă chiară şiă înă condiYiiă nefavorabileă de vreme, testeleăefectuateăcuăacesta,ădemonstrândăc<ăpoateăajungeăfoarteărapidălaăloculădevers<rii,ădeăundeăpotăfiărecuperateăpân<ălaă250ăt/h,ăcapacitateaăacestuiaădeăstocare,ăfiindădeămaximă6000ăt.

Page 50: Eco Referat

50

SeparatoareăstaYionare

Atunci când petrolul deversat esteăreYinut,ăseăpoateă folosiăunăseparatorăstaYionarăpentruăaăcolectaăpetrolulăşiădeăalătransferaăîntr-o unitate de depozitare (Fig.4.11).

Tipuri de skimere

Cilindru rotativ

Perie de franghi rotativa

Cilindru rotativ cu perie

Cilindru rotativ cu discuri

Baraj autonivelator

Fig.4.ă11ăTipuriădeăseparatoareăstaYionare

Page 51: Eco Referat

51

Skimmere-le sunt dispozitiveădeăseparare/colectare,ăcuă rolădeă îndep<rtareăaăpetroluluiădeăpeă suprafaYaă apeiă pentruă aă nuă seă împr<ştiaă peă zoneleă deă coast<.ăAcestă lucruă seă realizeaz<ă dup<ăconcentrareaăprodusuluiăpetrolierăpeăsuprafaYaăapei,ăcuăajutorulăbarierelorălimitatoare, astfel încât peliculaăs<ăating<ăgrosimiăconsiderabileăpentruăaăputeaăfiăseparat.

Skimmereleă (colectoareleă deă YiYei)ă Komaraă auă fostă conceputeă pentruă recuperareaăproduselorăpetroliereădinăzoneărelativăad<postite,ăcumăară fiăporturile,ădocurile,ăestuareleă şiăapele deă coast<.ă Separatorulă funcYioneaz<ă dup<ă principiulă „suprafeYeloră adezive”.ă Elă esteă formată dinădiscuriă rotativeă peă careă ader<ă YiYeiulă careă esteă recuperată apoiă cuă ajutorulă unoră lameă racloareă şiădirijat într-un recipient central. Aceste dispozitive suntăindicateăpentruăvaluriăcuăîn<lYimeăpân<ălaăcirca 0,6 m.

Capacit<Yiădeărecuperareăuzuale: •ăproduseăuşoareă- benzine/motorineăceăformeaz<ăpeliculeăcuăgrosimeaădeă6ămmă- 2,4 t/h •ăYiYeiuriăbruteăşiăemulsiiăceăformeaz<ăpeliculeăcuăgrosimeaădeă12,5ămmă- 8 t/h •ăp<curiăşiăemulsii Capacitateaă maxim<ă deă recuperareă aă colectoruluiă esteă atins<ă deă regul<ă prină folosireaă

vitezeiămaximeădeărotaYieăaădiscului,ăchiarăcuărisculădeăaăantrenaăînămaterialulăcolectatămaiămult<ăap<.ăTuraYiileămaiămiciăaleădiscuriloră suntă indicateăcândăgrosimeaăstratuluiădeăprodusăesteămic<ăsauă dac<ă esteă subă form<ădeă emulsieă deă ap<ă înă ulei,ă careă ader<ă peă discuriă numaiă laă turaYiiămici.ăColectorulă recupereaz<ă majoritateaă combustibililoră lichiziă şiă aă emulsiiloră deă vâscozitateămedie.ăAceste produseădevinăfoarteăgreuăsauăimposibilădeărecuperatălaătemperaturiăsc<zuteăaleăaeruluiăşiăaleăapei,ăsauădup<ăoăperioad<ăînăcareăprodusulăpetrolierăaăfostăsupusădegrad<rii.ăAstfelădeăproduseăauăoăculoareăneagr<ăsauămaroăînchis,ă iară laă temperaturiă joaseăaleăapelorădeăcoast<,ăeleănuăseămaiăîmpr<ştieă peă suprafaYaă apeiă aşaă caă YiYeiurileă bruteă proaspete,ă formândădeă obiceiă bulg<riămiciă deăprodus.

Înăgeneral,ăcuăcâtăstratulădeăprodusăesteămaiăgros,ăcuăatâtăcreşteădebitulădeărecuperare.ăDeăaceea este necesar ca produseleă petroliereă s<ă fieă îngr<diteă cuă ajutorulă barajeloră flotante,ă sauă alădispersanYilorăcareădetermin<ăfilmeădeăsuprafaY<.

Înăapeleăad<postite,ăadic<ăînădocuriăşiăporturi,ăvântulădetermin<ăadeseaădirecYiaăînăcareăesteăîmpinsăprodusulăpetrolierăşiăcontribuieăla îngroşareaăstratuluiădeăprodus.ăBariereleăflotanteătrebuieăfolositeădac<ăseăpoateăpentruăaăîmprejmuiăprodusulăînădirecYiaăvântuluiăşiăpentruăaăm<riăgrosimeaăstratului de produs petrolier. în unele cazuri de vânt slab sau în lipsa vântului, barajele flotante trebuieăfolositeăastfelă încâtăs<ăseăoptimizezeăamplasareaăutilajelorădeărecuperare.ăAlteădeşeuriădeădimensiuniă mariă cumă ară fiă cheresteauaă sauă gr<mezileă mariă deă algeă potă afectaă funcYionareaădiscurilor de recuperare sau chiar le pot distruge. De aceea esteărecomandabilăcaăutilajeleăs<ă fieăîncadrateăcuăpersonalăpentruăaăînl<turaăresturile.

Cisterne cu vid (autovidanje) PentruărecuperareaăproduselorăpetroliereădeăpeăsuprafaYaăapeiăseăpotăfolosiăşiăautovidanje.ă

Aceste vehicule sunt folosite de obicei pentru aăgoliăprinăpompareădrenurile,ăhaznaleleă şiă foseleăseptice.ă Eleă suntă potriviteă pentruă aă recuperaă benzineă şiă motorine,ă YiYeiuriă bruteă proaspeteă şiămajoritateaăemulsiilorădeăYiYeiăbrut,ăprecumăşiăaăcombustibililorălichiziămedii,ădarăsuntăneadecvateăpentru uniiăcombustibiliălichiziăgrei,ăvâscoşi.

Prezint<ă dezavantajulă c<,ă atunciă cândăprodusulă esteă înă strată subYire,ă potă colectaă cantit<Yiămariădeăap<.ăDeăaceeaă trebuieă f<cută totăposibilulă pentruăaăm<riăgrosimeaăstratuluiădeăprodusăcuăajutorul barajelor, în ape liniştiteăseăpoateăfolosiăcuăsuccesăunăbarajămicăpentruăaăm<riăgrosimeaă

Page 52: Eco Referat

52

stratuluiă deă produs.ă Cap<tulă furtunuluiă trebuieă menYinută mereuă înă plană orizontală pentruă aăminimizaă cantitateaă deă ;ă ap<ă liber<ă colectat<ă odat<ă cuă produsulă petrolier.ă Pentruă recuperareaădeşeurilorăpetroliereădeăpeăsuprafaYaăapeiăseăpotăfolosiăcuăsuccesăşiăcisterneădeălaăferme.

Depoluareaăînăcazulăcontamin<riiămalurilor/plajelor Recuperareaăproduselorăpetroliere,ăaăuleiurilorămineraleăşiăaădeşeurilorăacestoraădeversateă

accidentală înă ap<,ă cândă acesteaă seă g<sescă subă form<ă deă irizaYiiă sauă peliculeă foarteă subYiriă peăsuprafaYaăapelor,ăseărealizeaz<ăînăfaz<ăfinal<ăprinăfolosireaăabsorbanYilor.ăOdat<ăceăpetrolulăaăfostăadusăpeăY<rmuri,ăeforturileădeăcur<YareăaăacestoraăarătrebuiădirecYionaleămaiă întâiăc<treăsuprafeYeleăcuă concentraYiiă mari,ă respectivă cuă petrolă mobil,ă care,ă peă deă alt<ă parte,ă ară puteaă direcYionaă maiădeparteăpoluantulăc<treăzoneleăînvecinate.ăDeăobicei,ăînăcazulămalurilorăcontaminateăseăutilizeaz<ăoă combinareă aă tehniciloră deă cur<Yare,ă ceă includeă metodeă manualeă şiă mecaniceă deă remediere,ăcur<Yareaă cuă pompeă deă vid,ă sp<lareaă cuă ap<ă laă temperaturiă şiă presiuniă ridicateă sauă sc<zute,ăinundareaăunorăzoneăşiăchiarăştergereaăcuăcârpeăşiămaterialeăabsorbante.

Esteă foarteă important<ă alegereaămetodeiă celeiămaiă apropiateă niveluluiă deă contaminareă şiătipuluiă deă Y<rm,ă careă poateă fiă deă laă plată mâlos,ă plajeă nisipoaseă şiă pietroaseă şiă pân<ă laă maluriăstâncoase la fel de bine ca structurile antropice (stabilopozi).

Cur<Yareaăcuăpompeădeăvid La recuperarea deşeuriloră deă produseă petroliereă suntă necesareă pompe,ă dară esteă puYină

probabilă caă înă acestă scopă s<ă seă poat<ă folosiă pompeă tradiYionaleă pentruă lichideă cuă vâscozitateăsc<zut<ă(deăexempluăapaăsauăalteălichideăuşoare).ăFolosireaăacestoraăarăfiăposibil<ădoarăpentruăYiYeiăbrutăproasp<tăşiăcuăconYinutămicădeăap<ăşiăresturiămateriale.

Pentruă uneleă produseă petroliereă şiă emulsiiă vâscoaseă suntă adecvateă pompeăpentruă lichideăvâscoase.ă Pompeleă nuă facă faY<ă atâtă deă bineă caă vehiculeleă cuă vacuumă înă cazulă amestecurilorăuleioase foarteăvâscoase,ă îns<,ăsuntămaiăpotriviteăpentruăzoneleăizolateăşiăporYiunileădeăplaj<ăcareăsuntă preaămoiă pentruă utilajeleă cuă vacuum.ăAcesteă pompeă facă faY<ă uneiă gameădestulă deămariă deăcorpuriăsolideădarănuăînăaceeaşiăm<sur<ăcaăvehiculeleăcuăvidă(***,ă1993).

Cur<Yareaăcuăjetădeăap< Odat<ă ceă petrolulă aă fostă adusă peă Y<rmuri,ă eforturileă deă cur<Yareă aă acestoraă ară trebuiă

direcYionateămaiăîntâiăc<treăsuprafeYeleăcuăconcentraYiiămari,ărespectivăcuăpetrolămobil,ăcare,ăpeădeăalt<ăparte,ăarăputeaădirecYionaămaiădeparteăpoluantulăc<treăzoneleă învecinate.ăDeăobicei,ă înăcazulămaluriloră contaminateă seă utilizeaz<ă oă combinareă aă tehniciloră deă cur<Yare,ă ceă includeă metodeămanualeăşiămecaniceădeăremediere,ăprecumăsp<lareaăcuăap<ălaătemperaturiăşiăpresiuniăridicateăsauăsc<zute,ăinundareaăunorăzoneăşiăchiarăştergereaăcuăcârpeăşiămaterialeăabsorbante.

Metodeănaturaleădeăcur<Yare A) Bioremedierea Esteăoămetod<ădeăremediereăaăpetroluluiădeăpeăsuprafaYaăapelor,ăceăconst<ăînăbiodegradareaă

microbiologic<ăaăhidrocarburiloră înăcadrulăunuiăprocesănatural,ă înă funcYieădeătemperatur<,ăpH,ăşiădeă prezenYaă unoră diverseă microorganismeă sauă nutrienYi,ă cuă prec<dereă N,ă P,ă K,ă iară absenYaătehnologieiădeămodificareăgenetic<ăpermiteăutilizareaăacesteiămetodeăînămulteăY<riăaflateăînăcursădeădezvoltare (Abu & Ogiji, 1996).

Oăechip<ădeăcercet<toriădeălaăInstitutulădeăCercet<riăŞtiinYificeădinăSpaniaăaădescoperităc<ăanumiteăbacteriiădeăpeăcoastaăGaliYieiăsuntăcapabileăs<ăelimineăînămodănaturalăpetrolulădeversatăînă

Page 53: Eco Referat

53

timpulă naufragiilor.ă ExperYiiă înă domeniuă auă observată c<ă acesteă vieYuitoareă minuscule,ă aflateă înăecosistemulămarin,ăpotădegradaăînămodănaturalăcompuşiiăpetrolului.

Odat<ădeversateăînămare,ăhidrocarburileăsuport<ădiverseătransform<ri,ăprintreăcareăceaămaiăimportant<ă esteă biodegradarea.ă Cuă toateă c<ă numeroşiă compuşiă aiă petroluluiă suntă înă mareă parteăbiodegradabili,ă exist<ătotuşiăelementeăchimice,ăceă intr<ă înăcomponenYaăacestuiăcombustibil,ă careăsuntădificilădeăeliminat.ăPentruăstudiulălor,ăoameniiădeăştiinY<ăauăluatăprobeădintr-oăzon<ăafectat<ăşi le-auăanalizatăînălaborator,ăînăparalel,ăauăreconstituităartificialăcondiYiileădeăpoluareăcuăpetrolăşiăauăcomparatăambeleăsituaYii.ăRezultateleăobYinuteă înăprimulăcazăauăconfirmatăexistenYaăbacteriilorăşiăcontribuYiaăacestoraă laădegradareaăYiYeiului.ă înăalădoileaăcaz,ăprocesulădegrad<rii,ădeşiă existent,ă aăfostă multă maiă lent,ă nereuşindu-seă decâtă parYială cur<Yareaă apeiă înă careă aă fostă v<rsată petrolulă înăcondiYiiădeălaborator.

Contribuindă laă îmbun<t<Yireaăprocesuluiădeădegradareănatural<,ăaceast<ămetod<ăaă stârnit, numeroaseăintereseăînăultimiiădouzeciădeăani,ădarăînc<,ănuăs-aădemonstratăaăfiătehnologicăposibil<ăsauăbeneficiar<ăpentruăproiecteădeărestaurareălaăscar<ămareă.

B)ăăDispersiaănatural< Oăanumit<ăparteădinăcantitateaădeăhidrocarburiădeversat<,ă seăvaădispersa în mod natural.

Acest fenomen se va produce atunci când energia de amestecare petrol-ap<ădatorat<ăvalurilorăşiăvântuluiăvaăfiăsuficient<ăs<ăînving<ătensiuneaăsuperficial<ălaă interfaYaăpetrol/ap<ăastfelă încâtăs<ăseăproduc<ă rupereaă peliculeiă deă petrolă înă pic<turiă deă diferiteă dimensiuni.ăDeăobicei,ă pic<turileămaiămariăvorăreveniă laăsuprafaY<ăşiăseăvorăuniă întreăele,ăfomândăoăalt<ăpelicul<,ă iarăpic<turileămiciăvorăr<mâneăînăsuspensieăînăcoloanaădeăap<,ădeăundeăvorăfiădispersateădatorit<ăturbulenYeiăşiăcurenYilorădeăsubăsuprafaYaăapei.

Acestă procesă depindeă atâtă deă tipulă hidrocarburiiă câtă şiă deă condiYiileă deă mediu,ă fiindăspecificăînăgeneralăm<rilorăagitate,ăcuăvaluriăcareăseăspargăşiăvântădeăpân<ălaă5ăm/s.

Recuperareaădeăpeărâuri,ăm<riăşiăoceaneăşiăcur<YareaăY<rmurilorăsuntămetodeădeădepoluareăcareă genereaz<ă cantit<Yiă deă petrolă substanYialeă şiă deşeuriă petroliereă careă necesit<ă transport,ădepozitareătemporar<ăşiănuăînăultimulărândăeliminareăprinămetodeăacceptateădeămediu.ăÎncheiereaăfazeiă deă cur<Yareă seă continu<ă apoiă cuă uneleă operaYiuni,ă cumă ară fi:ă reprocesareaă înă rafin<rieă aăpetroluluiă lichidă precumă şiă aă apeiă petroliere,ă utilizareaă deşeuriloră petroliereă caămaterială brut,ă înăuneleă proceseă industrialeă şiă deă asemeneaă potă fiă stabilizateă pentruă utilizareaă înă proiectele de construcYii,ăcaămaterialăbrutăsecundarăcuăcostăsc<zut.ăMulteămetodeădeăînl<turareăincludăardereaăşiăîngroparea.

Page 54: Eco Referat

54

CAPITOLUL 5

MODALIT ;XI PRACTICE, CONCRETE DE COORDONARE A INTERVEN XIEI ÎN ASTFEL DE SITUA XII DE URGEN X;.

STUDIU DE CAZ: SCUFUNDAREA IMPING;TORULUIăDUNAFOLDVAR (PAVILION UNGARIA)

Figura 5.1 – Scufundarea împing<toruluiăDunafoldvar

Navaă împing<torăDunafoldvar,ă subă pavilionăUngaria,ă s-aă scufundată sâmb<t< 05.04.2014 peăCanalulăDun<re-MareaăNeagr<ă laăkilometrulă29+500,ă înăzonaălocalit<țiiăPoartaăAlb<,ădup<ăceăechipajeleădeăpompieri,ădeăpeăap<ăsi mal, s-auăluptatămaiăbineădeă12ăoreăs<ăsting<ăunăincendiuăceăizbucnise la bord, în timp ce vasul tranzita magistrala de navigatie.

Zona unde s-aăscufundatăîmping<torulăsubăpavilionăungurescăaăfostăpoluat<ăpeăoăsuprafaY<ădeăaproximativă400ădeămetriăp<traYi,ăperimetrulărespectivăfiindădelimitat cu baraje antipoluante. In zon<ă aă fostă instalat<ă oă reteaă dubl<ă deă barajeă Depol,ă flotante, pentru a împiedica scurgerea de hidrocarburi,ănavaăavândăînătancurileădeăcombustibilăpesteă90ădeătoneădeămotorin<. S-a intervenit de asemenea cu materialeăcuăsubstanYeăabsorbante,ăcuăbatisteădeăcolectareăaăhidrocarburilor.

Page 55: Eco Referat

55

Fig 5.2. Instalarea unor baraje flotante in jurul navei Dunafoldvar

RAPORT AdministraYiaă Bazinal<ă deă Apeă Dobrogea-Litoral (06.04.2014) privind incendiul izbucnit în data de 04.04.2014, ora 21.20 laă bordulă imping<toruluiă Dunaufoldvară(pavilionă Ungaria)ă ceă formaă ună convoiă cuă 6ă barje,ă înă fil<ă dubl<,ă înc<rcateă cuă 10.825,01ă toneăminereuădeăfier,ăceăseădeplasaăpeăCanalulăDun<re-MareaăNeagr<,ă înăsensulăAgigeaă– Cernavod<ă(în dreptul Km. 28 + 800) cu destinaYiaăportulăLinz:

- pentru stingerea incendiuluiăauăintervenită„navaăpompierăPeştera”ădinădotareaăC.N.ă AC.N.ăS.A.,ăiarădeăpeăuscată4ămaşiniădeăpompieri;ă - primeleăm<suriăpreventiveăîmpotrivaăpolu<riiăauăfostăluateăimediatădeăcatreăS.C.ă BRANICăS.R.L.,ăsocietateăabilitat<,ăceăaăinconjuratăzonaăaccidentului cu un baraj plutitor antipoluant; - în data de 05.04.2014 - oraă10.30,ălaăoănouaăoperaYiuneădeăstingereăaăincendiuluiă împing<torulăDunaufoldvarăs-a scufundat pe malul stang al C.D.M.N.;

- impingatorul era asistatădeăcatreăunăaltă impingatorăşiăoăbarj<ăcareăasigur<ămenYinereaă laăsuprafaY<ăaăŢă5%ădinăcorpulănaveiă(parteaăînăcareăseăafl<ăgurileădeăaerisireădeălaătancurileăcu carburant); - dinădeclaraYiileăoficiale,ăf<cuteălaăintrareaăpeăC.D.M.N.,ărezult<ăc<ăînăsantin<ăseăaflaă cca.ă0,5ămcăap<ădeăsantin<,ăiarălaăbordăseăafl<ăunăsacăcuăgunoiămenajerăşiărecipienYiăgoi,ăînăcare s-a aflat carburant, fapt ce a condus la poluarea apei în zona accidentului (în interiorul barajului plutitor antipoluant); - starea navei a fostăverificat<ăcuăscafandriăconstatându-seăcaănuăexist<ăfisuriăînăcorpulă împing<torului,ăiarătancurileădeăcarburantăsuntăinchiseăetanş.ă Pentruă prevenireaă şiă combatereaă polu<riiă acccidentaleă aă apeloră canalului,ă C.N.ă A.C.N.ă

S.A. a aplicat procedurile stabiliteă prină „ă Planulă deă prevenireă şiă combatereă aă polu<rilorăaccidentale”.ă

Auă intervenită operativă agenYiiă economici,ă abilitaYiă pentruă astfelă deă operaYiuni,ă S.C.ăBRANIC S.R.L.ăşiăS.C.ăENVIROTECHăS.R.L.;ă

Page 56: Eco Referat

56

Panaăînăprezentăceleădouaăsociet<Yiăauăparticipatăcuă/ şiăauăefectuatăurmatoarele:ă - 3 barci; - 7 autoutilitare; - 2ămaşiniătransportăpersonal;ă - 3 autovidanje; - 1 grup electrogen; - 5 proiectoare; - 1.100ămăbarajăplutitorăantipoluantăcuăDnăţă300ămmăşiăfustaădeă„30ăcm”,ăamplasatăînă doua rânduri în jurul perimetrului; - 1.500 m baraj plutitor absorbant de produs petrolier; - 3.000 batiste absorbante de produs petrolier; - 7 tone absorbant degradabil de produs petrolier; - s-au colectat cca. 1 tona deseuri provenite de la incendiu; - s-au colectat 1.600 saci din plastic cu apa in amestec cu absorbant de produs petrolier; - personal participant – 43 muncitori; - s-aăasiguratăpermanenYaăpentruădurataădeă24ăoreă/ăzi.ă Se estima c<ăranfluareaăîmping<toruluiăseăvaăvaărealizaăînăcursădeăoăs<pt<mâna,ădeăc<treăoă

societateăabilitat<.ă Nuăseăconstat<ăurmeăaleăpolu<riiăînăafaraăperimetruluiăînconjuratăcuăbaraje.ă

Fig 5.3. Vedere de ansamblu in cazul prezentat

Page 57: Eco Referat

57

Fig. 5.4. Etapa de ranfluarea a împing<torului

M<suriăîntreprinseăînădataădeă07.04.2014:ă -zona în care s-aăscufundatăîmping<torulăaăfostăînconjurat<ăcuă3ăbarajeăplutitoareăantipoluante,ădublate de baraje absorbante de produs petrolier; -înăamonteăşiăînăavalădeăzonaăaccidentuluiălaăoădistanY<ădeă50ămăs-auămontată2ăbarajeăsubăform<ădeăarip<ădubl<,ăbarajeăabsorbanteădeăprodusăpetrolier;ă -peămalulădreptăalăCanaluluiăDun<re-MareaăNeagr<ăauăfostăidentificateăoăzon<ăcuăvegetaYieăînăcare s-aăobservatăexistenYaăirizaYiilorădeăprodusăpetroliercareăcareăaăfostăînconjurat<ăcuăunăbarajăabsorbantădeăprodusăpetrolierăpeăoălungimeădeă70ămetriăşiăoăpat<ădeăhidrocarburi,ăcareăaăfostăizolat<ăcuăbarajeădeăreYinereăşiăbarajeăabsorbanteăpeăoălungimeădeăcca.ă300m;ă - s-aăîmpr<ştiatămaterialăabsorbantă(peăambeleămaluriăînătotală1500kg)ăşiăs-auăcolectată3ămc.ăşlamăsolidăşiă1ămc.ăşlamălichid;ă -în data de 08.04.2014 s-aăconstituiăunăComandamentădeăUrgenY<ăpentruăaăstabiliăproceduraădeălucruăpentruăintervenYiaăînăcazulăranflu<riiănavei.ă NavigaYiaăînăzon<ăseădesf<şoar<ăpeăunăsingurăfir,ăcuărestricYiiădeăvitez<ălaădep<şiriăşiăîntâlniriăpeăoădistanY<ădeă2ăkmă(1ăkmăamonteăşiă1ăkmăaval).ă

M<suriăîntreprinseăînădataădeă08.04.2014:ă

- s-au montat alte barajeăabsorbanteădeăprodusăpetrolier,ăsubăform<ădeăarip<,ăpeădistanYeădeăaprox.ă1ăkmăînăavalădeăloculăpolu<rii,ăpeămalulăstâng;ă - pe malul drept s-auăînconjuratăzoneleăcuăvegetaYieă înăcareăs-aăconstatatăexistenYaă irizaYiilorădeăprodusăpetrolierăşiăseăcolecteaz<ăvegetaYiaăstuficola.ăTotodat<ăseăcuraY<ămalurile;ă - în amonte, pe malul stâng, s-auămaiă instalată dou<ă barajeă absorbante de produs petrolier sub form<ădeăarip<ăşiăunăbaraj,ăpeămalulădrept;ă

Page 58: Eco Referat

58

- s-auă aplictă înă continuareă substanYeă absorbanteă deă produsă petrolier,ă biodegradabileă şiă s-au colectat cele impregnate; - s-aăconstatatăprezenYaăirizaYiilorădiscontinueă înă interiorulăzonei inconjurate cu cele trei rânduri deăbaraje;ăînăexteriorulăzoneiănuăseăobserv<ăprezenYaăirizaYiilorădeăprodusăpetrolier.ă - s-auă montată patruă barajeă absorbanteă deă produsă petrolier,ă subă formaă deă ,,carje,,ă înă avală şiă înăamonte de zona unde este nava scufundat<ă.ă -peăparcursulăzilei,ădatorit<ăvântuluiăcareăaăbatutăpoziYiaăacestorăbarajeăaăfostămodificat<ăşiăauăfostăscoase o parte din acestea fiind contaminate. - laăoraă20ăexistauădouaăbarajeăamonteăşiădou<ăbarajeăînăavalădarăşiăpatruăranduriădeăbarajeăin jurul ambarcaYiunilorădeăpeămalulă stâng.ăZonaăesteăcurat<,ă înăceaămaiămareăparte,ădară lucr<rileăseăvorăcontinuaăşiăin data de 09.04.2014. -peămalulă dreptă ală canaluluiăDun<reă - MareaăNeagr<ă auă fostă curataYiă 3ămetriă cubiă deă vegetaYieăcontaminat<,ăceăaăfostădepozitat<ăpeăfoliiăurmândăaăfiăridicat<ădeăoăfirmaăspecializat<.

M<suriăîntreprinseăînădataădeă09.04.2014:

- s- auăadministratăsubstanYeăabsorbanteădeăprodusăpetrolier,ăbiodegradabile,ăînăinteriorulăbarajelorăexistenteă (careă izoleaz<ă nava)ă şiă ulterior,ă auă fostă colectateă substanYeleă impregnateă cuă produsăpetrolier. - firmaădepoluatoareăaăînlocuităbarajeleă"cârj<"ăsiăle- aărepoziYionatăastfel:ă barajeăînăamonte,ăspreăbifurcaYie;ă maiămulteăbarajeă"cârje"ăînăaval,ăpân<ălaăkmă26+000ăcareăvorăfiăschimbateă(înlocuite)ă

în cursul zilei de 10.04.2014. - înăzonaăînăcareăseăafl<ăepavaănuăseămaiăconstat<ăpierderiădeăprodusăpetrolierădinăinteriorulănavei;ă - situatia este sub control, zona fiindăsupravegheat<ăînăpermanenY<ădeăc<treăCNăA.C.N.ăşiăfirmaădepoluatoare.

Page 59: Eco Referat

59

Fig. 5.5.Recuperarea poduselor absorbante contaminate folosite

M<suriăîntreprinseăînădataădeă10.04.2014:ă - peătotăparcursulăzileiăauă fostăschimbateăbarajeleăcuăfustãăşiăabsorbantele contaminate cu altele noi; - s-aă administrată materială absorbantă şiă batisteă absorbanteă deă produsă petrolieră înă interiorulăbarajelorădeăcãtreăpersonalulăCNăA.C.N.ăSAăşiăfirmaădepoluatoare;ă - înăamonteăşiăînăavalădeăzonaăexistãămaiămulteărânduriăde barajeătipă,,cârj<”.ă IrizaYiileăpersist<ăînăinteriorulăbarajelor,ădarăsuntădinăceăînăceămaiăreduse.ă ÎnăceeaăceăpriveşteăinstituireaăComandamentuluiădeăUrgenYã,ăacestaănuăs-a putut alcãtui deoarece agentulănaveiăaăcomunicatăfaptulăcãăarmatoriiăşiăasiguratoriiănaveiănuăauăfinalizată înc<ăproceduraădeăîncheiereăaăunuiăcontractăpentruăexecutareaăoperaYiuniiăde ranfluare. Pân<ălaădataădeă15.04.2014,ăoraă19.00,ălaăoperaYiuneaădeădepoluareăauăparticipată21ădeăpersoaneăşiăauăfostăfolositeăurm<toareleămateriale:ă - 325 kg praf absorbant; - 100 buc. batiste absorbante; - 50ălitriăsoluYieădispersant<ăBio.ă ÎnăzonãăauăacYionat:ă1ăvidanjã,ă3ăbãrciăşiă4ăautoutilitare.ă Auă fostă înlocuiYiă 111ă mlă deă barajă absorbantă amonteă şiă avală deă loculă accidentului.ă Zonaă esteăsupravegheatãăînăpermanenYãădeăc<treăreprezentanYiiăCNăA.C.N.ăSAăşiăaiăfirmeiădepoluatoare.ă InspectoriiăABADLămonitorizeazãăşiăcoordoneazãăacYiunileădesfãşurateăînăzonã.

Page 60: Eco Referat

60

Înădataădeă17.04ă2014,ănuăauăfostăsemnalateăirizaYiiădeăprodusăpetrolierăînăafaraăzoneiăînconjurateăcu cele 6 baraje absorbante de produs petrolier. La solicitarea armatorului, A.N.R. - C<pitania Zonal<ăConstanYaăaăprelungitătermenulădeăranfluareăaănaveiăpîn<ălaădataădeă29.04.2014.ă M<suriăîntreprinseăînădataădeă17.04.2014:ă -s-aă acYionată cuă oă echip<ă deă 23ă muncitoriă şiă s-au înlocuit 90 ml baraj absorbant de produs petrolier, ; - au fost utilizateă pentruă depoluareă 290ă kgă substanY<ă absorbant<ă deă produsă petrolieră(biodegradabil<),ă100ădeăbatisteăabsorbanteădeăprodusăpetrolierăcareăulterior,ădup<ăimpregnare,ăauăfostăcolectate,ă25ălitriădeăsoluYieădizolvant<ădeăprodusăpetrolieră(tipăSUPERă100); -aăfostăcolectatăunăvolumădeă0,25ămcăşlamă solid. M<suriăîntreprinseăînădataădeă21.04.2014:ă - s-aăacYionatăpentruădepoluareăcuă10ămuncitori;ă - s-au înlocuit 21 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil; - au fost utilizate: - 150ăkgăsubstanY<ăabsorbant<ădeăprodusăpetrolier,ăbiodegradabil<;ă - 50 batiste absorbante de produs petrolier ; - 25ălitriădeăsoluYieădizolvant<ădeăprodusăpetrolieră(tipăSUPERă100).ă Utilajeăfolosite:ă3ăb<rciăşiă3ăautoutilitare.ă

M<suriăîntreprinse în data de 22.04.2014: -s-aă acYionată cuă 22ă deă muncitoriă şiă s-au înlocuit 24 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil; - auăfostărecuperateă0,25ămcăşlamă solid. Auă fostă utilizateă 400ă kgă substanY<ă absorbant<ă deă produsă petrolieră (biodegradabil<),ă 25ă batisteăabsorbanteădeăprodusăpetrolier,ă10ălitriădeăsoluYieădizolvant<ădeăprodusăpetrolieră(tipăSUPERă100).ă Utilaje folosite: - 3ăb<rci;ă - 4 autoutilitare; - 1 autovidanj<.

M<suriăîntreprinseăînădataădeă28.04.2014:ă - s-aă acYionată cuă 21ă deămuncitoriă şiă auă fostă utilizateă 13ă kgă deă substanY<ă absorbant<ă deă produsăpetrolieră (biodegradabil<),ă 25ă deă batisteă absorbanteă deă produsă petrolier,ă 20ă deă litriă deă soluYieădizolvant<ădeăprodusăpetrolieră(tipăSUPERă100),ăs-au înlocuit 135 ml de baraj absorbant. Utilajeăfolosite:ăoăvidanj<,ă3ăb<rci,ă4ăautoutilitare.ă S-auăconstatatăînăcontinuareăirizaYiiăpeăsuprafaYaăapei,ădarăînăinteriorulăbarajului. M<suriăîntreprinseăînădataădeă04.05.2014: - s-aăacYionatăcuă16ămuncitoriăşiăs-au inlocuit 60 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil; au fost utilizate: - 300ăkgăsubstanY<ăabsorbant<ădeăprodusăpetrolier,ăbiodegradabil<;ă - 250 batiste absorbante de produs petrolier; - 120ălitriădeăsoluYieădizolvant<ădeăprodusăpetrolieră(tipăSUPERă100).ă S-a intervenit cu:

Page 61: Eco Referat

61

- 1ăvidanj<;ă - 3ăb<rci;ă - 3 autoutilitare. M<suriăîntreprinseăînădataădeă05.05.2014:ă - s-aă acYionată cuă 16ă muncitoriă şiă s-au înlocuit 90 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil; - auă fostă utilizate:ă 260ăkgă substanY<ă absorbant<ă deă produsă petrolier,ă biodegradabil<,ă 150ăbatisteăabsorbanteădeăprodusăpetrolier,ă15ălitriădeăsoluYieădizolvant<ădeăprodusăpetrolieră(tipăSUPERă100)ă S-aăintervenităcu:oăvidanj<,ă3ăb<rciăşiă3ăautoutilitare M<suriăîntreprinseăînădataădeă06.05.2014:ă - s-aă acYionată pentruă depoluareă cuă 16ămuncitoriă careă auă auă înlocuită 60ă mlă barajă absorbantă deăprodusă petrolier,ă biodegradabilă şiă auă fostă utilizateă 280ă kgă substanY<ă biodegradabil<ă absorbant<ăbiodegradabil<,ă75ăbuc<Yiădeăbatisteăabsorbante;ă - utilaje folosite:ă3ăbarci,ă3ăautoutilitare,ăoăautovidanj<.ăS-aăcolectatăunămetruăcubădeăşlamăsolid.ăZonaă esteă supravegheat<ă înă permanenY<ă deă c<treă reprezentanYiiă C.N.ă A.C.N.ă S.A.ă şiă aiă firmeiădepoluatoare. Inspectorii ABA Dobrogea- Litorală monitorizeaz<ă şiă coordoneaz<ă acYiunileădesf<şurateăînăzon<.ă M<suriăîntreprinseăînădataădeă07.05.2014: S-aăacYionatăcuă16ămuncitoriăşiăs-au inlocuit 45 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil; - au fost utilizate: - 60ăkgăsubstanY<ăabsorbant<ădeăprodus petrolier, biodegradabil<ăsi 75 batiste absorbante de produs petrolier; M<suriăîntreprinseăînădataădeă08.05.2014:ă - s-aă acYionată cuă 16ă muncitoriă şiă s-au înlocuit 21 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil. Au fost utilizate: 150 kgă deă substanY<ă absorbant<ă deă produsă petrolier,ăbiodegradabil<,ă 210ă batisteă absorbanteă deă produsă petrolier;ă 120ă litriă deă soluYieă dizolvant<ă deăprodus petrolier (tip SUPER 100). S-aăintervenităcuăoăvidanj<,ă3ăb<rci,ă3ăautoutilitare.ă M<suriăîntreprinseăîn data de 09.05.2014: S-aăacYionatăcuă13ămuncitoriăşiăs-au înlocuit 24 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil; au fost utilizate: - 190ăkgăsubstanY<ăabsorbant<ădeăprodusăpetrolier,ăbiodegradabil<;ă - 300 batiste absorbante de produs petrolier; - 115ălitriădeăsoluYieădizolvant<ădeăprodusăpetrolieră(tipăSUPERă100).ă S-a intervenit cu: - 1ăvidanj<;ă - 3ăb<rci;ă - 3 autoutilitare. Dup<ă operaYiuneaă deă ridicareă aă navei,ă început<ă sâmbataă 9.05.2014ă oraă 9:00, în data de 12.05.2014,ă laă oraă 17:00ă aă avută locă ridicareaă laă suprafaY<ă (punteaă principal<ă aă naveiă seă aflaădeasupra nivelului apei din canal la aprox. 70 cm ). - s-a întervenit cu 2 pompe de 350 mc/ h, 1 pompa de 150 mc/ h si 6 pompe de 20 mc/

Page 62: Eco Referat

62

h ( aprox. 970 mc/ h ); - toat<ă zonaă esteă înconjurat<ă cuă barajă plutitoră antipoluantă cuă fustaă 30ă cmă şiă dublată de baraj absorbant de produs petrolier. - înăafaraăbarajelorănuăseăobserv<ăirizaYiiădeăprodusăpetrolier.ă - zonaăr<mâneăînăcontinuareăsubăobservaYiaăşiăconsultanYaăinspectorilorăABADL.ă - dupa ranfluarea completa a navei, aceasta se va deplasa în convoi la dana 98- 99 (dana de aşteptare)ă aă Portuluiă ConstanYa,ă tranzitândă Canalulă Dunareă Mareaă Neagr<ă cuă toateă aprob<rileănecesareăobYinute.ă M<suriăîntreprinse în data de 11.05.2014: S-aă acYionată cuă 16ă muncitoriă şiă s-au înlocuit 21 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil; au fost utilizate: - 140ăkgăsubstanY<ăabsorbant<ădeăprodusăpetrolier,ăbiodegradabil<;ă - 325 batiste absorbante de produs petrolier; - 10ălitriădeăsoluYieădizolvant<ădeăprodusăpetrolieră(tipăSUPERă100).ă S-a intervenit cu: - 1ăvidanj<;ă - 3ăb<rci;ă - 3 autoutilitare. M<suriăîntreprinseăînădataădeă11.05.2014:ă Înăzonaăscufund<riiănaveiăs-aăacYionatăcuă13ămuncitoriăşiăs-au inlocuit 200 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil; au fost utilizate: - 100 kg substanta absorbanta de produs petrolier, biodegradabila - 75 batiste absorbante de produs petrolier; - 15 litri de solutie dizolvanta de produs petrolier (tip SUPER 100)

Împing<torulăDunaufoldvarăaă fostăranfluată înădataădeă14.05.2014.ă iară înăurmaăacYiuniiădeăranfluare, apele CDMN nu au fost poluate suplimentar.

OperaYiuneaăaleas<ăs-aăbazatăpeăprincipiulădocăplutitor.ăAuăfostăfolositeădou<ăbarje,ăînăcare s-aăintrodusăap<,ăacesteaăfiindăscufundateălaă1,5ă- 2ămetri.ăÎntreătimp,ăpeăsubăîmping<torăs-au tras ună lanYă şiă oă parâm<ămetalic<ă groas<,ă careă auă fostă legateă deă barjeă înă momentulă înă careă auă fostăscufundate.ăCuă ajutorulă aă dou<ă pompeădeămareă capacitate,ă s-aă scosă apaă dină barje,ă iară odat<ă cuăaceast<ă operaYiune,ă s-aă ridicată şiă nava.ă Peă totă parcursulă operaYiuniloră deă ranfluareă aă navei,ăCNACNăaăasiguratăderulareaăînăsiguranY<ăaătraficuluiă înăzon<,ăpeăunăsingurăsensădeănavigaYie,ăcuăvitez<ăredus<,ăastfelăîncâtăs<ăfieăevitateăîntâlnirileăîntreănave.

Auă fostă prelevateă probeă deă ap<,ă şiă s-aă începută acYiuneaă deă colectare finala a barajelor

absorbante de produs petrolier, biodegradabile, situate în aval de zona accidentului, pe ambele maluriăşiăreecologizareaămalurilor.ă

Page 63: Eco Referat

63

Fig 5.6. Impingatorul Dunaufoldvar repus pe linia de plutire

În data de 14.05.2014, la ora 01.30 împing<torulă Dunaufoldvară aă acostată înă danaă 98ă aă

PortuluiăAgigea,ăiarăînăaceeşiăziă- la ora 18.30 s-aăobservatăexistenYaăuneiăpeliculeăsubYiriăşiăaăunorăuşoareă irizaYiiă deă produsă petrolier,ă înă lateralulă navei,ă înă danaă 99.ă S-aă intervenită cuă substanYeăabsorbante biodegradabile. M<suriăîntreprinseăînădataădeă15.05.2014: Înăzonaăscufund<riiănaveiăs-aăacYionatăcuă13ămuncitoriăşiăs-au inlocuit 200 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil; au fost utilizate: - 90 kg substanta absorbanta de produs petrolier, biodegradabila - 75 batiste absorbante de produs petrolier; - 15 litri de solutie dizolvanta de produs petrolier (tip SUPER 100) S-a intervenit cu: - 2 barci - 2 autoutilitare M<suriăîntreprinseăînădataădeă15.05.2014: Înă zonaă scufund<riiă naveiă s-aă acYionată cuă 8ă muncitoriă şiă s-au inlocuit 6 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil; au fost utilizate: - 40 kg substanta absorbanta de produs petrolier, biodegradabila - 10 batiste absorbante de produs petrolier; - 15 litri de solutie dizolvanta de produs petrolier (tip SUPER 100) S-a intervenit cu: - 1ăbarc<ă - 3 autoutilitare În cursul zilei de 20.05.2014 s-aăcontinuatăoperaYiuneaădeădepoluareăînăzon<.ăS-a intervenit cu 1 barc<ăşiă3ăautoutilitareăşiăs-a acYionatăcuă9ămuncitori.ăAuăfostăutilizateăurm<toareleămateriale:ă - 10ăkgăsubstantaăabsorbant<ădeăprodusăpetrolier,ăbiodegradabil<;ă - 5 batiste absorbante de produs petrolier; - 9ămlăbarajăabsorbantă(înăzon<ăexistaădejaă200ămlăbarajăabsorbantădeăreYinereă produs petrolier, biodegradabil); - 15ălitriădeăsoluYieădizolvant<ădeăprodusăpetrolieră(tipăSUPERă100)ă

Page 64: Eco Referat

64

Cap.6 Concluzii

Cel mai important in cazul unui accident privind poluarea cu produse petroliere este interventia rapida cat si analiza factorilor majori de risc, de accea se impune respectarea intrutotul a coordonarii si cooperarii a tuturor factorilor implicate.

La nivel de Marea Neagra putem vorbi de :instruirea si exercitiile comune in cazul unui accident la nivel national cat si la nivel international

Partile contractante organizeaza periodic (cel putin o data pe an) cursuri de formare si/sau exercitii comune. Obiectivele de baza ale acestor cursuri de formare si exercitii sunt:

- imbunatatirea nivelului cooperarii si coordonarii in cadrul personalului operational, in special al echipelor de interventie ale diferitelor parti contractante;

- testarea structurii de comanda a planului; - atingerea unui nivel satisfacator al comunicarii in cadrul personalului, in special al echipelor

de interventie desemnate sa ia parte la operatiunile comune de interventie; - dobandirea de cunostinte cu privire la operatiunile de manuire a echipamentului, produselor si

a altor mijloace care ar putea fi utilizate in cadrul operatiunilor comune de interventie; - asistenta acordata personalului diferitelor parti contractante in acumularea de experienta ca

urmare a muncii in echipa. Partile contractante gazduiesc, de asemenea, in mod alternativ asemenea cursuri si

exercitii. Tara gazda organizeaza cursurile de formare si/sau exercitiile si furnizeaza suportul logistic necesar; totusi, cheltuielile pentru participanti si pentru mijloacele angrenate in cadrul exercitiului comun sunt suportate de partile contractante respective. Programul, durata si alte detalii relevante privind instruirea si exercitiile se decid la reuniunile anuale periodice ale partilor.

Structura de comanda Structura de comanda pentru operatiunile comune de interventie este prezentata in

diagrama 1.

Structura de comanda este formata din 3 componente:

a) comanda operationala, care consta in luarea deciziilor privind strategia de interventie, definirea sarcinilor diferitelor grupuri sau echipe si unitati si in exercitarea intregii comenzi si coordonari asupra tuturor resurselor implicate in operatiunile comune de interventie. Dupa activarea planului, comanda operationala asupra operatiunilor comune de interventie este exercitata de catre autoritatea operationala a statului lider (autoritatea lider) prin intermediul CNE care, odata ce planul este activat, isi asuma rolul de CSE;

b) controlul operational, care consta in transmiterea ordinelor catre grupuri specifice de echipe si unitati, in conformitate cu strategia si sarcinile definite prin comanda operativa. Controlul operational asupra resurselor nationale se exercita de catre CNE ai partilor contractante respective. Controlul operational asupra resurselor statului lider este exercitat de catre un inlocuitor al CNE(Comandamentul National Operativ), care, pe perioada activarii planului, isi asuma rolul de CSE(Comandamentul Suprem Operativ).

Page 65: Eco Referat

65

Interventia in caz de poluari accidentale in cadrul zonei de responsabilitate a fiecarei parti contractante se efectueaza in conformitate cu dispozitiile planului national de interventie al statului lider, exercitata prin CSE.

Pentru a facilita buna functionare a operatiunilor comune de interventie, partile se informeaza reciproc cu privire la elementele esentiale din cadrul planurilor nationale de interventie proprii, in special acele elemente care descriu:

- organismul national de interventie; - sursele posibile de poluare cu produse petroliere, resursele vulnerabile la acestea si prioritatile

de protectie; - resursele alocate pentru interventia in cazul poluarilor accidentale, disponibile la scara

nationala; - regulile privind utilizarea agentilor de dispersare; - reglementarile nationale privind eliminarea deseurilor petroliere; - suportul logistic disponibil in interiorul tarii.

c) comanda tactica, care consta in directionarea si supervizarea actiunilor fiecarei echipe si

unitati. Comanda tactica se exercita de catre liderul fiecarei echipe sau de catre comandantul fiecarei unitati care ia parte la operatiunile de interventie.

Rapoartele post-incident

Dupa incheierea operatiunilor de interventie, atat la nivel national, cat si in cadrul planului, CNE si/sau CSE pregatesc raportul final, care va include:

a) descrierea incidentului si a evolutiei sale; b) descrierea masurilor de interventie luate; c) descrierea asistentei oferite de celelalte parti contractante; d) evaluarea operatiunilor de interventie incheiate; e) evaluarea asistentei oferite de celelalte parti contractante; f) descrierea si analiza problemelor intalnite in interventie; g) recomandari privind posibilele imbunatatiri ale acordurilor existente si, in particular, ale

dispozitiilor planului. Raportul final poate sa mai contina costurile suportate in timpul interventiei de fiecare parte contractanta si o estimare a pagubelor economice si asupra mediului.

Page 66: Eco Referat

66

BIBLIOGRAFIE

1]ă Studiulă unuiă canală navigabilă Cernavod<-ConstanYa,ă Buletinulă ŞtiinYifică ală Şcoliiă Politehnice,ăAurelăB<rgl<zan,ăOctavianăSmighelschiă

2] Coleta de Sabata, Ioan Munteanu- Remember:ă Profesoriă aiă Şcoliiă Politehniceă Timişorene,ăTimişoara:ăEdituraăHelicon,ă1993, ISBN 973-9133-44-4, p. 217

3] Memorialul Durerii, Lucia Hossu Longin, Editura Humanitas, Bucuresti, 2007

4]ăProgramulăNaYionalădeăMonitorizareăaăfactorilorădeterminanYiădinămediulădeăviaY<ăşiămunc<ă

5] Revista dezvoltarii durabile, an IV, nr. 22, iulie-august 1998

6]ăRaportădeăsecuritateăpentruăS.C.ăROŞIAăMONTAN;ăGOLDăCORPORATIONăS.A

7]ăRaportulăprivindăstareaăfactorilorădeămediuăînăjudeYulăConstanYaăpentruăanulă2005

8]ă Proiectă deă cercetareă ştiinYific<ă - “ConsecinYeă aleă modific<riloră geoă - climatice asupra dezvolt<riiădurabileă înăDobrogea”,ăCoordonatorăproiectăRomeoăBoşneaguă(DirecYiaăHidrografic<ăMaritim<)

9] Revista presei 16-18ăoctombrieă2010,ărealizat<ădeăAdministraYiaăNaYional<ă«ApeleăRomâne»

10]ăGhidăprivindătermeniiăutilizaYiăînăreglementarea,ăautorizareaăşiăcontrolulăactivit<Yilorănucleare,ăacordurileăşiăconvenYiileăînădomeniulănucleară(AnexaălaăOrdinulăCNCANănr.ă342/24.09.2008)

11]ă Sintezaă studiiloră deă fundamentareă aă schemeloră directoareă deă amenajareă şiă managementă aleăbazinelor hidrografice – AdministraYiaă NaYional<ă “Apeleă Române”,ă Institutulă NaYională deăHidrologieăşiăGospod<rireăaăApelor

12] Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual/ Sistemele de Management in Sectorul Chimic Februarie 2003 – AgenYiaăNaYional<ădeăProtecYiaăMediuluiă

13]ă Plană deă intervenYieă pentruă Mareaă Neagr<ă anexată protocoluluiă privindă cooperareaă înăcombatereaă polu<riiă M<riiă Negreă cuă petrolă şiă alteă substanYeă nociveă înă situaYiiă deă urgenY<ă - InstitutulăNaYionalăde Cercetare - DezvoltareăMarin<ă“GrigoreăAntipa”

14] Principii directoare pentruDezvoltarea teritoriala durabila a Continentului european elaborate de catre Comitetul Înaltilor Functionari - Conferinta europeana a Ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT).

15] Studiul evolutiei interfatei a doua fluide imiscibile vascoase cu aplicatie la poluarea cu petrol produsa pe curgerile cu suprafata libera, Delia–Mihaela Popescu, Universitatea Politehnica Bucuresti-2008, p.145 – 154.

Page 67: Eco Referat

67

16] ASCE Task Committee on Modeling of Oil Spills of the Water Resources Engineering Division, (1996), State-of-the-Art Review of Modeling Transport and Fate of Oil Spills, Journal of Hydraulic Engineering, Vol. 122, No. 11, pg. 594-609, ©ASCE 17] ® Nistoran, D.E.,ăMoatar,ăF.,ăManoliu,ăM„ălonescu,ăC.S,ă(2008),ăHidraulic<ăTehnic<,ăEdituraăPrintech,ăpg.ă82,ăBucureşti,ăRomânia 18] Pomerleau, R., (1995), Riverine Emergency Management Model (REMM), U S Army Corps of Engineers 19] Popa, R., (1997), Elemente de hidrodinámica râurilor, Ed.ăDidactic<ăşiăPedayogic<,ăR.A.,ăpg. 70-76,ăBucureşti,ăRomânia 20] Popa, R., (1998), Modelarea calităţii apei din râuri, Ed. H*G*A*, pg 157-219,ăBucureşti,ăRomânia 21] Tkalich, P., (2000), Numerical simulation of oil spills and oil combating techniques, Oil and Hydrocarbon Spills II: Modelling, Analysis and Control, Proceedings of the Second International Conferenceă „OILăSPILLă2000",ăLasăPalmasădeăGranăCanaria,ăSpain,ăWITăPress,ăSouthampton,ăUK 22] Tkalich, P., Xiaobo, C., (2001), Accurate Simulation of Oil Slicks, Computer Technology and Oil Spills, pg. 1133-1137, International Oil Spill Conference 23] Tkalich, P., Huda, M.D.K, Gin, K.Y.H , (2003), A multiphase oil spill model, Journal of Hydraulic Research, Vol. 41, No. 2, pg. 115-125, International Association of Hydraulic Engineering and Research 24] U.S. Army Corps of Engineers, (2008), HEC - RAS Hydraulic Reference Manual, Version 4.0, USACE software, Washington DC, U.S.A. 25] U.S. Army Corps of Engineers, (2008), HEC -RAS River Analysis System, User's Manual, Version 4.0, USACE software, Washington DC, U.S.A. Xiaobo C et. al., (2003), Development and Application of Oil Spill Model for Singapore Coastal 26] Waters, Journal of Hydraulic Engineering, Iulie, pg. 495-503, ©ASCE