PROIECT DIDACTIC

Data:

Unitatea:

Învăţătoare:

Aria curriculară: Om şi societate

Obiectul: Geografia României

Subiectul: Marea Neagră

Tipul lecţiei: mixtă

Obiective de referinţă:

1.1. să localizeze corect elemente ale spaţiului geografic;

2.3. să identifice şi să descrie caracteristici ale elementelor geografice;

3.1. să construiască enunţuri simple despre fenomene şi fapte geografice observate.

Obiective operaţionale:

-să definească noţiunea de “mare”;

-să-şi însuşească noţiuni referitoare la aşezarea, întinderea şi adâncimea Mării Negre;

-să enumere vieţuitoare întâlnite în Marea Neagră;

-să identifice pe hartă portul Constanţa şi cele mai importante staţiuni de pe litoralul Mării Negre;

-să precizeze importanţa Mării Negre şi a litoralului românesc.

Strategii didactice:

a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, lucrul cu harta, observaţia;

b) Mijloace de învăţământ: harta fizică a României, atlasul, planşe.

Material bibliografic:

“Îndrumător pentru utilizarea manualului GEOGRAFIA ROMÂNIEI “, Marcela Peneş, Emanoil Nicoară, Ed. Aramis

“Elevi, să ne cunoaştem patria! “, Mihai Iancu, Ed. Did. şi Ped.

Momentele lecţiei

Conţinut ştiinţific Activitatea învăţătoarei Activitatea elevilor Strategii didactice

1.Momentul organizatoric

2.Verificarea cunoştinţelordobândite anterior

Se asigură condiţiile necesare desfăşurării optime a lecţiei.

Verificarea se face prin întrebări:-Ce capitol studiem noi la geografie?-De câte feluri sunt apele?

-Ce tipuri de ape curgătoare cunoaşteţi?-Daţi exemple de râuri importante din ţara noastră.-Cum se numeşte fluviul care trece prin România?-Să-l arătăm pe hartă!

-Ce tipuri de ape stătătoare cunoaştem?-Ce este lacul?

-După ce se grupează lacurile?

Îşi pregătesc materialele necesare.

-Apele.

-de două feluri: ape curgătoare şi ape stătătoare.-izvorul, pârâul, râul şi fluviul.-Siretul, Prutul, Oltul, Jiul, Mureşul ş.a.

-Dunărea.Un elev urmăreşte pe hartă cursul Dunării de la intrarea în ţară până la vărsare.-lacul, marea şi oceanul.

-o apă stătătoare cu maluri stabile, mai mică decât o mare.-după modul de

Conversaţia

3.Introducerea în lecţia nouă

Le cer elevilor să dea exemple de lacuri pentru fiecare categorie şi să le arate pe hartă.-Care este importanţa lacurilor?

Voi citi o ghicitoare din care elevii vor afla titlul lecţiei noi:“O oglindă fermecată,Ce-n sud-est e aşezată.Pe furtună,Face spumă,Când e soare străluceşte,Şi, ca oglinda din poveste, Chipul ţării oglindeşte...”-Ce e oare?

formare: naturale şi artificiale, după gustul apei: cu apă dulce, sărată, amară sau salmastră şi după formele de relief: lacuri de munte, de deal, de câmpie, din Delta Dunării şi de pe ţărmul Mării Negre.Identifică pe hartă principalele lacuri.

-pentru pescuit, irigaţii, vindecarea unor boli, obţinerea energiei electrice.

-Marea Neagră.

Lucrul cu harta

Conversaţia

4.Anunţarea temei

5.Dirjarea învăţării

Marea Neagră este situată la sud-est de ţara noastră. Ea are o întindere de două ori mai mare decât suprafaţa Români-ei. Adâncimea ei este cuprinsă între 0-200 de metri în dreptul ţărmului românesc şi peste 2000 de metri în partea centrală.Marea Neagră scaldă mai multe ţări: Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria. Ea are legături cu alte mări: Marea Azov şi Marea Marma-ra. În Marea Neagră se varsă fluviul Dunărea, dar şi alte fluvii.

-Astăzi la ora de geografie vom discuta despre Marea Neagră. Vom învăţa unde este aşezată, ce plante şi animale trăiesc în apele ei şi care este importanţa Mării Negre pentru ţara noastră.

-Pentru început vă voi spune ce este o mare: o apă stătătoare sărată mai întinsă şi mai adâncă decât lacul, dar mai mică decât oceanul.Realizez analiza geografică a Mării Negre, discutând despre aşezare, suprafaţă şi adâncime.

Prezint o planşă cu Marea Neagră în întregime, pe care se observă ţările care au ieşire la mare, punctul de adâncime maximă (2245 m) şi mările cu care comunică.

Elevii iau la cunoştinţă tema şi obiectivele lecţiei.

Îşi însuşesc noua definiţie.

Elevii urmăresc cu atenţie explicaţiile, observând cele expuse atât pe harta din atlas, cât şi pe planşă.

Explicaţia

Explicaţia

Observaţia

6.Fixarea cunoştinţelor

7.Încheierea lecţiei

În apele mării, la adâncimi mai mici de 200 de metri, trăiesc diferite plante şi animale. La peste 200 de metri adâncime, vieţuitoarele sunt foarte puţine din cauză că apele sunt foarte sărate, este puţin oxigen, iar lumina soarelui nu poate să pătrundă.

Ţărmul românesc se întinde de la braţul Chilia până la Vama Veche. Portul Constan-ţa, staţiunile Mamaia, Eforie,Jupiter, Olimp ş.a. au o deosebită însemnătate pentru ţara noastră.

Prezint o planşă cu vieţuitoarele din Marea Neagră şi le cer elevilor să recunoască animalele reprezentate:-Ce animale recunoaşteţi în imagini?

Le explic elevilor de ce toate aceste vieţuitoare nu se pot dezvolta decât la adâncimi mici.Le cer elevilor să identifice pe hartă portul Constanţa şi cele mai importante staţiuni de pe litoral.

Se poartă discuţii referitoare la importanţa Mării Negre pentru ţara noastră.

Se realizează prin întocmirea unei scheme pe care o voi scrie pe tablă.

Apreciez modul de desfăşurare a lecţiei.

-melci, scoici, peşti, delfini, rechini, meduze,căluţ de mare.

Identifică elementele cerute pe harta din atlas şi pe harta mare.

Răspund la întrebări.

Participă la întocmirea schemei şi o scriu pe caiete.

Conversaţia

Explicaţia

Lucrul cu harta

Conversaţia