Proiect de Lectie Reactii

Şcoala Generală Maieruş

Proiect de lecţie

DATA: 9.05.2012

CLASA: a VII-a

PROFESOR: Moraru Alina

ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe ale naturii

DISCIPLINA: Chimie

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Reacţii chimice

SUBIECTUL: Reacţia chimică

TIPUL LECŢIEI: comunicare de noi cunoştinţe

DURATA: 50 minute

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.1. Diferenţierea fenomenelor fizice de fenomenele chimice, a proprietăţilor fizice de proprietăţile

chimice.

2.3. Utilizarea aparaturii şi a echipamentelor de laborator pentru a studia reacţii chimice.

2.4. Interpretarea informaţiilor obţinute din grafice, tabele, fişe de observaţii.

4.3. Folosirea terminologiei specifice chimiei referitoare la reacţiile chimice.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

Obiective cognitive:

O1 : să realizeze experimente referitoare la transformări fizice și chimice simple ale substanţelor;

O2 : să observe fenomenele fizice şi chimice în scopul diferențierii acestora;

O3: să formuleze concluzii pe baza observaţiilor şi a experimentelor realizate;

O4 : să indice reactanţii şi produşii de reacţie

Obiective psiho-motorii:

O4 : să mânuiască corect ustensilele de laborator şi materialele puse la dispoziţie.

Obiective afective:

O5 : să manifeste iniţiativă şi să se ajute reciproc în cadrul grupului de lucru.

Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, învăţarea prin descoperire dirijată, problematizarea,

experimentul.

Mijloace de învăţământ: materiale şi substanţe chimice (tablă nouă şi tablă ruginită, hârtie, lapte dulce

şi lapte acru, aşchii din lemn, zahăr, magneziu, apă), sticlărie şi ustensile de laborator, fişe de

observaţie, fişe de lucru.

Forme de organizare: activitate fontală, pe grupe şi individuală

Indici de performanţă:

- realizarea experimentelor

- completarea fişelor de observaţii

- completarea fişei de lucru

Bibliografie:

- “ Chimie- manual pentru clasa a VII-a” – Sanda Fatu, Felicia Stroe, Constantin Stroe; Editura Corint

-“ Chimie- caietul elevului clasa a VII-a”- Sanda Fatu, Felicia Stroe, Constantin Stroe; Editura Corint

- “ Metodica predării chimiei”– Valeriu Sunel, Ioana Ciocoiu, Tiberiu Rudica, Elena Bacu; Ed.

Maraton, Iaşi – 1997.

Nr.

crt.Secvenţele lecţiei

Obiective

operaţionaleActivitatea profesorului

Activitatea

elevilor

Metode

didactice

Indicele de

performanţă

1. Moment

organizatoric

(2’)

- verifică prezenţa elevilor şi notează absenţii

- asigură climatul propice desfăşurării lecţiei

- face recomandarea ca nimeni să nu se atingă

de materialul de pe masă decât la momentul

indicat

- organizează clasa pe grupe de lucru

- se pregătesc

pentru

desfăşurarea

lecţiei

Conversaţia

2. Anunţarea temei şi

a obiectivelor

urmărite

(1’)

- anunţă tema lecţiei: “Reacţia chimică” şi

obiectivele urmărite

(Investigarea unor transformări ale

substanţelor pentru a defini şi înţelege

conceptul de reacţie chimică, precum şi

noţiunile de reactant şi produs de reacţie)

- notează pe

caiete titlul

lecţiei

Conversaţia

3. Dirijarea învăţării

(35’) O1

O2

O4

O5

- împarte sarcinile referitoare la realizarea

unor transformări simple asupra materialelor

indicate şi completarea fişelor de observaţie

astfel:

Grupa 1: rupe, îndoaie, pliază, arde o bucată

de hârtie; arde panglica de magneziu

Grupa 2: rupe şi arde o aschie de lemn;

amestecă soluţia de CuSO4 cu cea de NaOH

Grupa 3: rupe, sfărâmă, arde un cub de zahăr,

amestecă soluţia de clorură ferică cu hidroxid

de natriu

Grupa 4: analizează fen. de ruginire şi îndoire

- rezolvă

sarcinile primite

-completează

fişele de

observaţii

Explicaţia

Experimentul

Realizează

corect

experimentele

şi

completează

fişele de

observaţii

O3

a fierului şi amestecă soluţia de clorură de

nichel cu hidroxid de natriu

Grupa 5: analizează fen. înăcrire a laptelui şi

amestecă soluţia de fenolftaleină cu hidroxid

de natriu

- dirijează realizarea sarcinilor.

- solicită ca un reprezentant al fiecărei grupe

să citească observaţiile făcute.

- împreună cu elevii trage concluzii:

ruperea, îndoirea şi plierea hârtiei,

ruperea aşchiei de lemn, ruperea şi

sfărâmarea bucăţii de zahăr, sunt

fenomene care modifică dimensiunea

şi forma corpurilor, dar nu modifică

compoziţia acestora;

arderea hârtiei, magneziului, lemnului

şi a zahărului, ruginirea tablei,

înăcrirea laptelui sunt fenomene care

schimbă atât aspectul, dimensiunea sau

forma cât şi compoziţia iniţială

- defineşte noţiunea de reacţie chimică

- îndrumă elevii în identificarea reactanţilor şi

a produşilor de reacţie

- defineşte reactanţii şi produşii de reacţie

- citesc

observaţiile de

pe fişe

- notează în

caiete

Descoperirea

dirijată

Conversaţia

Problematizarea

Conversaţia

4. Obţinerea

performanţei O4 - împarte elevilor fişele de lucru (anexa 1)

- completează

fişele de

Explicaţia

Exerciţiul

Rezolvă

corect itemiii

(5’) muncă

independentă

propuşi

5. Fixarea

cunoştinţelor

(5’)

- formulează întrebările necesare pentru a

stabili concluziile din lecţia predată

- răspund la

întrebări

Conversaţia

6. Evaluarea

(1’)

- face aprecieri verbale asupra modului în care

au lucrat elevii; pune note

7. Tema pentru acasă

(1’)

Ex. 1/ pagina 79 (manual) - îşi notează

tema pe caiete

Transformări ale substanţelor

-fişa de observaţii experimentale-

Experimentul Observatii Concluzii

I. Asupra unor coli de hartie se efectueaza

urmatoarele operatii:

-rupere

-pliere

-ardere

II. Se prinde cu cleştele metalic o bucată de

panglică de magneziu si se încălzește

deasupra spirtierei până apare o lumină albă,

intensă

Hartia initiala are culoarea...................,

miros..................., forma (aspect) ..................

Dupa rupere, hartia are culoarea...............,

miros.................., forma

(aspect) .............................

Dupa pliere, hartia are culoarea...............,

miros.................., forma

(aspect) ...........................

Dupa ardere, hartia are culoarea...............,

miros.................., forma

(aspect) ............................

Iniţial, magneziul arată...................................

........................................................................

După ardere, rezultă o substanţă ...................

........................................................................

Culoarea, mirosul si aspectul (forma,

dimensiunea, starea de agregare, etc) s-au

modificat în cazul

transformărilor .............................................

......................................................................

......................................................................

Compoziţia iniţială s-a modificat în cazul


......................................................................

......................................................................

........................................................................




I. Asupra unei aşchii din lemn de brad se

efectuează urmatoarele operatii:

-se rupe bucatele

- se arde o bucatica de lemn ( un băț de

chibrit)

II.În eprubeta care contine hidroxid de sodiu

(soda caustica) introduceti sulfat de cupru

Aschia initiala are culoarea...................,

miros..................., aspect ......................

Dupa rupere, lemnul are culoarea...............,

miros.................., aspect.............................

Dupa ardere, lemnul are culoarea...............,

miros.................., aspect............................

Solutiile initiale sunt. ..................................

...................................................................,

iar dupa amestecare se formeaza un

precipitat (o substanţă care se depune pe

fundul eprubetei ) de

culoare ...................................



modificat în cazul


......................................................................

......................................................................



......................................................................

......................................................................

........................................................................




I.Asupra unei cantităţi de zahăr se efectueaza

urmatoarele operatii:

-se zdrobeste

- se arde

II.În eprubeta care conține hidroxid de sodiu

(soda caustica) introduceti clorură ferică

Zaharul initial are culoarea...................,

miros..................., aspect......................,

gust........................

Dupa zdrobire, are culoarea...............,

miros..................,aspect.........................,

gust....

Dupa ardere, zaharul are culoarea...............,

miros.................., aspect............................

Soluțiile initiale sunt. ..................................

...................................................................,



fundul eprubetei) de

culoare ...................................,



modificat în cazul


......................................................................

......................................................................



......................................................................

......................................................................

........................................................................



Substanţa analizată Observaţii Concluzii

I.Tabla din fier

Tabla din fier ruginita

II. În eprubeta care conține hidroxid de sodiu

(soda caustică) introduceți clorura de nichel

Proprietati: culoare..............................,

rezistenta la rupere.....................................,

aspect (luciu metalic).................................


rezistenta la rupere.....................................

aspect (luciu metalic).................................


...................................................................,



fundul eprubetei ) de

culoare ..................................., cu

aspect ....................

.........................................................................



modificat în cazul


......................................................................

......................................................................



......................................................................

......................................................................

........................................................................



Substanţa analizată Observaţii Concluzii

I. Lapte dulce

Lapte acru

II. In eprubeta care contine hidroxid de sodiu

(soda caustica) introduceti câteva picături de

fenolftaleină


gust.....................................,

miros..................., consistenta ....................


gust.....................................,

miros..................., consistenta ....................


...................................................................,

iar după amestecare, substanţa rezultată are

culoarea...................................................



modificat în cazul

transformărilor ...............................................

.....................

......................................................................

......................................................................



......................................................................

......................................................................

........................................................................

Fişa de lucru

-Reactanţi şi produşi de reacţie-

Completaţi tabelul următor:

Denumirea activităţii experimentale Denumirea reactanţilor și formula

chimică

Denumirea produşilor de reactie

și formula chimică

Reacţia de ardere a magneziului

Reactia dintre clorura ferică și

hidroxidul de natriu

Reactia dintre sulfat de cupru si

hidroxid de sodiu

Reacţia dintre clorura de nichel şi

hidroxid de sodiu

Proiect de Lectie Reactii

Documents

Transcript of Proiect de Lectie Reactii