Proiect de Ceretare

7/24/2019 Proiect de Ceretare

1/24

FACULTATEA DE CONSTRUCTII

~ Proiect de cercetare ~

~ Hemp-concrete ~

Student:

Bardi Zoltan

Master C.D.B.

Anul 1, 2015-2016

1


2/24

Borderou

1. Abstract2. Introducere

. Materiale!. A"anta#e$De%a"anta#e5. Caracteristici &ecanice6. Do&enii de utili%are'. Conclu%ii

2


3/24

Abstract

In conte(tul econo&iei de ener)ie si a de%"olt*rii durabile este bine sa a"e& in"edere o anali%* al unui ciclu de "iat* +entru a ace ale)eri bune.

ri&a +arte al acestei cercet*ri se reer* la anali%a unui ciclul de "iat* al unui

&aterial de constructii care nu are eecte ne)ati"e asu+ra &ediului incon#ur*tor.

Denu&irea acestui ti+ de beton este /e&+crete// sau /e&+-concrete// care

are ca si &aterial de ba%* un &aterial obtinut din +relurarea de cane+*.

nitatea unctional al unui +erete este deinit* /+er suare//, +eretele ar +utea iun +erete de re%istent*, iar +eror&anta sa ter&ic* +utand i descris* ca a"and o

re%istent* ter&ic* de 2,'3 &24$.

e%ultatele testelor arata ca a%a de +roductie al &aterialelor brute din care este

alcatuit +eretele au cel &ai &are eecte asu+ra &ediului incon#ur*tor.

Cel &ai &are eect il are +roductia &aterialul care lea)* co&+o%itia &aterialuluidin care este alc*tuit +eretele7ci&ent ,"ar, etc.8.

Dease&enea s-a ar*tat si a+tul c* co&+arati"e cu &aterialele de constructii

traditionale, betonul cu cane+* are un eect oarte &ic asu+ra &ediului

incon#ur*tor.

Acest beton are un i&+at +o%iti" asu+ra &ediului incon#ur*tor, contribuie la

reducerea sc9i&b*rilor cli&atic +rin absorbirea si in&a)a%inarea de carbon

contribuind astel la reducerea ni"elului de C2din at&oser*.

S-a eectuat o anali%* a&anuntit* +e trei criteria:-)rosi&ea +eretelui

-straturi interioare

-reannoirea straturilor

3


4/24

e%ultatele testelor au ar*tat ca indicatorii de &ediu se &odiic* in unctie de

)rosi&ea +eretelui, ins* acest lucru nu &ai este "alabil si la indicatorii reeritori

la sc9i&b*rile cli&atolo)ice.

;alorile acestor indicatori cu atat sunt &ai bune cu cat )rosi&ea +eretelui creste

7deoarece astel in&a)a%inea%* &ai &ult carbon8.

;orbind la ni"el de &aterial, in anali%a unui ciclu de "iat* cresterea re%istentei

ter&ice datorat* cresterii )rosi&ii +eretelui nu este luat* in considerare.

einnoirea straturilor are un eect &inor asu+ra indicatorilor de &ediu la un

nu&ar redus de reinnoiri, ins* conduce la eecte ne)ati"e la un nu&ar &are de

reinnoiri.

Se obser"* c* straturile +e ba%* de "ar-cane+* au un i&+act &ai &are decat cele

ba%ate +e nisi+-"ar.

Introducere

Dac* +ri"i& lucrurile din +unct de "edere istoric +ute& constata ca in secolul al


5/24

Acest lucru a inse&nat o e(+oatare ra+id* a resurselor +*&antului.

In a doua #u&atate a secolului al ((-lea t*rile &ai de%"oltate au reali%at c*

econo&ia se ba%a +e e(+loatarea intensi"e a resurselor natural.

In 1='0 s-a esti&ate ca o&ul consu&* &ai &ulte resurse decat +*&antul +oate

oerii.

In acelas an a a+*rut conce+tul de D>Z;?@A> DABI?.

Acest conce+t a ost deinit in 1=3' de c*tre Co&isia Mondiala de Mediu si

De%"oltare 7.C.>.D.8 astel:

de"elo+&ent t9at &eets t9e needs o t9e +resent it9out co&+ro&isin) t9e

abilit o uture )enerations to &eet t9eir on needs.E

5


6/24

De%"oltarea durabil* i&+lic* cresterea econo&ic* i&+reun* cu +rotectia si

&entinerea calit*tii &ediului incon#ur*tor.

Aceast* or&* de de%"oltare stabileste o relatie stabil* intre acti"itatea u&an* si

&ediul incon#urator *r* s* aecte%e +ers+ecti"ele +entru )eneratiile "iitoare de a

a"ea un ni"el de "iat* &*car atat de bun cu& a"e& noi.

Cei +iloni a de%"olt*rii durabile sunt:

nul dintre +rinci+alele obiecti"e ale de%"olt*rii durabile este reducerea

i&+actului ne)ati"e ale acti"it*tilor oa&enilor asu+ra &ediului incon#ur*tor.

Anali%ele de ti+ ciclu de "iat* sunt cercet*ri stiintiice care studiea%* i&+actul

+roductiei, +roceselor sau a acti"itatilor asu+ra &ediului incon#ur*tor.

Aceste cercet*ri ne a#ut* la stabilirea solutiilor care au eectele cele &ai &ici

asu+ra &ediului.

6

Mediul inconjurator


7/24

Metodolo)ia ?CA 7lie ccle assess&ent8 initial a ost de%"oltat* +entru

+roduse industriale ins* acu&a se oloseste si in do&eniul constructiilor.

In >uro+a, co&itetul te9nic C>F$@> 50 a de%"oltat standarde +entru

ar&oni%area crearii de declaratii >D 7>n"iron&ental roduct Declaration8

+entru &ateriale de constructii.

Anali%a ciclului de "iat* ar trebui s* ia in considerare i&+actul constructiilor

asu+ra &ediului in toate cele a%e ale constructiei 7construire, e(+loatare,

de&olare8.

Co&+arati" cu +rodusele industriale, constructiile au cate"a +articularit*ti.

In +ri&ul rand iecare constructie este unic* in unctie de ti+ul structural,

a&+lasa&ent.

Cli&atul local inluentea%* necesarul de ener)ie.

A&+lasa&entul constructiei are un eect &a#or asu+re necesarului de ener)ii

7a+*, electricitate, etc.8.

In al 2-lea rand dieritele &aterial de constructii +ot i olosite, +use in o+er*

+rin dierite +rocese si &etode.

@oate cele +re%entate &ai sus necesit* o ba%* de date oarte bo)at* cu& sunt:

>coin"ent, B>>S, C@I, etc.

In ulti&ul rand cl*dirile +re%int* o durat* de "iat* oarte &are, intre 0 si 100 de

ani.

e durata de e(istent cl*direa +oate a"ea dierite unctiuni in unctie de dorinta

beneiciarului sau a necesit*tilor.

Fu&eroase studii au de&onstrate c* in ti&+ul ciclului de "iat* 7?C8, a%a de

e(+loatare este cea &ai d*unatoare &ediului incon#ur*tor.

7


8/24

e +lan &ondial in conte(tul de%"olt*rii durabile constructiile #oac* un rol oarte

i&+ortant deoarece consu&* intre 0, !0G din resursele total de ener)ie ale

+*&antului.

&odalitate de a reduce i&+actul ne)ati" al cl*dirilor asu+ra &ediului

incon#ur*tor este sa reduce& nu&*rul de lu(uri.

De e(e&+lu, daca abord*& lucrurile din +unct de "edere ter&ic acest lucru

+oate i atins +rin cresterea ni"elului de i%olare ter&ic*, care conduce la un

consu& 0 sau oarte &ic de ener)ie.

8


9/24

H*cand co&+aratie intre o cl*dire din beton si una din le&n, iecare a"and

acelasi ni"el de i%olare ter&ic* +ute& constata c* ni"elul de e&isii de C2 este

&ai &ic* la constructia e(ecutat* din le&n.

Conclu%ii si&ilar +ot i trase daca co&+ar*& +rodusele din le&n cu &aterialele

de i%olare din ibr* de sticl*, +olistiren sau c*r*&id*, c9iar &ai &ult, in)lobarea

de carbun in ti&+ul otosinte%ei +re%int* "alori ne)ati"e.

In lu+ta i&+otri"a inc*l%irii )lobale trebuie sa de%"olt*& noi resurse

care s*aib*interes ecolo)ic , social i econo&ic .

In consecint* este indicat olosirea &aterialelor ne+oluante cu bune +ro+rietati

de i%olare ter&ic* +entru a reduce i&+actul cl*dirilor asu+ra &ediului

incon#ur*tor.

Dintre aceste &ateriala +rietenoase cu &ediul incon#ur*tor se utili%ea%* din ce in

ce &ai &ult &aterialele deri"ate din +lante, datorit* caracteristicilor de

re%istent* oarte bune.

9

Bamboo


10/24

rintre aceste &aterial se nu&*r* si betonul bio +e ba%* de asc9ii de cane+*.

Co&+orta&entul 9i)roter&ic bun al acestui &aterial reduce necesarul de ener)ie

si &entine co&ortul intern.

Conducti"itatea ter&ic* este de a+ro(i&ati" 0.1 &-14-1si +er&eabilitatea la

"a+ori de .210-11J) &-1s-1a-1 la u&iditati relati" &ici si &edii.

@estele eectuate de dieriti cercet*tori arat* c* durata de "iat* a betoanelor cu

cane+* este de +este 100 de ani.

Materiale

Ke&+creteK se ob ine +rin a&estecarea cane+ii cu "ar i a+ *.

Holosirea cLne+ei ca i &aterial de construcNie nu este o idee nou*.

e&crete este o alternati"* la &aterialele de construcNii care a ost utili%at* ncdin anii 60 n Europa i Australia.

CLne+a a ost olosit* On construirea cl*dirilor cu &ii de ani On ur&*, On Asia i

rientul Mi#lociu, de unde este i ori)inar* +lanta de canabis.

Cele &ai &ari +ro"oc*ri ale olosirii cLne+ei ca i &aterial de construcNie sunt

re)le&ent*rile SA, a+ro"i%ionarea i costurile, toate iind le)ate Ontre ele.

Calit*Nile +e care le oer* sunt dierite de orice altce"a a& +utea obNine de la

&aterialele ti+ice, co&binLnd eicienNa ener)etic* cu +ro+rietatea de a ca+ta

carbonul, re)enerabilitatea ra+id*, +uterea, o durat* de "iaN* a +ereNilor de cLte"a

sute de ani, calitatea i res+irabilitatea aerului din interior care sunt i&batabile.

10


11/24

Materialul are cLte"a calit*Ni interesante, una dintre ele iind abilitatea sa de a

absorbi carbonul din atmosferdeter&inLnd Ea+ariNia unei s*bii cu dou*

t*iuri care s* lu+te O&+otri"a sc9i&b*rilor cli&aticeK.

@otui, calitatea cea &ai interesant* este aceea +rin care cldirea n sine

continu s capteze dioidul de carbon pe msur ce !arul din "emcrete se

calcific de-a lun#ul timpului.

Ha+tul c* acest conNinut de "ar se calciic* On &od constant, transor&Lndu-se On

inal On +iatr*, de-a lun)ul duratei de "iaN* a +eretului, Onsea&n* c* acesta de"ine

din ce On ce &ai +uternic, +e &*sur* ce ti&+ul trece.

Materialele co&+onente ale betonului:

Canepa

$%nepa a fost una dintre cele mai folositoare plante pentru omenire , a"Lnd

&ulti+le utili%*ri: de la soar* i 9Lrtie +Ln* la obiecte de O&br*c*&inte i +Ln%e

+entru na"ele &ariti&e.

>ste o +lant*robust*care +roduce cantit*ti &ari de &aterial le&nos.

11


12/24

Ca orice +lant* care otosinteti%ea%* si aceasta are eecte beneice asu+ra

&ediului incon#urator:

-+entru a creste si ace +roductie nu are ne"oie de +esticide sau in cantit*ti &ici

-nu are ne"oie de &ulta a+*

-se ertili%ea%* sin)ur

Daca ne uita& in sectiune la tul+ina +lantei +ute& constata c* se co&+une din

dou* +*rti: -+artea e(terioar*

-+artea interioar*

Partea exterioaraeste alcatuit* din ibre, care re+re%int* Ksira s+inariiK a +lantei

a#ut* ca aceasta s* r*&ana in +o%itie "ertical* in ti&+ul cresterii.

12


13/24

?a &aturitate ibrele re+re%int* 5G din &asa total*.

Acestea sunt olosite la +roducerea de 9artie si a i%olatiilor +e ba%* de lan*.

Partea interioar*este re+re%entat* de &asa le&noas* care la &aturitate

re+re%int* !5G din &asa total*.

Aceast* &as* le&noas* se oloseste in constructii ca si +arte de a)re)at.

Aceat* &as* le&noas* +re%int* oarte bune calit*ti de i%olare ter&ic* si onic* siare o densitate oarte sc*%ut*.

Aceast* &as* de asc9ii de le&n se oloseste la +re+ararea &ortarelor si a

betoanelor usoare +entru i%olatii.

Var

Fu&ele stiintiiic al "arului esteoidul de calciu7varul nestins, varul ars8 care

se +re%int* sub or&* de +ulbere de culoare alb*, care cu a+a reac ionea%*ener)ic, eer"escent cu de)a#are de c*ldur* or&Lndu-se 9idro(id de

calciu7"arul stins8.

Ca P 2 --Q Ca782

(idul de calciu se ob ine +rin tratarea ter&ic* 7arderea8 la 300 RC

a calcarului7carbonat de calciu8 cu eliberare de dio(id de carbon:

13
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidroxid_de_calciuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Hidroxid_de_calciuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calcarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonat_de_calciuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calcarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonat_de_calciuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Hidroxid_de_calciuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Hidroxid_de_calciu


14/24

CaC--Q Ca P C2

Acest +roces are o serie de tre+te de stin)ere cu a+* a "arului calcinat du+*

durata ti&+ului de contact cu a+a:

1. 2 &in "ar stins +u in

2. 2 - 6 &in "ar stins &i#lociu

. Q 6 &in "ar stins tare

;arul calcinat i cel stins este caustic, a"Lnd o reac ie +uternic alcalin* 7 "aloare

+ 12T18, astel c* se i&+une e"itarea contactului cu+ielea i cu oc9ii.

;arul nestins este olosit On industriade construc ii, la +re+ararea &ortarului

+entru tencuial*, ca )9i+s, sau la "*ruirea +ere ilor, On industria de abricare

a ci&entului.

In industria c9i&ic* este utili%at la +roducerea a&enda&entelor de O&bun*t* ire

a soluriloracide. In &etalur)ie este olosit la desulurarea &inereului de ier. Dease&enea este olosit la re inerea sululuidin u& 7deto(iicare8, la

ob inerea 9i+ocloritului de calciu, sau ca re)ulator al "alorii + 7uantu& satis8

la ali&ente 7> 52=8.

Acest &aterial are &ulte +roble& le)ate de &ediul incon#urator.

-in &are +arte este e(tras din &ine

-este o resursa e+ui%abila

-este asociat cu +ierderea biodi"ersitatii datorita +rocesului de e(tra)ere si

contributiei la incal%irea )lobala

-datorita a+tului ca +relucrarea se ace de+arte de &ine, costurile de trans+ort

sunt &ari.7roca e(trasa este )rea, necesita ca&ioane &ari +entru trans+ortarea

&aterialului care e&it &ult C2 contribuind la +oluarea &ediului8

14
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pielehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ochihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cimenthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Solhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sulfhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hipoclorit_de_calciu&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Pielehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ochihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cimenthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Solhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sulfhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hipoclorit_de_calciu&action=edit&redlink=1


15/24

In ciuda de%a"anta#elor descries &ai sus o(idul de calciu +re%int* si o serie de

a"anta#e:

a8 Are o +oro%itate &are si +er&eabilitate la "a+ori ridicat*.Aceste caracteristici se &ateriali%ea%a +rin +ereti /res+iratori//,astel se

controlea%* u&iditatea interioar*, +re"ine a+aritia condensului +re"enind

astel a+aritia &uce)aiului.b8 Are o conducti"itate ter&ic* redus* U1$&4 si o caldur* s+eciic* &are

care asi)ur* conortul ter&ic.c8 >ste un &aterial cu durat* de "iat* &are.d8 Se reciclea%a usor sau este absorbit de +*&ant *r* sa cau%e%e to(icitate.

e8 rotectie: "arul a+licat +e ele&entele structurale esentiale are oarte bunecalit*ti de +rotectie i&+otri"a actorilor de "re&e, oc si d*un*tori.

8 Mi(turile +e ba%* de "ar au lucrabilitate oarte bun*.

rocesuldereali%are a betoanelor de cane+* este +re%entat* in i)ura ur&*toare.

15

Hemp concrete !


16/24

A"anta#e$De%a"anta#e

Aceste betoane +re%inta o serie de caractristici +ositi"e res+ecti"e ne)ati"e.

KBetonul din cLne+*K nu are ri)iditatea structural* a betonului obi nuit, a a OncLt

se utili%ea%* ie ca alternati"* la +ere ii din SB, ie sub or&* de c*r*&i%i

7du+* &odelul c9ir+icilor8. Vns* cea &ai lar)* utili%are o are ca solu ie ecolo#ic

de izolare termic a pere ilor con!en ionali . dat* uscat* +asta turnat* On

cora#e, ea de"ine etan *, dar are e(celenta +ro+rietate de a +er&ite +eretului s*

Kres+ireK, re%istLnd cu brio la u&e%eal* c9iar i sute de ani.

Vn +lus, +eretele din K9e&+creteK are o bun fleibilitate, ceea ce Ol ace

re%istent On ca%ul cutre&urelor, de e(e&+lu. A+oi, +e lLn)* a+tul c* nu

muce#ie te , nu este atacat nici de duntori7de e(e&+lu ter&ite, ina&icul

+rinci+al al caselor din le&n8. Fu On ulti&ul rLnd, are propriet i

i#nifu#esu+erioare altor &ateriale de i%ola ie, cu& ar i "ata &ineral* sau

+olistirenul, a * de care este li+sit* i de to(ine.

Ln* acu&, cele &ai i&+ortante +roiecte On care a ost utili%at Kbetonul din

cLne+*K sunt cLte"a 9oteluri din Hran a, ba c9iar i o cas* +asi"*construit*

+entru +rin ul C9arles. Iar olosirea K9e&+creteK ca i%ola ie ia a&+loare din ce

On ce &ai &ult, On s+ecial On >uro+a, dar &ai nou i On SA.

Eist& ce-i drept& i probleme care trebuie a"ute On "edere cLnd se utili%ea%*

K9e&+creteK. Vn +ri&ul rLnd, dac* re eta a&estecului este eronat* 7On +rinci+al

dac* nu e utili%at* suicient* a+*8, i%ola ia din K9e&+creteK se +oate de%inte)ra

ra+id. A+oi )rosi&ea +ere ilor reali%a i din K9e&+creteK este &ult &ai &are

decLt a altor &ateriale de construc ii &oderne 7c*r*&i%i, BCA, etc.8. Fu On

16
http://www.princes-foundation.org/what-we-do/projects/empower/the-princes-househttp://www.princes-foundation.org/what-we-do/projects/empower/the-princes-house


17/24

ulti&ul rLnd, le)isla ia i standardere din do&eniul construc iilor sunt Onc*

neada+tate +entru utili%area acestui Kbeton din cLne+*K.

Avantajele ecologice are hempcrete.

+articularitate i&+ortant* a Kbetonului din cLne+*K ine de reducerea

drastic a polurii n producere. Betonul obi nuit, la el ca i ci&entul, se

ob ine +rin Onc*l%irea la te&+eraturi oarte ridicate, ceea ce necesit* un consu&

&are de ener)ie. De altel, se esti&ea%* c* +Ln* la 10G din e&isiile de C2

cau%ate de acti"itatea u&an* re%ult* din +roducerea &aterialelor de construc ie

con"en ionale, cu& ar i betonul.

u in* lu&e tie cLt de &ult se +oluea%* +entru +roducerea betonului i a ci&entului. CLne+a ar +utea eli&ina aceast* +oluare

Vn ca%ul K9e&+creteK, +roducerea "arului necesar este de sute de ori &ai +u in

+oluant* decLt a betonului. Iar +artea le&noas* a cLne+ii are +ro+rietatea de a

sec9estra dio(id de carbon, deci i&+actul K9e&+creteK asu+ra &ediului este

e(tre& de redus. Mai ales c* acest material este '00( reciclabil, +utLnd i

reutili%at +entru construc ia$i%olarea unei noi cl*diri.

n alt actor i&+ortant ine de modul sustenabil n care cre te c%nepa.

Culturile de cLne+* sunt si&ilare celor de ba&bus, densitatea de +lante iind

oarte &are +e &etrul +*trat. Vns*, a * de ba&bus, cLne+a +oate cre te On &ai

&ulte locuri +e +lanet*, iind &ult &ai bine ada+tat* cli&ei te&+erate. Fe"oia

17


18/24

de a+* sau de ertili%atori este &ai redus*, iar +esticidele 7+rinci+alele

res+onsabile de +oluarea a+elor8 nu sunt necesare, cLne+a a"Lnd e(tre& de

+u ini d*un*tori.

rin +unerea la +unct a +rocedeelor de ob inere a K9e&+creteK, c%nepa ar putea

substitui total lemnul pentru construc ii On "iitor. Cercet*rile On do&eniu sunt

a(ate +e ob inerea unor ibre &ult &ai re%istente din tul+ina cLne+ii.

Astel, ar +utea i reali%ate c9iar i )rin%i, a"Lnd caracteristici su+erioare celor

actuale, dar ar +utea i Onlocuite toate co&+onentele din le&n din construc iile

actuale, ceea ce ar ace &ai rentabile +rocesele de reno"are i recondi ionare.

Cel &ai &are a"anta# al cLne+ii +oate i e!itarea defri rii a milioane de

"ectare de pduri, deoarece aceast* +lant* este oarte util* On industria

+roduc*toare de 9Lrtie. Co+acii au ne"oie de o +erioad* de cre tere Ontre 20 i 50

de ani +Ln* cLnd +ot i utili%a i co&ercial. CLne+a, On sc9i&b, este )ata +entru

recoltare la nu&ai ! luni de la +lantare.

Iar un 9ectar de cultur* de cLne+* urni%ea%* &aterie +ri&* +entru +roducerea

unei cantit* i de 9Lrtie de +Ln* la patru ori mai mare dec%t un "ectar de

pdureW ractic, dac* industria 9Lrtiei s-ar reorienta c*tre cLne+*, n-ar &ai i

necesar* distru)erea unor &ari su+are e de +*duri, deci s-ar reduce i&+actul

ne)ati" asu+ra &ediului. Vn +lus, +roducerea 9Lrtiei din cLne+* necesit* mult

mai pu ine c"imicale toice , iar +rocesele de reciclare a 9*rtiei ob inute din

cLne+* sunt &ai eiciente.

$%nepa este mai a!anta)oas i fa de bumbac : ibrele de cLne+* sunt de

%ece ori &ai re%istente, iar un 9ectar de cultur* de cLne+* are o +roducti"itate

dubl* a * de un 9ectar de bu&bac 7o su+raa * de circa 50 J& +*tra i de cLne+*

ar +utea asi)ura +roducerea a 100 de &ilioane de +erec9i de #eansW8. Mai nou,

18


19/24

ibrele de cLne+* Once+ s* de"in* interesante i +entru industria auto: de la

ta+i erii +Ln* la ele&ente ale +anourilor caroseriei e(terioare.

>(tra)erea +roteinelor din se&in ele de cLne+* este &ai acil* i &ai econo&ic* decLt din cele de soia T *0( din masa unei plante mature de c%nep este

reprezentat de semin e . A a OncLt din cLne+* +ot i ob inute atLt ali&ente bio

7tou, unt, etc.8, dar i biocarburan i +entru &otoare sau c9iar un substitut +entru

c*rbuni T ceea ce ar +utea Onse&na o alternati"* accesibil* On *rile care se

ba%ea%* din +lin +e ter&ocentrale +entru +roducerea ener)iei electrice.

Caracteristici &ecanice

1) Durabilitate

Betonul de cane+* este un &aterial coe%i" cu densitate 500J)$&.

Se co&+orta oarte bine la cicluri re+etate de in)9et-de%)9et.

Betoanele reali%ate cu "ar 9idraulic a re%istat la doar 2 cicluri co&+arati"e cu

betoanere reali%ate cu @ADICA? care au re%istat la 20 de cicluri.

19


20/24

number of cycles

2) Rezistenta la compresiune

e%ultatele testelor reali%ate la con+resiune centrica arata ca betonul reali%at cu

+asta de "ar 9idraulic a re%istat la o co&+resiune de 0,!6 Ma co&+arati"e cu

betoanele reali%ate cu @ADICA? care +re%inta o re%istenta la co&+resiune de

1,!6 Ma.

20


21/24

NHL2 NHL 3,5 NHL Z5 Tradical PF70

MPa 90 days

) Per!ormante enenergetice

Conor& re)le&entarilor te9nice a+arute in 2010 coeicientul "alorilor detranser ter&ic trebuie sa ie in #urul "alorii de 0.2 $&2.4.

21


22/24

Daca se res+ecta )rosi&ile si retetele de beton din i)ure de &ai sus +e +oate

atin)e usor re%istentele ter&ice cerute.

>ectul de casa "erede al acestui &aterial de constructii +re%ita "aloare ne)ati"e

de -0.5 J) de C2 co&+arati" cu alte &aterial care au "alori +ositi"e.

-0.4

-0.2

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

-0.35

1.47

0.49 0.52

kg CO2

Do&enii de utili%are

22

5 cm


23/24

Acest ti+ de beton bio are &ai &ulte do&enii de utili%are, +rinter acestea se

nu&ara:

@er&oi%olatie +entru +ereti @encuieli interioare$e(terioare I%olatii ter&ice +entru +ardoseli I%olatii ter&ice +entru aco+erisuri

Conclu%ii

@rebuie s* recunoa te& cLt de &are este +oten ialul cLne+ii.

ractic, culturile de cLne+* +entru u% industrial ar +utea satisace o &ultitudine

de do&enii, deoarece "orbi& de o plant !ersatil i cu un #rad foarte mare

de utilizarea +*r ilor sale co&+onente.

Vn +lus, aceste culturi au &arele a"anta# c* nu aectea%* solul, oerind i o oarte

bun* +roducti"itate.

oate cel &ai bun e(e&+lu Ol re+re%int* su+rae ele e(tre& de &ari +e care

cLne+a s*lbatic* le ocu+* On &ulte +*r i din Asia sau >uro+a T transor&area

acestora On culturi cu sco+ industrial ar i de +reerat, deoarece marile a!anta)e

ale c%nepiisunt lipsa toxicit" ii , a+tul c* e bio#egra#abil" i +oate

i reciclat" &ult &ai acil.

Biblio)raie:

18 9tt+:$$eco+roit.ro$9e&+crete-betonul-ecolo)ic-reali%at-din-cannabis$

289tt+:$$.s+atiulconstruit.ro$articol$&ateriale-traditionale-+entru-case-si&+le-si-durabile-ob#ectXidY1!266

8 buildin)Xit9X9e&+XandXli&e.+d

23
http://ecoprofit.ro/hempcrete-betonul-ecologic-realizat-din-cannabis/http://ecoprofit.ro/hempcrete-betonul-ecologic-realizat-din-cannabis/


24/24

!8+re+rint-BA>-retot-et-al-201!.+d

58>MXCFC>@>.++t

Proiect de Ceretare

Documents

Transcript of Proiect de Ceretare