Proiect de biologie: Bolile sistemului

cardiovascular uman

Bacalîm Alina

Gr.IP21Z

Boli cardiovasculare

•Endocardita infecţioasă•Cardiopatia ischemica •Hipertensiunea arterială (HTA) •Tumori cardiace•Cordul pulmonar cronic•Ateroscleroza•Tromboflebita•Varicele membrelor inferioare•Insuficienţa venoasă cronică

•Sindroame valvulare •Sindroame pericardice•Sindromul insuficientei cardiace •Sindromul de ischemie acuta periferica •Sindromul de ischemie periferica cronica •Sindromul tromboflebitic •Sindromul de insuficienta venoasa cronica •Sindroame vasomotorii periferice •Sidromul posttrombotic

Sindroame valvulare

•Stenoza mitrală

•Insuficienţa mitrală

•Stenoza aortică

•Insuficienţa aortică

Stenoza mitrală Stenoza mitrala este o modificare patologica a orificiului mitral, produsa

de sudarea valvulelor cu strâmtarea orificiului, împiedicând scurgerea sângelui din atriu în ventriculul stâng în timpul diastolei.

Anatomie patologica Anatomia patologica arata sudarea celor doua valvule mitrale, micsorarea ventriculului stâng, dilatarea atriului stâng, hipertrofia inimii drepte si leziuni pulmonare datorite stazei si hipertensiunii.

Simptome Pulsul este mic, iar tensiunea arteriala scazuta, datorita debitului cardiac redus. Examenul radiologie (fig. 38) evidentiaza o inima de configuratie mitrala (cord ridicat), cu arcul inferior stâng micsorat, cel mijlociu bombat si semne de marire a inimii drepte, EGG arata modificarea undei P, largita si uneori bifida.

Insuficienţa mitrală Insuficienta mitrala este un defect valvular constând în închiderea

incompleta în sistola a valvulelor mitrale, ceea ce permite refularea sângelui din ventriculul stâng în atriul stâng. Refluxul sistolic produce dilatarea atriului stâng si, cu timpul, dilatarea si hipertrofierea ventriculului stâng, prin munca suplimentara pe care trebuie sa o depuna. Când ventriculul stâng cedeaza si apare insuficienta ventriculara stânga, staza retrograda provoaca tulburarile descrise la stenoza mitrala.

Diagnostic Diagnosticul se face în prezenta unui suflu sistolic intens la vârfiil inimii, asemanator tâsnitorii de vapori, propagat spre axila stânga, însotit uneori de freamat si de micsorarea zgomotului I. Ventriculul stâng este marit (clinic si radiologie), vârful inimii fiind deplasat în jos si spre stânga. Se afirma insuficienta mitrala si în prezenta unui suflu sistolic apical, aparut în cursul unui puseu de R.A.A. si care se mentine si în continuare.

Stenoza aortică Stenoza aortica consta într-o strâmtare a orificiului aortic,

care devine un obstacol în trecerea sângelui din ventriculul stâng în aorta, în timpul sistolei.

Simptome Timp îndelungat boala ramâne subiectiv asimptomatica. Când stenoza este foarte strânsa, debitul cardiac scade si apar - la efort sau numai la schimbarea pozitiei - episoade de ischemie cerebrala, cu ameteli, sincope, convulsii sau moarte subita. Aceste tulburari, ca si manifestarile de angina pectorala, destul de frecvente, apar chiar înainte de instalarea insuficientei cardiace.

La palparea inimii se constata freamat sistolic la baza, la auscultatie un suflu sistolic intens si aspru la orificiul aortic. Pulsul este slab, mic si lent, iar tensiunea arteriala coborâta.

Insuficienţa aortică Prin insuficienta aortica se întelege închiderea incompleta a

valvulelor aor-tice în timpul diastolei, cu refularea sângelui în diastola din aorta în ventriculul stâng. Cu timpul boala evolueaza, aparând la început o insuficienta ventriculara stânga cu staza pulmonara si apoi o insuficienta cardiaca dreapta, prin cedarea ventriculului drept.

Simptome Boala este mult timp bine tolerata, bolnavul fiind asimptomatic sau, mai rar, resimtind bataile inimii si ale arterelor la nivelul gâtului, precordial sau la extremitati. Cu timpul, apar dispneea de efort sau paroxistica, ameteli ocazionale si semne de insuficienta cardiaca, la început stânga, ulterior dreapta. Bolnavul este palid, uneori animat de miscari ritmice ale capului.

Endocardita infectioasă Endocardita infectioasa este un proces inflamator endocardic

care apare în cadrul unor infectii generale cu diversi germeni. Anatomie patologica

Leziunile caracteristice constau în vegetatii localizate pe valvulele mitrale sau aortice, alcatuite din hematii, leucocite si fibrina. Vegetatiile contin microbi, sunt friabile, se desprind usor si provoaca embolii septice în circulatia mare (splina, rinichi, creier).

Simptome Debutul este aproape totdeauna insidios si se caracterizeaza prin febra neregulata, astenie, paloare, anorexie si transpiratii - semne care apar la un vechi valvular. Semnul revelator este febra - care persista un timp îndelungat - saptamâni si chiar luni - pâna ce diagnosticul se precizeaza.

Cardiopatia ischemică•Angina pectorală

•Infactul miocardic

Angina pectorală Angina pectorala de efort este o forma clinica a cardiopatiei

ischemice, caracterizata prin crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la emotii, dureaza câteva minute.

Conditiile declansatoare Sunt reprezentate de efort, emotii etc. - impun miocardului un efort suplimentar, deci necesitati suplimentare de O2, dar circulatia coronariana cu leziuni de ateroscleroza este incapabila sa-si mareasca debitul. Apar astfel o ischemie miocardica acuta, o insuficienta coronariana acuta.

Simptome Simptomul principal este durerea, care are caracter constrictiv, "ca o gheara, arsura sau sufocare", si este însotita uneori de anxietate (sentiment de teama, teama de moarte iminenta).

Infarctul miocardic Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei

portiuni din miocard, determinata de obstruarea brusca a unei artere coronare. Etiopatogenie

Cauza principala (90 - 95%) este ateroscleroza. Mai rar intervin: embolii, coronarite reumatice, aortite luetice. în general apare la barbati trecuti de 40 de ani, cu crize de angina pectorala în ultimele luni sau ani. Bolnavii sunt de obicei sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic, prezentând hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arteriala. De obicei, în antecedentele personale sau familiale exista accidente vasculare cerebrale, cardipatii ischemice sau arterite ale membrelor pelviene. Poate aparea însa si la persoane fara antecedente coronariene.

Anatomie patologice Leziunea specifica este necroza miocardului, care apare fie în urma ocluziei acute si complete a unei artere coronare prin tromboza, fie - mai rar - datorita hemoragiei peretelui arterei coronare sau ramolirii unei placi de aterom.

Localizarea cea mai frecventa a infarctului miocardic o reprezinta ventriculul stâng si septul interventricular.

Factori de risc in bolile cardiace

Factorii de risc majori nemodificabili:- Varsta- Sexul (masculin)- Mostenirea genetica (inclusiv rasa) 

Factorii de risc majori modificabili:- Fumatul- Hipercolesterolemia- Hipertensiunea arteriala- Sedentarismul- Obezitatea- Diabetul zaharat Alti factori care maresc riscul de boli cardiace:

- Stresul- Consumul de alcool

În loc de sfârşit ... Inima reprezintă un organ de maximă

importanţă pentru organismele vii. Aceasta coordonează întreaga circulaţie din corp.

Sistemul cardiovascular este ţinta ,,atacurilor” de tot felul, iar bolile de inimă afectează tot mai mult populaţia din România de peste 50 de ani.

Societatea cotidiană contribuie la formarea stresului – element cauzator al atâtor boli, în special cele cardiovasculare.

Bibliografie Manual de biologie pentru clasa a X-a,

Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean, Rodica Mohan – Editura Corint 2004

Dicţionar enciclopedic român – Editura tehnică

Actualităţi în patologia biochimică a bolilorcardiovasculare - Mircea Cucuianu, Dumitru Zdrenghea - Editura Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca 2004