Proiect Cpo Cap 2....11...12

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

1/53

CAPITOLUL 2

ALEGEREA MATERIALULUI OPTIM PENTRU CONFECTIONAREAPIESEI

Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit laobinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s lendeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie,este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de proiectant.

Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare amaterialului cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolulfuncional . dic se alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime derezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al uneifiabiliti sporite.

19

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

2/53

20

Nr. crt. Proprietatea Game deariate

Nota

O!".

0 1 2 # $1 Densitatea materialului. !

in "#g$dm%&' (,) *(,)+*),) -*) %

2 Conductibilitate termica Crin "cal$cms/ C&

'), *),+),0

-),0 %# Rezistenta la coroziune. Rc

viteza de coroziunein"mm$an&

'),) %).)+),)( -),)( *

$ Duritatea. 12,in "12&

'3) *3)+*4) -*4) %

% 5odulul de elasticitate. 6in "da7$cm&

'*) 4 **) 4+,)*)4

-,)*) 4 %& Rezistenta la curgere a

materialului Rp),8n "7$mm&

'9)) *9))+*()) -*()) %

' Rezistenta la rupere. Rm ,in "da7$mm&

'%(,) *%(,)+4),) -4),) %

( Rezistenta la oboseala. :*

8n "7$m

&

'%)) *

%))+*))) -*))) %9 lungirea relativa t

";&'); *);+0); -0); %

10 Reziliena #C< %)$in "=$cm&

'() *()+*)) -*)) %

11 Rezistena la flua>

in "7$mm

&

'*)) * ?e ine

cont idetemperatura

*))+%)) -%)) %

12 @roprietile teAnologiceBturnabilitatea,deformabilitatea ,uzinabilitatea , sudabilitatea, clibilitatea

?atisfctoare * 7otarease facecucalificative

2un

oarte bun %

1# @reul de cost , @C

in "lei$Eg&

'()) %

())+*))) -*))) *

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

3/53

@roprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material imediul ncon>urtor n care va lucra.

@rezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegeriimaterialului optim i a caracteristicilor acestuia F

Propriet)*iF+,c*io,a-e

Fiice Greutate specific , temperatura de topire ,condiii termice

C/imice Rezistena la coroziuneMeca,ice Rezistena la rupere , duritateaE-ectrice Conductibilitate , impedanMa,etice @ermeabilitate magneticOptice Opacitate , reflexieN+c-eare @erioada de n>umtire , absorbia ,

atenuarea

E"tetice Culoare , aspect , grad de netezime

Propriet)*iTe/,o-oice

T+r,a!i-itateeorma!i-itateUi,a!i-itateC)-i!i-itateS+da!i-itate

Propriet)*iEco,omice

@re de cost , consum de resurse i deenergie , coeficient de poluare si coeficientde protecie a operatorului

Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia deproietare si teAnologia de fabricatie, determina nivelul performantelor teAnicoHeconomice pe care piesa le poate atinge.

legerea unui material optim pentru piesa este o problema deosebit decomplexa ce trebuie rezolvata de proiectant. 8n situatia in care teAnologul este si proiectant problema se rezolva alegandacel material careindeplineste cerintele minime de rezistenta durabilitate ale piesei in canditiileunui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite.

De obicet, se mizeaza pe experienta proiectantului si pentru o alegerapida amaterialului se pleaca de la cateva date referitoare laF solicitarile din timpulexploatarii, conditiile de exploatare Btemperatura, viteza, presiune, mediul de lucruetc, clasa din care face parte piesa si conditiile de executie.@entru a valorifica lamaximum intregul ansamblu de proprietati functionale, teAnologice si

21

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

4/53

economice,in conditiile concrete de realizare a piesei, se foloseste metoda deanaliza a valorilor optime

@rincipalele etape ce trebuiesc parcurse sunt urmatoareleF

*.Sta!i-irea ro-+-+i +,ctio,a- a- pie"ei "i a co,ditii-or eco,omice de+,ctio,are a-e ace"teia

?tabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice defunctionare ale acesteiase face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafelelor.

2. etermi,area "i "ta!i-irea actori-or a,a-itici ai pro!-emei a-eeriimateria-+-+i optim

Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegeriimaterialului optim se face luand in considerare intregut ansamblu de proprietatifunctionale Bfizice, cAimice, mecanice, electrice, magnetice, optice, nucleareestetice, proprietati teAnologice Bturnabilitatea, deformabilitati uzinabilitatea,sudabilitatea si calibilitatea si proprietati economice Bpretul de cost, consumul deenergie, de materie prima, poluarea etc.

#. A-eerea "o-+tiei optime -a +, mome,t dat

legerea solutiei optime la un moment dat se face aplicand criteriulmax = kk dt8n urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este

recomandabil sa fie confectionata din otel carbon de calitate c ().

22

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

5/53

CAPITOLUL#

CARACTERISTICILE FUNCTIONALE3 TE4NOLOGICE SI ECONOMICE ALEMATERIALULUI IN CARE ESTE CONFECTIONATA PIESA

8n functie de utilizarea pieselor in exploatare,beneficiarul de comun acord cuproducatorul poate cere determinarea anumitor caracteristici suplimentare si anumeF

Hduritatea 2rinellI Hcompozitia cAimicaI HstructuraI Hrezistenta la presiunea Aidraulica.

Forme, dimensiuni si maseorma si dimensiunile pieselor turnate trebuie sa corespunda standardelor de

produs, desenelor de executie,modelelor,sabloanelor sau piesei mostra primita de labeneficiar.

daosurile de prelucrare mecanice ,abaterile limita la dimensiuni si la masapieselor trebuie sa fie conform ?J? *(3$*HK(.

Daca impreuna cu modelele sau cu sabloanele beneficiarul pune la dispozitie sidesenele piesei,producatorul este obligat sa verifice corectitudinea modelelor sau asabloanelor tinand seama de teAnologia de formare folosita.

Aspect@iesele turnate trebuie debavurate si curatate. Locurile de atac si bavurile trebuie

sa se curete in limitele tolerantelor prevazute in standarde sau in lipsa acestora inconditiile teAnice ale comenzii.

@iesele turnate nu trebuie sa aiba defecte care sa micsoreze rezistenta lor sau sa leinrautateasca aspectul exterior sau sa le ingreuneze prelucrarea.

2#

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

6/53

?e pot admite defecte mici, fara corectare, daca acestea nu influenteaza rezistentasi aspectul pieselor. Dimensiunile si numarul defectelor admise fara corectare sestabileste prin comanda.

8n comanda se pot prevedea conditii de tratament termic, fie pentru inlaturareatensiunilor proprii, fie pentru imbunatatirea caracteristicilor.

Dupa tratamentul termic de detensionare, caracteristicile mecanice obtinutetrebuie sa fie cele prevazute in prezentul standard. 5arcarea pieselor se va face pe

partile care nu se prelucreaza, prin turnare, poansonare sau vopsire cu vopsea rezistenta

Caracteristicile mecanice ale fontei cenusii c() sunt prezentate in tabelul *conform?J?.

Jabelul * Caracteristicile mecanice fontei cenusii Fc250.

5arcafontei

Caracteristici mecanice mmRezistenta latractiune"da7$mm

lungirea larupere ";&

Limta de curgere"da7$mm&

Clasa de calitateDuritatea12 2rinell

c() *)+.%) 0+.0) H 8M *K)+.0)

ontele sunt materiale metalice utilizate cu preponderenta in obtinerea de piese turnatedatorita avanta>elor pe care le prezinta BK)HK(; din productia de piese turnate esterealizata din fonteFContractia la solidificare mica B),+,*,3; fata de 0,)++4,); pentru oteluri si alia>eneferoaseICapacitate mare de amortizare a vibratiilorIRezistenta foarte buna la uzura si gripareI?ensibilitate redusa la crestaturiIRezistenta la compresiune de %+0 ori mai mare dacatrezistenta la tractiuneI?e trateaza termic bineIRezistenta relativ ridicata in medii cu agresivitate mi>locie Bapa, sol, atmosferaIRezistenta la soc termicICosturile generale mai scazute in turnatoriiIc() se utilizeaza la obtinerea unor piese turnate de mare importanta Bcilindrii, batiuri,

corpuri, axe etcI piese cu compactitate ridicata si rezistente la uzura ridicata Bblocurimotore, cAiuloase, pistoane, segmenti etc.I piese turnate cu rezistenta la coroziuneridicata Bcilindrii compresoarelor si pompelorI volantiI piese cu tenacitate ridicataBsegmenti, came etc.I piese refractare si anticorozive Bcreuzete pentru topirea metalelorneferoase, cosuri pentru evacuarea fumului, cocAile etc.I Compozitia cAimica a fonteicenusii c () este prezentata in tabelul conform ?J?.

2$

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

7/53

Jabelul Compozitia chimica a fontei cenusii Fc 250.

Marca

o,tei

Compoi*ia c/imic) 5

C Si M, P

ma6.

S

ma6.

c () ,KH%, *,) H*,4 ),4H*,4 ),) ),)

CAPITOLUL $

SEMIFA7RICATUL INITIAL SAU PIESASEMIFA7RICAT INITIALA CU

AAOSURILE E PRELUCRARE

legerea corecta si rationala a metodei si procedeului de obtinere asemifabricatului este una din conditiile principale care determina eficienta

procesului teAnologic in ansamblul sau.

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

8/53

Molumul de munca necesar. Costul prelucrarilor mecanice. ul existent sau posibil de prelucrat.vand in vedere acest complex de factori care influenteaza alegerea metodei de

obtinere a semifabricatului, sHa ales ca metoda de obtinere a semifabricatului sa fieturnarea in forme temporare.$.1. Adao"+ri-e tota-e de pre-+crare

4.1.1 Adaosurile totale de prelucrare pentru piesele turnate din fonta, in clasa de precizie II, conform STAS

Gabaritulmaxim al

pieseiturnate"mm&

@oziiasuprafeei

pieseiturnateinforma

Dimensiunea nominala,"mm&

@ana la

%)

@este %)

pana la4)

@este 4)

pana la *))

@este *))

pana la))

@este

))pana la%))

daosurile de prelucrare in "mm&!ana la100

Sus"os,lateral

2,52,0

2,52,0

#,02,5

@este *))pana la ))

?us=os,lateral

,(,)

%,),(

%,),(

%,(%,)

@este ))pana la %))

?us=os,lateral

%,),)

%,),(

%,(%,)

%,(%,)

0,)%,(

@este %))pana la())

?us=os,lateral

%,(%,)

%,(%,)

0,)%,(

0,)%,(

0,(0,)

@este ())pana la K))

?us=os,lateral

0,)%,)

0,)%,)

0,(%,(

0,(%,( (,)

0,)

4.1.2A$aterile limit% la &rosimea pere'ilor si ner(urilor pentru pieselorturnate din fonta,clasa II ) a, de precizie ,conform STAS 15*2+2 ) 5.

2&

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

9/53

Clasade

precizie

Gabaritulmaxim al

piesei

"mm&

Grosimea pereilor si nervurilor neprelucrate, "mm&@an la4

@este 4pan la

*)

@este *)pan la

)

@este )pan la

%)

@este %)pan la ()

@este ()pan la

K)

baterile limita in "mm&88 @ana la )) ),( ),( ),4 ),9 ),K

4.1.#.A$aterile limit% la &rosimea pere'ilor si ner(urilor pentru pieselor turnatedin otel, clasa II ) a, de precizie ,conform STAS 15*2+2 ) 5.

C-a"adepreciie

Ga!arit+-ma6im a-pie"eit+r,ate8mm

ime,"i+,ea ,omi,a-a3 8mm@an la%)

@este %)pan la 4)

@este 4)pan la*))

@este *))pan la ))

A!ateri-e -imita i, 8mm

88 @ana la )) ),0) ),( ),4 ),9

4.1.4A$aterile limit% la masa pieselor turnate din fontal,clasa II ) a, deprecizie ,conform STAS 15*2+2 ) 5.

Determinarea valorii optime a adaosului de prelucrare are o deosebita importantateAnicoHeconimica la elaborarea proceselor teAnologice de prelucrare mecanica a

pieselor pe masini.Maloarea adaosurilor de prelucrare trebuie sa fie astfel stabilita incat,in conditiile

concrete de fabricatie, sa se asigure obtinerea calitatii prescrire a pieselor la un costminim.

2'

Ma"a ,omi,a-) a pie"ei i,8:

C-a"a de preciie88bateri limit superioare la masa ;

@este *) pana la ()

inclusiv

0,(

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

10/53

Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se poate efectua numai dupastabilirea traseului teAnologic, cu precizia scAemelor de orientare si fixare la fiecareoperatie si precizia metodei de obtinere a semifabricatului.

Pe,tr+ cota ; %2mm

F semifin P),4 mmI deg P t H semifinp, H finisare PH),4H),%(P*,)(mmJ finisare PKQm IJ resemifinisa P90QmI J rosaredeg P*)Qm

Rectiicarela cota * P ( ))K,)

))0,)

+

mm* min P nom H i P (H),))0P(*,334mm* max P nom H s P(S),))KP(,))Kmm

Freare i,terioara de "emii,i"arela cota P ( )%9,)

)%9,)+

mm max, P * min HT finisare P(,))KHT),%(P(*,%)Kmm min P max, H J resemifinisa P(*,%)KH),)90P(*,%0mm

Freare i,terioara de dero"arela cota % P ( )4),) )4),)+ mm max,% P min HT resemifinisa P(*,%0HT),4P(),)%0mm min,% P max,% HJ rosaredeg P(),)%0H),*P03,3*0mm max,0 P min,% HT rosaredeg P03,3*0HT*,)(P09,K*0mm min,0 P max,0 HJ turnare P09,K*0H*,4P04,*0mm

2(

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

11/53

CAPITOLUL %

TE4NOLOGICITATEA CONSTRUCuluisau instalaiei prin care acestea, fiind eficiente si sigure in exploatare, se pot executa in

volumul de producie stabilit cu consum de materiale si de munca minime, deci si cucosturi sczute.?emifabricatele turnate trebuie sa aib o astfel de forma ncUt sa preintampine

posibilitatea apariiei diferitelor defecte interne in timpul turnrii. oase din

punctul de vedere al executrii modelelor de formare, cutiilor de miezuri, formei deturnare, curatirii, debavurrii.

naliza teAnologicitatii pieselor turnate urmareste cu precdereH urmtoarele elementeFH grosimea pereilorH peretii au dimensiuni mici ,dimensiunea maxima este %)mm

iar dimensiunea minima a peretilor este de *)mmIH razele de racordare a pereilor Fsuprafetele ne tesite se vor racorda pentru a prelua

tensiunile din materialIH concentraiile de materialH modul de solidificareH construcia cavitatilor interioare si exterioareGrosimea peretilor se determina prin conditile constructivHfuncionale impuse

acesteia,

29

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

12/53

dar si prin proprietatile teAnologice de turnare ale materialului si prin particularitatileprocedeului de turnare aplicat.

Jrecerea de la o sectiuni mici ale peretilor la sectiuni mai mari se face lin,suprafetele ne tesite se vor racorda in vederea obtinerii unor piese turnate fara defectede tipul retasurilor de contractie, porozitatilor, crapaturilor si fisurilor.

orma constructiva a semifabricatului turnat trebuie proiectata pe cat posibil astfelncUt la executarea formei de turnare sa nu fie necesare miezuri complicate.

orma constructiva a semifabricatului turnat al produsului CRC? se executain forme de turnare temporare avand dimensiunile miezului cuprinse intre 0K si*9(mm.

Jrebuie evitate construciile care necesita folosirea unor miezuri lungi, de seciunerelativ mica, atUt din cauza rigiditatii insuficiente, cat si datorita evacuri dificile agazelor din miez si curatirii greoaie a semifabricatului in timpul dezbaterii. 5iezurilecomplica forma, maresc pericolul de rebutare si ridica sensibil costul turnarii.

De asemenea trebuie evitate si grosimile prea mari ale pereilor datorita creteriiconsumului de metal si pericolului de apariie al retasurilor interioare si porozitatilor.6ste de preferat mrirea rigiditatii construciei prin consolidarea pereilor cu nervuri si

prevedera de bosa>e.@iesa analizata indeplineste toate conditiile de turnare, deci are o teAnologicitate

constructiva buna pentru a putea fi obinut semifabricatul prin turnare.precierea teAnologicitatii construciei corpului se face cu a>utorul unor indicatori

teAnicoHeconomici absolui sau relativiF

Hgradul de unificare al gurilor de prindere Vg

=

= *))r

ir

gn

nn ()*))

0

0=

;

Hgradul de unificare al gurilor filetate Vgf

;44.44*))3

%3*)) =

=

=

r

ir

gfn

nn

Hgradul de unificare al razelor de racordare VR

;%%.%%*))4

04*)) =

=

=

r

ir

Rn

nn

Hgradul de utilizare al materialului W

#0

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

13/53

;49.3(*))**.*0

(.*%";&*)) ===

sf

p

m

m

CAPITOLUL &

STA7ILIREA CLASEI IN CARE FACE PARTE PIESA =I PROCESULTE4NOLOGIC TIP

@entru o identificare corecta a clasei sau a grupei de piese din care face parte piesa prelucrat se analizeaza desenul de executie urmarinduHse urmatoarele informatiiF

H forma geometricaIH dimensiunile de gabaritIH precizia dimensionala si rugozitatea suprafetelor prelucrateIH abaterile de forma si de pozitie ale suprafetelorIH natura materialuluiIH natura semifabricatului sau pieseiHsemifabricat si tratamentele termice necesare@rocesul teAnologic tip pentru piesele din clasa Xcorpuri complexeY cuprinde o

succesiune de prelucrari mecanice aplicate unor semifabricate turnate in urmatoarele eta@relucrarea uneia sau a doua suprafete de arie maxima, care sa constituie bazele

teAnologice, cu prinderea pisei pe acele baze teAnologice brute care raman eventual

neprelucrate@relucrarea a doua gauri precise pe suprafata de baza prelucrata, ca baze teAnologic@relucrarea de degrosare a celorlalte suprafete mari ale piesei@relucrarea de degrosare a suprafetelor mai mici@relucrarea de finisare a suprafetelor principale@relucrarea de degrosare si de finisare a celorlate gauriJratament termic@relucrarea filetelor8ncercarea Aidraulica sau pneumatica

@relucrarile de netezire a suprafetelor cu precizie ridicata si cu rugozitate micaControlul finalDin punct de vedere al dimensiunilor si maselor, clasa Xcorpuri complexeY se impar

inFpiese mari, cu dimensiunea lmax- 9))mm, m - 0) Egpiese mi>locii, cu dimensiunea lmaxP B 9))+%)) mm, m P B 0)+*) Egpiese mici , cu dimensiunea lmaxP B %4)+*4) mm, m P B *)+ Eg

#1

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

14/53

piese marunte, cu dimensiunea lmax' *()mm, m ' ,) EgCarcasaface parte din categoria pieselor mici, deoarece lmaxP*Kmmlmax P B %4)+*4), m P *%.(, m P B *)+ Eg

CAPITOLUL '

ANALI>A PRELIMINARA A REALI>?RII SUPRAFEuta la descoperirea defectelor ascunse alesemifabricatului sau pieseiHsemifabricatI

in cazul in care baza teAnologica de asezare nu serveste si ca baza demasurare, atunci va trebui sa se prelucreze in operatia sau in faza imediaturmatoare acea suprafata care pe desenul de executie al piesei este

prevazuta a fi baza de masurareI la piesele cu suprafete de revolutie se prelucreaza mia intai diametrul lor

si apoi suprafetele frontale

#2

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

15/53

in primele operatii sau faze ale procesului teAnologic trebuie sa seprelucreze acele suprafete care nu conduc la micsorarea rigiditatii pieseiI

se prelucreaza la finisare in primul rand suprafetele cu cea mai micatoleranta deoarece acestea sunt mai susceptibile a fi rebutateI

spre sfarsitul procesului teAnologic trebuie sa se prevada prelucrareaacelor suprafete care in timpul prelucrarii altor suprafete sau in scAimbultransportului interoperational se pot deterioraI

succesiunea operatiilor sau fazelor unei operatii trebuie sa fie astfelaleasa incat lungimea curselor parcurse de catre scule cu avans de lucrusa fie minima, pentru a se reduce timpii de lucruI

la pieseleHsemifabricat turnate, sudate sau deformate plastic, prelucrareade degrosare trebuie separata in timp de prelucrara de finisare, pentru cain intervalul de timp dintre ele, sa se efectueze o detensionare naturalasau artificiala,l astfel incat la sfarsitul procesului teAnologic de

prelucrare, tensiunile interne sa fie eliminate in mare masuraI succesiunea operatiilor trebuie sa fie stabilita si in functie de necesitatea

de a scAimba cat mai putin posibil baza de asezare in decursuldesfasurarii procesului teAnologic, deoarece scAimbarile acesteia conducla erori de bazare si la cresterea timpului auziliar.

O analiza atenta a fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu din punct devedere al paramatrilor enumerati mai sus permite stabilirea procedeelor de

prelucrare prin ascAiere asa cum rezulta in tabelul urmatorF

?uprafatanumarul

Configuratiageometrica asuprafetei

Jreapta deprecizie

@rocedeul deprelucrare prinascAiere posibil

RugozitateRa "Zm&

?* ?uprafata 8J*0H*(

turnare (

? ?uprafata 8J** rezare dedegrosare

*,(

?% ?uprafata plana 8J** rezare de

degrosare

*,(

?0 ?uprafata 8J** rezarededegrosare

*,(

?( ?uprafata plana 8J3 Gaurire,largire *,(

?4 ?uprafata conica 8J* rezare dedegrosare

4,%

##

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

16/53

?9 ?uprafata plana 8J** rezare dedegrosare

*,(

?K ?uprafatacilindrica

8J** rezare desemifinisare

4,%

?3 ?uprafata conica 8J* rezare dedegrosare *,(?*) ?uprafata

cilindrica8J*) rezare de

degrosare*,(

?** ?uprafatacilindrica

8J9 rezare desemifinisare

*,(

?* ?uprafatacilindrica

8J9 Rectificare ),0

?*% ?uprafata plana 8J* rezare dedegrosare

*,(

?*0 ?uprafata plana 8J** rezare dedegrosare

*,(

?*( ?uprafata conica 8J** rezare dedegrosare

*,(

?*4 ?uprafata plana 8J** rezare dedegrosare

*,(

?*9 ?uprafatasemitoroidala

8J* rezare dedegrosare

*,(

?*K ?uprafata

cilindrica

8J*) rezare de

degrosare

*,(

?*3 ?uprafataplana

8J** rezare dedegrosare

*,(

?) ?uprafatacilindrica

8J** rezare dedegrosare

*,(

?* ?uprafata plana 8J** rezare dedegrosare

*,(

? ?uprafatacilindrica

8J* rezare dedegrosare

*,(

?% ?uprafatacilindrica 8J* rezare dedegrosare *,(?0 ?uprafata

cilindrica8J** rezare de

semifinisare*,(

?( ?uprafatacilindrica

8J9 Rectificare ).0

?4 ?uprafata 8J* rezare de *,(

#$

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

17/53

semitoroidala degrosare?9 ?uprafata plana 8J* rezare de

degrosare*,(

C@8JOL

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

18/53

executarea gaurilor, canalelor de pana, canelurilor, filetelor se recomanda a seefectua catre sfarsitul procesului teAnologic, in scopul evitarii deteriorarii acestora intimpul transportuluiI

H succesiunea prelucrarilor trebuie sa asigure un timp efectivIH se recomanda sa se utilizeze cat mai putine baze teAnologice pentru a se reduce

numarul de prinderiHdesprinderi si a reduce erorile de pozitionareI ideal este sa sepastreze, daca este posibil, aceleasi baze teAnologice unice pe tot parcursul procesuluiteAnologic de realizareI

H suprafetele cu rugozitate mica si precizie mica si precizie ridicata se finiseaza inultimele operatii, pentru a se evita deterioarea lor in cursul altor prelucrari sau altransportuluiI

H suprafetele pentru care se impun conditii severe de precizie a pozitiei reciproce seprelucreaza in aceeasi prindereI

H in cazul prelucrarii pe linii teAnologice in flux, volumulde prelucrari afectat

fiecarei operatii trebuie corelat cu ritmul mediu al liniei.Referitor la a doua grupa de principii trebuie tinut cont de urmatoareleFH un principiu fundamental in teAnologi prelucrarilor mecanice, este acela de a utiliz

pe cat posibil, aceleasi baze teAnologice pentru cat mai multe operatii de prelucrare. Deaici decurge necesitatea ca, in primele douaHtrei operatii sa se realizeze pe piesa bazeteAnologice unice, care sa poata fi utilizate pentru executarea tuturor operatiilor urmatoa

H pe cat posibil bazele teAnologice sa coincide cu bazele de cotareIReferitor la a treia grupa de principii, in stabilirea traseului teAnologic se au in vedeH principiul concentrarii prelucrarilor, care se aplica in cadrul productiei de unicate

serie mica, cand se pastreaza continuitatea prelucrarilor. 8n acest caz sunt putine operatiimai multe fazeIH principiul diferentierii prelucrarilor, care se aplica, de regula, in cazul productiei d

serie, pe masiniHunelte universale si specializare. 8n aceste situatii sunt mai multe operatdar cu mai putine faze.

Coeficientului de precizie total #pt caracteristic suprafetei cilindrice se determina curelatiaF

())

*)))===

p

S

ptT

TK

8n care Jsreprezinta toleranta dimensiunii corespunzatoare a semifabricatului in Zm

Jptoleranta suprafetei care se prelucreaza, impusa pe desenul de executie, in Zm.Jinand cont de datele de prezentare in tabelele, pentru obtinerea preciziei

dimensionale si a rugozitatii impuse suprafetei cilindrice interioare se poate adoptaurmatoarea succesiune a prelucrarilor mecaniceI

rearea de dero"are, care asigura o toleranta Jp*P*3) Zmrearea de "emii,i"are, care asigura o toleranta JpP*) Zm

#&

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

19/53

rearea de i,i"are, care asigura o toleranta Jp%P%) Zmrectiicare i,a3care asigura o toleranta Jp0P*3 Zm

Coeficientii de precizie #p*, #p, #p% ,#p0 rezultati in urma frezarii de degrosare, frezade semifinisare ,frezariide finisare si rectificarii fine au urmatoarele valoriF

#@*P 4%,(*3)

*)))=

#@P(K,*

*)

*3)=

#@%P 0%)

*)=

#@0P (,**3

%)=

Coeficientul de precizie total #\ptobtinut are valoareaF

#\ptP#@*x#@x#@%x#@0P(,4%x*,(Kx0x*,(P03,K3%

?e observa ca valoarea coeficientului de precizie total #\ptobtinut in urmaprelucrarilor mecanice mentionate anterior este egal cu valoarea coeficientului #pt.

#'

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

20/53

CAPITOLUL 9

STRUCTURA PRELIMINARA A PROCESULUI TE4NOLOGIC

PROIECTAT

Cu a>utorul datelor si analizelor facute la punctele *....K , se poate proiectaun proces teAnologic de prelucrare prin ascAiere care are o structura generalacorespunzatoare clasei din care face parte piesa si care respecta principiile siregulile stabilite la punctele 4..K.

@entru varianta nr. * de proces teAnologic de prelucrare prin ascAiere rezulta

urmatoarea structura preliminaraFOperatia ,r.1rezare exterioara de degrosarerezare interioara de semifinisareOperatia ,r.2rezare exterioara de degrosarerezare interioara de semifinisareOperatia ,r.#rezare exterioara de degrosare

rezare interioara de semifinisareOperatia ,r.$Largire de degrosareLargire de finisareOperatia ,r.%Largire de degrosareLargire de finisareOperatia ,r.&CentruireGaurireJesireiletare cu tarodulOperatia ,r.'lezareJesire gauriOperatia ,r(

#(

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

21/53

lezareJesire % gauriOperatia ,r.9Rectificare

Operatia ,r.10RectificareOperatia ,r.11Control final

VARIANTA-I-a de proces tehnologic

7r crt. Denumirea

operatie

i

?cAita operatiei 5asinaunealtafolosita

?DMHurifolosite

Operatia*

rezareexterioara dedegrosare

5asina defrezat sialezat

reza C*4)J@G7

)0*IDispozitiv de

frezatI?ubler

#9

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

22/53

Operatia

rezarede

degrosare


reza c*4)J@G7 )0*Dispozitiv de

frezatsubler

Operatia% rezarededegrosa

re

5asina dealezat sifrezat

reza5icrometru

$0

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

23/53

Operatia0

rezarede

degrosare


Largitor5icrometru

$1

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

24/53

Operatia

(

rezare

dedegrosare

5asina de

frezat sialezat

Largitor

5icrometruDispozitiv defrezat

Operatia

4

Gaurire 5asina de

gaurit G(

2urgAiu decentruire2urgAiuelicoidal

JesitorDispozitiv degauritsubler

Operatia lezare 5asina de

2ara dealezare

Dispozitiv dealezare

5icrometru

$2

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

25/53

9 definisare

45

alezat sifrezat

dancitorconic

5icrometru

OperatiaK

lezarede

finisare

45 5asina dealezat sifrezat

2ara dealezare


5icrometrudancitor

conic5icrometru

$#

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

26/53

Operatia

3

Rectificare de

finisare

5asina derectificat

@iatraabrazivacilindrica

5icrometru

Operatia*)

Rectificare de

finisare

5asina derectificat


5icrometru

Operatia**

Controlfinal

@entru varianta nr. de proces teAnologic de prelucrare prin ascAiere rezultaurmatoarea structura preliminaraF

Operatia ,r.1

$$

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

27/53

rezare exterioara de degrosarerezare interioara de semifinisareOperatia ,r.2rezare exterioara de degrosarerezare interioara de semifinisareOperatia ,r.#rezare exterioara de degrosarerezare interioara de semifinisareOperatia ,r.$Largire de degrosareLargire de finisareOperatia ,r.%Largire de degrosareLargire de finisare

Operatia ,r.&CentruireGaurireJesireiletare cu tarodulOperatia ,r.'lezareJesire gauriOperatia ,r(

lezareJesire % gauriOperatia ,r.9RectificareOperatia ,r.10RectificareOperatia ,r.11Control final

Marianta optima este realizata in tabele.

CAPITOLUL 10

STRUCTURA EFINITI@A A PROCESULUI TE4NOLOGIC PROIECTAT

$%

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

28/53

10.1 Str+ct+ra deta-iata a proce"+-+i te/,o-oic proiectat?tructura detaliata a procesului teAnologic proiectat Bvarianta * se prezinta intabelul planul de operaii.

7r crt. Denumireaoperatiei

?uccesiunea fazelor ?cAitaoperatiei

5asinaunealtafolosita

?DMHurifolosite

Operatia*

rezareexterioara dedegrosare

a. @rinderesemifabricat*.* rezareexterioara dedegrosare la cota*(*).(T*%mmI*. rezareexterioara dedegrosare la cota(,K*).*%T *%mm*.% rezareexterioara desemifinisare la cota*() ))K.) ))K.)

+

T*%mmI*.0 rezare

exterioara desemifinisare la cota0.K*).)(T*%mmb.Desprindere piesa

Mezi figura *


reza C*4)J@G7

)0*IDispozitiv de

frezatI?ubler

Operatia

rezare dedegrosare

a. @rinderesemifabricat.* rezareexterioara dedegrosare la cota*(*).)(T*%mm

. rezareexterioara desemifinisare la cota*()).*T*%mmb. Desprinde piesa

Mezi figura

5asina defrezat si

alezat

reza c*4)J@G7)0*

Dispozitiv defrezatsubler

a. @rinderesemifabricat

$&

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

29/53

Operatia%

rezare dedegrosare

%.* rezareexterioara dedegrosare la cota *%%

))K.)

))K.)

+

T*K*mmI

%. rezare

exterioara desemifinisare la cota*() ))3.) ))3.)

+

T*K*mm

b. Desprindere piesa

Mezi figura%

5asina dealezat si

frezat

reza5icrometru

Operatia0

rezare dedegrosare

a. @rinderesemifabricat0.* Largire dedegrosare la cota0K).*T%mm0. Largire definisare la cota().)90T%mmb.Desprindere piesa

Mezi figura 0


Largitor5icrometru

Operatia(

rezare dedegrosare

a. @rinderesemifabricat(.* Largire trei gauri(. Largire dedegrosare la cota0K).*T%mm(.% Largire definisare la cota().)90T%mmb.Desprindere piesa

Mezi figura (


Largitor5icrometru

Dispozitiv defrezat

Operatia4

Gaurire

a. @rinderesemifabricat4.* Centruire4. Gaurire4.% Jesire ).(T0()

4.0 iletare cutarodul 54 peadancimea Kmmb. Desprindere piesa

Mezi figura4

5asina degaurit G(

2urgAiu decentruire2urgAiuelicoidalJesitor

Dispozitiv degauritsubler

a.@rinderesemifabricat9.* lezat interior(( )%9.) )%9.)

+

T*9.( mm

2ara dealezare


$'

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

30/53

Operatia9

lezare definisare

9. Jesire (T0()douagaurib. Desprindere piesa

Mezi figura9


5icrometrudancitor

conic5icrometru

OperatiaK

lezare definisare

a.@rindere

semifabricatK.* lezat interior(( )%9.) )%9.)

+

T*9.( mm

K. Jesire (T0()treigaurib. Desprindere piesa

Mezi figuraK


2ara de

alezareDispozitiv dealezare

5icrometrudancitor

conic5icrometru

Operatia3

Rectificarede finisare

a. @rindere semifabricat3.* Rectificarecilindrica interioara

de finisare la cota().)*T%mmb.Desprindere piesa

Mezi figura3

5asina derectificat


5icrometru

Operatia*)

Rectificarede finisare

a. @rindere semifabricat*).* Rectificarecilindrica intrioara definisare la cota().)*T%mmb.Desprindere piesa

Mezi figura*)

5asina derectificat


5icrometru

Operatia**

Control final

8n continuare sunt prezentate figurile corespunzatoare variantei nr. * de processteAnologic.

10.2Preciia de pre-+crare@recizia de prelucrare este influentata de o serie de tipuri de eroriFHerorile de orientare a semifabricatului in dispozitivul de prelucrareIHerorile de orientare a sculei ascAietoareIHerorile de fixareIHerorile de reglareI

$(

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

31/53

Herorile de prelucrare rezultate din procesul de ascAiere efectivIHerorile de masurare, etc.

8n stabilirea scAemelor de orientare si fixare se au in vedere urmatoarele principiiF evitarea supraorientarii B suprarezemariiI

pe cat posibil bzele de orientare sa coincida cu bazele de cotare, pentru a seobtine erori de orientare minimeI pe cat posibil suprafata de orientare de arie maxima sa fie materializata in

intregime in dispozitiv prin elementele de orientare pentru a se realizaorientarea cea mai precisaI

pe cat posibil contactul dintre reazemele de orientare materializate dedispozitiv si suprafetele de orientare ale semifabricatului sa fie punctiforme

pentru a realiza cea mai precisa orientare.Ca-c+-+- erori-or de orie,tareOperatia 1 Breare

nu stiuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu10.# Adao"+ri-e de pre-+crare "i dime,"i+,i-e i,termediare

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

32/53

?uprafata plana ?) cu rugozitatea RaP*,( va fi prelucrata prin frezare,frezare exterioara de degrosare, frezare exterioara de semifinisare, frezareexterioara de finisare, rectificare. mzRA iizipi K3%(,* **min =+=++=

8i figura umatoare sunt prezentate sintetic adaosurile de prelurare nominale si

dimensiunile intermediare corespunzatoare prelucrarii suprafetelor.

10.4 -asinile unelte si S../uri folosite la fiecare procedeu de prelucrare prinaschiere

%0

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

33/53

nsamblul conditiilor teAnice din desenul de executie al piesei, prevazute deproiectant, se obtine intrHun sistem teAnologic. ?istemul teAnologic este uncomplex de elemente care concura la realizarea unei prelucrari de o anumita naturasupra unui semifabricat. loacele de masurareHcu a>utorul carora operatorul iacunostiinta de transformarile suferite de semifabricat.

Cunoasterea caracteristicilor sistemului teAnologic este esentiala pentruconducerea producerea procesului teAnologic care trebuie facuta in asa fel incat sase obtina conditiile teAnice de generare cerute de proiectant.

10.4.1 Ale&erea masinilorunelte

@entru procesul teAnologic al piesei analizate, prelucrrile necesare obineriipiesei finite suntFfrezare exterioara de degrosare, frezare exterioara desemifinisare, largire de degrosare, largire de semifinisare, centruire, gaurire,

filetare cu tarodul, rectificare, alezare

]inUnd cont de dimensiunile de gabarit ale piesei,tipul prelucrrilor icondiiilor teAnice de generare impuse,sHau ales ca mainiHunelte 5asina de frezat^_^ ())N(), 5asina de gauritG *4 ,5asina de rectificat _5_ ())N*(.

Caractersiticile masinii de frezat F 500350

H suprafata de lucru a meseiF DP())mmI

H cursa de lucru maximaF ()mmI

H puterea motorului principalF E`

Hgama de turatii a axului principal, "rot$min&F 04,(K,9*,K9,**0,*0),*9%,*4I

Hgama de avansuriF

H avansuri transversale "mm$min&F ),)KI ),*%I ),*4I ),)I ),(I ),%I ),0)I).()I ),40I ),K)I *,))I

Havansuri vertical "mm$min&F ),(I ),0)I ),(*I ),4%I ),K)I *,)*I *,9I *,(KI,)%I ,(%I %,*0I

%1

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

34/53

Caracteristicile masinii de rectificat - 500125!

Hdistanta intre varfuri F ()) mm IHinaltime varfuri F *( mm IHinclinatia mesei F ) ... )*) I

Hdiametrul exterior al pietreiF 0)) mmIHlatimea pietreiF 0) mmIHputere motorF

pentru piesaF ),( E_Ipentru piatra exteriorF %, E_I ,) E_Ipentru piatra interiorF ),K E_I

Hnumar de rotatii pe minutFpiatra exteriorF *3)) rot$minIpiatra interiorF **))) rot$minI

piesaF ()...*)) rot$minI ))...0)) rot$min.Hviteza de inaltare a meseiF )...9m$min.

Caracteristicile masinii de &aurit 16

Hdiametrul de prelucrare maxim de gaurireF *4mmI

Hlungimea cursei burgAiuluiF K)mmI

HputereaF *,(E`I

Hadancimea maxima de gaurireF (mmIHgama de turatii a axului principal "rot$min&F *(), *, %)), 0(, 4)), K(), **K),*9)), %4).

Hgama de avansuri "mm$rot&F ),*)I ),*4I ),(I ),0)I

10.4.2 Ale&erea sculelelor aschietoare

legerea sculelor folosite la prelucrare este una din etapele cele maiimportante ale determinarii parametrilor procesului teAnologic.?culele ascAietoare alese pentru fiecare operatie a procesului teAnologic sunt

prezentate in tabelul *(.

%2

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

35/53

7r.crt.

?cAita sculei sau ?J? Caracteristicile principale alesculelor

) %* reza cilindroHfrontala Rp%

?J? (93H94

DP)mmILP*mmIbPK,0mmItP(,4I

^P4 I

P )

*reza cilindroHfrontala Rp%?J? (93H94

DP)mmILP*mmIbPK,0mmItP(,4I^P4 I P )*

2urgAiu de centruire ?J? ***0$ H K DP(IdPIlPILP%K

% 2urgAiu de centruire 0?J? ***0$ H K DP(IdPIlPILP%K

0 2urgAiu elicoidal cu coadaconica ?J? (9(HK)

DP3,(I LP*4I lPK*I con morse *

( Jarod ?J? **$H9( 5*4 dancitor conic cu coada

conica ?J? *%49$H9(

)

* 0I )I 0I **4I 3) Id " l # = = = = = con

morse 9 2urgAiu de centruire 0

?J? ***0$ H KDP(IdPIlPILP%K

K 2urgAiu elicoidal cu coadaconica ?J? (9(HK)


3 Jarod ?J? **$H9( 5*0*) dancitor conic cu coada

conica ?J? *%49$H9(

)

* 0I )I 0I **4I 3) Id " l # = = = = = con

morse ** 2urgAiu de centruire 0

?J? ***0$ H KDP(IdPIlPILP%K

* 2urgAiu elicoidal cu coada

conica ?J? (9(HK)


*% Jarod ?J? **$H9( 5*0*0 dancitor conic cu coada

conica ?J? *%49$H9(

)

* 0I )I 0I **4I 3) Id " l # = = = = = con

morse

%#

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

36/53

10.% A-eerea reim+-+i de -+cr+ n calculul i alegerea parametrilor regimului de acAiere trebuie avute n vedereurmtoarele aspecteF forma i dimensiunile semifabricatuluiI

precizia geometricaI rugozitateaI caracteristicile mecanice i starea suprafeei materialului de prelucratI natura materialuluiI construcia i parametrii geometrici ai sculei acAietoareI condiiile n care se desfoar procesul de acAiereI productivitatea prelucrriiI programa de producie i volumul de muncI natura operaiei Bde degroare, semifinisare, finisare.

@rincipalele etape ce trebuie parcurse in vederea stabilirii parametrilorregimului de ascAiere suntF

alegerea sculei ascAietoareI stabilirea durabilitatii economice si a uzurii maxim admisibile a sculei

ascAietoareI stabilirea adancimii de ascAiere si a numarului de treceriI stabilirea avansului de ascAiereI stabilirea fortelor de ascAiereI stabilirea momentelor de ascAiereI verificarea avansului de ascAiereI stabilirea turatiei reale si a vitezei reale de ascAiereI verificarea puterii de ascAiere.

@entru frezarea suprafetei ?) elementele calculate si alese suntF

a legerea sculei ascAietoareH freza cilindro frontala [ conform ?J? (93H94 cuurmatoarele caracteristiciF DP) mmI LP* mmI con morse I bPK,0 mmI

tP(,4I zP4I P*

)

.b Durabilitatea sculei [ J P ) minutec ?tabilirea adancimii de ascAiere mma p (,=d stabilirea avansului de lucru

fP ).K mm$rot

e stabilirea fortelor si momentelor de ascAierezP CapNz fz #z "da7&

%$

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

37/53

CzP *)(

N P *

zP ),9(

zP 0( x ,(x ),K),9(#z

#zP #*##%#0#(#4#9#K#3

#*P *,*

#P *,)K

#%P ),3(

#0P ),3

#(P ),3%

#4P *,0

#9P ),3

#KP *

#3P *

#P *,)(

zP *)( x ,(x ),K),9(x*,)(PK,94 "da7&

5 P)))

"$z "da7.m&

5 P =

)))

(94,K,*( 7.mm

5P .*( 7.m

f stabilirea vitezei de ascAiere

#

Rh%$z i

.4

.

= &daN '

&$"...4

...rotmm

ka(

R#

hh%

$z z$

z$

z

)

z

x

p$

i

=

%%

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

38/53

&$"4%,%(*K,).C(,.B0(.4

).0)

).).)

9(,)

* rotmm$adm ==

fP),K mm$rot'%(,4% mm$rotP f adm rezulta ca f este ales corect

g stabilirea turatiei si a vitezei reale de ascAiere

"

*n

asec

ec

,*))) =

V+,m*

V

asec KfapT

(V

VV

...

, =

fr-K..rr)S(ST*mTV kkkkkkkkkkkkkK ........... intf

=

min&$"3,*(*K4,)3K,)K*,)K(,)3,)0(,*30,).K,).(,.*)

30%(,)*K,)*(,),

mV asec ==

min&$"K0,*4*(%)

3,*(*)))rotnec =

=

@56P #_

Mc realP %4,9(4"m$min&

M P ;

fp realP ),*K

A verificarea puterii

";&*)).4)))

.

= real/real

V$0

MrealP

P ),K

@realP "#_&

*. frezareazaF frezare cilindrica interioara F

alegerea sculei ascAietoareF cutit de frezat Rp% ?J? %(4H49

%&

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

39/53

B# P 0(oI #rP 0(oI bxA P )x)I c P *)I f P *oI hf P (oI

b ?tabilirea durabilitii sculei acAietoare si a uzuri maxim admisibile a sculeiascAietoareF in functie de tipul sculei I materialul piesei BRp% si dimensiunilecutitului de frezat BA x bP)x)mm se va alege durabilitatea JP*)I uzura maxim

admisibila #2 P ).K + *.) mmP- #2P*I

cdancimea de ascAiere apF apP .( mm conform calculului analitic al adUncimiide acAiereI

d F legerea avansului de acAiere f F f P ).9 mm $ rot.I

e Calculul fortei de ascAiere [ se determina componenta z$ , a fortei de ascAiere curelatiaF

$

zP

)x $

$z z( a f k $ p zz "da7&

are I0z

k P *.) I P *I

(zk P coeficient ce ine seama de uzura sculei acAietoare,

(zk P ),K I

4zk

P coeficient ce ine seama de licAidul de acAiere 4zk

P ),3 I

9zk

P coeficient ce ine seama de raza la vUrf a cuitului r, 9k

z P ),3(I r P * mmI

Kzk

P coeficient ce ine seama de influena vitezei de acAiere, Kz

kP * mmI

3zk

P coeficient ce ine seama de tipul cuitului , 3z

kP *.

%'

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

40/53

z$( P **0I x P *I

z$) P ),9(

8ntroducand valorile rezulta F

* ),9(**0 B ),9 C ) ,43 *%$ daNz

= =

f?tabilirea momentelor de ascAiereF

as1 P )))$ "

z

"da7&I

z este componenta principal a forei de acAiere P-I *%$ daNz= I D estediametrul piesei de prelucrat P- DP(mm

g Merificarea avansului de ascAiere [ in cazul strun>irii suprafetei cilindriceinterioare , verificarea avansului se face cu relatiaF

verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei corpului cutituluiI

" &4

% h Ri$ daN

z #

fP " $ &

4

h% h R

i#) mm rot$z x

$z( a k

$ p zz

admf P)

)T)T T)),9( 9 P%,34"mm$rot&

*4T**0T T),43

fP),9mm$rot'%,34"mm$rot&I admf P- f este ales corect

verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei placutei din alia> durF

*,K

),*% ),(

(f

a Rp

=

RP)'4) $daN mm

CP(mmI Ia mmp =

@entru alia> de aluminiu cu 12 P3) de amplifica relatia cu coeficientul ,9sc = .

%(

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

41/53

*,K(,9 9,)4 $

) ,*% ),( 0)f mm rot

adm= =

fP),9mm$rot'9,)4P admf P-avansul este ales corectI

A Calculul vitezei de ascAere v se face folosind relatiaF

" $min&(

** k mec m x )

* * *T a fp

=

8n careF *( H este un coeficient de corectie ce tine seama de cuplul semifabricatH

scula I *m I *x si *) H exponenti politropici ce tin cont de conditiile de ascAiere I

EPcoeficientul de corectie in functie de conditile de ascAiereI

E P EJx Enx Estx Ecx Esx Ex Erx Er*x Ex EM2x Ex EintxEfrP),30x),K4x*x),9(x*,*(x*x*x*,x),3x*x),Kx*,)3(x*P),4(

H EJP coeficient de corecie n funcie de durabilitatea sculei acAietoareI

EJP ),30I

H Em P coeficient de corecie n funcie de prelucrabilitatea materialuluiI

EmP ),K4 I

EstP coeficient de corecie n funcie de starea materialului I EstP *I

H EcP coeficient de corecie n funcie de tipul semifabricatului I EcP ).9( I

H Es P coeficient de corecie n funcie de calitatea prii active a sculeiI Es P*.*( IH EP coeficient de corecie n funcie de ungAiul de dega>are I E P *IH ErP coeficient de corecie n funcie de ungAiul de atac principalIErP * I

Er*P coeficient de corecie n funcie de ungAiul de atac secundarIEr*P *.IEP coeficient de corecie n funcie de raza la varfI EP ),3IEE2P coeficient de corecie n funcie de mrimea uzuriiI EM2P * IEP coeficient de corecie n funcie de seciunea cuitului EP ).KIEintP coeficient de corecie n funcie de tipul cuitului EintP *.)3( IEfrP coeficient de corecie n funcie de strun>irea frontalI EfrP * .

%9

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

42/53

CvP **3I xvP ),I vP ),(I mvP ),I J P *) min I?i calculand vecrezulta valoareaF

vecP**3

),4( %),0" $min&), ), ),(

*) ),9

m =

i ?tabilirea turatiei reale de ascAiere si a vitezei reale de ascAiere. ?e calculeazaturatia economica de ascAiere ecn , folosind relatiaF*)))

" $ min&*

ecn rot ec "

=

*))) %),09%,%" $min&

%(n rot

ec

= =

Mom alege turatia reala Bstandardizata a strungului ca

fiind nrP () rot. $ min.

Miteza reala de ascAiere r* se calculeaza cu relatiaF

*r P

*)))

" nr

P

%( K)%),9K" $min&

*)))m

=

?e calculeaza apoi pierderea de viteza * , cu relatiaF

* P ec* P aschiere*

*))";&* *

r ec* *

r

=

%),9K %),0*)) *,*4;

%),9K*

= = rezulta ca regimul de ascAiere ales este corespunzator.

> Merificarea puterii de ascAiere

@uterea necesara frezarii r0, se calculeaza cu relatiaF

" &4)))

$ *z r

0 k2r

=

*% %),9K),9K" &

4))) ),K0 k2

r

= =

8n care ),K= randamentul masiniiHunelte),9K0

r= E_'9,(E_P 130

8n care 130 reprezinta puterea motorului electric asincron ce actioneaza lantul

cinematic principal.Deoarece puterea necesara frezarii este mai mic decat puterea motoruluielectric asincron ce actioneaza lantul cinematic principal, rezulta ca regimul deascAiere ales este corectcu prelucrarea prin ascAiere.

@entru a stabili procesul teAnologic optim este necesar calcululcAeltuielilor fcute cu fiecare varianta de proces teAnologic. @entru calculul

&0

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

43/53

cAeltuielilor este necesara cunoaterea normei de timp la fiecare operaie dinfiecare varianta de proces teAnologic.

10.& Norma te/,ica de timp

7orma teAnic de timp este durata necesar pentru executarea unei operaii, ncondiii teAnicoHorganizatorice determinate i cu folosirea raional a tuturormi>loacelor de producie.

?tructura normei de timpNT,se determin cu relaiaF

n

TTTTTTN

pi

ondodta%T +++++= min

n care F

T%este timpul de bazI

Ta[ timpul auxiliarI

Tdt[ timpul de deservire teAnicI

Tdo[ timpul de deservire organizatoricITon[ timpul de odiAn i necesitiI

Tpi[ timpul de pregtireHncAeiere.

10.6.17orma de timp la opera'ia 2 8frezare de de&rosare9

Faza 1 :Frezare eterioara de de&rosare la cota 151;0,251#2mm

* aaa TTT += min

Ja*[ timpul a>uttor pentru prinderea i desprinderea pieseiI Ja*P ),%) min, I Ja[timpul a>uttor pentru comanda mainii la prelucrarea pe ?.7. I

JaP ),)%S),)%S),)S),)S),)S),)0S*,)P*,*4min I Ja%[ timpul a>uttor legatde faz la prelucrarea pe ?.7.I Ja%P ),)(S),)KS),*%S),)*P),9min

&1

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

44/53

Ja0[ timpul a>uttor pentru msurtori la luarea acAiei de prob la prelucrarea pe?.7.I

Ja0P ),S),0P),04minI Ja([ timpul a>uttor pentru msurtori de control laprelucrarea pe ?.7.I Ja(P ),*S),4P),09minI

Jpi[ timpul de pregtire ncAeiereI JpiP *),)minI

*))

*kTdt = I undeF E*P ,)

*))

kTdo = I undeF EP *,)

*))%

kTon = I undeF E%P %,(

Jimpul de baz se determin cu relaiaF

ifn

llli

*

lT

p

f

c%

++==

*min

undeF l*este lungimea de intrare a sculeiI lp[ lungimea de prelucrareI

l[ lungimea de ieire a sculei.

C....(,)B* +=tg

al

pmm

lP B),(+.mm

lP *,(mm

H timpul de baz la faza *, )K4(%,)*,*93)

(,*9)9,%* =

++=%T min

4%9%,%%)

*,* == tgl mm, l*P %,9 mm

H timpul de baz pentru faza , )3)%%,)*,*93)

%,*9(, =

++=%T min

H timpul de baz pentru faza %, *)3((,)*,*93)

(,*3)9,%% =

++=%T min

&2

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

45/53

H timpul de baz pentru faza 0, *%90%,)*,*93)

(,*3(,0 =

++=%T min

== 0%K0,)%i% TTmin

JaP *,K) min

JprindereP ),4JpiP ),4),4 P ),*(4min

JdesprindereP ),0JpiP ),0),4 P ),*)0min

JeP timpul efectiv se determin cu relaiaF

)0%K0,0C4K,*4,)B0%K0,) =++=+= a%e TTT min

))K094K,)0%K0,)*))

*))

* === %dt TkT min

)0)0%K0,))0%K0,0*))

*

*))

===edo

Tk

T min

*0*(%00,))0%K0,0*))

(,%

*))

% ===eon

Tk

T min

min393,0

min(K(,%min*)

min34,3

min0,(

min3,%

min(,0

min*,0

min%),0

min3K%(,0*))

*)*0*(%00,))0)0%K0,)))K094K,))0%K0,0

*)

3

K

9

4

(

0

%

*

=

==

=

=

=

=

=

=

=++++=

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

N

NN

N

N

N

N

N

N

N

10.6.2 7orma de timp la opera'ia 1 8>+

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

46/53

CAPITOLUL11

A7A?IA =C@7@-ICA A !"m&

* rezare *) 0,3 %9))) ,( rezare *) 0,%) %9))) ,(% rezare *) 0,* %9))) ,(0 Largire *) 0,( %K()) ,(( Centruire *) %,3 %K()) ,(4 Gaurire *) (.0 %K()) ,(9 iletare *) 3,34 %K()) ,(

K rezare *) *) %9))) ,(3 Rectificare *) %,(K( %())) ,(*) lezare *) 0,393 %))) ,(

?istemul de productie este un ansamblu de factori productiviinterdependenti, determinand principalele proportii de desfasurare ale procesului

&$

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

47/53

de productie in spatiu si in timp, permite crearea conditiilor materiale si teAnicoHorganizatorice necesare realizarii fabricatiei la parametrii optimi de eficientaeconomica.

locie H )>spk H productia este de serie mica

Ritmul mediu de fabricatie este dat de relatiaF

&"min$4) %ucN

$nrmed =

undeF neste fondul de timp nominal, 7 programa de productie B*()))

Jermenul de livrare fixat prin comanda este de un an. 8n aceste conditii resursade timp nse calculeaza cu relatiaFnP4)zEsAunde F z este nunarul de zile lucratoare,

A este numarul de ore lucrate pe scAimbIEseste numarul de scAimburi.

Deci, indicele de apreciere a tipului de productie devineF

i44

s

i4tN

hkzk

4)=

@entru cazul luat in considerare F

nP4)4(KP(00))"min$an&

Cum 7 P *()))bucati pe an, rezulta7>P7*S7S7%P*()))S*()S()P*())

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

48/53

&"min$90.*4*())

(00))%ucrmed ==

8n continuare se prezinta valorile obtinute pentru #i>la fiecare operatieFH pentru operatia *F

0K.)))9.0*

90.*4

**

**

** === t

r

k serie de masapentru operatia F

**4.**(

90.*4

*

*

** ===t

rk serie mare

H pentru operatia %F

*4.*0(.*0

90.*4

*

*** ===

t

rk serie mare

H pentru operatia 0F

)9*.*43.*(

90.*4

0*

0*** ===

t

rk

serie mareH pentru operatia (F

%.(*03.%

90.*4

(*

(*

** ===t

rk serie mare


0*.(*.%

90.*4

4*

4*

** ===t

rk serie mare


K9.

K0.(

90.*4

9*

9*

** ===

t

rk serie mare

H pentru operatia 3

49.%(40.0

90.*4

3*

3*

** ===t

rk serie mare

H pentru operatia *)F

9.4(.

90.*4

*)*

*)*

** ===t

rk serie mare

H pentru operatia ** si *%F

490.**)

90.*4

***

***** ===

t

rk serie mare

H pentru operatia *F

30.0%K(4.%

90.*4

**

**

** ===

t

rk serie mare

Deoarece predomina seria mare se alega ca tipologie a productiei seria maresi se va face in continuare organizarea productiei in conformitate cu principiile de

proiectare corespunzatoare caracteristicilor acestui tip de productie.

&&

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

49/53

Din analiza lucrarilor de specialitate rezulta ca productia de serie mare serealizeaza numai pe loturi. Optimizarea lotului de fabricatie consta in minimizareacAeltuielilor de productie pe unitatea de obiect al muncii.

Determinarea lotului optim se face cu relatia urmatoareF

nm

4opt

A(

"Nn

CB

+=

unde 7> P *())"buc$an& este volumul de productie,D cAeltuieli dependente de marimea lotuluiICmcAeltuieli materialeI cAeltuieli independente de marimea lotului,jnP ). coef de cuantificare a pierderilor

CAeltuielile dependente de lot, D se calculeaza cu relatiaFDP2S2\"lei$lot&ului pe durata timpuluide lucru efectivI

&'

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

50/53

CindcAeltuieli indirecteICscAeltuieli salariale

&$"4)

*

*

%ucleist( mi

n

i

opts =

=

CsP).)*4B0*.))9%K())S*(%K())S*0.0(%K())S*(.43%K())S%.*03%K())S%.*%()))S(.K0%()))S0.(40%()))S.(%()))S*)0))))S.)K30K)))S*)0()))P).*4B%0%((0KS(4)*0)S0)))))S0())))S*))9P).*40(0)34)P94((.%4"lei$buc& CAeltuielile indirecte se determina cu relatiaF

0.*K*4%K*))

()%4.94((&$"

*)) === %uclei

R((

f

Sind

unde Rfeste regia de fabricatie a sectiei CAeltuielile cu intretinerea si functionarea utila>elor pe durata timpului de lucruefectiv se determina cu relatiaF

ii

n

i

ui

if mat( 4)*

=

=

CifP).*4B0*.))9))))S*())))S*0.0())))S*(.43))))S%.*03))))S%.**K)))S(.K0*K)))S0.(40*K)))S.(*K)))S*)))))S.)K3)))S*)*K)))P).)*4B*40)K)S%)))))SK3)))S%*(K)S43K)S((K))S*)(*)SK*(S0()))S)))))S*K))))S0(3(KP(%*)*.3"lei$buc&unde aireprezinta cota orara a cAeltuielilor cu intretinerea si functionarea utila>uluila operatia 8 8nlocuind rezultatele in relatia de mai sus rezultaF

P90()))S94((.%4S*K*4%K.0S(%*)*.3P%)(%3(.4K Coeficientul ki se dermina cu relatia F

4

ir

*

=

in care hieste un coeficient ce reprezinta numarul mediu de loturi pt diverse formede organizare a productiei. Deoarece productia este de serie mare se aplicaorganizarea in paralela fara respectarea principiului proportionalitatii.

=

=n

i

uis t*

unde tuieste timpul unitar consumat pentru executarea operatiei 8

0(.90.*4

))9.0*===

4

s

r

%9.%%.)0(.C4K.%)(%3(90()))B

*)0)KK*())=

+=en

?e adopta necP 0)"buc$lot& si se determinaF

&(

7/24/2019 Proiect Cpo Cap 2....11...12

51/53

%K)0)

*())==n

eterminarea numarului necesar de masiniunelte

Determinarea numarului de 5< ma,inecesare executarii operatiei i, in cadrulprocesului de fabricatie a reperului > se face dupa cum urmeazaF

upmed

i

iakr

tm

, =

undeF tieste timpul necesar executarii operatiei i,ma,inumar calculat de masini la operatia i,EupP).3% este coefficient de planificare utilizat,

rmed este ritmul mediu de fabricatie6fectuand calculele poate rezulta un numar de 5< necesar de forma F

ma,iPaSbundeF a H parte intreagaI bH zecimalaDin considerente de ordin practic numarul de 5< rezultat se ma>oreaza sau

micsoreaza la o valoare intreaga dupa cum urmeazaFmP a daca b'P).*(mPaS* daca b-).*( deciF

4%*.3%.)90.*4

))9.0*** ==m H se aleg % 5

Proiect Cpo Cap 2....11...12

Documents

Transcript of Proiect Cpo Cap 2....11...12