1. Inserarea de imagini in AutoCad

AutoCAD accepta urmatoarele tipuri de raster: BMP, RLE, DIB, RST, GP4, MIL, CAL, CG4, FLC, FLI, BIL, GIF, JPG, JPEG, PCX, PCT, PNG, RLC, TGA, TIF, TIFF... si mai sunt.

Imaginile se insereaza in AutoCAD din: -Insert - Raster Image sau -Insert - Image Manager - Attach Indiferent de varianta aleasa urmatorul pas va fi alegerea imaginii din fereastra "Select Image File". Dupa ce a fost aleasa imaginea se va deschide fereastra "Image" in care se vor specifica parametrii de inserare:

Insertion point este locul in care va fi coltul din stanga jos al imaginii, se pot introduce coordonate sau se poate bifa "Specify on-screen" petru a specifica cu click in desen. Scale este scara la care se va insera imaginea, se va introduce o scara sau se va bifa si aici "Specify on-screen" pentru a scala imaginea direct in desen. Rotation este ungiul de rotatie al imaginii, se poate lasa 0 sau alege/introduce un unghi de roatie.

Click OK... si daca ai bifat undeva "Specify on-screen" atunci asta vei face in continuare.In Command Line programul iti va spune de ce are nevoie:Specify insertion point <0,0>:Specify scale factor or [Unit] <1>:Specify rotation angle <0>:si cu asta gata... imaginea ar trebui sa fie in desen.

3

Cel mai simplu e sa inserezi imaginea cu parametrii "default", adica Insertion Point 0,0,0 / Scale 1 / Rotation 0 si apoi sa o misti, scalezi, rotesti in desen, ca pe orice alt element, pana ajunge in pozitia si la dimensiunea dorita.

2. Inserarea de imagini in vederea vectorizarii

Scanarerezolutia: 200DPI pentru color, 300-400 DPI pentru alb/negruformatul: JPEG/TIFF pentru color, TIFF (1bit) pentru alb/negruscara: daca originalul e desenat la scara se scaneaza 1:1 (fara micsorare sau marire la scanner)

Inserare E preferabil ca imaginiile sa fie inserate pe un layer dedicat. Daca imaginea a fost desenata la scara si scanata corect se poate specifica la scara de inserare (Scale) exact scara la care a fost desenata imaginea. Rezultatul va fi inserarea imaginii 1/1 in milimetrii. Daca este necesar imaginea se poate misca/roti/scala in desen pentru a ajunge in pozitia si dimensiunea dorita. Pentru vectorizare sunt recomandate TIFF-urile scanate alb/negru (color depth 1bit) la 300DPI. Acestea pot fi inserate pe un layer colorat si liniile din imagine vor lua culoarea layer-ului. De asemenea se pot edita si in modul transparent (pixelii albi vor fi transparenti si pixeli negrii vor lua culoarea layer-ului).

3. Controlul imaginii tip raster in AutoCAD

Imaginile inserate ajung in Image Manager. Imaginile sterse din desen (ERASE) raman ca referinte. Aceste referinte se pot sterge din Image Manager prin selectie si Detach. Imaginile pot fi temporar descarcate din memoria de lucru si apoi reincarcate cand e necesar cu comezile Unload/Reload, utile daca se lucreaza cu un numar mare de imagini care nu sunt necesare simultan in desen. Pentru o mai buna intelegere iata cele patru status-uri posibile ale unei imagini (coloana Status in Image Manager):

Loaded - imaginea este incarcata in memoria de lucru si prezenta in desenReload - imaginea tocmai a fost reincarcata in memoria de lucru (util daca imaginea a fost editata in afara AutoCAD-ului si dorim sa o reincarcam in versiunea curenta)Unloaded - imaginea este prezenta in desen dar descarcata din memoria de lucruUnreferenced - imaginea a fost stearsa (ERASE) din desen si a ramas doar ca referinta in Image Manager

4

Contrastul si luminozitatea imaginilor color se pot ajusta din Modify - Object - Image - Adjust (sau dubluclick pe "marginea" imaginii). Imaginile odata inserate se pot "decupa" dupa orice contur (poligonal) cu Modify - Clip - Image, imaginea nu sufera nici o modificare, se modifica doar cat din ea apare afisat pe ecran

IMAGEQUALITY - cu setarile High si Draft - controleaza calitatea de afisareTRANSPARENCY - controleaza transparenta (nu are efect decat la TIFF-urile alb/negru)IMAGEFRAME - controleaza "conturul", marginea imaginii cu valorile: 0 - marginile nu sunt afisate si nici plotate (imaginile nu vor putea fi selectate) 1 - marginile sunt afisate si plotate 2 - marginile sunt afisate dar nu plotate

5

Imagini: raster Si vectorizate

Imagine este alcătuită din pixeli. Ei bine, aşa stă situaţia pentru imaginile tip raster, dar acestea nu sunt singurele. Mai există şi un alt fel de imagini: cele vectorizate. În acest caz imaginea este memorată… matematic. Să luăm un exemplu simplu: un cerc cu linia albastră şi umplut cu roşu. În loc să se memoreze pixelii, se memorează strict partea matematică ce o defineşte (centrul cercului, raza, culoarea liniei circulare, culoarea fundalului cercului). Avantajul? Dacă imaginea e redimensionată de n ori cercul va fi tot cerc… şi încă unul perfect, ceea ce nu se întâmplă şi la imaginile raster.

Mai sus vedeţi în colţul dreapta-jos o imagine vectorizată (un fişier AI, specific Adobe Illustrator) deschisă cu InkScape şi mărită de 10 ori (redimensionare, nu zoom). Mărind de 10 ori, în fereastră evident nu mi-a mai încăput întreaga imagine, ci doar o parte din ea (cu derulare se poate vedea toată în InkScape). Aceeaşi imagine, acum ca JPG, am mărit-o într-un editor de imagini (raster) şi mai jos vedeţi cam acelaşi fragment. Calitatea este evident rău, rău deteriorată. Şi desigur se puteau alege şi alte exemple, dar concluzia e aceeaşi: o imagine vectorizată se poate mări oricât, fără să fie afectată calitatea, pe când o imagine rasterizată (cum e orice JPG, de exemplu) cu cât e mărită cu atât îşi pierde din claritate.

6

Pare poate greu de crezut, dar imaginea folosită în acest articol, vectorizată, este o sumă de forme geometrice. Nu de forme primare (cerc, pătrat, altele), dar oricum, e o sumă de forme, cu diverse umpleri. De exemplu planta de la baza copacului e formată din “frunze” precum cea evidenţiată mai jos. Această exprimare vectorială a imaginii permite magia scalării cu păstrarea calităţii. Şi ar trebui o morală, nu? Dacă lucraţi de exemplu la un logo, a-l face raster poate fi o idee proastă. Peste câteva luni firma cu respectivul logo devine celebră şi are nevoie de un afiş pe care logoul să fie de 3×4 metri. Huh: o imagine raster mărită atât de mult e… varză. Una vectorizată nu va avea probleme. Reflectaţi bine deci când aveţi nevoie de o imagine raster şi când de una vectorizată.

Iar ca încheiere amintesc că dacă pentru procesare tip raster avem programe gratuite excelenete precum GIMP şi Paint.NET, pentru procesare tip vector ne ajută InkScape-ul, o alternativă open source la CorelDraw şi Adobe Ilustrator, după cum scria Paul anul trecut.

7

Raster si vector

        Toate imaginile in format electronic se impart in doua tipuri de baza si anume: imagini raster (cunoscute si sub numele de "bitmap") - realizate cu ajutorul unor programe de tipul Corel PhotoPaint ori Adobe PhotoShop, si imagini vectoriale realizate cu programe cum ar fi CorelDraw sau Adobe Illustrator. La baza lor, imaginile raster sunt formate din puncte legate intre ele sub forma unei harti de puncte (pixeli), in timp ce imaginile vectoriale sunt compuse din linii interconectate.Cuvantul " vector " este sinonim cu linie. Imaginile vectoriale pot fi obtinute si printr-o conversie dintr-o imagine raster, conversie realizata cu programe cum ar fi CorelTrace sau EuroVector. 

        O imagine raster este in general definita ca o matrice de valori cunoscute sub numele de pixeli. Fiecare pixel (picture element) este un mic patrat colorat. Acestuia ii sunt asociate una sau mai multe cifre, care definesc culoarea pe care el trebuie sa o afiseze. In cea mai simpla forma de descriere a unei imagini, fiecare pixel este definit prin trei grupe de cate 8 biti (24 de biti in total), cu valori intre 0 si 255, definind cantitatea de rosu, verde si albastru care se combina pentru a obtine o anumita culoare. In proportiile corecte rosu, verde si albastru pot fi combinate pentru a forma negru, alb, 254 de tonuri de gri si o mare varietate de culori (16,777,216 in total).

        Imaginile raster sunt dependente de rezolutia pe care o au. Aceasta se exprima in puncte pe inch (dots per inch) sau dpi. Redimensionarea unei imagini raster poate fi un proces inselator. Micsorarea ei in general nu ridica probleme. Are loc o reducere a dimensiunii pixelilor ceea ce face ca adeseori imaginea sa devina mai precisa. Imaginile bitmap / raster sunt alcatuite dintr-un numar fix de pixeli. Sporirea dimensiunii acesteia duce la creearea mai multor pixeli de aceeasi culoare si implicit la reducerea calitatii imaginii. Datorita acestui fapt ele pot aparea zimtuite, pierzandu-si din detalii in momentul in care sunt marite sau printate la o rezolutie mai mare decat cea pe care o au de fapt.

        Un procesor de imagini raster ( Raster Image Processor - RIP ) resprezinta o componenta hardware sau software folosita intr-un sistem de printare pentru producerea de imagini bitmap. El converteste informatii vectoriale digitale cum ar fi fisierele PostScript in imagini raster de rezolutie mare. RIP este de asemenea folosit pentru a mari imaginile ce urmeaza a fi printate. Se face apel la algoritmi speciali pentru a furniza versiuni mari fara pierderi de claritate.        Formate uzuale de imagini raster sunt: BMP (Windows Bitmap), PCX (Paintbrush), TIFF (Tag Interleave Format), JPEG (Joint Photographics Expert Group), GIF (Graphics Interchange Format) , PNG (Portable Network Graphic), PSD (Adobe PhotoShop) and CPT (Corel

8

PhotoPAINT).

        Imaginile vectoriale reprezinta colectii de linii si curbe conectate intre ele. La creearea unei imagini intr-un program de grafica vectoriala, in pagina se insereaza noduri conectate intre ele prin linii sau curbe. Fiecare nod, linie sau curba e definita in desen prin coordonate matematice, care implica pozitia nodului, grosimea liniei etc. Imaginile vectoriale sunt orientate obiect in timp ce imaginile raster sunt orientate pixel. In obiectele vector culorile sunt precum hainele ce acopera o structura scheletica. Imaginile vectoriale sunt definite matematic si nu ca o harta de pixeli. Ele pot fi marite si micsorate fara pierderi de calitate. Programul recalculeaza functia matematica asociata obiectului modificandu-i dimensiunile fara pierderi. Spre deosebire de imaginile raster, calitatea nu este limitata de numarul de puncte pe inch (dots per inch) sau de rezolutia scanarii, motiv pentru care imaginile vectoriale sunt ideale in activitatea de printare.

        Intre avantajele acestora se numara faptul ca sunt independente din punct de vedere al rezolutiei si pot fi folosite in desene care necesita linii curbe netede. Marimea unor astfel de fisiere este redusa. Dezavantajul major este dat de faptul ca nu pot reda detaliile subtile de culoare utilizate in imaginile fotografice. Majoritatea fotografiilor nu pot fi descrise matematic, pentru afisarea anumitor tonuri intermediare fiind nevoie de imagini raster.

        Cele mai cunoscute formate sunt:-EPS (Encapsulated PostScript),

-WMF (Windows Metafile),

-AI (Adobe Illustrator),

-CDR (CorelDraw),

-DXF (AutoCAD),

-SVG (Scalable Vector Graphics) and

-PLT (Hewlett Packard Graphics Language Plot File).

9

CONVERSIA AUTOMATA RASTER – VECTOR

Face posibilă convertirea cu acurateţe şi rectifică rapid orice element raster sau întreaga imagine raster în elemente de tip AutoCAD. Elementele raster sunt convertite în elemente inteligente AutoCAD de tipul linii, polilinii, arce, cerc, polilinii şi text. Permite recunoaşterea stilului de linie, spline, haşuri, săgeţi, permite stabilirea unui coeficient de decalaj ceea ce duce la creşterea acurateţei conversiei elementelor de tip raster.

10

GraficA vectorialA

Exemplu ce ilustrează efectul măririi unei imagini vectoriale în comparaţie cu măririrea unei imagini raster.

În grafica pe calculator, grafica vectorială este un procedeu prin care imaginile sunt construite cu ajutorul descrierilor matematice prin care se determină poziţia, lungimea şi direcţia liniilor folosite în desen. Imaginile vectoriale sunt complementare imaginilor bitmap, din grafica raster, în care imaginile sunt reprezentate ca un tablou de pixeli.

În unele cazuri este recomandată folosirea imagini vectoriale, iar în altele imagini bitmap, în funcţie de natura proiectului. Uneori, cele două formate pot fi folosite împreună. O înţelegere a avantajelor şi limitărilor fiecărei tehnologii şi relaţia dintre ele va duce la o utilizare optimă a acestora.

AfiSarea Si crearea imaginilor vectoriale

Display-urile computerelor sunt alcătuite din puncte minuscule numite pixeli. Imaginile bitmap sunt de asemenea construite folosind aceste puncte. Cu cât sunt mai mici şi mai apropiate, cu atât calitatea imaginii este mai ridicată, dar şi mărimea fişierului necesar pentru stocarea ei. Dacă imaginea este afişată la o mărime mai mare decât cea la care a fost creată iniţial, devine granulată şi neclară, deoarece pixelii din alcătuirea imaginii nu mai corespund cu pixelii de pe ecran.

11

În cazul imaginilor vectoriale însă, fişierul stochează liniile, formele şi culorile care alcătuiesc imaginea, ca formule matematice. Un program de grafică vectorială foloseşte apoi aceste formule pentru a construi imaginea pe ecran, la calitate optimă, în funcţie de rezoluţia ecranului. Aşadar, acestea pot produce o imagine de orice mărime şi nivel de detaliu, calitatea imaginii fiind determinată doar de rezoluţia display-ului, mărimea fişierului rămânând aceeaşi. Imprimarea unei imagini vectoriale pe hârtie sau pe orice alt material va da un rezultat mai clar şi de o rezoluţie mai înaltă decât cea posibilă pe un ecran, folosind exact acelaşi fişier.

Pentru a crea şi modifica imagini vectoriale sunt folosite programe software de desen vectorial. O imagine poate fi modificată prin manipularea obiectelor din care este alcătuită, acestea fiind salvate apoi ca variaţii ale formulelor matematice specifice. Operatori matematici din software pot fi folosiţi pentru a întinde, răsuci, colora diferitele obiecte dintr-o imagine. În sistemele moderne, aceşti operatori sunt prezentaţi în mod intuitiv folosind interfaţa grafică a calculatorului.

Conversia din Si In format raster

Vectorizarea imaginilor este utilă pentru eliminarea detaliilor nefolositoare dintr-o fotografie.

Adesea este necesar ca o imagine, odată ce este adusă la forma dorită, să fie convertită din format vectorial într-un format raster comun, ce poate fi folosit de o gamă largă de aplicaţii şi dispozitive. Mărimea fişierului astfel generat va fi direct proporţională cu rezoluţia selectată, în timp ce mărimea fişierului sursă va rămâne aceeaşi. Conversia din format vectorial se face practic de fiecare dată când este afişată imaginea, astfel încât procesul de îl salva ca bitmap într-un fişier este destul de simplu.

12

Mult mai dificil este procesul invers, care implică aproximarea formelor şi culorilor din imaginea bitmap şi crearea obiectelor cu proprietăţile corespunzătoare. Numărul obiectelor generate este direct proporţional cu complexitatea imaginii. Cu toate acestea, mărimea fişierului cu imaginea în format vectorial nu va depăşi de obicei pe cea a sursei bitmap.

Aplicaţiile grafice avansate pot combina imagini din surse vectoriale şi raster şi pun la dispoziţie unelte pentru amândouă, în cazurile în care unele părţi ale proiectului pot fi obţinute de la o cameră, iar altele desenate prin grafică vectorială.

Vectorizarea

Aceasta se referă la programe şi tehnologii/servicii folosite pentru a converti imagini de tip bitmap în imagini de tip vectorial. Exemple:

În Proiectarea asistata pe calculator (CAD) schiţele sunt scanate, vectorizate şi transformate în fişiere CAD printr-un process denumit sugestiv hârtie-CAD.

În GIS imaginile provenite de la sateliţi sunt vectorizate cu scopul de a obţine hărţi.

În arta digitala şi fotografie, imaginile sunt de obicei vectorizate folosind plugin-uri pentru programe ca Adobe Photoshop sau Adobe Illustrator, dar vectorizarea se poate face şi manual. Imaginile pot fi vectorizate pentru o mai bună utilizare şi redimensionare, de obicei fară diferenţe mari faţă de original. Vectorizarea unei fotografii îi va schimba aspectul din fotografic în pictat sau desenat; fotografiile pot fi transformate şi în siluete. Un avantaj al vectorizării este că rezultatul poate fi integrat cu succes intr-un design precum un logo.

Dezavantaje si limitari

Principalul dezavantaj al imaginilor vectoriale este că, fiind alcătuite din obiecte descrise cu formule matemetice, atât numărul acestor obiecte cât şi complexitatea lor sunt limitate, depinzând de biblioteca de formule matematice folosită de programul de desenare. De exemplu, dispozitivele digitale, cum ar fi camerele foto sau scannerele, produc fişiere raster care nu pot fi reprezentate fidel folosind imagini vectoriale. Chiar şi în cazul în care se reuşeşte vectorizarea unei astfel de imagini, editarea acesteia la complexitatea originală este dificilă.

Un alt dezavantaj este că formatele în care sunt stocate imaginile vectoriale sunt foarte complexe. Implementarea acestor formate pe dispozitive diferite este problematică din această cauză. Conversia dintr-un format în altul este de asemenea dificilă.

AplicaTii

Datorită flexibilităţii în ceea ce priveşte rezoluţia imaginilor vectoriale, acestea sunt folosite intensiv pentru crearea materialelor ce trebuie imprimate la mărimi foarte diverse: acelaşi fişier poate fi folosit pentru un card de vizită cât şi pentru un panou publicitar, în ambele cazuri.rezultatele fiind foarte clare şi precise.

13

O altă aplicaţie semnificativă a graficii vectoriale este în modelarea suprafeţelor 3D, unde se doreşte o calitate ridicată a obiectelor.

     Prin Editor grafic vectorial se înţelege un program de computer care permite crearea imaginilor vectoriale, modificarea şi memorarea acestora în diferite formate vectoriale precum EPS, SVG, PDF, WMF.

Bibliografie:

www.signindustry.com - "Raster image versus vector image"www.nw-media.com - "Differences between raster and vector image formats"www.scv.bu.edu - "Raster Image Files" www.imaginationalley.com - "Images"

14