Proiect Animatia in Turism Voica Claudiu

8/11/2019 Proiect Animatia in Turism Voica Claudiu

1/14

Bucuresti 2014 Page 1

ANIMAIA N STATIUNILE TURISTICE

1. Motivatiile turistilor si cererea turistica

A) Functiile animatiei n statiunile turistice

Din punctul de vedere social animatia are urmatoarele functii:

- o functie de adaptare si de integrare care urmareste sa asigure socializarea indivizilorsi-i pregateste pentru schimbarile multiple legate de societate din punct de vederecultural, precum si social-economic;

- o functie de recreare/relaxare, legata de petrecerea si organizarea timpului liber,societatea actuala avnd tendinta de a se ocupa organizat cu divertismentul siactivitatea zilnica a indivizilor, mai ales cu ajutorul echipamentelor sociale si culturaleadaptate si a personalului specializat;

- o functie educativa, cum ar fi scoala n paralel, contra-scoala, scoala complementara,animatia oferind uneori posibilitatea sa se completeze formatia de baza si sa seaprofundeze anumite interese culturale;

- o functie de corijare, n masura n care animatia permite acoperirea anumitor carenteeducative sau culturale, mascarea anumitor dezechilibre sau prevenirea conflictelorposibile, limitarea devierii socio-culturale;

- o functie critica, avnd o functie de normalizare, animatia poate, de asemenea, sapermita exercitiul unui spirit critic si sa fie locul cautarii de noi raporturi ntre indivizi si

grupuri, a cautarii unui nou mod de viata calitativ superior, mai putin obsedat deproductivism, de goana dupa bani, confort, refuznd mpotmolirea materiala si spiritualasi pasivitatea.

Din punctul de vedere cultural, raportat la marile creatii, animatia este uninstrument de difuzare a operelor culturale create, adica instrumentul de popularizare aculturii creatorilor recunoscuti. Ea este, de asemenea, instrumentul unei culturipopulare, pentru publicul larg.

B) Motivatiile, nevoile si atitudinea turistilor

Legat de aspectele calitative ale timpului liber si ale turismului, principaleleobiective ale unei politici de animatie a statiunilor turistice trebuie sa satisfaca nevoile sidorintele vacantierilor. n fond, cui i serveste constructia de echipamente, organizareade activitati de animatie, punerea n practica a activitatilor diverse daca acestea nucorespund dorintelor vacantierilor? Este important sa se cunoasca, nainte de a elaboraun proiect de animatie, nevoile si motivatiile turistilor carora aceste proiecte le suntdestinate. Aceste nevoi si motivatii sunt n realitate multiple, ele variaza n functie denivelul si modul de viata, de categoria socio-profesionala, nivelul de educatie, originea


2/14


geografica (mediu rural sau mediu urban), situatia familiala, vrsta, sex, gusturi, precumsi caracterul ind 636i83g ividului (grad de curiozitate mai mult sau mai putin elevat,predispozitie la creativitate). Cu toate acestea, se pot prevedea aspiratiile, precum sifactorii fundamentali caracteristici a majoritatii grupurilor de turisti care provin din mediulde viata caracteristic societatii moderne industrializate. Aceste motivatii comune

sunt:- stresul si oboseala (fizica si psihica);

- dorinta de repaos si odihna;

- cautarea unui cadru agreabil;

- stabilirea de noi relatii umane (realizare de noi cunostinte);

- nevoia de exprimare a creativitatii prin participarea la diverse activitati (practicarea sau

initierea n diverse mestesuguri sau arte);- curiozitatea de a cunoaste si alte moduri de viata (bucuria si sensul unor noidescoperiri) sau aspiratii culturale;

- descoperirea unor noi senzatii;

- amuzamentul.

Cunoasterea acestor caracteristici generale comune a numerosilor turisti (carepot efectua un sejur ntr-o statiune) nu sunt totdeauna suficiente pentru a pregati

structurile sau programele de animatie.Se impune a cunoaste n mod egal motivatiile care au determinat alegerea unei

statiuni n defavoarea alteia sau o activitate de relaxare n locul alteia. Este vorba de adetermina de ce si cum atitudinile actuale ale turistilor, ntr-o situatie data, fac fataactivitatilor de relaxare existente.

Studierea nevoilor de satisfacut au fost din totdeauna neglijate n sectorul turistic,adesea chiar mai mult dect n alte sectoare economice cu toate ca pentru majoritateaturistilor timpul petrecut n vacanta sau sejurul ntr-o statiune este perceput ca operioada privilegiata care le permite satisfacerea celor mai multe dorinte.

Calitatea si succesul animatiei ntr-o statiune turistica depinde ntotdeauna decapacitatea celor care trebuie sa satisfaca nevoile turistilor.

C) Caracteristicile socio-economice ale cererii turistice

Cunoasterea pietei actuale si a potentialului unui proiect de animatie pentru ostatiune turistica ar fi insuficient daca acesta s-ar rezuma doar la motivatiile, nevoile si


3/14


atitudinile turistilor. Trebuie n mod egal sa fie studiate si cunoscute caracteristicilesocial-economice ale cererii analizate, previziunile de dezvoltare precum si ofertaconcurentei. n acest punct este necesar sa se treaca la studii de piata la nivel national,regional sau local. Astfel, daca se urmareste evolutia cantitativa a cererii de pe piataturistica trebuie cercetati anumiti factori care influenteaza n mod direct sau indirect

participarea la diferite activitati de agrement a turistilor, printre care cei mai importanti arfi:

- Originea geografica a vizitatorilor si distanta strabatuta ntre localitatea de resedinta sidestinatia aleasa.

-Limba vorbita de turisti.

- Mijloacele de transport utilizate pentru a ajunge la statiunea aleasa.

- Ce tip de cazare solicita (spatii, grad de confort, forma de cazare).

- Formele de calatorie alese: calatorii individuale sau n grup, n mod organizat,semiorganizat sau neorganizat.

- Categoria socio-profesionala a turistului.

- Nivelul veniturilor individuale si timpul liber avut la dispozitie.

- Durata sejurului si momentul ales n timpul unui an.

- Vrsta si sexul.

- Nivelul educatiei si dorinta de cunoastere.

Nu este de neglijat nici importanta anumitor variabile precum limba vorbita (nsensul putintei de a se ntelege cu populatia din zona sau pentru a putea participa ladiverse spectacole, programe organizate, obtinerii de informatii etc.) sau distantaparcursa pentru a ajunge la destinatia dorita (sunt situatii n care exista o motivatiefoarte puternica n vederea participarii la anumite manifestari chiar daca acest lucru serealizeaza la o distanta relativ mare fata de resedinta, de ex.: jocurile olimpice sau alteevenimente de importanta internationala). ntr-adevar, participarea la o anumitacategorie de activitati de petrecere a timpului liber depinde de numarul de vizitatori

dintr-o statiune ntr-un moment dat, de vrsta, durata sejurului, cheltuielile dispusi sa lefaca n vacanta, interesul cultural manifestat etc. Pe de alta parte exista o interactiunentre anumiti factori precum tipul sejurului ales si distanta parcursa sau vrsta. n acelasitimp, fiecare variabila are o influenta mai mare sau mai mica asupra interesului acordatunui program de animatie: vrsta si durata sejurului pot juca un rol mai important nparticiparea la niste activitati sportive dect nivelul veniturilor personale. n oricesituatie, este greu de determinat influenta factorilor psihologici asupra participarii laactivitatile sau programele de animatie. Trebuie remarcat totusi ca variabilele socio-


4/14


economice nu constituie dect o parte a factorilor care au o influenta asupra participariituristilor la activitatile de animatie n statiunile turistice sau asupra gradului de satisfactiea turistilor.

Printre alte caracteristici este important sa fie studiate si ofertele statiunilor

turistice concurente n materie de programe de animatie:- Importanta si caracteristicile echipamentelor si activitatilor de animatie (activitaticulturale, sportive, de divertisment, atractii variate).

- Tarifele practicate.

- Taxe de participare la diverse activitati sau programe.

- Rentabilitatea firmelor furnizoare de astfel de activitati etc.

Analiza caracteristicilor social economice ale pietei potentiale este extrem de utilasi necesara n cazul proiectelor de animatie. Este de asemeni valabil pentru proiectelede creare a echipamentelor de un anumit tip sau chiar pentru organizarea diverselormanifestari. Trebuie nsa sa fie completata de studii sau cercetari pe tema motivatiilor,nevoilor si atitudinii turistilor.

2. Animatia n statiunile turistice

Problema animatiei n statiunile turistice se pune diferit, n functie de natura sidimensiunea proiectului, precum:

- animatia unei statiuni nou create;- animatia statiunii pe un plan regional;

- animatia culturala sau sportiva a unei statiuni existente;

- amenajarea unei zone de odihna;

- realizarea unor echipamente suplimentare pentru organizarea unor programe.

Organizarea animatiei turistice se concretizeaza ntr-o maniera diferita, n functie

de:- atractiile particulare existente, resurse locale;

- caracteristicile si nevoile vizitatorilor carora le sunt n mod special destinate proiectelecare se intentioneaza a fi puse n practica: turisti straini care efectueaza scurte sejururila hotel, turisti nationali care vin sa frecventeze o statiune (chiar la sfrsit desaptamna), tineri care calatoresc cu cortul etc.


5/14


Pe de alta parte anumite statiuni si datoreaza succesul animatiei pe care opromoveaza, prin numarul mare de activitati, altele, n mod contrar si-au facut oreputatie doar printr-o singura activitate (maxim doua activitati), nsa la care oferaturistilor excelente conditii de participare.

Prin urmare, datorita acestor situatii variate nu exista o schema sau o formula deplanificare si dezvoltare a animatiei care poate fi n general aplicata la o manieraintegrala. Totusi, realizarea unui proiect de animatie, adica a unui plan binefundamentat, poate evita pericolul unor erori. n plus, avnd n vedere investitiile din ce

n ce mai importante care sunt implicate face posibila eliminarea pe ct este cu putintaa riscurilor prin prevederea utilizarii optime a tuturor resurselor si mijloacelor disponibileadaptate la nevoile vacantierilor.

n fine, anumite metode de abordare, principii si tehnici permit asigurareasanselor de reusita a proiectelor de animatie n statiuni, si anume:

- cunoasterea aprofundata a nevoilor si motivatiilor turistilor;- analiza caracteristicilor socio-economice a cererii turistice actuale si potentiale avndcunostinte despre participarea la activitatile de animatie;

- studierea sistematica a animatiei atunci cnd se planifica noi statiuni, care integreazaanimatia sau proiectele de amenajare si organizare a echipamentelor;

- cercetarea elementelor de atractie, facilitati si resurse ale statiunii, facilitnd punerean valoare si utilizarea rationala a tuturor particularitatilor statiunii;

- adaptarea resurselor oferite de statiune la necesitatile turistilor prin elaborarea unuiplan de animatie.

Este vorba de principalele mijloace care pot ghida initiatorii n elaborarea sirealizarea proiectelor de animatie a statiunilor turistice.

A) Planificarea animatiei n statiunile turistice

Animatia unei zone sau a unui grup a fost adesea interpretata ca o activitatecomplementara modului de viata, organizarii unei localitati sau statiuni turistice. n cazulmarilor aglomerari ea este considerata ca o forma de compensatie sau remediu

mpotriva plictiselii, a lipsei de interes asupra mediului. n ce priveste statiunile turistice,animatia figureaza nca printre preocuparile secundare ale promotorilor de astfel deactivitati, crearea unei statiuni ncepe prin amplasarea hotelurilor si trasarea cailor deacces n vederea atragerii unui numar ct mai mare de turisti. O data terminateechipamentele care deservesc turistii (spatiile de cazare si servire a mesei, spreexemplu) sau chiar dupa sosirea turistilor se pune problema, cteodata acuta, aanimatiei. Astfel, echipamentele necesare sunt realizate si amenajate n spatiile ramasedisponibile n statiune, chiar daca amplasarea lor este nefavorabila, activitatile sunt


6/14


organizate n functie de posibilitatile oferite, fara a se cunoaste efectiv necesitatilespecifice ale turistilor sositi n vacanta. Rezulta prin urmare ca utilizarea noilor facilitatise dovedeste a fi net inferioara previziunilor facute sau nu remediaza deloc o anumitainsatisfactie a turistilor (relativ la modul cum si petrec timpul liber). Aceasta conceptiedespre animatie ca fiind un ansamblu de servicii s-a dovedit adesea ca fiind ineficienta,

n timp ce majoritatea terenurilor sunt ocupate cu cladiri sau hoteluri si gradul maxim deocupare al statiunii este depasit, organizarea activitatii de animatie apare din ce n cemai dificila.

Lund n considerare aceste probleme, turistii care provin din mediul urbanconsidera astazi animatia ca parte integranta a unui program turistic, inclusiv ca fiind oparte absolut necesara n proiectul elaborat n realizarea unei statiuni turistice (si chiar aunui oras) sau adoptarea unui nou sistem n interiorul caruia sunt repartizate n modrational zonele de locuit, spatiile verzi, locurile de ntlnire si promenada, echipamentelede petrecere a timpului liber si organizare a diverselor activitati de agrement,restaurantele si centrele comerciale, precum si alte spatii care deservesc att turistii, ct

si localnicii. Anumite statiuni noi sunt deja create dupa un sistem care implicadezvoltarea n paralel a spatiilor de locuit (cazare), de servire a mesei sau a celorcomerciale cu echipamentele de animatie, acestea din urma ocupnd un loc central nansamblul construit, permitnd asigurarea unei repartitii rationale a echipamenteloradaptate n vederea petrecerii vacantei, precum si realizarea unui echilibru constantintre toate elementele de atractie ale statiunii.

n acest domeniu, al turismului si petrecerii timpului liber, elaborarea si realizareaunor asemenea proiecte reclama n prealabil o abordare pluridisciplinara, grupndeconomisti, arhitecti, sociologi, experti n materie de organizare a activitatii de petrecerea timpului liber, n vederea realizarii de ansambluri functionale si solicitate de turisti

precum Eurodisney lnga Paris construit dupa modelul Disney World din SUA. Este deremarcat ca aceasta abordare globala a problemelor de animatie nu este n ntregimeaplicabila n cazul crearii de noi statiuni turistice, desi tehnicile de evaluare si de analizacaracteristice animatiei pot fi utilizate n mod eficient si pentru alte initiative din domeniu.

Aceste tehnici se raporteaza n principal la analiza resurselor disponibile si elaborareaplanurilor de animatie. Aplicarea lor rationala presupune realizarea n prealabil a unorstudii de piata care permit cunoasterea nevoilor si motivatiilor clientilor potentiali aiproiectului precum si oferta concurentei.

B) Analiza resurselor disponibile

n planificarea animatiei ntr-o statiune sau doar un ansamblu de echipamentepentru petrecerea timpului liber, trebuie sa se tina cont de resursele si mijloacele oferitesau disponibile, n vederea obtinerii celui mai bun profit posibil. Este important sa seprocedeze la un inventar complet al diverselor elemente care sunt implicate ndezvoltarea unei statiuni, precum si cele care influenteaza animatia. Printre acesteelemente se disting n mod detasat urmatoarele:


7/14


Atractiile naturale ale statiunii:

- relieful si peisajul, caracteristicile plajei, prtiile de schi etc;

- climatul: anotimpul, temperatura, vreme nsorita etc;

- flora si fauna: vegetatia, gradinile, parcurile, rezervatiile naturale etc.

Atractiile culturale ale statiunii:

- elemente istorice: situri arheologice, monumente si locuri evocnd evenimenteistorice;

- arhitectura unei zone, expozitii, obiecte de arta etc.

- spectacole sau manifestari diverse cu caracter artistic;

- alte caracteristici specifice unei civilizatii: obiceiuri si traditii legate de sarbatorilereligioase, elemente de folclor, mod de viata, mestesuguri etc.

Resursele tehnice:

- constructii noi indiferent de destinatia acestora, dar care ies din obisnuit fie prinmijloacele de realizare (asa numitele "superstructuri") fie prin aspectul exterior (care pelnga destinatia functionala au si un aspect aparte, care nu se ncadreaza n canoaneleclasice de arhitectura);

- materiale de constructie sau decorative care se utilizeaza ntr-o anumita regiune;- artizanat.

Facilitati de petrecere a timpului liber deja existente care pot fi valorificate pe planlocal sau regional:

- facilitati de practicare a sporturilor: piste de schi, centre de echitatie, sali si terenuri desport, instructori calificati pentru initiere n diverse sporturi, organizarea de safari (caelement inedit n cadrul unui program);

- facilitati de ordin cultural: muzee, teatre, sali de cinema sau cinematografe n aer liber,sali de expozitii, vizite organizate n diverse regiuni cu specific pentru a cunoastepopulatia locala (ca mod de viata, ocupatii);

- facilitati variate de divertisment: sali de jocuri mecanice, discoteci;

- facilitati pentru cumparaturi: articole specifice unei zone (n functie de mestesugurilepracticate local), artizanat, obiecte de valoare, renumite etc.


8/14


Echipamente si servicii diverse:

- echipamente si servicii de cazare;

- spatii adecvate serviciilor de restauratie;

- mijloace de transport (care deservesc att turistii ct si populatia locala)

- servicii de informare pentru turisti.

Resursele financiare:

- resursele financiare ale operatiunii;

- mijloacele si conditiile de finantare;

- masurile fiscale aplicabile proiectului n cauza.

Populatia locala si atitudinea vis-a-vis de turisti

- caracteristicile acesteia;

- facilitati de pregatire profesionala;

- posibilitatea asocierii activitatilor turistice sezoniere cu alte activitati permanente.

Fiecare din clementele mentionate mai sus are o interactiune mai mare sau mai

mica asupra animatiei unei statiunii, ca de exemplu:

cadrul natural tinde sa determine tipul de echipamente sportive care se vor realiza;

caracterul activitatilor care se vor organiza;

climatul permite sau nu realizarea activitatilor n aer liber;

interesul artistic al unei regiuni contribuie la atragerea unui numar mare de turisticare apreciaza activitatile culturale (festivaluri, concerte, teatre);

utilizarea masinii personale ca principal mijloc de transport fac posibila o mai maremobilitate a turistilor, astfel nct acestia pot beneficia de mai multe variante depetrecere a timpului liber intr-un spatiu mai mare.

Inventarul resurselor fiind realizat, una dintre primele cerinte ale planificariianimatiei consta n a respecta si a pune n valoare resursele unei statiuni. Dacaplanificarea ar duce la distrugerea unuia dintre principalele elemente de atractie pentrurealizarea echipamentelor, efectele interventiei risca sa devina pe termen lung negative.


9/14


Astfel amenajarea unei zone de agrement pe un lac poate provoca poluarea zonei si sadetermine turistii sa paraseasca statiunea n favoarea alteia mai linistite (de ex.practicarea schiului nautic pe un lac intr-o zona de pescuit poate duce la descurajareacelor care practica pescuitul sportiv n zona si chiar la dezechilibrarea ecosistemului).

Dupa ce resursele au fost inventariate si analizate este necesar sa se ia n calculgradul de atractivitate al diferitelor elemente studiate, permitnd astfel o mai bunapunere n valoare a particularitatilor statiunii. n afara stabilirii gradului de atractivitateturistica este posibil sa se clasifice si dupa alte considerente resursele analizate, nfunctie de categoriile de clienti carora li se adreseaza sau chiar dupa puterea lor deatractie mai generala.

Rezultatele aplicarii acestor diferite metode de analizare si clasificare asociatestudiului pietei stau la baza elaborarii unui plan de animatie. Este prin urmare necesarsa se cunoasca, pe lnga alte aspecte ale ofertei unei statiuni n raport cu diverseleposibilitati de animatie, diferitele sectoare de piata pentru care prezinta cel mai mare

interes.C) Conditiile elaborarii unui plan de animatie

Plecnd de la compararea pe de o parte a rezultatelor studiilor de piata si pe dealta parte de la analizarea resurselor disponibile si atractii ale unei statiuni, este posibilsa se defineasca n linii mari (cu cele mai bune sanse de reusita) un proiect de realizat

n domeniul animatiei (amenajarea unei statiuni sau realizarea unor echipamentespecifice).

n functie de concluziile studiilor preliminare pot fi prezentate mai multe variante

de proiect, n acest fel se determina mai bine politica "de animatie" de urmat si alegereacare se va face.

Este vorba de crearea unei noi statiuni turistice n care sunt prevazute de la bunnceput zonele cu caracter rezidential, zonele comerciale, zona de recreare pe bazaunui plan initial n care este organizata statiunea cu partea de animatie inclusa. Deaceea trebuie privite n ansamblu desfasurarea statiunii pe functiunile sale, organizareaactivitatii de animatie si amplasarea echipamentelor specifice, programele ce se potoferi n functie de turistii care vor veni n statiune, precum si tehnicile de animatiefolosite. Amenajarea unei statiuni se va face dupa activitatile practicate, tinnd cont deordinea prioritatilor acordate. Este bine sa se evite situatiile n care activitatile care sepot practica intr-un anumit spatiu sa se interfereze cu altele incompatibile.

Pe de alta parte ar trebui sa se evite o separare a activitatilor, astfel nct unsportiv sa nu fie nevoit sa traverseze statiunea pentru a ajunge la piscine sau la terenulde sport. Repartizarea echipamentelor trebuie sa permita trecerea de la o activitate laalta. n acest sens trebuie subliniat faptul ca puterea de atractie a unui complex cuechipamente de animatie este net superioara fata de puterea de atractie a acelorasiechipamente, dar luate individual (de ex. un " montagnes russes" ntr-un parc de


10/14


11/14


- Natura si caracteristicile echipamentelor de realizat: ce tip de echipament de animatieeste de dorit a fi construit, care va fi capacitatea sa, arhitectura, analiza necesitatilormanifestate de turisti si a bugetului disponibil. Cine ia decizia asupra destinatiei nouluicomplex de animatie: este de preferat sa se construiasca un loc dejoaca pentru copiisau o biblioteca ?

- Organizarea activitatii de animatie: prin ce mijloace se poate contribui la promovareaorganizarii de programe de animatie? Care este bugetul necesar a fi alocat proiectului?Cum poate fi mbunatatita activitatea de ntmpinare a turistilor n statiune ?

- Personalul de animatie: ce buget ar fi convenabil sa fie destinat personalului calificat ?Ce activitati necesita angajarea de monitori si instructori calificati ? n ce conditii arputea fi angajati ?

Gestionarea resurselor financiare ale statiunii turistice

n cazul realizarii unui proiect de animatie, resursele financiare pot proveni dinsubventii de la stat, sponsorizari din partea organismelor publice, resurse de laautoritatile locale, aportul hotelierilor, comerciantilor sau altor persoane interesate ndezvoltare statiunii respective, introducerea de taxe de statiune etc. n momentul de fatarealizarile n materie de animatie sunt dispersate, apartinnd independent unor cluburisportive, agentii touroperatoare, autoritati locale.

Concluzii si propuneri

A) Tendinte n animatie turistica

Planificarea statiunilor turistice trebuie sa se efectueze n anumite etapeobligatorii: inventarul resurselor disponibile, studierea nevoilor de satisfacut, stabilireaplanurilor de zonare, repartizarea si organizarea echipamentelor si activitatilor depetrecere a timpului liber, tinnd cont de toate datele luate n calcul. Studiereasistematica si planificarea activitatilor de animatie n statiunile turistice care aducgarantii de rentabilitate si eficacitate unor astfel de proiecte pot juca un rol determinant

n orientarea activitatii turistice.

Chiar din stadiul planificarii globale, actiunile directe si indirecte n promovarea

animatiei statiunilor turistice pot mbraca forme diverse precum:- Adaptarea si punerea n aplicare a masurilor speciale cu caracter financiar sau fiscalfavoriznd organizarea programului de animatie.

- Organizarea de studii de piata la nivel national, regional sau local subliniind grade desatisfactie, gusturile, rezultatul acestor studii permitnd determinarea orientariiprogramelor de animatie n statiunile turistice.


12/14


13/14


- miscare (cuprinde toata gama de sporturi n aer liber sau sala, organizate pe echipesau individual, sporturi nautice sau de munte, de vara sau de iarna, cu mingea sau cubile etc.)

- viata sociala (n care se include organizarea de picnicuri, brunch-uri, gratare n aer

liber, organizarea de diverse manifestari cu caracter local sau national de naturasportiva sau cultural-artistica, petreceri de zile onomastice sau aniversari pentru copii siadulti, acasa sau ntr-un alt cadru ales)

- activitati creative (desen, pictura, realizarea de colaje, fotografii artistice, teatru deamatori etc.)

- experiente si descoperiri (cursuri de gastronomie, vizite la ferme, discutii cu si desprepersonalitatile tarii-gazda etc.)

- aventura (explorarea unor ruine, focuri de tabara, rafting, excursii cu nnoptare sub

cerul liber, scufundari submarine, sporturi extreme)- activitati relaxante (participarea la concerte de muzica clasica, recitaluri de poezie siproza, sporturi usoare).

Datorita faptului ca acest concept de animatie nu este ntotdeauna ntelesprea bine, se impun anumite precizari suplimentare. Este usor de observat, iar cinecalatoreste mai mult poate confirma, ca atunci cnd un turist ajunge ntr-un mediunecunoscut este destul de neajutorat, are dificultati n a stabili contacte cu alte persoanesau n a face ceva nou, altceva dect este obisnuit sa faca n mod curent. Se pare caatta libertate reprezinta o problema. Viata de zi cu zi presupune o serie de inhibari, de

blocaje si reprima anumite comportamente. Iata de ce animatia ajuta sa se depaseascaobstacolele care stau n calea dorintei de auto-dezvoltare din timpul vacantei. Esteimportant de realizat faptul ca turistii sunt dispusi la oarece eforturi care aducrecompense sub forma bunei dispozitii.


14/14


BIBLIOGRAFIE

1. Anghel L., Florescu C., Zaharia R. - "Aplicatii n marketing", Ed.Expert, Bucuresti 1999;

2. Bogdan M. - "Prestari servicii agroturistice", Ed. Coral Sanivet, Bucuresti, 1997;

3. Bogdan M. - "Marketing", Ed. Universitas, editia a II-a, 2003;

4. Bran F. - "Turism rural", Ed. Economica, Bucuresti 2000;

5. Cosmescu I - "Turismul - fenomen complex contemporan", Ed.economica, Bucuresti 1998;

6. Chiriac A.C. si Micu L.G. - "Organizarea activitatii de agrement n structuriledeprimire turistice din mediul rural", Gemma Print, Colectia THR - Consulting Goup,

Bucuresti, 2003;7. Gherasim T, Gherasim D. - "Marketing turistic", Ed. Economica, Bucuresti 1999;

8. Istrate I., Bran F., Rosu A.G. - "Economia turismului si mediul nconjurator",Ed.Economica, Bucuresti 1996;

9. Kotler Ph. (colectiv) - "Principiile marketingului", Ed. Teora,

Bucuresti 1998;

10. Lupu N. - "Hotel. Economie si Management", editia a-IV-a, Editura All Beck,Bucuresti, 2003

11. Neacsu N. - "Turismul si dezvoltarea durabila", Ed. Expert,

Bucuresti, 1999;

12. Nistoreanu P. - "Turismul rural", Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti 1999;

13. Stancioiu A.F. - "Dictionar de terminologie turistica", Ed. Economica Bucuresti,1999;

14. Snak O. si colab. - "Economia turismului", Ed. Expert, Bucuresti, 2001.

Proiect Animatia in Turism Voica Claudiu

Documents

Transcript of Proiect Animatia in Turism Voica Claudiu