SPECIALIZAREA DE MASTERAT: CONSULTAN AGRICOL

PROIECT EXPLOATAREA MULTIFUNCIONAL A SISTEMELOR AGROSILVOPASTORALE

CUPRINS

1. DATE PRIVIND EXPLOATATIA AGRICOLA S.C. VLM AGRO S.R.L2. STRUCTURA CULTURILOR3. ASOLAMENTUL EXPLOATATIEI AGRICOLE4. SCHITA EXPLOATATIEI AGRICOLE5. INVENTAR CATEGORII DE FOLOSINTA6. CALCULAREA COSTURILOR, VENITURILOR SI REZULTATELOR FINANCIARE

DATE PRIVIND EXPLOATATIA AGRICOLA S.C. VLM AGRO S.R.L

Denumirea societatii si date de identificare ale acesteiaS.C. VLM AGRO S.R.L. cu sediul in : Str. PRINCIPALA, Nr. 257, VIDRA-CRETESTI, ILFOV inregistrata la Registrul Comertului cu J 23 / 5124 /1999, Cod de Inregistrare Fiscala RO 13853077. Aceasta este situata in partea de sud a judetului iar clima este temperat continentala cu o medie anuala a precipitatiilor de 460-500 mm.Scurt istoricS.C Alfa S.R.L, si-a inceput activitatea in anul 2001. La inceput suprafata societatii a fost de 82 ha teren arabil, in anul 2006 s-a ajuns la 450 ha, iar in prezent suprafata este de 1000 ha teren arabil. Societatea activeaza in domeniul productiei de cereale si plante tehnice, avand drept scop satisfacerea nevoilor curente ale societatilor de morarit si panficatie, precum si a celor de producere a uleiului.Obiecte de activitateCa domeniu principal de activitate: cultivarea cerealelor(exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase;Exploatatia agricola dispune de o suprafata agricola de 1010 ha din care 1000 ha teren agricol arabil si 10 ha suprafata fermei (constructii, birouri, depozite, vii, livezi). Suprafata agricola arabila este cultivata cu urmatoarele culturi : 125 ha grau , 200 ha porumb , 300 ha mazare , 125 ha orz, 125 ha rapita si 125 ha floarea soarelui.

Culturile predominante in zona sunt diversificate datorita conditiilor pedeo-climatice favorabile dezvoltarii activitatilor agricole, astfel in zona intalnim culturi de : grau, porumb, rapita, orz, orzoaica, triticale, soia, mazare, sfecla de zahar, orez, cartof, floarea soarelui . In urma acestei constatari am ales pentru cultivare : grau, porumb, orz, mazare, rapita si floarea soarelui.Suprafaa agricol total = 1010 ha.Suprafaa arabil = 1000 ha.1. Vi de vie = 2 ha.1. Livezi = 3 ha.1. Depozite + Birouri + Constructii secundare = 5 ha.

Structura culturilor Cereale pioase = 25 % Porumb = 20 % Leguminoase pentru boabe = 30 % Plante tehnice = 25 % (din care: rapita = 30 %, floarea soarelui = 70 %)

Tehnologia de cultura Amplasarea culturiiPlanta premergatoare si rotatia culturilor au o influenta insemnata asupra productiei de prin reducerea gradului de infestare cu buruieni, boli si daunatori, acumularea apei si a elementelor nutritive in sol si pentru asigurarea timpului de executie a lucrarilor in vederea incadrarii in perioada optima de semanat.

1

SCHITA EXPLOATATIEI AGRICOLE

DRUM LOCAL

ANSAMBLU REZIDENTIAL

PADURE

VITA DE VIE LIVEZI DEPOZITE BIROURI CONSTRUCTII SECUNDARE

TEREN ARABIL 1000 HA

ANUL\SOLA HaSola 1300HaSola 2125 HaSola 3200HaSola 4125 HaSola 5125 HaSola 6125HaTotal suprafa

Anul 1300 ha Mazare125 ha Grau200 ha Porumb125 ha Orz125 ha Fl Soarelui125 ha Rapita1000 Ha

Anul 2125 ha Grau125 ha Orz50 ha Porumb100 ha Mazare25 ha Porumb125 ha Fl.s75 ha Mazare125 ha Rapita125 ha Porumb125 ha Mazare1000 Ha

Anul 350 ha Mazare125 ha Rapita125 ha Fl.s125 ha Porumb75 ha Porumb125 ha Orz125 ha Mazare125 ha Mazare125 ha Grau1000 Ha

Anul 4125 ha Orz175 ha Porumb125 ha Fl.s200 ha Mazare125 ha Grau125 ha Rapita100 ha Mazare25 ha Porumb1000 Ha

Anul 5125 ha Mazare125 haFl.s50 ha Rapita125 ha Porumb125 ha Grau75 ha Porumb125 ha Mazare50 ha Mazare75 ha Rapita125 ha 0rz1000 Ha

Anul 6200 ha Porumb100ha Mazare125 ha Mazare125 ha Rapita75 ha Mazare125 ha Orz125 ha Grau125 ha Fl.s1000 Ha

ASOLAMENTUL EXPLOATATIEI AGRICOLE

Asolament 1000 ha25% cereale paioase=250 ha(125 ha grau+125 ha 0rz)20%cereale prasitoare=200 ha(porumb)30%leguminoase pt boabe=300 ha(mazare)25%plante tehnice=250ha(125 ha Rapita+125 ha fl soarelui)EXPLICAREA ASOLAMENTULUI

Grul este pretenios fa de planta premergtoare deoarece trebuie semnat toamna, destul de devreme, astfel nct pn la venirea frigului s rsar, s nfreasc i s clreasc pentru a rezista peste iarn. n plus, planta de gru are un sistem radicular destul de slab dezvoltat, cu putere mic de strbatere n profunzimea solului i de absorbie a substanelor nutritive din sol.

Din aceste motive, grul de toamn prefer premergtoarele cu recoltare timpurie, care las solul structurat, bogat n substane nutritive, permit lucrarea devreme a solului, astfel nct, pn n toamn acesta s acumuleze ap, nitrai, s se aeze, s fie distruse buruienile, s fie mrunite i ncorporate resturile vegetale. (dup Gh. V. Roman i colab. 2007)Plante foarte bune premergtoare pentru gruDintre acestea fac parte: mazrea, fasolea, borceagul, rapia de toamn, inul pentru ulei, inul pentru fibre, cartoful timpuriu i de var, trifoiul, cnepa pentru fibr, la care se adaug alte plante, cultivate pe suprafee restrnse: mutarul nutul, bobul, sfecla pentru smn, porumbul pentru mas verde, tutunul , macul, coriandrul, anasonul, chimenul.Mazrea: leguminoas specific zonei cernoziomurilor i deci a zonelor foarte favorabile pentru gru, este o premergtoare excepional deoarece, dup recoltare solul rmne bogat n azot i cu umiditate suficient pentru a rezulta o artur de calitate. Dup mazre nu rmn pe teren buruieni sau resturi vegetale, care s ngreuneze lucrarea solului.Bune premergatore sunt culturile care parasesc terenul devreme , l lasa curat de buruieni si fara resturi vegetale. Da bune rezultate dupa cereale paioase si dupa prasitoare ( porumb,cartofi , sfecla).Porumbul nu este pretentios fata de planta premergatoare si poate fi cultivat, cu bune rezultate, dupa aproape toate culturile.Floarea soarelui este pretenioas fa de rotaie datorit sensibilitii la boli i duntori i consumul mare de ap i substane nutritive. Nu trebuie s revin pe acelai teren mai devreme de 6 ani, iar monocultura este exclus, ea ducnd la nmulirea atacului de boli (putregaiul alb- Sclerotina sclerotiorum, putregaiul cenuiu- Botrytis cinerea, mana- Plasmopara heliannthi), a plantelor parazitare (lupoaie- orobanche cumana) i a duntorilor (grgria porumbului- Tanimecus dilaticolis, viermi srm- Agriotes sp.). Pe msur ce se reduce numrul de ani n care floarea soarelui revine pe acelai teren crete frecvena atacului de man i scade producia de semine.Cele mai bune premergtoare pentru floarea soarelui sunt plantele care elibereaz terenul devreme, oferind posibilitatea ca prin lucrrile solului s se acumuleze i s se pstreze n sol o cantitate ct mai mare de ap. De regul, cerealele pioase i n primul rnd grul de toamn constituie premergtoare pentru floarea-soarelui, dar ea se cultiv cu bune rezultate i dup porumb.Importanta rotatiei culturilor, asa cum este evidentiata in plaul de cultura, consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate pe teren, oranduite dupa un plan special in acest scop.Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt: sistemul de lucrare a solului, aplicarea ingrasamintelor, combaterea bolilor si daunatorilor, combaterea buruienilor,recoltarea si depozitarea productiei.

RecoltareaRecoltarea se face mecanizat, cand lanul se afla in faza de coacere deplina. Pentru obtinerea unei productii de calitate se recomanda : plantele sa nu fie cazute; vremea sa fie calda si insorita; terenul sa fie plan, neaccidentat; cultura sa fie cat mai putin imburuienata;

CALCULAREA COSTURILOR, VENITURILOR SI REZULTATELOR FINANCIARE LA CULTURILE DE GRAU,PORUMB,FLOAREA SOARELUI SI MAZARE

CulturaSupraf.ProductiiVenituri CheltuieliCost de Pret de Rezultat

Prod. medieProd. totala Venit mediuVenit totalCh. totale/ha Ch. /suprafataproductielivrareeconomico - financiar

kg/hatlei/tleilei/haleilei/tlei/tlei

Grau1254000500,00750,00375.000,002.775,51346.938,7510.841.835,94750,00372.224,49

Porumb20065001.300,00650,00845.000,001.608,89321.778,0016.088.900,00650,00843.391,11

Fl soarelui1251800,0225,001.300,00292.500,002.263,08282.885,008.840.156,251.300,00290.236,92

Mazare3003300990,001.500,001.485.000,002.507,27752.181,0056.413.575,001.500,001.482.492,73

Total75015600,0003.015,004.200,002.997.500,009.154,751.703.782,7592.184.467,194.200,002.988.345,25

ch totale = ch dir+ c indir

venit mediu = pret livrare * 1

venit total = venit mediu * prod totala

rez eco-financiar = venit tot - ch tot

ch / supraf = ch tot * supraf

ch / supraf = cost prod

pret livrare = sa fie mai mare decat costul de productie