Proiect

UNIVERSITATEA TEHNICA”GHEORGHE ASACHI” IASI

FACULTATEA “TEXTILE-PIELARIE SI MANAGEMENT INDUSTRIAL”

TEHNOLOGIA SI DESIGNUL PRODUSELOR TEXTILE

Indrumator: Student:

Conf.dr.ing.: IACOB IOAN Zapiroi Costin-Andrei

Grupa 10401

2009-2010

2

PROCESE SI MASINI DE PRELUCRAT FIRE______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cuprins

Cap I. 1. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale tesaturii pagina 5

2. Caracteristicile fizico-mecanice ale firelor pagina 5

3. Adoptarea fluxului tehnologic de preparatie a firelor pagina 6

4. Adoptarea caracteristicilor tehnologice ale masinilor pagina 7

Cap II. Calcule privind structura tesaturii: pagina 13

Desimea in urzeala

Desimea in batatura

Masa tesaturii

Masa in urzeala

Masa in batatura

Cap III. Dimensionarea formatelor cu fire pagina 25

A. Dimensionarea tevilor

B. Dimensionarea bobinelor

C. Dimensionarea sulurilor de urzeala

Cap IV. Proiectarea parametrilor tehnologici pe faze de prelucrare a firelor pagina 48

Cap V. Proiectarea randamentelor masinilor de prelucrare a firelor, calculul productiei practice pagina 59

Calculul productiei teoretice

Cap VI. Calculul deseurilor de fabricatie pagina 81

Calculul necesarului de semifabricate pe faze de prelucrare a firelor

Calculul necesarului de utilaje

Cap VII. Amplasarea utilajelor pagina 87

Cap VIII. Calcule de eficienta economica

2009-2010

3


Tema proiectului

Proiectarea unei tesatorii care realizeaza tesaturi tip Lana in

cantitate de 300000 metri liniari pe luna conform normei de tesatura

numarul 10.

2009-2010

4


MOSTRA TESATURA

2009-2010

5


Cap.I.1. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale tesaturii

Tesatura: 100% Lana

Latime tesatura: 152 [cm]

Finetea firelor: Nm 52/2 [m/g]

Masa pe metru liniar: 340 ± 17 [g/m.l]

2. Caracteristicile fizico – mecanice ale firelor

Finete urzeala: Nm 52/2 [m/g]

Finete batatura: Nm 52/2 [m/g]

Fir simplu: Nm 52 [m/g]

rezistenta la rupere: 105 [cN]

alungire la rupere: 7 [%]

Fir rasucit: Nm 52/2 [m/g]

rezistenta la rupere: 185 [cN]

alungire la rupere: 10 [%]

2009-2010

6


3. Adoptarea fluxului tehnologic

2009-2010

Urzeala

Bobinare

Rasucire cu dubla torsiune

Vaporizare

Urzire in benzi

Tesere

Batatura

Navadire

Bobinare

Rasucire cu dubla torsiune

Vaporizare

7


4. Adoptarea caracteristicilor tehnice

ale masinilor

Masina de bobinat IMATEX BA

Se adopta masina de bobinat automata cu curatitori electronici capacitivi pe care

infasurarea se realizeaza cu cilindru santuit.

Materia prima: – fire simple rasucite din bumbac, lana, fibre sintetice sau amestecuri.

Destinatia firelor – urzeala si batatura.

Finetea firelor prelucrate (Nm): Nm 10-170

Dimensiuni bobina:

Tronconice

Conicitate – 1o51’ ; 4o20’; 5o57’; 9o10’

Inaltimea – 110; 150 [mm];

Diametrul la baza – 250 [mm];

Viteza de bobinare – 440-1200 [m/min].

Numar capete pe masina – 8, 16, 24, 32, 40, 48.

Dimensiuni de gabarit:

Lungime – 4370; 6850; 9330; 11810; 14290; 16770 [mm].

Latimea – 1575 [mm].

Inaltimea: 2530 [mm]

Putere electromotor – 16.2; 16,4; 19,3; 19,6; 29,2; 29,4 [kw].

Dispozitiv de depunere a firului – tambur santuit

Tipul masinii: – antrenare independenta pe fiecare cap innodator automat, epurare

electronica, parafinare, scoaterea automata a bobinelor.

2009-2010

8


Masina de rasucit cu dubla torsiune

tip SAVIO TSD 176

Tipul bobinelor alimentate:

Diametrul maxim al bobinelor – 130 [mm]

Lungimea generatoare :

Inaltimea bobinei – 152 [mm]

Conicitatea – 40 20’

Dimensiuni tuburi – bobine de alimentare:

Diametrul de varf – 33 [mm]

Diametrul la baza – 59 [mm]

Lungimea tubului – 175 [mm]

Dimensiunile bobinelor finale:

Diametrul maxim – b275[mm]

Tuburile finale:

Diametrul la varf – 33 [mm]

Diametrul la baza – 55 [mm]

Lungimea tubului – 145 [mm]

Numarul de fusuri pe sectiune – 12

Numar de sectiuni – 3 → 36 [fuse]

– 4 → 48 [fuse]

– 5 → 60 [fuse]

– 6 → 72 [fuse]

– 7 → 84 [fuse]

2009-2010

9


Dimensiunea masinii de rasucit:

Lungimea masinii – 3 → 5,10 [m]

– 4 → 6,07 [m]

– 5 → 7,13 [m]

– 6 → 8,19 [m]

– 7 → 9,25 [m]

Latimea – 1,2 [m]

Inaltimea – 1,2 [m]

Unghiul de infasurare Nm 52/2 – 10 0 ÷ 120

2009-2010

10


Masina de urzit TEXTIMA MK

Tipul urzitorului – in benzi.

Tipul firelor prelucrate – fire tip lana.

Dimensiunile sulului final

Distanta intre flanse [mm] – reglabila

Diametrul flansei [mm] – 700

Diametrul sulului gol [mm] – 220

Dimensiuni tambur:

Latimea de lucru [mm] – 1400, 1600, 1800, 2000, 2200, 2800;

Circumferinta [mm] – 2500;

Lungimea generatoarei [mm] – 300;

Inaltimea maxima a conului [mm] – 135;

Dimensiuni de gabarit:

Lungimea [mm] – 11140

Latimea [mm] – 3850

Dimensiunile rastelului:

Capacitate – 320 ÷ 576

Pasul bobinelor [mm] – 220

Lungimea rastelului [mm] – 5940

Viteza de lucru [m/minut]

Urzire – 160 ÷ 660

Pliere – 10 ÷ .60

Puterea instalata [kw] – 5

Alte caracteristici :

Alimentare discontinua

Semnalizarea optica electrica

Masina de navadit NICOVALA

2009-2010

11


Latimea de lucru [mm] maxim 2000

Nr.maxim de ite pentru navadire – 24

Diametrul maxim al sulului de U – 700 [mm]

Dimensiuni – lungimea – 1700 [mm]

– latimea – 2200 [mm]

2009-2010

12


Masina de tesut

Se adopta Masina de Tesut cu graifar cu lansare din stanga.

Masina de Tesut SULZER 85 ZS 10E 140 0

Latimea de lucru in spata [mm] – 2160

Viteza de lucru a arborelui principal [rot/min] – 220-265

Dimensiunile suveicii: graifar de lamsare din stanga

Dimensiunile canetei [mm] – 4 ÷ 75 [fire/cm B]

– 333 ÷ 7,3 tex

Dimensiunile sulului:

Diametrul flansei – 600, 700, 800

Distanta intre flanse – 2320

Capacitatea magaziei automatului – automat 4 culori;

Numarul de ite – 24 ite: – Came exterioare – 10

– Cu ratiera – 18

Putere de instalata – 1,5 [kw] ÷ 1,85 [kw]

Dispozitiv pentru 2 urzeli

Gabaritul masinii :

Adancimea – 1850 [mm]

Latimea – 3965 [mm]

Alte caracteristici pentru fire tip lana

2009-2010

13


Cap.II. Calcule privind structura tesaturii

1. Determinarea desimii firelor de urzeala

si batatura in tesatura

Du si Db se exprima in fire/10 cm pentru tesatura finita si se cunosc din datele initiale.

Desimea firelor de urzeala si batatura se calculeaza pentru tesatura cruda cu relatiile:

Du'=Du∙(1−

C f

100 ); Db' =Db ∙(1± k

100 );

Du'=D u∙(1 ∙ C f

100 )=320 ∙(1− 8100 )=320 ∙0.92=294.4 [ fire /10cm ]

Db' =Db∙(1±

k100 )=220 ∙(1− 2

100 )=220 ∙0.98=215.6 [ fire /10cm ]

¿220 ∙(1+ 2100 )=220 ∙1.02=224.4 [ fire /10cm ]

k=2

Unde:

DU’, DB’ – desimea in U si B la tesatura cruda

k – alungirea tehnologica a tesaturii la finisare, k = 0 ÷ 3%

Cf – contractia la finisare, Cf = 5 ÷ 10 %

2009-2010

14


2. Stabilirea latimii tesaturii crude, lc

Latimea tesaturii finite, lf se adopta in functie de destinatia tesaturii astfel:

lf = 140 ÷ 150 cm – la imbracamintea exterioara.

lc=lf ∙(1+C f

100 ) [cm ]

lc=152 ∙(1+ 8100 )=152 ∙1.08=164.2[cm ]

Unde:

lc – latimea tesaturii crude, – 164,2 [cm]

lf – latimea tesaturii finite, – 152 [cm]

Cf – contractia tesaturii in procesul de finisare, – 8%

2009-2010

15


3. Calculul numarului de fire de urzeala din tesatura

nt=n f+nm[ fire ]

n f=Du ∙lf

10[ fire ] ;nm=

Du ∙lm10

[ fire ]

n f=294 ∙152

10=4468 [ fire ] ;

40=294 ∙lm

10⇒ lm=

800294

=2.72 [cm ]

nm=40

nt=4468+40=4508 [ fire ]

Unde:

nt – lungimea totala de fire de U din tesatura

nf – numarul de fire din fondul de tesatura

nm – numarul de fire de margine

DU – desimea in U, fire /10 cm

lm – latimea marginei tesaturii, cm

Observatii:

De obicei la masinile de tesut cu graifere

lm= 1.5 cm + 1.5 cm;

nm= 40 fire la masinile de tesut cu graifere;

nm = 8 ÷ 100 fire.

2009-2010

16


4. Stabilirea legaturii si a schemei de programare

a tesaturii se realizeaza prin decompozitia tesaturii

2009-2010

17


5. Calculul contractiei firelor la tesere

Determinarea contractiei sistemelor de fire la tesere se poate stabili expimand cu ajutorul relatiilor de mai jos ( se efectueaza minim 10 determinari).

lu = 106 [mm]

lb = 110 [mm]

Determinate experimental prin masurare:

Cu=lu−ltlu

∙100=106−100106

∙100=5.66 %

Cb=lb−ltl b

∙100=110−100106

∙100=9.1 %

Unde:

Cu , Cb – contractia in U si B la tesere, %

lu, lb – lungimea de fir in U si B la intinderea firelor extrase din mostra de

tesatura

lt – o lungime arbitrara de tesatura pe directia U si B

2009-2010

18


6. Calculul asupra spetei

a) Calculul numarul spetei, Ns

N s=Du

nc ∙(1+Cb

100 )[caste /10cm ]

N s=294

2 ∙(1+ 9.1100 )

=135 [caste /10cm ]

Unde:

Ns – numarul spetei in casute/10 cm

Du – desimea in U la tesatura, fire/ 10 cm

Nc – numarul de fire de U trase printr-o casuta a spetei

Observatii:

Numarul spetei se adopta de obicei la valori intregi, imediat superioare dupa cum urmeaza:

daca numarul spetei Ns<100, numarul spetei se adopta din 1 in 1;

daca numarul spetei este Ns>100 numarul spetei se adopta din 5 in 5 unitati;

2009-2010

19


b) Calculul latimii U la nivelul spetei

lsp=lc ∙(1+Cb

100 )[cm ]

lsp=164.2 ∙(1+ 9.1100 )=180[cm ]

Unde:

lsp – latimea U la nivelul spetei, cm;

lc – latimea tesaturii crude, cm;

Cb – contractia B la tesere, %;

2009-2010

20


7. Calculul asupra itelor

a) Numarul de cocleti de pe ite care actioneaza firele din fondul tesaturii

N cf=nfr∙ c+ t [cocleti / ita]

N cf=4468

64∙1+52=121[cocleti /ita ]

Unde:

Nc – numarul de cocleti de pe itele ce actioneaza fondul tesaturiir – raportul de navadirenf – numarul de fire din fondul tesaturiic – numarul de cocleti ocupati la o ita din cadrul raportului (c=1)t – numarul de cocleti adaugati pe ita ca urmare a restului de impartirii (nf / r).

b) Numarul de cocleti din itele ce actioneaza marginea tesaturii

N cm=nm

2∙2[cocleti /ita ]

N cm=402∙2

=10[cocleti / ita]

c) Numarul total de cocleti se calculeaza cu relatia urmatoare

N c=N cf+N cm [cocleti ]

N c=124+10=134 [cocleti ]

d) Calculul desimii cocletilor pe ite

Pc=N c

Li ∙ k[cocleti /cm ]

2009-2010

21


Relatie de verificare

Pc < Pca

Unde :

K – numarul de ite rezultate din desenul de comanda

Pc – desimea cocletilor pe ite , cocleti/cm

Desimea cocletilor se adopta in functie de finetea de U astfel:firele de U cu finete mica Pc = 10 ÷12 (cocleti/cm).

Adoptam: – Pc=10 [cocleti /cm ]

2009-2010

22


8. Calculul asupra lamelelor

a) Latimea urzealii la nivelul lamelelor

li=lsp [cm]

li=180 [cm]

Unde:

lsp – latimea spetei, cm

ll – latimea lamelelor

b) Desimea lamelelor

Pl=ncll ∙ nb

[ lamele /cm ]

Pl=4508

180 ∙4=6.3 [lamele /cm ]

Unde:

Pl – desimea lamelelor, lamele/cm

ll – latimea U la nivelul lamelelor

nb – numarul de bare pe care se distribuie lamelele (nb = 4, 6, 8)

Relatie de verificare: Pt<Pla

Observatie:

Se adopta: Pla<14 lamele/cm – la U din BBC si lana.

2009-2010

23


2009-2010

24


9. Calculul masei tesaturii crude

Masa totala a tesaturii crude, Gt

Gt=Gu+Gb[g /ml]

Lu=n t ∙(1+Cu

100 )=4508∙(1+ 5.66100 )=4763.15[m ]

Lb1=lsp ∙D b1' ∙10=180 ∙215.6 ∙10=3880.8[m ]

Lb2=lsp ∙D b2' ∙10=180 ∙224.4 ∙10=4039.2 [m ]

Gu=Lu ∙ T tu1000

=[g /m]

Gu=4763.15 ∙38.4

1000=182.904 [g /m ]

Gb=Lb ∙T tb1000

[ g/m ]

Gb1=3880.8 ∙38.4

1000=149.02[g /m ]

Gb1=4039.2 ∙38.4

1000=155.1[ g/m ]

Gt1=Gu+Gb1=182.904+149.02=331.924[ g/ml ]

Gt2=Gu+Gb2=182.904+155.1=338[ g/ml ]

Gt'=Gt

lc[g /m2]

Gt1' =

Gt 1

lc=331.924

164.2=2.02 [g /m2]

2009-2010

25


Gt2' =

Gt 2

lc= 338

164.2=2.05[ g/m2]

Unde:

Gt – masa tesaturii metru liniar, g/m

Gu – masa U, g/m

Gb – masa B, g/m

Lu,Lb – lungimea firelor de U si B dintr-um metru de tesatura, m,

Tu,Tb – densitatea de lungime a firelor de U si B

Gt – greutatea tesaturii pe m2, g/m2

2009-2010

26


Cap.III. Dimensionarea formatelor cu fire

1. Calcule tehnologice pentru dimensionarea formatelor

L=Lt ∙ ( 100+p t )

100−Cut[m ]

L=300000 ∙ (100+0.4 )

100−5.66=319270.7 [m]

Unde:

L – lungimea de U ce trebuie realizata intr-un anumit interval de timp, conform comenzii tehnologice, m;

Cut – coeficientul de contractie al U la tesere, conform proiectului tehnic al tesaturi, m;

Pt – procentul de deseuri la tesere;

lt – latimea tesaturii;

L z=Lnz∙ kc [m /zi]

L z=319270.7

26∙1.1=13507.6 [m / zi]

Unde:

Lz – lungimea de U ce trebuie realizata zilnic, m/zi;

nz – numarul de zile in care se programeaza a se realiza comanda (nz = 26)

kc = 1,05 ÷ 1,1 – reprezinta coeficientul de multiplicare pentru acoperirea comenzii finale de tesatura corespunzatoare normelor de calitate.

2009-2010

27


2. Dimensinarea urzelii finale

A. Lungimea maxima a urzelii pe sulul final

a) Diametrul maxim al sulului.

DM=Df−(2÷3 )[cm ]Df=700 [mm ]DM=700−20=380 [mm ]=68[cm ]

Unde:

DM – diametrul maxim al sulului de urzeala, cm;

Df – diametrul flanselor sulului de urzeala ce se adopta din caracteristicile masinilor de tesut, cm;

b) Distanta intre flansele sulului final

H=l s+ (5÷6 )[cm ]ls=180[cm ]H=180+5=185 [cm ]

Unde:

H -- distanta intre flansele sulului, cm;

ls – latimea in spata a U, adoptata din caracteristicile tesaturii, cm;

2009-2010

28


c) Volumul maxim al urzelii posibil de infasurat

V M=π ∙ H

4∙(Dm

2 −d2) [cm3 ]

V M=3.14 ∙185

4∙ ( 682−12.72 )=648097 [cm3 ]

Unde:

VM – volumul maxim, cm3

DM – diametrul maxim al sulului de U, cm

D – diametrul corpului sulului adoptat din caracteristicile sulului de la masina de tesut, cm;

d) Masa maxima a urzelii incleiate

MMI=V M ∙ ρ

1000[Kg ]

MMI=648097∙0.5

1000=324 [Kg ]

Unde:

MMl – masa maxima a urzelii incleiate, kg;

ρ – densitatea de infasurare, cm3 adoptat din tabelul 5.2 din cartea”Procese si masini de prelucrat fire” pagina 119;

2009-2010

29


e) Lungimea maxima a urzelii

LM=M MI ∙ Nm ∙103

N t

[m ]

LM=324 ∙52/2 ∙103

4508=1868.7 [m ]

Adoptam:

LMa=LM¿ =1868

2009-2010

30


B. Lungimea proiectata a urzelii finale

a) Numarul de suluri ce se obtin din lungimea comandata

N sza=L zLMa

[suluri ]

N sza=13507.6

1868=7.23[ suluri]

N sza=N sz¿ +1=7+1=8[suluri ]

Unde:

Nsz – numarul de suluri ce se obtin din lungimea comandata zilnic;

Ns – numarul de suluri pentru o perioada mai mare de timp;

Lz – lungimea comandata zilnic, m;

LMa – lungimea maxima a U adoptata, m;

b) Lungimea calculata a urzelii pe sulul final

Lfz=LzN sza

[m ]

Lfz=1350.6

8=1688.5 [m ]

Unde:

Lfz – lungimea comandata zilnic a U finale, m;

Nsza – numarul de suluri comandate zilnic, adoptate;

Nsa – numarul de suluri comandate adoptat pentru un interval mai mare de timp;

2009-2010

31


c) Lungimea proiectata a urzelii pe sulul final.

Lpf=L fz¿ +0÷100 [m ]

Lpf=1688+12=1700[m ]

Unde:

Lpf – lungimea proiectata a U finale pe un sul, rezultata din comanda zilenica , m;

2009-2010

32


1. Dimensionarea urzelilor din benzi

A. Urzeli din benzi cu raport de culoare

a) Numarul de fire din raportul de culoare

Rc=∑i=1

n

nir

Rc=48+16=64 [ fire ]

Unde:

Rc – numarul de fire din raportul de culoare;

n – numarul de culori din raport;

nir – numararul de fire la fiecare culoare i din raport.

b) Numarul de rapoarte de culoare instalate in rastel

R=C r−nmRc

[benzi ]

R=512−4064

=7.37 [benzi ]

Ra=R¿[benzi]

Ra=7[benzi]

Unde:

R – numarul de rapoarte de culoare din rastel;

Rc – raportul de culoare;

nm – numarul de fire de margine;

Cr – capacitatea rastelului masinii de urzit (adoptam: Cr = 512)

2009-2010

33


c) Numarul benzi

Z=N f

Ra ∙ Rc[ fire ]

Z=44687 ∙64

=9.9732[ fire ]

Za=Z¿+1

Za=9+1=10[ fire ]

Unde:

Ra - numarul de rapoarte de culoare adoptat

Rc – numarul de fire din raportul de culoare;,

Nf – numarul de fire din fondul tesaturii;

Z – numarul de benzi necesare pentru a realiza urzeala.

d) Numarul de fire dintr-o banda centrala

N f 1=Ra ∙Rc

N f 1=7 ∙64=448

Unde:

Nf1 - numarul de fire dintr-o banda centrala

2009-2010

34


e) Numarul de fire din benzile de margine

N f 21=Ra ∙Rc+nm2

[ fire ]

N f 21=448+20=468 [ fire ]

N f 22=Z ∙Ra∙ Rc+nm2

[ fire ]

N f 22=436+20=456[ fire ]

Unde:

Nf21 , Nf22 - numarul de fire din benzile de margine;

f) Dimensiunea urzelii la nivelul sulului

DU=N t

H[ fire /cm ]

DU=4508185

=24.36[ fire /cm ]

g) Latimea bezilor

B1=N fla

DU

[ fire /cm]

B1=448

24.36=18.39[ fire /cm ]

2009-2010

35


B21=N f 21

DU

[ fire /cm ]

B21=468

24.36=19.21[ fire /cm ]

B22=N f 22

DU

[ fire /cm ]

B22=456

24.36=18.71[ fire /cm ]

h) Verificarea parametrilor

Urzirea tuturor firelor

N t=( za−2 ) ⋅N fla+N f 21+N f 22

N t=(10−2 )⋅ 448+468+456=4508 [ fire ]

Realizarea latimii urzelii la nivelulul sulului

H=( za−2 ) ⋅B1+B21+B22

H= (10−2 ) ⋅18.39+19.21+18.71=185 [cm]

i) Lungimea proiectata a urzelii finale

Lpfz=1700[m ]

2009-2010

36


j) Cantitatile de fire pe culori ce sunt necesare pentru ralizarea unei urzeli

Numarul de fire de culoare i din urzeala

N i=za ⋅Ra ⋅nir+nm+r

N i1=10 ⋅7 ⋅ 48+20+52=3432

N i1=10 ⋅7 ⋅16+20+52=1192

Cantitatea de fire de culoare i necesara pentru ralizarea unei urzeli

Qi=N i ⋅Lpf

103 ∙Nmi

∙100+ pu

100

Qi1=3432⋅1700

103 ∙52/2∙100+1

100=226.644 [Kg ]

Qi1=1192⋅1700

103 ∙52 /2∙100+1

100=78.948 [Kg ]

Cantitatea totala de fire de culoare i necesara pentru a prelucra intreaga comanda

Qti=N s ⋅Qi

Qt1=7.23⋅ 226.644=1638.63 [Kg ]

Qt1=7.23⋅78.948=570.794 [Kg ]

2009-2010

37


BANDA 1 SI 11

STANGA

DREAPTA

2009-2010

38


BANDA 2 SI 10

STANGA

DREAPTA

2009-2010

39


2. Dimensionarea bobinelor pentru masina de bobinat

Scopul efectuarii acestui calcul este de a realiza bobine cu anumite dimensiuni care sa asigure o functionare cat mai indelungata a masinilor fara schimbarea bobinelor de alimentare.

Se cauta obtinerea unei multiplicitati intre bobine si suluri pentru a avea deseuri cat mai mici.

Dimensionarea bobinelor necesita urmatoarele calcule:

2009-2010

40


a) Volumul bobinelor

Urzeala si batatura

V Mb=π ∙ H12

⋅ [(D2+D12+D⋅D1 )−(d2+d1

2+d ∙d1 )] [cm3]

V Mb=3.14 ∙152

12⋅ [ (1302+109.922+130 ⋅109.91 )−(552+332+55 ∙33 ) ] [cm3]

V Mb=39.77 ∙ (4327.01−5929 )=1485131.51 [mm3 ]=1485.13 [cm3]

tgα=xH⇒ x=tgα ∙H=tg 4°20' ∙152=10.04

D1=D−2∙ x [cm ]

D1=130−2 ∙10.04=109.92[cm ]

D=130 [mm ] ;d=55 [mm ] ;d1=33 [mm ] ;α=4°20' ; H=152[mm]

Unde:

H – lungimea generatoarei bobinei, cm;

h1, h2 – lungimea bazei specifice,respectiva zonelor tronconice, cm;

D, D1, D2, d, d1, d2 – diametrele bobinelor respetic ale suportului bobinelor, cm;

2009-2010

41


b) Masa maxima a firului pe bobina

Urzeala si batatura

MMb=V Mb ∙ ρ

103 [Kg ]

MMb=1485.13 ∙0.38

103=0.564 [Kg ]

Unde:

MMb – masa maxima a firului pe bobina, kg;

VMb – volumul maxim al bobinei, cm3;

ρ – densitatea de infasurare a firelor pe bobina, (adoptat din tabelul 5.7 pagina168, din cartea „Procese si masini de prelucrat fire”);

c) Lungimea maxima

Urzeala si batatura

LMb=103 ∙M Mb∙ Nm[m ]

LMb=103 ∙0.564 ∙52=29328 [m]

Unde:

LMb – lungimea maxima a firului pe bobina, m;

MMb – masa maxima a firului pe bobina, kg;

Nm – finetea firului, m/g;

2009-2010

42



a) Volumul bobinelor pentru masina de rasucit

Urzeala

V Mb=π ∙ H12

⋅ [(D2+D12+D⋅D1 )−(d2+d1

2+d ∙d1 )] [cm3]

V Mb=3.14 ∙145

12⋅ [ (2182+198.842+218 ⋅198.84 )−(552+332+55 ∙33 ) ][cm3]

V Mb=37.94 ∙ (130408.47−5929 )=4722751.09 [mm3 ]=4722.75 [cm3]

tgα=xH⇒ x=tgα ∙H=tg 4°20' ∙145=9.58

D1=D−2∙ x [cm ]

D1=218−2 ∙9.58=198.84 [cm ]

D=218 [mm ] ;d=55 [mm ] ;d1=33 [mm ] ;α=4°20' ; H=145[mm]

b) Masa maxima a firului pe bobina

MMb=V Mb ∙ ρ

103 [Kg ]

MMb=4722.75 ∙0.38

103=1.79[Kg ]

c) Lungimea maxima


LMb=103 ∙1.79 ∙52 /2=46540 [m ]

2009-2010

43



1. Volumul bobinelor – masina de rasucit

Batatura

V Mb=π ∙ H12

⋅ [(D2+D12+D⋅D1 )−(d2+d1

2+d ∙d1 )] [cm3]

V Mb=3.14 ∙145

12⋅ [ (2502+230.842+250 ⋅230.84 )−(552+332+55 ∙33 ) ][cm3]

V Mb=37.94 ∙ (173497.11−5929 )=6357533.926 [mm3 ]=6357.53[cm3]

tgα=xH⇒ x=tgα ∙H=tg 4°20' ∙145=9.58

D1=D−2∙ x [cm ]

D1=250−2 ∙9.58=230.84 [cm ]

D=250 [mm ] ;d=55 [mm ] ;d1=33 [mm ] ;α=4°20' ; H=145[mm]

2009-2010

44


2. Masa maxima a firului pe bobina

Batatura

MMb=V Mb ∙ ρ

103 [Kg ]

MMb=6357.53 ∙0.38

103=2.41[Kg ]

3. Lungimea maxima

Batatura


LMb=103 ∙2.41 ∙52 /2=62660[m ]

2009-2010

45


5. Multiplicitatea bobinelor fata de urzeala din benzi

Bobinele realizate in acceiasi unitate cu urzeala

a) Numarul de suluri ce se pot obtine dintr-o bobina

N sb=LMbLpf ∙ za

[suluri ]

N sb=46540

1700 ∙10=2.7376[suluri ]

N sba=N sb¿ =2

Unde:

Nsb – numarul de suluri ce se obtin dintr-o bobina;

Lpf – lungimea proiecta a U finale;

LMb – lungimea maxima a firului pe bobina;

Za – numarul de benzi;

2009-2010

46


b) Lungimea proiectata a firului pe bobina

Lpb=(N sba ∙ Lpf ∙ z a+lu ) ∙ kv [m ]

Lpb=(2 ∙1700 ∙10+15 ) ∙1.03=34016[m ]

Unde:

Lpb – lungimea de fir proiectata pe bobina, m

lu – lungimea de fir la U, 10 ÷ 20 m;

kv – coeficientul de siguranta;

c) Masa proiectata a bobinei

M pb=Lpb

103∙ Nm

[Kg ]

M pb=34016

103∙26=1.31 [Kg ]

d) Volumul proiectat al bobinei

V pb=M pb ∙103

ρ[cm3]

V pb=1.31∙103

0.38=3447.37 [cm3]

2009-2010

47


6. Multiplicitatea bobinelor fata de tevi

a) Volumul maxim al firului de pe teava

V t=π

12∙ [ (D2 ∙ d2+D ∙d ) ∙ h+(D 2 ∙ d1

2+D∙d1 ) ∙ h1+3∙ D2 ∙H− (d2+d12+d ∙d1 ) ∙ (h+H+h1 ) ][cm3]

V t=3.1412

∙ [ ( 452∙222+45 ∙22 )∙36+( 452 ∙172+45 ∙17 ) ∙45+3 ∙452∙149−( 222+172+22∙17 ) ∙ (36+149+45 ) ][cm3]

V t=237.04 [cm3]

Di=50 [mm ] ;δ=5[mm];

D=D i−δ=45 [mm]

d=22[mm]

d1=17 [mm] comform tabelului5.8 .TW 37

Conicitate 1° 52'

h=0.8 ∙D=0.8 ∙45=36 [mm]

h1=1∙ D=1 ∙45=45[mm]

H=L−h−hi−30 [mm ]

H=260−45−36−30=149 [mm]

H=260adoptat dintabelul5.9

b) Masa firului pe teava

2009-2010

48


M t=V t ∙ ρ

103 [Kg ]

M t=237.04 ∙0.36

103=0.085[Kg ]

ρ=0.36 [ g/cm3 ] adoptat dintabelul5.10

c) Lungimea maxima a firului pe teava

LMt=103 ∙M t ∙ Nm[m ]

LMt=103 ∙0.085∙52=4420[m ]

d) Numarul de tevi necesare obtinerii unei bobine

n=LPb

LMt ∙100+Pb

100

n= 34016

4420 ∙100+1

100

=7.62 [tevi ]

2009-2010

49


Cap.IV. Proiectarea parametrilor tehnologici pe faze de prelucrare a firelor

1. Proiectatea parametrilor de prelucrare a firelor

si a reglajelor de pe masini

Proiectarea parametrilor tehnologici si a reglajelor la masinile de bobinat

Prelucrare firelor in faza de bobinare se realizeaza in anumite conditii tehnologice dependente de caracteristicile fizico-mecanice ale firelor.

Principalele reglaje tehnologice si cinematice ale masinilor de bobinare sunt:

tensiunea in fir la bobinare;

gradul de curatare al firelor;

prepararea bobinei in timpul bobinarii;

amplitudinea de diferentiere;

gradul de uleiere al firului.

2009-2010

50


2. Curatitori electronici capacitivi

Adoptam curatitorii de tip C.

Defecte rare ale firului necuratat la 1000 km fir (lana tip lana).

Urzeala Batatura

A1 912 752

A2 117 97

A3 30 26

A4 8 10

B1 77 93

B2 39 47

B3 14 16

B4 8 6

C1 26 30

C2 21 17

C3 17 13

C4 10 8

D1 32 26

D2 15 13

D3 6 8

D4 1 1

2009-2010

51


ni=n1 ∙ A4+n1∙ B4+n1∙C4+n1∙ D4+n1∙C3+n1∙ D3+n1 ∙D2[noduri]

n1U=8+8+10+1+17+6+15=65[noduri]

n2U=100000LMt

[noduri]

n2U=100000

4420=22.6≅ 23[noduri ]

n3U=0.1∙ (n1+n2) [nodur i ]

n3U=0.1∙ (68+23 )=9[noduri ]

N tU=n1+n2+n3[noduri]

N tU=65+23+9=97 [noduri ]USTER90 %

n1 B=10+6+8+1+13+8+13=59[noduri]

n2 B=100000

4420=22.6≅ 23 [noduri ]

n3U=0.1∙ (59+23 )=8[noduri]

N tU=59+23+8=90 [noduri ]USTER80−85 %

S=140%

Lrf=3 [cm]

2009-2010

52


3. Proiectarea tehnologica a profilului canalului

tamburului santuit.

Profilul de la baza al canalului tamburului santuit se determina dupa aceleasi criterii tehnologice folosite la tamburul taiat. Sunt partilaritati carese refera la numarul de spire ale canalului de conducere, profilul canalului in punctele de intersectie, pasul canalului.

Numarul de spire aale canalului de conducere al firului Nst’ corespunzator depunerii unui strat, poate avea una din valorile:

Nst = 1,5 adoptat de la pagina 225 din cartea „Procese si masini de prelucrat fire”.

L=Lb+4 [mm ]

L=152+4=156[mm]

ht=LN st

[mm]

ht=1561.5

=104 [mm]

tgαt=htπ ∙D t

[mm]

tgαt=156

3.14 ∙114.2=18 ° [mm ]

Dt=L

π ∙N st ∙tgαt[mm ]

Dt=156

3.14 ∙1.5 ∙ tg18 °[mm ]

Dt=156

3.14 ∙1.5 ∙0.29=114.2 [mm ]

L=ht ∙N st [mm]

L=104 ∙1.5=156[mm]

ymax=π ∙ Dt ∙ N st=3.14 ∙114.2 ∙1.5=537.9[mm]

α L=β0=α1−( 4÷7 ° )=18−4=14 °

2009-2010

53


α 0=β L=αL+(11÷15 ° )=18+12=30 °

4. Proiectarea parametrilor tehnologici

la masina de rasucit

Stabilirea torsiunii firelor rasucite

A B C D αi

U 20 60 60 35 30

B 20 60 60 24 14

T=αm ∙√Nm[ras /m ]

T U=100 ∙√52/2=510 [ras /m]

T B=70∙√52/2=357 [ras /m ]

T m=nf

vd ∙C s

[ras /m ]

T m=10000

75∙0.97137.5[ras /m ]

T m=1

ifd ∙C s ∙ π ∙Dd

[ras /m ]

T m=1

ifd ∙0.97 ∙3.14 ∙0.09[ras /m ]

ifd=1

137.5 ∙0.97 ∙3.14 ∙0.09= 1

37.7=0.027 [ras /m]

2009-2010

54


Adoptam :

n f=10000 [rot /min ] ; vd=75 [m /min ] ;cs=0.97

Di=D d=90 [mm ] ;T U=517 [ras /m ] ;T B=355 [ras/m ]

Unde:

T – torsiunea recomandata la rasucirea firelor;

αm – coeficient de torsiune (adoptam αm pentru U = 100; si pentru B = 70, din tabelul 6.9, pagina 227, din cartea „Procese si masini de prelucrat fire”;

nf – turatia fuselor, rot/min;

vd – viteza de debitare, m/min;

Dd – diametrul cilindrilor de debitare, m;

Cs – coeficientul de scurtare a firelor;

Ifd – raport de transmisie de la fus la cilindrul de debitare, (adoptam

Cs = 0,97, din tabelul 6.10, pagina 228, din cartea „Procese si masini de prelucrat fire”.

2009-2010

55


5. Proiectarea parametrilor tehnologici

si a reglajelor la urzirea in benzi

a) Viteza de urzire

La o anumita incarcare a ramei urzitorului, viteza de urzire se calculeaza cu relatia:

V=4 ∙106 ∙V 1 ∙ Lpf

a ∙ Lpf ∙ R1 ∙N f 12 −4 ∙106∙V 1∙ T as

[m /s ]

V= 4 ∙106 ∙6 ∙17005 ∙1700 ∙4 ∙ 4482−4 ∙106 ∙6 ∙50

=7.25 [m /s ]=435[m /min]

Adopta :

V 1=6 ; a=5 ; Lpf=1700 ; R1=4 [r uperi /10m fir U ]

T as=50 secunde ,adoptat dinrecomandari , pagina242

T as=40÷60

Unde:

V – viteza de urzire, m/s;

V1 – numarul de bobine de pe randul vertical al rastelului urzitorului.

Este o caracteristica a masini de urzit si poate varia intre limitele: V1 = 6 ÷ 10;

Lpf – lungimea urzelii de pe sulul final, m (calculat anterior);

a – constanta dependenta de timpul de remediere a ruperilor la urzire; a = 4 ÷ 7;

R1 – indice de ruperi la 106 m fir de urzeala; R1=1,5.÷ 5 ruperi/106 m fir;

Nf1 – numarul de bobine din rastelul urzitorului (nr. de fire dintr-o banda centrala);

Tas – timpul de formare a rostului si asezare a sforilor;

2009-2010

56


b) Tesiunea si franarea firului in timpului urzirii

TU= (5÷8 ) ∙ Sr[cN ]

Sr=185[cN ]

TU=0.05∙185=9.23[cN ]

Unde:

TU – tensiunea in fir, recomandata la urzirea in benzi, cN;

Sr – sarcina la rupere.

c) Densitatea de infasurare pe tamburul de urzire

ρ=0.4 [g /cm3] -- urzeli din fire simple tip lana cardata;

d) Conicitatea tamburului si avansului axial al straturilor

Operatia de urzire va decurge in mod corespunzator numai daca se adopta valorile optime pentru avansul spetei de latime si inaltimea canalului.

Pentru reglarea avansului cinematic se impune mai intai determinarea avansului tehnologic al straturilor cu urmatoarea relatie:

a t=T t ∙ DU

105 ∙ ρ ∙ tgβ[cm ]

a t=38.4 ∙24.36

105 ∙0.4 ∙tg 18°=0.08[cm ]

DU=N f 1

B1

[ fire /cm ]

DU=44818.3

[ fire /cm ]

2009-2010

57


Verificari :

Lmax=2013 ;adoptat comformtabelului 6.20 ; pagina 246

Lmax=Lpf+(100÷400 )[m ]

Lmax=1700+313=2013[m ]

Unde:

at – avansul tehnologic necesar la prelucrarea unei anumite urzeli, cm;

Tt – densitatea liniara a firelor de urzeala, tex;

DU – densitatea firelor de urzeala in banda, fire/cm;

Nf1 – numarul de fire din banda centrala;

B1 – latimea benzii, cm;

ρ – densitatea de infasurare a urzelii pe tambur adoptat anterior, g/cm3;

β – unghiul de inclimare a conului tamburului

2009-2010

58


e) Turatia sulului la pliere

Mentinerea constanta a tensiunii urzlii la pliere, vp, presupune si modificarea turatiei sulului final incat viteza de pliere sa se mentina constanta, pe baza acestei viteze se traseaza graficul de variatie teoretic ns=f (Ds), precum diferite valori ale diametrului sulului final cunoscute de la dimensionarea acestuia:

ns=v pDs

[rot /min]

Vp – adoptat din caracteristicile utilajului

vp = 10 ÷ 60 [m/min];

vp = 30 [m/min].

D0=220 [mm ]⇒ns0=30

0.22=136.4

D1=225 [mm ]⇒ns1=30

0.225=133.3

D2=230 [mm ]⇒ns2=30

0.23=130.4

D3=235 [mm ]⇒ns3=30

0.235=127.7

Unde:

ns – turatia sulului final, rot/min;

vp – viteza de pliere, m/min;

Ds –diametrul sulului final la un moment dat, m;

2009-2010

59


f) Amplitudinea de diferentiere (incrucisare) a straturilor

Amplitudinea de diferentiere, pentru o usoara incrucisare a straturilor, se poate determina cu relatia:

λ=K U

DU

[cm ]

λ= 3024.35

=1.23[cm ]

KU=0÷ 40 ;K U=30adoptat , pagina 252

DU=n fire185

[ fire /cm ]

DU=4508185

=24.35[ fire /cm]

Unde:

KU – coeficientul de reglaj tehnologic, KU = 0.÷ 40

DU – densimea U pe sulul final, fire/cm;

λ – amplitudinea de diferentiere, cm;( λ = 0.÷ 20m);

2009-2010

60


Cap.V. Proiectarea randamentelor de utilizare a masinilor, a normelor de lucru si a productiilor

1. Calculul productiei pe faze de prelucrare

Pp=P t ∙CUM

Pt=V d ∙60 ∙ T t

106 [Kg / f /h]

Pt=600∙60 ∙19.2

106=0.69[Kg / f /h]

CUF=0.85÷0.97

CUF=0.95 adoptat

Unde:

Pp – productia practica;

Pt – productia teoretica;

Vd – viteza de debitare, m/min;

Tt – densitatea liniara a firului prelucrat, tex;

2009-2010

61


2. Proiectarea timpilor tehnologici, a normelor

de deservire, a coeficientilor de utilizare

si a productiilor la bobinare

a) Timpul de baza

T bU=LbU ∙60

vb[ secunde ]

T bU=29328 ∙60

600=2932.8 [secunde ]

T bB=LbB ∙60

vb[secunde ]

T bB=29328 ∙60

600=2932.8 [secunde ]

LU=LB=29328

Unde:

Tb – timpul de baza, secunde;

Lb – lungimea de fir dintr-o banda;

Vb – viteza de bobinare, se adopta din caracteristicile masinii de bobinat

2009-2010

62


b) Timpul tehnologic auxiliar, Ta.

T a=T st+T sb+T rb

T st=( LbLt −1) ∙t stt st=

60nk

= 606.6

=9.1t st=ta

T stU=( LbULt −1) ∙t st=( 293284420

−1)∙9.1=51.23[secunde ]

T stB=( LbBLt −1)∙ t st=( 293284420

−1) ∙9.1=51.23[ secunde ]

Lt=4420 ; Lb=29328

T sb=t a+3÷5 [secunde ]

T sb=9.1+3.9=13[secunde ]

T rb=nr ∙ tr

nr=nr1+nr2[noduri]

nrU=9+65=74[noduri]

nrU=8+59=67 [noduri ]

T rbU=74 ∙9.1=673.4 [secunde ]

T rbB=67 ∙9.1=609.7 [secunde ]

T a=T st+t sb+T rb [secunde ]

T aU=51.28+13.1+673.4=737.78≅ 738 [secunde ]

T aB=51.28+13.1+609.7=674.08≅ 674 [secunde ]

T c=5÷8 % ∙T b[ secunde ]

T cU=0.05∙2932.8=146.64≅ 147 [secunde ]

T cB=0.05 ∙2932.8=146.64≅ 147 [secunde ]

2009-2010

63


Unde;

Lt – lungimea firului de pe formatul de alimentare;

Tst – timpul de stationare a masinii pentru schimbarea formatelor de alimentare, in s;

Lt – lungimea firului de pe formatul de alimentare;

tst – timpul de schimbare a formatului de alimentare, in s;

nk – turatia axului cu came al automatului, in tor/min;

ta – timpul de actionare al automatului;

tsb – timpul de schimbare a bobinei, in s;

tr – timpul de remediere a unei ruperi;

nr – numarul de ruperi de fir la bobinare:

nr1 – numarul de ruperi datorate portiunilor slabe din fir;

nr2 – numarul de ruperi de curatire;

2009-2010

64


c) Calculul coeficientului timpului util, CTU, al coeficientului de utilizare al masinii, CUM si al productiilor teoretice si la bobinare

Pe baza timpilor tehnologici si de deservire, coeficientul timpului util,CTU, se calculeaza cu relatia:

CTU=T b

T b+T a+T c∙T s−T dT s

T d=T d1+T d2+T d3

T d=300+120+900=1320[secunde ]

T s=8h ∙60 ∙60=28800[ secunde ]

CTUU=2932.8

2932.8+738+147∙28800−1320

28800=0.73

CTU B=2932.8

2932.8+674+147∙28800−1320

28800=0.75

CUM=CTU ∙CUFCUF=0.85÷0.97…adopt 0.95

CUMU=0.73∙0.95=0.69

CUMB=0.75 ∙0.95=0.71

c) Productia normala la bobinare se calculeaza cu relatia

Pp=P t ∙CUM [K g / f /h ]Pn=Pt ∙CTU

PpU=0.69 ∙0.69=0.47 [Kg / f /h ]Pn=0.69 ∙0.73=0.50

PpB=0.69∙0.71=0.48[Kg / f /h ]Pn=0.69 ∙0.75=0.51

Unde:

Pt – productia teoretica

Tt – densitatea liniara a firului, in tex;

2009-2010

65


3. Proiectarea timpilor tehnologici, a coeficientilor de utilizarea masinii si a productiilor la rasucire

Timpii tehnologici ce influenteaza randamentele si productia masinilor de rasucit sunt:

Timpul de baza, timpul masinii, Tb;

Timpul tehnologic auxiliar, Ta;

Timpul de deservire, Td.

a) Timpul de baza

T b=Ltr ∙ T ∙60

2∙ n f[secunde ]

T bU=46540 ∙517 ∙60

2∙8000=90229.4 [secunde ]

T bB=62660 ∙355 ∙60

2∙8000=83416.1[secunde ]

Unde:

Tb – timpul de baza, timpul de obtinere a unui format de debitare, secunde;

Ltr – lungimea firului de pe formatul obtinut la rasucire, m;

T – torsiunea firului, ras/m;

nf – turatia fuselor, rot/min.

2009-2010

66


b) Timpul tehnologic auxiliar

T a=T sb+T s1+T r

T sb=t sb ∙M t

M b

∙nnl

T sbU=25 ∙1.31

0.564∙604

=1190 [secunde ]

T sbB=25 ∙2.41

0.564∙604

=1602 [secunde ]

T s1=t s ∙k i ∙ n

n1

+tm

T s1=5 ∙1.1 ∙60

4+15=97.5[seunde ]

T r=nr ∙ n ∙T b

1000 ∙60 ∙60∙ t nl

T rU=15 ∙60 ∙90229.4

1000∙60 ∙60∙20=451[secunde ]

T rB=15∙60 ∙83416.1

1000 ∙60 ∙60∙20=417[secunde ]

T aU=1190+97.5+451=1738.7[secunde ]

T aB=1602+97.5+417=2116.9 [secunde ]

Adoptam :

t sb=25 [secunde ] ;dintabelul 7.6 , pagina 300

n=60 [ fuse ] ;caracteristicilemasinii

t s=5 [secunde ] ;

k i=1.1;

2009-2010

67


nl=4 [muncitoare ]

tm=15 [secunde ]

nr=15[ruperi /1000 fuse/h]

t nl=20[ secunde ]

Unde:

Ta – timp tehnologic auxiliar, secunde;

Ts1 – timp de stationare a fusului pentru schimbarea levatei, secunde;

Tsb – timp de stationare a fusului pentru schimbarea bobinei de alimentare, secunde;

Tr – timp de stationare a fusului necesar remedierii ruperilor in timpul realizarii levatei, secunde;

tsb – timp de schimbare a unei bobine din rastelul de alimentare, secunde;

n – numarul de fuse de pe masina de rasucit, fuse;

Mt, Mb – masa de fir de pe formatul de debitare si respectiv de pe formatul de alimentare la rasucire, conform calculelor de dimensionare, kg;

nl – numarul de muncitoare care participa la schimbarea bobinelor in rastel;

ts – timpul de scoatere si inlocuire a tevii, secunde;

ki – coeficient de lucru neconcomitent al lucratorilor din echipa de levata;

n1 – numarul de muncitori din echipa de levata;

tm – timp de pornire si oprire al masinii, secunde;

nr – numarul de ruperi/1000 fuse/h;

tn1 – timp de lichidare a unei ruperi, secunde.

2009-2010

68


c) Timpul de deservire

T d=∑i=1

5

Td [secunde ]

T d=350+150+300+300+900=2000 [secunde ]

Adoptam :

T di−dintabelil7.7 , pagina302

d) Coeficientul timpului neproductiv cauzat de stationarea fuselor ca urmare a coincidentelor ruperilor

C i=1−Pm

100

Pm=nr ∙ T 0

1200+a ∙ t 0

2∙ T b

PmU=15 ∙7001200

+ 3 ∙502∙90229.4

=8.75+0.0008=8.7508

PmB=15 ∙700

1200+ 3 ∙50

2 ∙83416.1=8.75+0.0009=8.7509

C iU=1−8.7508100

=0.9125

C iB=1−8.7509100

=0.9125

Adoptam :

nr=15[ruperi ]

T 0=700 [secunde ] ;dintabelul 7.8 , pagina302

a=3

t 0=50[ secunde ]

2009-2010

69


Unde:

nr – numar de ruperi/1000 fuse/h;

T0 – durata parcurgerii intregii zone de deservire de catre lucratoare;

a – procentul de fuse inactive la pornirea masinii;

t0 – timp pana fusele incep sa infasoare fir, secunde.

e) Calculul coeficientilor de utilizare CTU, CUM si a productiilor la rasucire

CTU=Ca∙Cb∙C i

CTU=T b

T b+T a∙T s−T dT s

∙Ci

CTUU=90229.4

90229.4+1738.8∙28800−2000

28800∙0.9125=0.833

CTU B=83416.1

83416.1+2116.6∙

28800−200028800

∙0.9125=0.828

CUM=CTU ∙CUF

CUMU=0.833∙0.95=0.791

CUMB=0.828 ∙0.95=0.787

Pt=60∙ n f ∙T t

106 ∙T

PtU=60 ∙10000 ∙19.2

106 ∙517=0.0223[Kg /h]

PtB=60 ∙10000 ∙19.2

106 ∙355=0.0325[Kg /h]

Pp=P t ∙CUM [Kg /h]

PpU=0.0223 ∙0.791=0.0176 [Kg /h]

PpB=0.0325∙0.787=0.0256 [Kg /h ]

2009-2010

70


Pn=P t ∙CTU [Kg /h ]

PnU=0.0223 ∙0.833=0.0186 [Kg /h ]

PnB=0.0325∙0.828=0.0269 [Kg /h ]

Unde:

Pp – productia practica;

Pt – productia teoretica;

Tt – densitatea liniara a firului prelucrat, tex;

T – torsiunea firului, ras/m;

nf – turatia fuselor, rot/min;

Pn – productie de normare a lucratoarei.

2009-2010

71


4. Urzirea in benzi

a) Timpul de baza

Timpul de baza constituie timpul de urzire a tuturor benzilor unui sul final pe tamburul de urzire, considerand ca procesul s-ar desfasura continuu, fara nici o oprire.

Se calculeaza cu relatia:

T b=Lpf ∙ zav

[secunde ]

T b=1700∙10

7.34=2316 [secunde ]

Unde:


Lpf – lungimea U pe tambur, m;

v – viteza de infasurare a U pe tambur, m/s;

za – numarul de benzi dintr-o banda.

b) Timpul tehnologic auxiliar,Ta

Timpul auxiliar constituie timpul de oprire a U pentru diverse operatii tehnologice executate de muncitoare pentru realizarea unui sul final. Se calculeaza cu realtia:

T a=T pm+T sb+T tb+T fr+T rr+T ms+T p [secunde ]

T a=374.83+233.9+340+60+795.6+250+43.5=2637.83[secunde ]

2009-2010

72


Timpul de pregatire a masinii

T pm=t 1 ∙ Lpf ∙ zaLbp

[secunde ]

T pm=750 ∙1700 ∙10

34015.45=374.83 [secunde ]

Adoptam :

t 1=750[secunde ]

Timpul de schimbare a bobinei

T sb=t2 ∙ Lpf ∙ za ∙ N f

Lbp ∙ n1

[secunde ]

T sb=4 ∙1700 ∙10 ∙468

34015.45 ∙4=233.9 [secunde ]

Adoptam :

n1=4 [lucratori ]

t 2=4 [sec unde ]

Timpul de trecere de la o bobina la alta

T tb=t 3 ∙ Lpf100

[secunde ]

T tb=20 ∙1700

100=340[secunde ]

Adoptam :

t 3=20[ secunde ]

2009-2010

73


Timpul de formare a rostului

T fr=2 ∙ t4 ∙ za[secunde ]

T fr=2 ∙30∙10=600[secunde ]

Adoptam :

t 4=30 [secunde ]

Timpul pentru remedierea ruperilor

T rr=t5 ∙ Lpf ∙N f ∙R1∙ za

106 [ secunde ]

T rr=25 ∙1700 ∙48 ∙4 ∙10

106=795.6[ secunde ]

Adoptam :

t 5=25[ secunde ]

Timpul pentru montarea si scoaterea sulului final

T ms=t 6[secunde ]

T ms=250[ secunde ]

Adoptam :

t 6=250 [secunde ]

2009-2010

74


Timpul de pliere a benzilor pe sulul final

T p=LpfV p

[ secunde ]

T p=170039.1

=43.5 [secunde ]

V p=nem ∙iem→p=D1

D2

∙D3

D 4

∙z1

z2

∙z7

z8

∙z11

z12

∙z31

z32

∙z33

z34

[m /min]

V p=1440 ∙150300

∙1 ∙2645∙

2157∙5151∙2430∙2269

=39.1[m /min]

Unde:

Ta – timpul auxiliar;

Tpm – timpul de pregatire a masinii pentru o noua partida, m/s;

Tsb – timpul de schimbare a bobinelor din rastelul de alimentare, m/s;

Ttb – timpul de trecere de la o banda la alta, secunde;

Tfr – timpul pentru formarea rosturilor, secunde;

Trr – timpul pentru remedierea ruperilor la urzire, secunde;

Tms – timpul pentru montarea si scoaterea sulului final, secunde;

Tp – timpul de pliere a benzilor pe sulul final, secunde;


T1 – timpul de stationare, secunde;

Lpf – lungimea urzelii finale, m;

Lbp – lungimea firului de pe bobina, m;

T2 – timpul de schimbare a unei bobine in rastel, secunde;

Nf – numarul de fire din banda cea mai incarcata;

n1 – numarul de lucratoare care schimba bobinele in rastel;

2009-2010

75


Nf – numarul de fire dintr-o banba centrala;

n1 – numarul de lucratoare care schimba bobinele in rastel;

t3 – timpul de legare a firelor la inceperea unei noi benzi, secunde;

t4 – timpul de formare a rastelului, secunde;

t5 – timpul de lichidare a unei ruperi, secunde;

R1 – numarul de ruperi la 106 m fir;

t6 – timpul de montare si soatere a sulului final, secunde;

Tp – timpul de pliere, secunde;

Vp – viteza de pliere, m/s;

c) Timpul de deservire

T d=T d1+T d2+T d3+T d4+T d5+T d6+T d7+T d 8+T d 9[secunde ]

T d=60+180+240+180+120+240+300+240+900=2460 [secunde ]

Unde:

Td1 – timpul pentru primirea dispozitiei de urzire, secunde;

Td2 – timpul pentru controlul bobinelor in rama, secunde;

Td3 – timpul pentru pregatirea snururilor, secunde;

Td4 – timpul pentru descurcarea firelor, secunde;

Td5 – timpul pentru deplasarea ramei, secunde;

2009-2010

76


Td6 – timpul pentru mici reparatii si reglaje, secunde;

Td7 – timpul pentru curatirea locului de munca, secunde;

Td8 – timpul pentru strangerea si predarea deseurilor, secunde;

Td9 – timpul pentru odihna si necesitati firesti, secund.;

d) Proiectarea coeficientilor de utilizare, CTU si CUM si a productiei la urzire

CTU=T b

T b+T a∙T s−T dT s

CTU= 23162316+2637.83

∙28800−2460

28800=0.43

Unde:

Ts – timpul unui schimb, secunde;

Coeficientul de utilizare a masinii

CUM=CTU ∙CUF

CUM=0.43∙0.86=0.37

Adoptam :

CUF=0.86

Productia teoretica, in m/h de banda

Pt=v ∙60[m /min]

Pt=7.25 ∙60=435 [m/min ]

2009-2010

77


Productia practica, in m/h de banda

Pp=P t ∙CUM [m /min]

Pp=435 ∙0.37=160.95 [m /min]

Productia de normare, in m/h banda

Pn=P t ∙CTU [m /min]

Pn=435 ∙0.86=374.1[m /min]

2009-2010

78


5. Proiectare productiei practice la navadire

Calculul productiei la navadire

Pp=T s−T dT 1

[urzeli /schimb ]

Pp=28800−1500

24233.4=1.13[urzeli /schimb ]

T 1=t1+t 2+t3 ∙N t+t 4 ∙N t

nc[secunde ]

T 1=2020+575+4 ∙4508+0.8 ∙4508

1=24233.4 [secunde ]

Unde:

Pp - productia practica la rastelul pentru navadire manuala, urzeli/schimb;

Ts – durata unui schimb, secunde;

Td – timp de deservire, secunde;

T1 – timp de pregatire si navadire efectiva, secunde;

t1 – timpul de pregatire a urzelii, secunde,

t2 – timpul necesar scoaterii urzelii, secunde;

t3 – timpul timp necesar trecerii unui fir prin ite si lamele, secunde;

t4 – timp necesar trecerii unui fir prin casuta spetei, secunde;

nc – numarul de fire trase intr-o casuta a spetei

Nt – numarul total de fire din urzeala.

2009-2010

79


6. Randamente la tesere

CTU=T b

T b+T a+T c∙T−T dT

T b=10∙ Db

'

n[secunde ]

T b=10∙224 ∙60

400=336 [secunde ]

T a=T lr+T ss[ secunde ]

T lr=t erm∙ nru+t erb∙ nrb [secunde ]

nru=xu ∙ nt ∙(1+

Cu

100 )100000

nru=5 ∙4508 ∙(1+5.66

100 )100000

=0.238

nrb=xb ∙10 ∙ Db ∙ lsp

100000

nrb=5 ∙10∙224 ∙1.80

100000=0.21

T lr=24 ∙0.238+18 ∙0.21=9.492 [secunde ]

T ss=60Lpf

[ secunde ]

T ss=60

1700=0.0352[secunde ]

T a=9.492+0.0352=9.5272[secunde ]

Adoptam :

Db' =224[ fire /10cm ]

2009-2010

80


n=400 [rot /min]

Or=3%

T lru=0.3÷0.4 [min]

T lru=0.4 ∙0.6=24 [secunde ]

T lrb=0.25÷0.35 [min ]

T lrb=0.3∙0.6=18[secunde ]

Xu=5[ruperi/100000]

T d=400[ secunde ]

Unde:

n – turatia arborelui principal, rot/min;

D’b – desimea in batatura la tesatura cruda, fire/10 cm;

Td – timp de deservire, secunde;

Tlr – timp de lichidare a ruperilor, secunde;

Tss – timp de schimbare a sulurilor de urzeala, secunde;

tlru, tlrb – timpi de lichidare a ruperilor de urzela si respectiv batatura, secunde;

nru, nrb – numarul de ruperi de urzela si respectiv de batatura pentru realizarea unui m de tesatura;

Cu – contractia urzelii la tesere, %;

lsp – latimea in spata, m;

Lps- lungimea de urzeala proiectata pe sulul final.

2009-2010

81


Calculul zonei de deservire

H 1=T bT lr

H 1=336

9.492=35.39

Calculul timpului de coincidenta a operatiilor

T c=0.04 ∙ (nru+0.75 ∙ nrb ) ∙(H ia+1+1H ia

)[secunde ]T c=0.04 ∙ (0.238+0.75 ∙0.21 ) ∙(36+1+ 1

36 )=0.59[secunde ]

CTU= 336336+9.5272+0.59

∙28800−400

28800=0.95

Productia teoretica

Pt=TT b

[m /h]

Pt=28800

336=85.71[m /h]

Productia practica

Pp=P t ∙CUF ∙CTU [m /8h]

Pp=85.71∙0.97 ∙0.95=78.98 [m /8h ]

2009-2010

82


Cap.VI. Calculul pierderilor tehnologice

pe faze de fabricatie

1. Calculul pierderilor tehnologice pe faze de fabricatie

a) Calculul deseurilor in fazele de bobinare

Fire tip lana

Pb=l1+l2+l3 ∙ nrb

Lbp∙100 %

PbU=1+4+1∙74

34016∙100=0.232 %

PbB=1+4+1 ∙67

34016∙100=0.223 %

Adoptam :

l1=1 [m ] ; l2=4 [m ] ; l3=1[m ];

b) Calculul deseurilor in faza de rasucire

pr=0.3 %

Adoptam :

pr=0.3 %−(0.3÷0.6)

2009-2010

83


c) Calculul deseurilor in faza de urzire

Urzire din benzi pentru fire tip lana

PU=l1+ l2+l3 ∙ nru

Lbp∙100 %

PU=4+2+1 ∙74

34016∙100=0.235 %

Adoptam :

l1=4 [m ] ; l2=2 [m ] ; l3=1[m ];

d) Calculul deseurilor la navadire

Pn=lnLpf∙100%

Pn=0.7

1700∙100=0.04 %

e) Calculul deseurilor la tesere, in sistemul de urzeala

Masina de tesut cu graifere

PtU=( l1+l2+ l3+l 4 ∙ nruLpf

+nms ∙2

nms+nt ) ∙100 %

PtU=( 0.5+2.5+1+0.01 ∙0.2381700

+ 40 ∙240+4468 ) ∙100=2.01 %

Adoptam :

l1=0.5 [m ] ; l2=2.5 [m ] ; l3=1 [m ]; l4=0.01[m];

2009-2010

84


f) Calculul deseurilor la tesere, in sistemul de batatura

PtB=( (l1+lr )∙ nrb+l3Lb

+lm∙2

lsp+2 ∙lm ) ∙100 %

PtB=( (2+0.5 ∙1.8 ) ∙0.21+1362660

+ 1.5∙2180+2 ∙1.5 ) ∙100=1.66 %

Adoptam :

l1=2 [m ] ; l2=0.9 [m ] ; l3=13 [m ]; lm=1.5 [m ];

2009-2010

85


2. Calculul necesarului de semifabricatie pe de prelucrare a firelor

Calculul cantitatii de fire prelucrate pe faze tehnologice

Acest calcul permite cunoasterea cantitatii de materie prima care sub forma de semifabricat circula in sectiile prelucratoare din preparatie si tesatorie. Pe baza acestor dete se determina alte elemente ale procesului de productie, utilajul si forta de munca necesare.

Calculul se efectueaza in ordinea inversa a procesului tehnologic.

a) Masa urzelii pe unitatea de lungime

mU=N t

NmU ∙103 [Kg /m ]

mU=4508

52/2∙103=0.173 [Kg /m ]

b) Masa bataturii pe unitatea de lungime

mB=lsp ∙Db

N mB∙103 [Kg /m]

mB=180 ∙220

52 /2 ∙103=0152[Kg /m]

2009-2010

86


c) Calculul cantitatii de fir de U si B necesara pentru realizarea comenzii

MU=mU ∙ L[Kg / zi]

MU=0.173 ∙13507.6=2336.81 [Kg /zi]

MB=mB ∙ L[Kg / zi]

MB=0.152 ∙13507.6=2053.15[Kg / zi ]

2009-2010

87


2009-2010

88


Tip fire

Nm

TESERE NAVADIRE URZIRE RASUCIRE BOBINARE Receptie

kgC

kg/zi

Deseuri C

kg/zi

Deseuri C

kg/zi

Deseuri C

kg/zi

Deseuri C

kg/zi

Deseuri

% kg % kg % kg % kg % kg

U 52/2 2337 2.01 46.97 2383.97 0.04 0.9 2384.92 0.235 5.6 2385.52 0.3 7.1 2392.67 0.232 5.55 2398.22

B 52/2 2053 1.66 34.07 - - - - - - 2087.07 0.3 6.2 2093.33 0.223 4.66 2097.99

2009-2010

89


Cap.VII. Amplasarea utilajelor

1. Necesarul de utilaje pe faze de fabricatie

a) Necesarul de unitati de productie pe faze tehnologice:

Calculul numarului de fuse la bobinare

F=M¿

Pp[ fuse]

FU=2398.220.47 ∙16

=319[ fuse]

FB=2097.990.48 ∙16

=274 [ fuse]

Unde:

F - numarul necesar de fuse;

Min – cantitatea de fir intrata in faza respectiva, respectiv la bobinare, in kg;

Pp – productia practica a unitatii de productie;

Calculul numarului de fuse la rasucire

F=M¿

Pp[ fuse]

FU=2392.67

0.0176 ∙16=8497[ fuse ]

FB=2093.33

0.0256 ∙16=5111[ fuse]

2009-2010

90


Calculul numarului de masini de urzit

NU=LUPpU

NU=132741

160.95 ∙60∙16=0.85

LU=M inU ∙10002

n f ∙ T tU[m ]

LU=2385.52∙10002

468 ∙38.4=132741[m ]

Unde:

NU. – numarul de masini de urzit necesar;

LU – lungimea urzelii prelucrate din cantiitatea intrata la urzit;

nf. – numarul de fire pe sulul preliminar;

Ttu – densitatea de lungime a firelor de urzeala;

Ppu – productia practica a masinii de urzit;

2009-2010

91


Calculul numarului de rastele navadit

a) Calculul numarului de suluri finale rezultate din cantitatea totala de fire intrata in sectie

N s=LnLpf

[suluri / zi]

N s=13777,1

1700=8.10 [suluri / zi]

Ln=M inn ∙106

N t ∙ T tu[m ]

Ln=2384.92 ∙106

4508 ∙38.4=13777,1 [m ]

Unde:

Ln – lungimea U corespunzatoare cantitatii de fire intrata la operatia de navadire;

Minn – cantitatea de fire intrata in faza de navadire;

Lpf – lungimea proiectata a U finale;

2009-2010

92


b) Calculul numarului de suluri navadite

N sn=N s ∙Ψ

100[suluri /zi]

N sn=8∙25

100=2[suluri / zi ]

N si=N s ∙100−Ψ

100[suluri / zi]

N si=8∙100−25

100=6 [suluri / zi]

Adoptam :

Ψ=25 %

Unde:

Ψ – procentul de urzeli navadite, (20 ÷ 30)

c) Calculul numarului de rastele de navadire

N r=N sm

Ppn=[rastele ]

N r=2

1.13 ∙2=0.88[rastele ]

Nm=N si

Pp[rastele ]

Nm=6

1.99 ∙2=1.50[rastele ]

2009-2010

93


Pp=60− 900

8600N t

∙ a ∙ τ

Pp=60− 900

86004508

∙500 ∙0.3=1.99

Adoptam :

a=500[noduri /min]

Unde:

Nr – numarul de rastele de navadire;

Ppn – productia practica la navadire;

Nm – masini de innodat;

Pp – productie la innodare;

τ - timp efectiv de lucru al masinii, (0,3);

a – noduri/min efectuate de masina.

2009-2010

94


2. Calculul necesarului de masini

a) Necesarul de masini de bobinat

Nm=F rFm

[masini ]

NmU=319

32 ∙2=4.98≅ 5[masini ]

NmB=274

32 ∙2=4.28≅ 4[masini ]

b) Necesarul de masini de rasucit

Nm=F rFm

[masini ]

NmU=849760∙2

=70.8≅ 71[masini ]

NmB=511160 ∙2

=42.6≅ 43[masini ]

c) Necesarul de masini de urzit

Nma=N m¿ +1[masini ]

Nma=0+1=1[masini ]

2009-2010

95


d) Necesarul de masini de navadit

Nmn=N m¿ +1[masini ]

Nmn=0+1=1[masini ]

Nmi=N m¿ +1[masini ]

Nmi=1+1=2[masini ]

e) Necesarul de masini de tesut

Nmt=LzP p

[masini ]

Nmt=13507.678.98 ∙2

=85.51≅ 86 [masini ]

3. Alegera tipului de cladire si proleme ale amplasarii utilajului

a) Calculul suprafetelor

Aceasta este un element strict necesar in proiectarea intreprinderilor, servind la confruntarea cu amplasarii.

Valoarea totala obtinuta prin calcul trebuie sa fie foarte apropiata de suprafata toatala ocupata prin amplasare, care se construieste grafic tinand seama de intervalele admise.

2009-2010

96


Calcululele se efectueaza pentru incaperile de productie si cele auxiliare.

1. Calculul sectiilor de productie

S=Sm ∙ n

k

S=Sm ∙ n

k

Unde:

S – suprafata sectiei, in cm2;

Sm – suprafata utilajului ce profileaza sectia, in cm2;

n – numarul de masini din cadrul sectiei;

k – coeficientul de utilizare a suprafetei sectiei.

Calculul suprafetei sectiei de navadit se face dupa urmatorul model:

a). Suprafata pentru pastrarea urzelilor nenavadite:

S1=N1

C r

∙ S ∙ k 1

S1=N1

C r

∙ S ∙ k 1

Unde:

N1 – numarul de U nenavadite fiind de obicei 2/3 din numarul de U necesare, timp de o zi, in sala masilnilor de tesut, ca rezerva;

2009-2010

97


Cr – capacitatea rastelului pentru pastrarea urzelilor, aceasta prezentand urmatoarele caracteristici: Cr=8,latimea; l=1400mmsi lungimea L=3000 mm;

S – suprafata bazei rastelului, l*L, in m2;

K1 – adaos pentru intervale, k=2,5 (150% adaos pentru intervale).

b) Suprafata pentru pastrarea U navadite:

S2=N2

C r

∙ S ∙ k 2

S2=N2

C r

∙ S ∙ k 2

Unde:

N2 – numarul de U nenavadite fiind de obicei 1/3 din numarul de U intr-o zi, in sala masilnilor de tesut, ca rezerva;

K2 – adaos pentru intervale, k=2,5;

c) Suprafata pentru deservirea ramelor de navadit:

S3=n∙ Sm

S3=n∙ Sm

Unde:

n – numarul de rame de navadire, determinate in 8;

2009-2010

98


Sm – suprafata necesara unei rame, 10.....19 m2;

d) Suprafata pentru primirea si prepararea urzelilor navadite:

S6=20…30[m2]

9.1.2. Calculul suprafetei de depozitare

In cazul depozitelor, se recomanda unitatile tampon care cuprind materiale necesare productiei pentru o zi, calculul efectuandu-se pentru toate tipurile distincte de fire.

I. Calculul suprafetei ocupate de depozitul de U

a). Suprafata pentru depozitara rezervei de fire:

S1=N ∙Sn1

∙ k1

N=N t

C ∙ A=¿

C=V 1

V t

=¿

N t=M r

M t

=¿

Unde:

2009-2010

99


N – numarul de lazi cu fire;

Nt - numarul de tevi aflat in lazi sau cutii,

A – coeficientul de pierderi la asezarea tevilor in lazi, 0,7..0,8;

C – capacitatea unei lazi cu fire; exprimata in numarul de tevi ce incap intr-o lada,adoptandu-se partea intreaga a rezulltatului impartirii;

V1 – volumul lazii sau cutiei in care se afla tevile sau bobinele cu fir, in cm3;

Vt – volulmul formatului cu fir ce se ambaleaza in lazi sau cutii,respectiv pentru tevi sau bobine cu fir, in cm3;

Mr,Mt – masa de fir receptionata, respectiv masa firului pe o teava sau o bobina, in kg;

S – suprafata ocupata de olada sau o cutie, in cm2;

n – numarul de straturi cu lazi ce se depoziteaza, n=3....4, cate trei lazi pe o paleta, sau n=5...6, daca firele sunt in cutii;

k1 – coeficientul de adoas pentru intervale, k1=2.

b). Suprafata pentru receptionarea firelor din filatura:

S2=N ∙S ∙0.2 ∙ k2

Unde:

0,2 – reprezinta procentul de fire din rezerva ce se receptioneaza (20%), in care poate fi si mai mare;

K2 – adaos pentru intervale k2=1,5.

c). Suprafata pentru pastrarea lazilor cu tevi goale:

S3=N ∙S ∙0.3n3

∙ k3

2009-2010

100


Unde:

0,3 – reprezinta procentul(30%) de lazi cu tevi goale din rezerva zilnica;

n3 – numarul de straturi, n3=3;

k3 – adaos pentru intervale, k3=1,25.

d). Suprafata pentru pastrarea lazilor goale:

S4=N ∙S ∙0.7n4

∙ k4

Unde:

0,7 – procentul de lazi goale din rezerva zilnica;

n4 – numarul de straturi, n4=4;

k4 – adaos pentru intervale, k4=1,25.

e). Suprafata pentru predarea tevilor spre sortare:

S5=N ∙S ∙0. 5

Suprafata totala a depozitului de U este:

ST U=∑

i=1

5

S i=¿

2009-2010

101


II. Calculul suprafetei ocupate de depozitul de batatura

a). Suprafata pentru depozitarea rezervei la batatura:

S1=N ∙Sn1

∙ k1

S1=N ∙Sn1

∙ k1

Unde:

N’ – numarul de lazi cu fir de batatura;

n1 – numarul de straturi cu lazi ce se depoziteaza, 3...4 sau n1=5...6 pentru cutii;

k1 = 1,5.....2;

S – suprafata ocupata de o lada sau o cutie, in cm2.

b). Suprafata pentru receptionarea firelor de la filatura:

S2=N ∙S ∙0.2 ∙ k2

Unde:

K2=1,5

2009-2010

102


c). Suprafata pentru pastrat lazi cu tevi goale:

S3=N ∙S ∙0.3n3

∙ k3

Unde:

K3=1,25;

d). Suprafata pentru pastrat lazile goale:

S4=N ∙S ∙0.7n4

∙ k4

Unde:

K4=1,25

n4 – numarul de straturi cu tevi goale, 4.

e). Supafata pentru sortarea tevilor:

S5=N ∙S ∙0. 5

2009-2010

103


f). Suprafata pentru masini de curatat tevi:

S6=n ∙Sm

Unde:

n – numarul de masini necesare, 1 sau 2;

Sm - suprafata necesara pentru o masina, 15 m2

Suprafata totala a depozitului de batatura este:

ST B=∑

i=1

6

Si=¿

2009-2010

104


10. Stabilirea schemei de personal

2009-2010

Proiect

Documents

Transcript of Proiect