TITLUL SUBIECT

Decembrie 1 Revolutia Ro " Prin memordar memoria " Revolutia rointreb: ….cumfrumoase perAm dat marti HAPPENING

P H

Om "Cfatde

989 a marcatauInanasainifiin

mana din decceco

rial li se restitua castiga in lu

omana ….m-am am putut Dorspective a deri in cateva zi

G ART repfarIdeUrIn

R O I E C

APPENIN

20 ( do

magiu

Cinstirea memta de cei careecembrie 1989

t disolutia sisutentice in Roainte de a zidazuiesc astazia ne amintim cma si constiin

nte.

cembrie 1989elor care au luonstiinta roma

uie disparutiloupta ei impo

( Me

a obligat ..sa oamne….sa ceschis Romanile pentru o is

prezinta improra ca oameniieea este de armareste sa sRomania arta

C T

NG ART

uazeci )

moriei celor cae au luptat pen9" ( art.3 al.(

stemului totalitmania, dar, mi o comuniuni lumea ( in gca renastereanta lui, visteria

9 s-a infaptuit uptat pentru vanilor.

or demnitatea

otriva neantuemoria raului

ma uit la tinecred ca tineriiniei revolutia

storie intreaga

ovizarea "plai sa stie in pre

a crea o intamsparga rutina sa stradala est

re si-au jertfitntru victoria R1) din Legea

tar comunist, mai ales renae interumana

general ) si Eua omului si a a si izvorul va

prin jertfa siictoria ei.

a umana. Viatlui." , ispita binelu

rii care infruni din Romania! Revolutia n

a…." ( Octav

nuita" a unui ealabil si dec

mplare artisticaspatiului publte o modalitat

t viata si in seRevolutiei rom341/2004)

reinstaurareaasterea sociea de proportiileuropa ( in spelumii incepe d

alorilor suprem

spirit de sacAmintirea

ta a pierdut i

i - Tzvetan To

tau acolo gloaa n-au nici unnoastra insangvian Paler )

eveniment arci sa fie surpria, o singura lic prin intermte de exprima

emn de gratitumane din

a democratietatii. e celei spre c

ecial ), se cuvdin interior, dme ale aceste

crificiu din palor trebuie s

in fata mortii

odorov )

antele si sa m ideal? Si ce gerata si pura

rtistic, in plinainsi. data.

mediul artei. are artistica sp

udine

i

care vine in ei

artea sa ramana vie

i,

ma

a.

a strada,

pecifica

e in

Pr Scoala si so MESAJUL

Pr

cocre

roiectul isi treCotensa

ocietatea tredeSoimstaEsclaSaart es Hrare Iubil a " PcaAcSe

roiectul isi CISe

ontextului socieativitate" pri

propune sa aecut. omemorarea cnsionate , areacrificiului ce

ebuie sa coope care depindeocietatea viitoplica creareaat. ste momentul arvazatori. a facem o poltistii sa-si spu

ste nu numai

rana spiritualae nevoie de u

birea de desfaapropie pe om

Poporul acestand vine umilitcei ce sunt si e roaga pentru

propune sa rNA CEA DE T

e vor folosi efe

ial postrevoluin forma si co

adune intr-o

celor 20 ( doue menirea sa delor ce si-au je

pereze activ pe viitorul socie

orului va fi unaa unei legaturi

sa ne constr

itica deschisa

una in comun

estetic ci si

a si psihologicun metabolism

atare estetica

m de inger si p

ta e un nou Iist la Inviere, cei care s-auu viata in tace

( Rean

realizeze tridTAINA a luiecte si simbo

tionar, un fenontinut.

clipa de sob

uazeci) de andetermine peertfit viata pen

pentru reusitaetatii democra a cunoasteri de o cu totul

uim ( ca artist

a, contemporaunele idei, …

moralizator

ca ce hranestm mixt, spirit

a este, in fondpe inger de D

sus

dus ere .." nviere, p.55 -

imensional oi Leonardo dluri care vor a

nomen in care

bra reflectie,

ni de la acele e orice privitorntru renastere

a procesului eatice. rii si a inovariil noua calitate

ti ) identitatea

ana si in actu

…

.

te alaturi de ptual - moral .

d, o manie peDumnezeul sa

Ioan Costea

o celebra pictua Vinci. aminti de sac

e se exprima

cei 20 (douaz

evenimente r sa nu ignorea societatii n

educativ si for

i. Acest lucru e intre cetatea

a, eventual co

alitate,

paine fiinta um

rfectionista ceau..

)

ura :

crificiul eroilo

"talent si

zeci) de ani ca

incrancenate re importantnoastre.

mativ,

an si

olectiva, sa fim

mana

e

or Revolutiei

are au

si

ta

m

din

Leonardo da

CINA CEA D

deLutre

a Vinci Spo mintunInoanstiEs

DE TAINA epica bOppePicesaleIl v

ecembrie 1989ucrarea va fi aecatorilor, a

pirit universal,mare personatrupeaza in mnul dintre cei movatia sa in pnatomie, opticintei moderne

ste considerat

este o pictura cturi din istoriabisericii dominpera masoarae un strat dubctura reprezin

ste descrisa ine Apostolilor sva trada.

9. amplasata in pprivitorilor,

, artist de excalitate a cultur

mod stralucit smai importantictura a influe

ca si hidraulicae. t un deschiza

murala a lui La universala anicane " Santa 460x880 cmlu de ipsos. nta scena bibn Evanghelia sai, dupa ce I

plina strada signoranta sa

ceptie, om de rii universale piritul universti oameni din entat arta italia au anticipat

ator de drum

Leonardo da a artelor. Se ta Maria delle

m si a fost exe

lica a Ultimei dupa Ioan ( 1isus anuntas

si va urmari eau emotia ac

stiinta, invent,

salist al Renaacea epoca.ana. Studiile t multe dintre

muri in artele

Vinci, una dingaseste in fo

e Grazie " din ecutata in tem

Cine a lui Iisu

13:21), redane ca unul dint

efectul pe ca

cestora .

tator, Leonard

asterii si rama

sale stiintificedescoperirile

plastice.

ntre celebreleosta sala de mMilano.

mpera si ulei, a

us Hristos, asnd reactiile diftre discipolii s

are il va avea

do da Vinci,

ane

e in e

e mese

aplicate

sa cum ferite sai

asupra

Redand furtuna nascuta in sufletele discipolilor la auzul cuvintelor " Unul dintre voi ma va trada !" , artistul a redat felul divers in care apostolii au reactionat la aceste cuvinte fatidice. Compozitional, Cina cea de Taina, a fost construita dupa rationamente aproape matematice. Apostolii au fost impartiti in patru grupuri de cate trei, dispuse doua la dreapta si doua la stanga lui Iisus, care se afla in centru. Spre a fi mai proeminent, Iisus a fost situat in dreptul unei ferestre prin care se vede un peisaj cu orizontul foarte coborat, avand deci ca fundal cerul. In anul 1980, opera a fost declarata de catre UNESCO - patrimoniu al umanitatii. CE AU IN COMUN " Cina cea de Taina " si Revolutia romana din decembrie 1989 ? Timpul ca semn Momentele privilegiate ale timpului se numesc in greceste : KAIROI - adica timpuri sfinte , momente de mantuire KRONOS - restul timpului, considerat profan decembrie corespunde nasterii lui Iisus Cristos - care a izgonit intunericul pacatului si a adus lumii lumina harului si a invataturii sale corespunde sacrificiului celor care au luptat pentru victoria Revolutiei din Romania anului 1989 si izgonirea intunericului comunist. JERTFA La Cina cea de Taina Hristos instituie o noua jertfa, intemeiata pe libera daruire a propriei Sale vieti. Cina cea de Taina nu a fost numai o vestire a mortii lui Hristos, ci si a Invierii Lui. Domnul ofera ucenicilor Sai nu numai paine si vin , ci insusi Trupul si Sangele Sau. Iisus S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce nevinovat. Viata a pierdut in fata mortii. Memoria castiga in lupta cu neantul. Cei care au luptat pentru victoria Revolutiei romane s-au jertfit si au murit nevinovati daruindu-si propria viata pentru un ideal. Viata a pierdut in fata mortii. Memoria castiga in lupta cu neantul. Eroii nu mor niciodata. Furtuna sufleteasca In Cina cea de Taina furtuna nascuta in sufletele discipolilor la auzul cuvintelor : " unul dintre voi ma va trada "

In cazul eroilor Revolutiei furtuna nascuta in sufletele lor in acele momente tensionate ale represiunii. RENASTEREA Renasterea nu are un punct de start sau un loc. S-a intamplat treptat in locuri diferite, in timpuri diferite. Locul de inceput al Renasterii este aproape universal ( s-a cazut totusi de acord ca acesta sa fie orasul Florenta ). Leonardo da Vinci - unul dintre cei mai mari artisti ai Renasterii. Cina cea de Taina - pictura ce reprezinta unul dintre momentele premergatoare Invierii ( renasterii). Revolutia este in principiu o mare Renastere a tarii si a neamului romanesc, a spiritului si a identitatii nationale. Renasterea genereaza schimbari importante, sub diferite aspecte : economic, politic social, generand un nou ideal uman. Filozoful politic Bruce Ackerman considera ca " schimbarile radicale din Europa Centrala si de Est se incadreaza in fenomenul de renastere planetara a liberalismului". SIMBOLURILE Simbolurile au existat de cand lumea. Cuvantul "simbol" inseamna "reprezentare " si provine din latinescul "symbolum". El este de cele mai multe ori o imagine asociata cu cateva cuvinte sau prescurtari referitoare la elementul pe care il reprezinta. Simbolurile au ajutat intotdeauna la regasirea sau identificarea anumitor valori, idei, au avut drept scop adunarea la un loc a celor ce impartasesc aceleasi convingeri culturale sau religioase. Utilizarea simbolurilor este un fenomen mondial. Credintele teoretice ( in orice ) au fost plasticizate in imagini si simboluri fizice, acestea din urma avand drept scop indicarea celor dintai. Prin semne si simboluri, cele negraite si nevazute pot fi mai usor exprimate, transmise si intelese. Masa ( altarul ) La masa din Cina cea de taina Domnul da porunca ucenicilor sai sa savarseasca, in amintirea sa , ceea ce El a savarsit. Masa este si un pretext. Pretextul unei discutii, unei adunari. Masa intotdeauna devine pretextul comuniunii, intalnirii, reuniuni, sau al unor tratative. In cazul Revolutiei - masa va simboliza adunarea oamenilor in acelasi loc, discutiile purtate , sacrificiul comun. Schimbarile radicale din Europa , acea masiva nesupunere civila pasnica, pregatita sa negocieze cu cei de la putere,(masa rotunda), reprezinta noutatea istorica a anului 1989. Daca ghilotina este simbolul anului 1789, atunci masa (rotunda) este cel al anului 1989. Fata de masa Cina cea de Taina -confectionata din panza alba de in ( ca si giulgiul in care a fost

alba infasurat trupul lui Cristos ) simbol al inocentei Paradisului primordial, sau ca scop final al omului purificat in care este restabilita aceasta stare. Revolutia romana - albul fetei de masa simbolizeaza inocenta , puritatea si adevarul. Albul inteles ca unitate deplina a tuturor culorilor spectrului luminii. Potirul ( sau cupa unica folosita de toti comesenii la Cina cea de Taina ) reprezinta simbolul unitatii crestine. Referior la Revolutie - cupa simbolizeaza unitatea . Uniti in fata gloantelor, uniti de acelasi ideal. Patena ( tava sau tipsia ) vasul care statea in fata lui Iisus la Cina cea de Taina (trebuie sa fie din metal pretios). Pe acest vas se pune painea oferita ca jertfa. Referitor la Revolutie - patena impreuna cu potirul - simbolizeaza unitatea si jertfa Pozitiile corporale in picioare mai intai de toate este semn de respect exprima demnitatea omului ( in comparatie cu alte vietuitoare ), posibilitatea omului de a se inalta cea mai importanta semnificatie : nu mai suntem sclavi ci oameni liberi. asezat este pozitia celui care invata si a celui care asculta invatatura Painea La Cina cea de Taina - " cine va manca din aceasta paine nu va muri in veci " ; semnifica si creeaza comuniunea fraterna facand din ucenicii lui Iisus un singur trup. La Revolutia romana - procesul de nastere a painii ( de la cosire..pana la coacere ) este comparat de simbolisti cu viata grea a oamenilor. Eroii nu mor niciodata. Vinul (rosu) La Cina cea de Taina - simbolizeaza sangele lui Cristos simbolizeaza si bautura nemuririi ( la vechii greci vinul reprezenta sangele lui Dionisie, zeul vinului, iar sangele insemnand viata, era baut pentru a dobandi nemurirea. La Revolutia romana - ca "sange de struguri" s-a considerat deseori ca vinul ar fi strans legat simbolistic de sange. In sensul mentionat el poate inlocui chiar si ofrandele de sange pentru morti. In vin se afla forta spiritului; vinul mai simbolizeaza si o viata pozitiva si plina de evenimente importante.

Pr Un Le Na or leg mo gh

Vinsi Er

roiectul de artniversitatii Naect. Univ. Dr.

Se

ationale de Ar "O

iginala a lucragatura cu spir

Ma

odelaj, culori Lu

himpata, imprIn

nul va simbolnemurirea .

roii nu mor n

R

ta plastica estationale de ArIon Anghel.

e va lucra in crte Bucuresti

Obiectul " Cinaarii lui Leonarritul uman.

aterialele foloacrilice, peru

ucrarea va fi imejmuire ce vaziua de 21 de

iza sangele v

iciodata.

REALIZARE

te executat derte Bucuresti,

colaborare cu i, pentru realiz

a cea de Tainrdo da Vinci,

osite vor fi : mci, saci, sarm

mprejmuita cua reprezenta becembrie 198

varsat de cei

EA PROIE

e catre un gru, sectia Pictur

Sectia de Crzarea vestime

a va respectrapindu-i disc

manechine, blma, tuburi flexi

u saci umplutbaricada , ca 89 demonstra

i ce s-au jert

ECTULUI

up de studentra, anul III , av

reatie Vestimeentatiei, drap

ta , cat mai mcret mesajul r

at de lemn, cibile, ipsos, tif

ti cu nisip si leo simbolica gntii ofera sold

tif pentru victo

ti din cadrul vandu-l drept

entara din cadajelor, machia

mult cu putinta

religios si faca

apre de lemnfon, aracet,…

egati intre ei cgranita intre adatilor flori si i

oria Revolutie

t coordonator

drul Universitaj, etc..

, imaginea and

n, textile, past…

cu sarma atacat si atacaimprovizeaza

ei

pe Dnul.

atii

a de

ator. a o

baricada din jardiniere la restaurantul Dunarea.

AMPLASAMENTUL

e lei, la In rcontinen l, de la P ta Unirii l

omana si p na la Piat Rosetti, la televiziun

n alt aspe ctului il repre r .

pentru ui, ce va fi prezentat in Galeria "Caminul tei" ce a

niunii Artis ci

pe manech e ), transformandu-le fiecare in functie de reactiile culese, de efe

roiectul urmareste , in mod dire aborare intre artist si public.

i. ublicul se poate documenta din actul artistic.

ui tinerii in ncheaza. Pastreaza un mom nt de reculegere pentru

s in multime u facut c ie si au spalat trotuarele de ge .

roii nu mor niciodata !

Amplasamentul, locatia, are menirea de a trezi in amintirea tuturor modul in car grupurile de oameni se adunau in centrul capita te ta ia a R a a e.. U ct important al proie zinta filma ea Filmul va surprinde reactia publicului si va constitui materialul documentar urmatorul pas al proiectul Ar partine U tilor Plasti . In aceasta a doua faza, realizatorii proiectului, vor interveni pe personaje ( in ctul obtinut. P ct, o col Artistul se documenteaza din reactiile publiculu P In fata Intercontinentalul genu e cei cazuti la Timisoara. Dupa lasarea serii se trage ! ! ! La inceput la intimidare, apoi, spre noapte i . E dimineata. Autoritatile a uraten san E !