PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IX-A - Istorie scolare... · Istorie – Clasa a IX-a, ciclul...

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IX-A

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

ISTORIE

Bucureşti, 2004

Programa a fost aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3458/ 09.03.2004.

Istorie – Clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 2

NOTA DE PREZENTARE

Programa propune ca finalitate a studiului istoriei formarea, printr-un demers de învăţare

flexibil, care nu exclude rigoarea necesară unui tip specific de antrenament intelectual, a acelor

competenţe şi atitudini necesare absolventului învăţământului obligatoriu.

Programa de istorie pentru clasa a IX-a1 reprezintă concretizarea modelului didactic al

istoriei, specifică ciclului inferior al liceului.

Nucleul funcţional al programei este reprezentat de competenţele specifice asociate

conţinuturilor.

În construirea modelului didactic s-au avut în vedere:

• contribuţia istoriei la finalităţile sistemului de învăţământ din România; • contribuţia istoriei la formarea competenţelor cheie europene; • recomandările referitoare la studiul istoriei, cuprinse în documente elaborate la nivel

european, în mod deosebit, Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI şi Memorandumul pentru educaţia permanentă, elaborat de Uniunea Europeană;

• identificarea acelor competenţe care pot fi evaluate în perioada finalizării învăţământului obligatoriu;

• identificarea unui număr relevant de situaţii în care este cerută demonstrarea fiecărei competenţe;

• selectarea unui anumit decupaj de conţinut organizat în jurul unor domenii relevante pentru elev şi reprezentative din perspectiva ştiinţei istorice şi a cerinţelor societăţii contemporane;

• contribuţia obiectelor de studiu din aria Om şi societate la profilul de formare al absolventului învăţământului obligatoriu, în mod deosebit la competenţe care vizează: comunicarea, participarea la rezolvarea problemelor comunităţii, învăţarea eficientă, educaţia permanentă.

Programa şcolară are următoarea structură:

• nota de prezentare care identifică statutul istoriei în curriculum-ul naţional; • competenţele generale ale studierii istoriei în ciclul inferior al liceului, având ca

puncte de plecare contribuţia istoriei la domeniile de competenţe-cheie şi specificul istoriei ca domeniu de cunoaştere;

• competenţele specifice şi conţinuturile asociate acestora cu elemente specifice derivate din caracteristicile traseelor educaţionale care includ istoria ca domeniu de studiu în clasele a IX-a şi a X-a.

• valorile şi atitudinile, finalităţi de natură axiologică, urmărite prin studiul istoriei pe durata învăţământului liceal;

• sugestiile metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute de programele şcolare.

1 Cursul integrat de istorie cuprinde 40% teme de istorie românească şi 60 % teme de istorie universală.


Programa include acele competenţe care pot fi evaluate în perioada finalizării

învăţământului obligatoriu şi un număr relevant de situaţii în care este cerută demonstrarea

fiecărei competenţe.

Decupajul de conţinut propus de programă este organizat în jurul unor domenii relevante

pentru elev şi reprezentative din perspectiva ştiinţei şi a cerinţelor societăţii contemporane.

Aceste domenii, reprezentate pe toată durata studierii istoriei în învăţământul preuniversitar

(clasele a III-a / a IV-a – a XII-a) sunt: Popoare şi spaţii istorice; Oamenii, societatea şi lumea

ideilor; Statul şi politica; Religia şi viaţa religioasă; Relaţiile internaţionale. La nivelul

fiecărui an de studiu, domeniilor de conţinut le sunt subsumate mai multe teme. La selectarea

acestor teme au contribuit criterii care ţin de ştiinţa istorică, precum şi competenţele specifice

prevăzute de programă. Tratarea temelor şi a problemelor de atins se va face în ordine

cronologică, fără a se ţine cont de gruparea acestora pe domeniile de conţinut mai sus

precizate.

Programa prevede competenţe specifice suplimentare pentru elevii care studiază istoria în

curriculum diferenţiat (marcate în textul programei), pentru a permite acestora un început de

specializare.

Pentru ciclul inferior al liceului conţinuturile învăţării prezintă evoluţia civilizaţiei până

în contemporaneitate.

Integrarea cunoştinţelor propuse de toate celelalte discipline studiate şi a competenţelor

vizate de acestea este una din trăsăturile de bază ale istoriei, demers prin excelenţă

interdisciplinar şi trandisciplinar.

Programa este în aşa fel concepută încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea

demersurilor didactice la particularităţile elevilor.

Profesorii şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor

de învăţare şi asupra practicilor didactice

.


COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă

2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale

3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi

4. Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii

5. Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru

rezolvarea de probleme

VALORI ŞI ATITUDINI

Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare

a disciplinei au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:

• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune • Gândire critică şi flexibilă • Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi • Respectarea drepturilor fundamentale ale omului • Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială • Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca

factor de predicţie a schimbărilor • Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor • Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale.


CLASA A IX-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 5.3 Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric 5.2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de concluzii relative la sursele istorice 5.4. Realizarea de analize comparative referitoare la spaţii şi perioade istorice 5.6. Investigarea unui fapt istoric

POPOARE ŞI SPATII ISTORICE

Popoare şi spaţii în antichitate • Probleme de atins: sumerienii,

evrei, egiptenii, tracii, grecii, romanii

Formarea popoarelor medievale • Probleme de atins: popoarele

germanice, romanice, slave, arabii, fino-ugrice, turcice,

Etnogeneza românească

1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 2.1. Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, istoric 2.2. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 3.2. Utilizarea dialogului intercultural 4.1. Exprimarea unei opinii faţă de o operă culturală în cadrul unei dezbateri 4.2. Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate 5.1. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală 5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric 5.5. Construirea de sinteze tematice 2.3. Recunoaşterea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice utilizând surse istorice diverse 3.3. Autoevaluarea raportată la valorile grupului 5.6. Investigarea unui fapt istoric

OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR Moştenirea culturală a antichităţii • Probleme de atins: arhitectura

orientală, stilurile artei greceşti, arta plastică greacă, arta monumentală romană, modele şi valori în educaţie în lumea greacă, ştiinţa

Civilizaţia medievală • Probleme de atins: demografie şi

economie, ierarhia feudală, Europa romanică şi Europa gotică, arhitectura medievală românească, influenţe orientale în Europa

Umanismul. Renaşterea artistică



1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 2.5. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 3.2. Utilizarea dialogului intercultural 5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric 1.3. Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric 3.3. Autoevaluarea raportată la valorile grupului 5.6. Investigarea unui fapt istoric

RELIGIA ŞI VIAŢA RELIGIOASĂ

Mari religii • Probleme de atins: Iudaismul,

Budismul, Creştinismul, Islamul Reforma religioasă şi urmările sale • Probleme de atins: protestantismul,

contrareforma, războaiele religioase în Franţa. Reforma religioasă în Transilvania

1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 1.2. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice 2.1. Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, istoric 2.2. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 2.4. Exprimarea acordului / dezacordului în raport cu un context social 2.5. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte 5.1. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală 5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric 5.5. Construirea de sinteze tematice

STATUL ŞI POLITICA Forme de organizare politică în antichitate • Probleme de atins: monarhia

egipteană, democraţia ateniană, republica şi imperiul roman, regatul dac

Statul medieval • Probleme de atins: Imperiul

Bizantin, Franţa, Imperiul romano-german

State medievale în spaţiul românesc Absolutismul • Probleme de atins: dinastiile

Habsburg, Bourbon, Tudor, Romanov

1.3. Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric 2.3. Recunoaşterea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice utilizând surse istorice diverse 2.6. Utilizarea cunoştinţelor şi resurselor individuale în realizarea de investigaţii, de proiecte personale şi de grup 5.2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de concluzii relative la sursele istorice 5.4. Realizarea de analize comparative referitoare la spaţii şi perioade istorice 5.6. Investigarea unui fapt istoric



1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 1.2. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice 2.1. Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural. istoric 2.4. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 5.1. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală 5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric 5.5. Construirea de sinteze tematice 1.3. Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric 2.3. Recunoaşterea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice utilizând surse istorice multiple 2.6. Utilizarea cunoştinţelor şi resurselor individuale în realizarea de investigaţii, de proiecte personale şi de grup 5.2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de concluzii relative la sursele istorice 5.4. Realizarea de analize comparative referitoare la spaţii şi perioade istorice 5.6. Investigarea unui fapt istoric

RELAŢIILE INTERNAŢIONALE Islamul şi Europa • Probleme de atins: Califatul arab,

Imperiul otoman, ideea de cruciadă Ţările Române şi statele vecine în evul mediu • Probleme de atins: relaţii

comerciale şi politico-militare în timpul domnitorilor Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul

Expansiunea europeană • Probleme de atins: Călătorii şi

descoperirea noilor lumi, imperii coloniale în secolele XVI-XVII

Războiul de 30 de ani şi diplomaţia europeană • Probleme de atins: raţiunea de stat

şi echilibrul european

Notă: Competenţele specifice marcate cu bold reprezintă curriculum diferenţiat. Conţinuturile se studiază în ordine cronologică

SUGESTII METODOLOGICE

Modul în care este concepută programa răspunde unei duble exigenţe: de a fi un punct de

plecare comun pentru toţi profesorii şi, pe de altă parte, de a-i incita în interpretarea şi

adecvarea acesteia la condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea.

Existenţa unor programe centrate pe achiziţiile elevilor, precum şi noile dezvoltări pe care le

înregistrează domeniul academic, au consecinţe la nivelul didacticii disciplinei: putem constata

“infuzia” unor demersuri consacrate la nivel academic, care promovează o cunoaştere de tip

integrativ, critic şi autoreflexiv (istoria mentalităţilor şi istoria orală sunt doar câteva exemple). La un

alt palier, “învăţarea istoriei prin cercetare”, strategie de învăţare utilizată mai larg în contexte


non-formale de educaţie, încurajează elevii să folosească o diversitate de surse, să utilizeze mărturiile

contemporane, să alcătuiască proiecte şi să argumenteze demersul utilizat.

Pe de altă parte, reprezentările publice şi viziunile curente în viaţa publică şi în mediul

non-academic reprezintă un element care trebuie să stea în atenţia profesorilor.

Acest nou context educaţional regândeşte rolurile celor doi parteneri ai procesului

educaţional: profesorul şi elevul/elevii. Noile roluri au în vedere:

a. pentru profesor: facilitarea învăţării, încurajarea elevilor pentru a formula puncte de vedere personale, colaborarea cu elevii în realizarea demersului didactic;

b. pentru elev: învăţarea prin cooperare, învăţarea în contexte formale şi non-formale, transferul învăţării1.

Asumarea noilor roluri antrenează demersuri didactice bazate pe învăţarea prin

descoperire, simulare, analiza surselor istorice, dezbaterea, jocul de rol, proiectul. Acestea au

avantajul de a permite alternarea formelor de activitate şi favorizează evidenţierea dimensiunii

holistice a învăţării. Experienţele anterioare de învăţare pot să fie astfel corelate cu noile

învăţări.

Utilizarea surselor istorice în predarea istoriei trebuie să se afle permanent în atenţia

profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de

predare important pentru că valoarea surselor pentru interpretarea istorică este foarte diferită,

iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă,

strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare

elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilitatea sursei în

atingerea obiectivelor de predare. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenţia profesorului

este cel de multiperspectivitate, însemnând ”un mod de a gândi, a selecta, a examina şi a utiliza

dovezi provenind din diferite surse pentru a lămuri complexitatea unei situaţii şi pentru a

descoperi ceea ce s-a întâmplat şi de ce” (Stradling, R.: 2001). Un demers didactic focalizat pe

înţelegerea multiperspectivităţii înseamnă a ajuta elevii să exerseze modalităţi de analiză a

faptelor/proceselor istorice pentru a înţelege ceea ce s-a întâmplat în trecut şi de ce. Activităţile

propuse trebuie să contribuie la înlăturarea stereotipurilor, a discriminării şi a automatismelor

de gândire, precum şi la cultivarea spiritului tolerant.

Gândirea critică este considerată un factor-cheie în învăţarea eficientă. Antrenarea

acestui tip de gândire poate avea ca punct de plecare strategii bazate pe lectura activă,

elaborarea raţionamentelor, formulare de întrebări, elaborare de texte diverse (fişe de lectură,

comentarii, recenzii, referate, eseuri), folosirea de metode grafice.

1 Capacitatea de transfer a ceea ce a învăţat elevul la noile situaţii se constituie într-un indicator important al învăţării adaptative, flexibile. Transferul poate fi identificat la o varietate de niveluri (de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul şi din cadrul şcolii în viaţa de zi cu zi, în activităţile non-formală (ISE, 2003)


Utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează: exersarea tehnicilor de muncă

intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarele istorice şi interpretarea

lor, cultivarea interesului pentru cercetare, învăţarea etapelor proiectării unei investigaţii

istorice (Ghid de evaluare, 1996). Etapele parcurse de un demers investigativ includ:

identificarea temei, formularea întrebărilor referitoare la domeniul de interes, stabilirea

obiectivelor investigaţiei, identificarea surselor de informare, realizarea unui plan, colectarea

informaţiilor/datelor, analiza şi prelucrarea informaţiilor, prezentarea rezultatelor.

Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv

Internetul) devine esenţială în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Evaluarea trebuie

să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă

profesorii trebuie să prezinte cu claritate rezultatele pe care trebuie să le atingă elevii. Alături

de formele clasice de evaluare recomandăm utilizarea unor instrumente complementare de

evaluare: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a

comportamentului elevilor

Studierea faptelor/proceselor istorice2 (politice, economice, culturale, ideologice, militare,

precum şi a imaginii societăţii în diferite perioade), a personalităţilor, instituţiilor,

popoarelor/naţiunilor, se va face avându-se în vedere:

• contextul: timp, spaţiu, cauze, premise/factori interni şi externi; • caracteristicile faptului / procesului: definire, aspecte ale desfăşurării / instituţii /

atribuţii / prevederi relaţionate pe verticală şi pe orizontală, forţe politice / sociale / grupuri / personalităţi;

• semnificaţiile şi impactul: însemnătate, consecinţe imediate şi de perspectivă, influenţe;

• perspectivele multiple.

2 Precizăm că problemele de atins nu corespund lecţiilor.

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IX-A - Istorie scolare... · Istorie – Clasa a IX-a, ciclul...

Documents

Transcript of PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IX-A - Istorie scolare... · Istorie – Clasa a IX-a, ciclul...