ARIA CURRICULARĂ - LIMBĂ ŞI COMUNICAREUNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: GRUPUL ŞCOLAR „SF. NICOLAE” PROFILUL - UMANIST ( FILOLOGIE)NR. ORE / SĂPTĂMÂNĂ - 1DURATA - 1 ANPROPUNĂTOR – MIHAI CARMEN-ELENA

P R O G R A M Ade

S T I L I S T I C Ă Ş I T E O R I A L E C T U R I I

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa de Stilistică şi teoria lecturii pentru clasa a XI-a a fost elaborată în concordanţă cu principiile care stau la baza obiectului de studiu Limba şi literatura română, a principiilor şi criteriilor de construire a noului curriculum naţional.

Programa pune accent pe latura formativă a învăţării, pe operaţionalizarea cunoştinţelor în funcţie de specificul vârstei şi necesităţilor imediate privind receptarea textelor literare S-a ţinut cont de specificul mai multor clase de nivel, lăsându-se la latitudinea profesorului alegerea textelor pentru ilustrare ( exemplificare), putând fi, într-o oarecare măsură, comune cu cele de la domeniul Literatură din trunchiul comun de cunoştinţe ( în scopul materializării fenomenului de extrapolare) Conţinuturile disciplinei au fost elaborate în strânsă legătură cu cele din domeniile Limbă şi comunicare şi Concepte operaţionale din cadrul programei de Limba şi literatura română ( în special cele referitoare la exprimarea orală şi scrisă- vezi nivelul stilistic), programa constituind şi o completare a acestui nivel al receptării textelor, dar şi o aprofundare în vederea creerii unor competenţe de analiză stilistică pentru vitorul an de studiu Programa propune o îmbinare între iniţierea în studiul, descoperirea, cercetarea, informarea etc, noţiunilor stricte de teorie literară ( stilistică), o cale incipientă, şi formarea deprinderii de aplicare a unor instrumente de lucru (definire, recunoaştere, analiză, modificare, creere, transformare, extrapolare etc) În cadrul parcurgerii sistematice a programei se respectă accesul elevului la strudiul extrinsec şi intrinsec al oricărui tip de text literar şi conduce la obţinerea de performanţe în construirea şi dezvoltarea unui discurs ( relatare, motivare, comparare, analiză, compoziţie, creaţie etc) veritabil în fructificarea capacităţilor intelective ale fiecărui elev Programa alocă un număr motivat de ore pentru fiecare tip de activitate specifică dezvoltării (paletei) conţinuturilor.

I. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI OBICTIVE DE REFERINŢĂ

Competenţe specifice Obiective de referinţă

Aplicarea normelor de vorbire şi scriere corectă a limbii române

Utilizarea corectă a vocabularului limbii literare, precum şi cel specific al profilului (profesiei) pentru care se pregătesc

Utilizarea corectă a stilurilor funcţionale - ca subansambluri ale sistemului general al limbii române - orientate spre diferite (diverse) domenii ale practicii limbii vorbite şi scrise

Redactarea unor compuneri diverse ( pe teme date, libere, cu destinaţie oficială, gramaticale etc)

Valorificarea potenţelor specifice, estetice şi etice, ale operelor literare în procesul propriei formări şi autoformări, indiferent de domeniul specializării ulterioare

Formarea unui sistem de criterii şi modalităţi de înţelegere, de comentare şi apreciere a operelor literare, ştiinţifice, politice etc, a presei, a emisiunilor de radio şi TV, în perspectiva educaţiei pentru viaţă

Formarea şi dezvoltarea unor deprinderi de muncă intelectuală eficientă şi de calitate ( lucrul cu textul, cu cartea, folosirea oportunităţilor bibliotecii, surselor documentare, alcătuirea de fişe şi conspecte, luarea de notiţe etc) în vederea formării unui stil de muncă independent.

Să identifice mijloacele de îmbogăţire şi nuanţare a vocabularului precum şi regulile specifice gramaticale Să deducă valoarea stilistică a unor fapte de limbă Să restructureze conţinutul unui enunţ, pentru a realiza o expresivitate sporită Să modifice un context, aşa încât un cuvânt folosit cu sens propriu să capete sens figurat şi invers Să distingă particularităţile stilistice ale operelor studiate Să identifice stilurile funcţionale ale limbii şi să explice diferenţierile şi asemănările dintre acestea Să utilizeze normele stilurilor funcţionale, în mod adecvat situaţiei de comunicare şi să deducă apartenenţa unui text dat la unul dintre stilurile funcţionale Să redacteze pe teme date sau la alegere, în oricare dintre stilurile funcţionale ale limbii, cerere, scrisoare, proces-verbal, referat, discurs, memoriu de activitate, declaraţie etc Să aleagă modalitatea de lucru potrivită, într-o situaţie de studiu, în funcţie de tema dată: comentariu, analiză literară, caracterizare, rezumat, sinteză, paralelă, eseu etc Să utilizeze toate noţiunile de teorie literară în analiza unui text literar Să aprecieze rolul şi importanţa fiecărui element de realizare stilistică în întregirea imaginii artistice şi rolul contextului în relevarea valorii artistice a imaginilor create Să interpreteze toate figurile de stil din textele supuse studiului, transpunându-le în limbajul comun Să stabilească locul şi rolul fiecărui personaj în ansamblul operei literare căreia îi aparţine şi să-i contureze portretul fizic şi moral Să recunoască apartenenţa unor personaje din operele studiate la unul dintre compartimentele tipologiei literare: avarul, arivistul, omul superior, însetatul de absolut, demagogul etc Să aleagă dintre două sau mai multe interpretări critice ale unui text literar pe cea care corespunde propriului mod de gândireSă-şi exerseze capacitatea de a valorifica propriile trăiri afective în sensul acceptării unei modalităţi de cunoaştere veridică a realităţii contemporane.

II. CONŢINUTURI1. STILISTCA. NOŢIUNI DE STIL ( 10 ore)1.1. Delimitarea conceptului. Obiectul stilisticii.1.2. Scurt istoric al stilisticii1.3. Stilistica românească- prezentare generală (Iorgu Iordan, Tudor Vianu, Ion

Coteanu, Ştefan Munteanu, Gheorghe Ivănescu etc. 1.4. Cercetarea stilistică- concepte, principii, metode. Limbaj artistic- limbaj non-

artistic.1.5. Limba şi stilul operelor literare:

calităţile generale ale stilului; sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului; mijloace de exprimare şi perfecţionare a stilului; stilurile funcţionale; valoarea stilistică a arhaismelor, provincialismelor, omonimelor, sinonimelor şi antonimelor etc; valoarea stilistică a părţilor de vorbire; unităţile frazeologice; rolul semnelor de punctuaţie;

1.6. Figurile limbajului: geneza şi clasificarea figurilor de stil; figurile fonologice ( aliteraţia, asonanţa, armoniile imitative, onomatopeele, proteza, afereza, sincopa, apocopa, epenteza, metateza etc); figurile morfo-sintactice ( repetiţia, epifora, anafora, enumeraţia, polisintetul, paralelismul sintactic, perifraza, silepsa, anacolutul, inversiunea, hiperbatul, invocaţia, apostrofa, interogaţia retorică etc); figurile semantice: figurile analogiei (epitetul, comparaţia, metafora cu categoriile ei formale: , personificarea, hiperbola, litota, alegoria, simbolul, mitul etc); figurile contiguităţii (metonimia, sinecdoca, antonomaza) şi figurile contradicţiei (ironia, antifraza, eufemismul).

1.7. Elemente de prozodie: ritm, măsură, vers liber, tipuri de versuri tradiţionale, rima, strofe tradiţionale.

1.8. Poezia cu formă fixă: rondelul, glosa, gazelul, sonetul, pantumul, alte forme specifice ( epigrama, epitaful, acrostihul, fabula, haiku-ul, caligramele, masnavi-ul, mu'allaquat-ul, ronsetul, rubaiatul, tanka-ua, trioletul etc)

2. NOŢIUNI DE COMPOZIŢIE ( 8 ore)2.1.Definiţie. Obiectivele şi tipurile de compuneri practicate în şcoală.2.2. Structura şi etapele de elaborare ale unei compuneri.2.3. Compuneri după texte literare: rezumatul, comentariul literar, analiza literară,

caracterizările de personaje, paralela, sinteza, recenzia, eseul etc.2.4. Compoziţia în literatură:

modul de expunere în opera literară ( naraţiune, descriere, dialog, monolog); personajele operei literare; modul şi mijloacele de caracterizarea personajelor literare.

3. MODELE DE COMPUNERI (COMPOZIŢII)- Aplicaţii ( 10 ore)3.1. Compuneri cu destinaţie oficială ( 1.5., 1.6., 1.7)3.2. Compuneri libere: după tablouri, după un vocabular dat, cu caracter descriptiv, dezvoltarea unei maxime sau unui proverb, comentarea unei competiţii etc ( 1.5, 1.6., 1.7.)3.3. Compuneri după texte literare (2.3., 2.4)

III. VALORI ŞI ATITUDINI Cultivarea plăcerii de a citi, a descoperi frumuseţea şi valoarea textelor literare diverse Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura textelor şi transpunerea în viaţa reală Cultivarea sensibilităţii, afectivităţii, valorilor morale prin receptarea operelor litarare Formarea unei imagini reale şi a unor reprezentări culturale viabile privind evoluţia şi valorile literaturii române.

IV. SUGESTII METODOLOGICE Conţinuturile învăţării sunt grupate pe trei domenii specifice, dar care se întrepătrund Pentru fiecare secvenţă de studiu se va alege cel puţin câte un text (fragment) pentru ilustrare Unele dintre conţinuturi vor avea caracter facultativ, ponderea fiind dată de capacitatea şi receptivitatea elevilor, de interesul şi motivaţia acestora Accentul principal va cădea pe operaţionalizarea acestor conţinuturi, pe caracterul aplicativ.

V. BIBLIOGRAFIE CORNIŢĂ, GEOERGETA - Manual de stilistică, Ed. "Umbria", Baia Mare, 1995 IRIMIA, DUMITRU - Introducere în stilistică, Ed. "Polirom", Iaşi, 1999 MAGHERU, PAUL - Noţiuni de stil şi compoziţie (cu modele de compuneri şcolare), Ed. "Coresi", Bucureşti, 1991 Idem - Spaţiul stilistic, Ed. "Modus", Reşiţa, 1998 *** - Genuri şi specii literare ( mic dicţionar- antologie pentru elevi), Ed. "Demiurg", Bucureşti 1993