CAPITOLUL VI PROGRAM DE ÎNVĂŢARE PE COMPUTER

REALIZARE EXPERIMENTALĂ Faza de observare şi emitere a ipotezelor Odată cu apariţia "autostrăzii informaţionale" din mediul Internet şi creşterea capabilităţii mijloacelor tehnice de a susţine acest proces global de comunicare, învăţământul dar şi multe alte sectoare de activitate trec printr-o adâncă fază de transformări nu pe nedrept numite revoluţionare. Pe de o parte asistăm la un acces cvasi nelimitat la sursele de informare şi documentare deoarece marea majoritate a informaţiilor legate de activitatea umană sunt plasate nu numai în publicaţiile de strictă specialitate ci şi în Internet. Pe de altă parte, fiecare individ al societăţii, dornic de a comunica sau implementa noi metode, tehnici, tehnologii etc. are acum la dispoziţie cea mai puternică resursă pentru tratarea informaţiei asociate subiectului în cauză – computerul. Odată legat la Internet, computerul devine echipamentul care mijloceşte, cu ajutorul programelor specifice, transferul în dublu sens al informaţiei şi anume din mediu către individ şi dinspre individ către mediu. Cea mai potrivită cale pentru realizarea acestui gen de comunicare este pagina Web. În altă ordine de idei, specificul pregătirii elevilor şi studenţilor cuprinde din ce în ce mai mult aspecte concrete de utilizare a computerului. S-au făcut auzite păreri că practic nu există domeniu de activitate în care computerul să nu-şi găsească aplicabilitate. Actualizarea programelor de învăţământ a dus la includerea în cadrul materiilor de studiu a celor mai avansate noţiuni despre computere şi informatică. Spre exemplu disciplinele Birotică şi Tehnologia Informaţiei predate la Facultatea de Business a Universităţii "Babeş-Bolyai" sunt structurate astfel:

• Anul I: sisteme de operare, editoare de text şi foi de calcul tabelar; • Anul II: sisteme de gestiune a bazelor de date, poştă electronică,

utilizarea serviciului Web din Internet în afaceri şi proiectarea sistemelor informatice.

De-a lungul celor peste 6 ani de lucru şi contact nemijlocit cu studenţii în cadrul activităţilor de seminar, s-au putut contura următoarele observaţii:

studenţii învaţă foarte greu noţiunile despre computere şi tehnologia informaţiei dacă sunt începători şi forma de predare este preponderent teoretică;

•

• •

predarea informaticii numai la tablă duce la absenteism şi este total contraproductivă; conectarea la Internet a determinat o cerere mare de locuri la computer şi timp de acces de-a lungul tuturor zilelor săptămânii. În acest sens există cereri de prelungire a programului la reţea.

- 207 -

Pe baza observaţiilor expuse au fost emise următoarele ipoteze: abordarea interactivă a informaticii conduce la entuziasm şi performanţă; •

•

•

•

•

noţiunile se asimilează mai uşor dacă materialul bibliografic este bogat ilustrat şi conţine înregistrări cu secvenţe video a modului concret de lucru; materialul bibliografic este atent structurat, succint, se află chiar pe computer, în reţea sau în Internet şi face trimiteri la exerciţii practice specifice.

Urmare a celor de mai sus şi a tot ce este cuprins în cele cinci capitole anterioare, am considerat oportună elaborarea unui program specializat pentru învăţarea conceptelor care stau la baza editoarelor de text. Acest program este destinat atât pentru a fi de ajutor la bunul mers al lucrărilor practice cât şi pentru acei elevi care preferă să studieze acasă sau doar când au timp. Programul Editoare de text – Abordare comparativă a fost conceput să poată fi rulat atât pe computere independente cât şi pe computere conectate la Intranet/Internet şi este completat cu un caiet de lucrări numit Exerciţii practice de tehnoredactare computerizată. Particularităţile programului Dacă analizăm programul în versiunea iniţială (1.0) şi utilitatea lui în sistemul instructiv-educativ prinr-o abordare sistemică a cărei schemă de principiu am vazut-o aplicată la procesul de învăţământ (fig.I.2), distingem următoarele: Obiective:

rezultatul utilizării programului este faptul că elevii vor fi capabili să asimileze rapid terminologia specifică editoarelor de text, abordarea fiind comparativă; rezultatul execuţiei exerciţiilor practice în paralel cu studiul conţinutului programului are ca efect dezvoltarea rapidă şi durabilă a deprinderilor utilizării unui editor de text.

Pentru a putea trasa obiectivele procesului de învăţământ orientat pe asimilarea deprinderilor de utilizare a unui editor de text, aşa cum au fost ele enumerate mai sus, a fost nevoie, pe lângă observaţiile specificate în paragraful anterior, de o susţinută activitate de planificare. Această activitate a fost necesară din următoarele motive:

a) Pe măsura derulării lecţiilor, orice profesor constată că există diferenţe de abordare de la o clasă la alta, în particular de la o grupă de elevi la alta. Oricât de riguros ar dori profesorul să fie, aproape întotdeauna intervin diferenţe, fie prin expunerea/abordarea sumară a unor aspecte, fie prin detalierea "exagerată" a altora. Una dintre metodele de echilibrare a acestor diferenţe a fost completarea şi consultarea periodică a unui material scris sub formă de jurnal de observaţii. Au fost notate atât aspectele pozitive cât şi cele negative. După terminarea seturilor de lecţii se poate examina conţinutul jurnalului şi apoi reflecta la conţinutul şi forma lecţiilor viitoare.

b) Materialul prezentat primei serii de elevi a fost elaborat doar în forma scrisă şi a

condensat în doar 20 de pagini esenţa conceptelor de bază ale editoarelor de text. La

- 208 -

prima revizuire s-a constatat necesitatea introducerii imaginilor exemplificatoare. În tot acest răstimp, exerciţiile practice nu făceau referire expresă la materialul scris şi mai apoi completat cu imagini. A doua revizuire a materialului, corelată cu observarea evoluţiei din domeniul tehnologiei informaţiei a scos la iveală posibilităţi neântrezărite anterior. Astfel, materialul scris şi ilustrat corespunzător a putut fi structurat în "pagini" de program şi face trimitere directă la exerciţii specifice, iar exerciţiile reclamă studiul uneia sau a mai multor lecţii.

c) Dacă în activitatea profesorului intervin "pauze" lungi în ceea ce priveşte activitatea

de predare, în mod inevitabil intervine uitarea unor aspecte ce ţin de materialul de studiu. Un mod practic şi la îndemână de a împrospăta memoria este acela de a consulta formele de evaluare utilizate la generaţiile mai vechi de elevi. Un al doilea mod este acela de a examina lucrările de control ale elevilor – verificări periodice, examene etc. Studiul, chiar şi sumar, al celor de mai sus relevă aspecte ale lecţiilor care pot determina modificarea obiectivelor educaţionale.

În cazul în care se doreşte utilizarea la clasă a programului de învăţare, în scopul atingerii propriilor obiective ar trebui ţinut cont de următoarele recomandări:

1. Asiguraţi-vă că toţi studenţii au acces la program; 2. Corelaţi prezentarea verbală cu lungimea şi "densitatea" lecţiilor din program

în vederea reducerii timpului de studiu şi mărirea corespunzătoare a timpului alocat lucrărilor practice;

3. Identificaţi din timp elevii care au probleme cu conceptele specifice şi acordaţi-le ajutor ca să poată depăşi acele etape;

4. La nevoie utilizaţi materiale complementare – atât pentru aspectele teoretice cât şi pentru cele practice;

5. Reutilizaţi materiale mai vechi concepute de dumneavoastră înşivă sau elaborate de alte cadre didactice;

6. Utilizaţi materiale suplimentare din oferta altor edituri. Agenţii acţiunii:

profesorii – programul poate fi utilizat de orice profesor care predă tehnologia informaţiei în general şi editoare de text în particular;

•

•

•

•

elevii – programul poate fi utilizat de orice elev dornic sau nevoit să asimileze un editor de text; părinţii – programul poate fi utilizat/consultat de orice părinte al vreunui elev implicat în asimilarea unui editor de text; alte persoane – fiind conceput şi pentru Internet, orice parte a programului poate fi accesibilă oricăror altor persoane prin vehicularea informaţiilor prin navigare sau cu ajutorul proceselor upload sau download.

Nu de puţine ori se fac auzite comentarii, studii, conferinţe, prezentări etc. despre formarea formatorilor. Un domeniu de activitate precum cel al tehnologiei informaţiei în care dinamica

- 209 -

dezvoltării şi transformării este extrem de ridicată, reclamă un număr din ce în ce mai mare de specialişti. Piaţa forţei de muncă în general şi cea educaţională în special are nevoie de un număr imens de cunoscători ai computerelor, a tehnicilor de calcul şi ale posibilităţilor lor de utilizare practică. Nu putem vorbi despre societatea informaţională fără asigurarea posibilităţilor de asimilare a deprinderilor specifice în primul rând de către cei implicaţi în procesul de predare, adică a profesorilor. Totodată nu putem vorbi despre formarea performantă a formatorilor fără existenţa programelor (software) specializate capabile să înlesnească acest lucru. Programul Editoare de text – Abordare comparativă este o modestă contribuţie la ameliorarea acestui proces. Odată însuşite cunoştinţele de bază cuprinse în acest program şi executarea exerciţiilor specifice asociate, se deschide calea către asimilarea mai lesnicioasă şi mai rapidă a noţiunilor avansate. Pe această cale, invit profesorii care utilizează programul să îl completeze cu aspecte noi sau scăpate din vedere, însă cu respectarea celor cuprinse în Licenţa de utilizare. Datorită faptului că elevii sunt principalii beneficiari ai programului, ei trebuie să-l studieze în întregime şi să execute toate lucrările practice. Deoarece elevii pot avea idei extrem de valoroase şi ei sunt invitaţi să contribuie la ameliorarea lui, atât prin schimburi de idei cu profesorii cât şi cu editura sau chiar cu autorul. Mediul Internet asigură posibilităţile de contact ale acestora din urmă prin mijlocirea poştei electronice. Adresele de poştă electronică ale autorului sunt prezente pe toate "paginile" cu autoteste şi chestionare. Părinţii sau oricare altă persoană pot beneficia de acest program de învăţare pe computer deoarece, prin limbajul natural utilizat în explicaţii, se înlătură asimilarea greoaie a termenilor de specialitate. Totodată, prin apelul la secvenţele video digitale se asigură vizualizarea modului concret de lucru. Explicaţiile în limba română şi structurarea riguroasă au un efect benefic imediat. Conţinutul:

• programul conţine concepte valabile pentru majoritatea editoarelor de text actuale şi se bazează pe următoarele surse:

- manualele de utilizare a editoarelor WordPerfect 5.1 şi 6.0 - manualele de utilizare a editoarelor Microsoft Word 6.0 şi '97 - experienţa a peste 6 ani de predare

Majoritatea editoarelor de text performante actuale provin de la firme cu tradiţie şi renume în tehnologia informaţiei – WordPerfect, Microsoft, Adobe, Corel, Lotus Development etc. Cu toate că dinamica schimbărilor este foarte mare şi o observaţie de dată recentă duce la concluzia că multe firme fuzionează pentru a crea adevăraţi giganţi ai informaticii, se constată că majoritatea pachetelor software, inclusiv editoarele de text sunt destinate în primul rând utilizatorilor cunoscători de limbă engleză. Prin urmare, meniurile şi ecranele de ajutor sunt concepute pentru acest segment majoritar.

- 210 -

Marile firme furnizoare au făcut şi fac în continuare eforturi de traducere şi adaptare a tuturor tipurilor de programe pentru limbi naţionale de circulaţie mai restrânsă, aşa cum este şi cazul limbii române. Cu toate că iniţiativa este lăudabilă şi are ca scop mărirea gradului de acoperire a pieţei potenţialilor utilizatori, de cele mai multe ori se constată fie că traducerea/adaptarea este doar parţială fie că suferă de carenţe terminologice, referinţa fiind practic tot la cea de limbă engleză. La toate acestea se adaugă faptul că aproape în fiecare an apare o versiune nouă, mai performantă şi care la rândul ei necesită traducere/adaptare. Prin prisma celor de mai sus, programul Editoare de text – Abordare comparativă vine în întâmpinarea dorinţei de învăţare a conceptelor de bază a editoarelor de text prin lecturarea conţinutului lui în limba română însă cu referiri clare la terminologia specifică limbii engleze. În plus, imaginile exemplificatoare sunt "captate" de la pachetele versiunilor din limba engleză. Se asigură astfel "liantul" între limbajul natural al utilizatorilor, indiferent de nivelul cunoştinţelor lor de limbă engleză şi limbajul specific al producătorilor, care oferă pachete similare sau îmbunătăţite. Utilizatorii programului de învăţare vor observa că efortul de asimilare a unui alt pachet software va fi mult ameliorat. Mijloace:

• programul poate fi rulat pe orice computer unde este instalat un navigator capabil să interpreteze ferestre HTML;

• programul este optimizat pentru navigatoarele Microsoft Internet Explorer 3.02 şi Netscape 3.0 Gold;

• pentru varianta Intranet/Internet, programul poate fi instalat pe un host server şi poate fi rulat cu ajutorul navigatoarelor, indiferent de sistemul de operare.

Computerele personale comercializate în reţeaua de distribuţie specifică sunt în marea lor majoritate compatibile IBM. Datorită prestigiului însă şi ca urmare a politicii agresive de acaparare/integrare, firma Microsoft a monopolizat practic piaţa sistemelor de operare. Prin urmare nu mai miră pe nimeni că, la ora actuală, un procent extrem de ridicat – se vorbeşte de peste 95% – din computerele noi se livrează cu unul din sistemele de operare Windows ('95, '98, 2000 sau NT) gata instalat şi cu licenţa inclusă în preţul de cost. Este o realitate tristă pentru concurenţă însă extrem de îmbucurătoare pentru un anumit segment al programatorilor care au astfel o piaţă de desfacere imensă, cu profituri pe măsură. Oricare dintre sistemele de operare pomenite mai sus au sau înglobează un navigator şi anume una dintre variantele binecunoscutului Microsoft Internet Explorer. Programul Editoare de text – Abordare comparativă este optimizat pentru acest navigator motiv pentru care, în ipoteza că beneficiarul nu-l posedă, discul compact conţine două variante şi anume 3.02 şi 5.0 (kit-uri de instalare). În plus, orice actualizare este posibilă gratuit prin procurarea (download) unei noi versiuni de la adresa www.microsoft.com. Cu toate acestea, programul poate fi rulat cu aceleaşi performanţe cu ajutorul lui Netscape 3.0 Gold - discul compact conţine şi kit-ul de instalare a acestui navigator. Trebuie însă specificat

- 211 -

faptul că rularea programului pe versiuni Netscape ulterioare cele 3.0 Gold implică manevre suplimentare în ceea ce priveşte vizualizarea secvenţelor video digitale. În ipoteza că se dispune de oricare dintre versiunile navigatoarelor Internet Explorer (începând cu 3.02) sau Netscape 3.0 Gold, se va constata că în marea majoritate a cazurilor utilizatorilor individuali, programul porneşte imediat după introducerea discului compact în cititorul de disc, datorită facilităţii AUTORUN (pornire automată). Dacă sistemul nu are nici un navigator instalat, se deschide un meniu de unde veţi putea declanşa această operaţiune. Dintr-o listă se va putea opta asupra unui navigator şi a unei versiuni urmând ca utilizarea programului să fie posibilă la încheierea acestui proces. În cazul în care programul se utilizează într-o unitate de învăţământ, unde nu se pune problema inexistenţei navigatoarelor Internet, avem de-a face cu cel puţin unul dintre cazurile de mai jos: a) Dacă unitatea de învăţământ dispune doar de computere izolate, deci nelegate într-o reţea,

se impune procurarea unui număr de discuri compacte egal cu numărul computerelor pe care se face instruirea cu ajutorul programului de învăţare a editoarelor de text. O altă posibilitate este procurarea unui singur disc şi copierea întregului folder Editor (numai la versiunea 1.0) pe discurile Winchester ale computerelor pe care se face instruirea, însă cu respectarea celor prevăzute în Licenţa de utilizare. Cu alte cuvinte, se va procura un disc şi n-1 Licenţe de utilizare (n fiind numărul computerelor pe care se utilizează programul). Licenţele se procură de la furnizorul programului informatic, la cerere.

b) Dacă unitatea de învăţământ dispune de una sau mai multe reţele de computere, intervin

următoarele aspecte:

1. Dacă toate computerele reţelei posedă Windows '95 sau '98, se procură un singur disc compact şi n-1 Licenţe de utilizare. Întregul folder Editor (numai la versiunea 1.0) se va copia pe discurile Winchester ale computerelor reţelei. Setările necesare le va face administratorul reţelei.

2. Dacă reţeaua are server Windows NT, se procură un singur disc compact şi n-1

Licenţe de utilizare. Întregul folder Editor (numai la versiunea 1.0) se va copia în folderul C:\InetPub\wwwroot a serverului (fig.VI.1). Una dintre modalităţile de studiu a conţinutului programului de învăţare este prin accesarea de la staţii a fişierelor programului utilizând comanda http://fileserver...(fig.VI.2). Această metodă (dar şi altele) este implementată/reglementată de administratorul reţelei respective.

3. Dacă reţeaua are un server cu sistem de operare Linux, întregul folder Editor se

copiază în /home/httpd/html/. Una dintre metodele de copiere este prin utilizarea unui pachet de conectare la distanţa, de exemplu Windows FTP. Fig. VI.3 arată ferestrele utilitarului Windows FTP iar fig. VI.4 arată rezultatul procesului de copiere.

- 212 -

Fig.VI.1. Conţinutul folderului Editor (versiunea 1.0) într-un server Windows NT

http://fileserver/...

Fig.VI.2. Studiul programului într-o reţea cu server Windows NT

- 213 -

Fig. VI.3. Ferestrele utilitarului Windows FTP

Fig. VI.4. Conţinutul folderului Editor după copierea într-un server Linux

- 214 -

În cazul în care se doreşte utilizarea la clasă a programului de învăţare, trebuie ţinut cont de următoarele recomandări: 1. Nu restrângeţi activitatea doar la mijloacele existente – utilizaţi inovaţii atât de

natură tradiţională cât şi bazate pe computer sau Internet; 2. Aplicaţi numai metodele şi mijloacele care se potrivesc elevilor de la clasa unde

efectuaţi activitatea de predare/îndrumare; 3. Nu utilizaţi serviciul Web oricum şi pentru orice – acest lucru trebuie introdus

progresiv pe măsura acceptării din partea elevilor şi creşterea gradului de motivare; 4. Utilizaţi mijloace multiple care sunt acceptate de către majoritatea elevilor; 5. Păstraţi tot timpul nivelul necesar al simplităţii abordării subiectelor – mijloacele

tehnice şi tehnologice complexe şi/sau complicate descurajează şi au dezavantaje semnificative.

Tehnici:

• programul este conceput în tehnica specifică serviciului Web din Internet; • programul este conceput conform modelului mixt privind organizarea unităţilor de

interacţiune (fig.II.12) respectiv a structurii compozite (fig.II.16); Programul de învăţare este structurat pe patru capitole. Fiecare căsuţă reprezintă o temă de studiu care, la rândul ei, conţine explicaţii, desene şi trimiteri la paginile exemplificatoare. Săgeţile unisens reprezintă întotdeauna opţiunea Continuaţi de la o temă la alta sau de la un exemplu la tema următoare. Săgeţile bidirecţionale reprezintă legătura în ambele sensuri dintre cele două "pagini" (fig.VI.5).

Cap.I

Lec ii ...

Cap.II Cap.IIII Cap.IV

Fig.VI.5. Structurarea programului de învăţare

Notă: Capitolele III şi IV conţin şi câte un subcapitol.

- 215 -

Începătorilor le este recomandată parcurgerea celor patru capitole în ordine crescătoare, adică de la I spre IV: în acest scop se va utiliza, după studiu, vizualizarea exemplelor şi eventual efectuarea testelor şi chestionarelor, optiunea Continuaţi.

Cei avansaţi sau cei care doresc să-si clarifice doar câteva noţiuni pot alege, bineînţeles, ordinea de studiu cea mai convenabilă. Pentru a facilita acest gen de studiu, s-a întocmit pagina INDEX (un fel de CUPRINS), de unde se pot "contacta" toate capitolele cu toate paginile lor principale (fig.VI.6).

INDEX

Cap.”n” După parcurgerea fiecărui capitol sau a unei teme individuale se recomandă efectuarea exerciţiilor practice asociate. Acestea sunt menţionate la paginile corespunzătoare şi în paginile Sumar. Toate paginile Sumar conţin legături la teste complexe cu forme de interacţiune deschise. Fiecare temă importantă are pagini exemplificatoare. Acestea sunt trei la număr deoarece versiunea 1.0 a programului tratează comparativ conceptele de bază pentru editoarele WordPerfect 6.0 (DOS), Word 6.0 şi Word '97. Parcurgerea acestora se face conform schiţei din fig.VI.7. Săgeţile unisens reprezintă opţiunea Continuaţi. Săgeţile bidirecţionale reprezintă legătura în ambele sensuri dintre "paginile" exemplificatoare.

Fig.VI.6. Rolul paginii INDEX

Lec ia “n”

Lec ia “n+1”

Exemple asociatelec iei “n”

Fig.VI.7. Parcurgerea lecţiilor programului

Exemplele ilustrate prin secvenţe video lansează programele executabile asociate înregistrărilor efectuate cu utilitarul Microsoft Camcorder. Instrucţiunile de lansare în execuţie sunt conţinute în fiecare ecran care conţine astfel de exemple. Puteţi iesi oricând din acest program dacă alegeţi opţiunea IESIRE unde se explică modul în care anulaţi execuţia browser-ului cu care întreprindeţi studiul. Modurile concrete de studiu sunt următoarele: Se rulează programul şi editorul de text în câte o fereastră maximizată pe ecran (fig.VI.8 şi fig.VI.9). Afişarea alternativă a ferestrelor se face prin acţionarea tastelor ALT-TAB.

- 216 -

Fig.VI.8. Fereastra de studiu a lecţiei (pentru lucru se tastează (ALT-TAB)

Fig.VI.9. Fereastra de lucru în editorul de text (pentru studiu se tastează ALT-TAB)

- 217 -

Se rulează programul şi editorul de text în câte o fereastră distinctă pe ecran (fig.VI.10). Ceea ce se învaţă în lecţiile programului se pot aplica direct în editorul de text.

Fig.VI.10. Fereastra de studiu (sus) şi fereastra de lucru (jos)

Forme de organizare:

• programul se pretează pentru rularea lui în cadrul lecţiilor din instituţia de învăţământ; • programul se pretează pentru studiu individual la clasă sau în afara ei.

Programul conţine următoarele tipuri de pagini Web:

• pagină "de acasă" - fig.VI.11; pentru a putea consulta întegul ei conţinut s-a considerat oportună includerea versiunii tipărite (fig.VI.13);

• pagină de index - fig.VI.14; pentru a putea consulta întegul ei conţinut s-a considerat oportună includerea versiunii tipărite (fig.VI.15);

• pagini de conţinut - fig.VI.16, VI.17 şi VI.18; • pagini de studiu - fig.VI.19; • pagini de sumar - fig.VI.20; • pagini de autotest sau chestionar - fig.VI.21 şi VI.22.

- 218 -

Fig.VI.11. Pagina "de acasă"

Pentru înţelegerea mai facilă a noţiunilor la care se face apel în programul de învăţare, am inclus şi un glosar de termeni din limba engleză cu explicaţii în limba română (fig.VI.12). Mulţi termeni pot fi clarificaţi mai bine prin consultarea unor adrese Web incluse însă acest lucru este valabil doar pentru computerele legate la Internet.

Fig.VI.12. Glosar de termeni

- 219 -

Abordati cu Liciniu, RAPID & USOR:

UTILIZAREA COMPUTERELOR PERSONALE

Copyright

Cu Liciniu, RAPID & USOR înseamnã:

• • • • • •

• • • • • • •

•

•

Analogii pe baza cunostintelor anterioare Acces la una dintre cele mai bune metode de învãtare Explicatii într-un limbaj natural, obisnuit Demonstratii practice Abordare interactivã Exercitii cu finalitate precisã

Cu Liciniu, RAPID & USOR mai înseamnã:

Sã întelegeti ce înseamnã un computer Sã întelegeti ce puteti face cu un computer Sã întelegeti ce este o retea de computere Sã întelegeti ce este software Sã întelegeti ce este multimedia Sã consultati glosarul de termeni on-line Sã învãtati muncind si sã munciti învãtând

Sã întelegeti si sã stãpâniti: Editoare de text Foi electronice de calcul tabelar Programe de graficã si prezentãri Sisteme de gestiune a bazelor de date

Sã comunicati în Internet utilizând: posta electronicã World Wide Web (WWW)

Pentru accesarea lectiilor interactive selectati un subiect din lista derulantã si apoi faceti un clic pe butonul din dreapta:

LISTA DERULANTÃ ▼

Incãrcati pagina selectatã în lista derulantã

NOTÃ:

Din oricare paginã Web asociatã, puteti reveni în aceastã paginã printr-un clic pe cuvântul ACASÃ

sau pe un desen identic celui reprezentat alãturat.

Fig.VI.13 Întregul conţinut al paginii "de acasă"

- 220 -

Fig.VI.14. Pagina index

Fig.VI.16. Pagină de conţinut

- 221 -

INDEX

Editoare de text - Introducere

Lectii -structura capitolelor

I.Notiuni elementare • • • • • • • •

• • • • • • • •

Conventii Culesul unui text Inserarea si stergerea unui text Utilizarea meniurilor Comenzi rapide Salvarea unui document Iesirea din editor Sumar

II. Editarea unui document Deschiderea unui document Navigarea într-un document Selectarea unui bloc de text Stergerea unui bloc de text Taie, lipeste Copiazã, lipeste Cautã si înlocuieste Sumar

III. Formatarea unui document • • • •

• • • • •

• • •

• • • • •

Ajustarea formatului de paginã Ajustarea marginilor Numerotarea paginilor Fonturi Tipuri de fonturi Înfãtisarea/stilul fonturilor Mãrimea fonturilor Pozitia fonturilor Culoarea fonturilor Fontul implicit Sumar

Spatierea liniilor de text Alinierea textului Antete si subsoluri Note de picior si de capãt Sumar

IV. Tehnici speciale Coloane Tabele Cutii cu graficã Continut Comentariu Margini Umbriri si "umpleri" Pozitie Dimensiuni Încadrare în text Sumar

Macro-uri Ortografie Simboluri si semne diacritice Hipertext Sumar

ACASÃ

Fig.VI.15. Întregul conţinut al paginii Index

- 222 -

Fig.VI.17. Pagină de conţinut

Fig.VI.18. Pagină de conţinut

- 223 -

Fig.VI.19. Pagină de studiu

Fig.VI.20. Pagină de sumar

- 224 -

Fig.VI.21. Pagină de autotest

Fig.VI.22. Pagină cu chestionar

- 225 -

Avantajele programului are o structură flexibilă şi deschisă, uşor adaptabilă pentru abordarea altor subiecte din domeniul educaţional (matematică, fizică, chimie, biologie, geografie etc);

•

• •

• • • •

• • • •

• •

• •

•

este uşor de modificat/actualizat; beneficiază de aportul şi flexibilitatea limbajelor HTML şi JavaScript la care se pot adăuga alte limbaje precum PERL, C şi VRML; poate vehicula informaţii multimedia; poate manipula funcţii definite de către utilizator; elevii pot fi evaluaţi şi se pot autoevalua; se pot elabora teste oricât de complicate a căror evaluare se poate face "pe loc" sau prin vehicularea informaţiei înspre şi dinspre host servere; se pot crea pagini a căror conţinut exced dimensiunile ecranului; este uşor de mânuit şi foarte uşor de înţeles; se poate obţine şi o variantă tipărită la imprimantă; prin facilităţile oferite de poşta electronică se pot vehicula toate informaţiile necesare procesului de formare prin metoda de învăţământ la distanţă.

Dezavantajele programului

necesită un computer performant; studenţii care au cunoştinţele necesare pot accesa codul de unde pot copia la testele de autoevaluare (acest dezavantaj poate fi eliminat la varianta pe host server); prin natura subiectului, tehnicile foto nu şi-au găsit aplicabilitate; deoarece computerele multimedia nu sunt încă suficient de răspândite, nu s-a considerat oportună inserarea pasajelor sonore (clipuri audio sau dialog); datorită particularităţii tematicii abordate, tehnicile video au fost restrânse doar la înregistrarea secvenţelor derulate pe ecran.

Note:

• Programul este în dezvoltare şi pentru alte editoare de text precum Lotus Word şi WordPerfect pentru Windows.

• Programul va fi extins prin includerea şi a altor informaţii specifice tehnologiei informaţiei; Programul DEMO fi rulat de la adresa www.geocities.com/liciniu/; •

• Programul şi cartea de exerciţii practice va apare curând sub titlul Tehnoredactare Computerizată.

Câmpul relaţional:

• relaţia profesor-elev se simplifică foarte mult deoarece accentul se pune pe studiul interactiv al conţinutului programului care este deopotrivă instructiv şi atractiv;

• la studiul în grup, relaţia elev-elev are o dinamică ridicată deoarece generează discuţii cu privire la percepţia conţinutului prin prisma mijloacelor concrete de realizare;

• relaţia elevi-alte persoane este facilitată de introducerea acestei noi metode (spre exemplu, un elev a cumpărat programul pentru un prieten care învăţa la o altă şcoală).

- 226 -

Rezultatele: • rezultatele atinse de către elevi sunt superioare deoarece:

înţeleg rapid conceptul şi terminologia; − −

−

• • •

• • •

• •

pot consulta programul şi pot lucra efectiv la editarea textului datorită facilităţii multitasking a interfeţei grafice Windows; chiar dacă uită modul concret de utilizare a editorului de text, elevul nu mai trebuie să răsfoiască manuale ci doar să acceseze paginile cu informaţiile necesare (text, grafică şi secvenţe video).

Pentru a cuantifica eficienţa învăţării noţiunilor teoretice şi a deprinderilor practice referitoare la editoarele de text s-a procedat la un experiment în care s-au utilizat programul sus amintit şi caietul de lucrări. Experimentul s-a desfăşurat pe două generaţii de studenţi în semestrele I ale anilor universitari 1997-1998 şi 1998-1999. În fiecare an universitar grupul experimental a fost anul I al specializării Asistenţă Managerială (AM) iar grupul de control anul I al specializării Managementul Afacerilor în Industria Hotelieră (MAIH).

Se poate afirma că grupurile experimentale şi cele de control sunt echivalente deoarece: criteriile de admitere la facultate au fost identice; subiectele de la admitere au fost aceleaşi; apartenenţa la o specializare sau alta s-a făcut în funcţie de opţiunea în scris a studentului şi media obţinută la probele de admitere; studenţii aparţin aceleiaşi categorii de vârstă; structura anilor de studiu este apropiată (tabel VI.1 şi VI.2); numărul studenţilor care urmează o a doua facultate este apropiat pentru fiecare secţie; numărul studenţilor licenţiaţi este acelaşi (stabilit prin regulamentul de admitere); toţi ceilalţi studenţi au o pregătire şcolară situată la nivelul ablolvirii unui liceu.

Tabel VI.1. Structura anilor de studiu (anul universitar 1997-1998)

Specializarea Număr studenţi

Fete (%)

Băieţi (%)

Absolvenţi 1997 (%)

Absolvenţi înainte de 1997 (%)

AM 33 60,6 39,4 83,8 16,2

MAIH 31 61,3 38,7 87,1 12,9

Tabel VI.2. Structura anilor de studiu (anul universitar 1998-1999)

Specializarea Număr studenţi

Fete (%)

Băieţi (%)

Absolvenţi 1998 (%)

Absolvenţi înainte de 1998 (%)

AM 64 73,1 26,9 88,7 11,3

MAIH 57 75,0 25,0 80,3 19,7

- 227 -

Notele obţinute la cele două specializări în cei doi ani de studiu la materia studiată în semestrele I (editoare de text) sunt redate în tabelul VI.3. Tabel VI.3. Notele obţinute pe ani de studiu şi specializări

Anul universitar 1997-1998 Anul universitar 1998-1999

Efective corespunzătoare (f) Efective corespunzătoare (f) Note obţinute

AM MAIH AM MAIH

5 1 2 3 6 6 2 5 2 9 7 1 2 10 8 8 6 10 12 10 9 9 3 17 9 10 13 9 20 15

N=32 N=31 N=64 N=57

Histogramele aferente acestor distribuţii sunt ilustrate în fig.VI.23 şi fig.VI.24.

0

2

4

6

8

10

12

14

5 6 7 8 9 10NOTE

Efe

ctiv

e (f)

Specializarea AM

Specializarea MAIH

Fig.VI.23. Histograma notelor obţinute în anul universitar 1997-1998

- 228 -

0

5

10

15

20

5 6 7 8 9 10NOTE

Efe

ctiv

e (f)

Specializarea MAIH

Specializarea AM

Fig.VI.24. Histograma notelor obţinute în anul universitar 1998-1999 Media notelor se calculează cu formula:

NT

Nx

m == ∑

- 229 -

unde: ∑ x - suma valorilor individuale

N - efectivul grupei studiate T - totalul notelor obţinute Din practica experimentelor psiho-pedagogice rezultă că media, dar şi alţi indicatori precum mediana şi modul, caracterizează un singur aspect al distribuţiei statistice şi anume tendinţa generală a datelor (valoarea centrală). Pentru a face comparaţii şi a putea trage concluzii, calculul mediei este insuficient deoarece interesează şi variabilitatea, respectiv omogenitatea distribuţiilor statistice. Prin urmare, se pune problema măsurării variaţiei (împrăştierii) datelor în jurul valorii centrale, în cazul de faţă în jurul mediei. În acest sens se calculează dispersia (variaţia) şi abaterea standard (abaterea tip). De la statistică se ştie că dispersia sau variaţia se notează cu σ2 (sau cu s2) şi are următoarea formulă de definiţie:

1)( 2

2

−−

= ∑N

mxσ

Prin transformarea expresiei de definiţie se obţine o formulă mult mai convenabilă pentru calcul. Cu notaţiile de la formula mediei, formula dispersiei (variaţiei) devine:

1

22

2

−

−=∑

NNTx

σ

Abaterea standard sau abaterea tip se notează cu σ şi reprezintă rădăcina pătrată din valoarea dispersiei (variaţiei). Prin urmare rezultă formula de calcul:

1

22

2

−

−==∑

NNTx

σσ

Tot de la statistică se reţin următoarele:

• abaterea medie obţinută pe un eşantion dintr-o populaţie măsoară distanţa la care se află o cotă în raport cu media calculată;

• abaterea medie este unitate de măsură pentru variaţie; • pentru evitarea unei anumite variabilităţi a situaţiilor se introduce distribuţia

standard în care variabila brută x se înlocuieşte cu variabila normată z pe baza formulei:

σmxz −

=

într-o distribuţie normală standard avem: • 95% dintre valorile z sunt cuprinse în intervalul -1,96σ şi +1,96σ (în jurul mediei) 99% dintre valorile z sunt cuprinse în intervalul -2,58σ şi +2,58σ (în jurul mediei)

Având în vedere faptul că eşantioanele de lucru sunt independente iar numărul studenţilor participanţi este mai mare decât 30, putem verifica dacă diferenţa dintre cele două medii se datorează întâmplării şi că nu există diferenţe reale între eşantioanele considerate. Acest tip de verificare se numeşte testarea ipotezei nule şi în acest caz se face pe baza criteriului exprimat cu ajutorul formulei următoare (I.Radu şi colab., 1993):

- 230 -

2

22

1

21

21

NN

mmzσσ

+

−=

După efectuarea calculelor se obţin valorile din tabelele VI.4. şi VI.5. Tabelul VI.4. Mediile şi indicii statistici pentru anul universitar 1997-1998

Specializarea Număr studenţi Media (m) Dispersia (σ2) Abaterea tip (σ) Indicele z AM 32 8,84 1,8135 1,3467

MAIH 31 8,09 2,6237 1,6198 1,99

Tabelul VI.5. Mediile şi indicii statistici pentru anul universitar 1998-1999

Specializarea Număr studenţi Media (m) Dispersia (σ2) Abaterea tip (σ) Indicele z AM 64 8,53 1,9673 2,9743

MAIH 57 7,91 1,4026 1,7246 2,15

Conexiunea inversă:

• datorită structurii extrem de flexibile, în urma analizei rezultatelor atinse de către elevi, se pot modifica obiectivele întregului proces de asimilare a unui editor de text;

• orice actualizare este posibilă dacă rezltatele scontate sunt altele decât cele prevăzute iniţial, fie datorate "mişcărilor" din industria de software fie din alte motive.

Aprecieri cantitative şi calitative La fel ca orice produs software, programul pentru învăţarea editoarelor de text are cel puţin o dublă destinaţie:

să contribuie la ameliorarea procesului de învăţământ; • •

•

să fie comercializat. Prima latură şi anume ameliorarea procesului de învăţământ a fost deja atinsă prin utilizarea programului şi a broşurii cu exerciţii specifice la clasă în Facultatea de Business a Universităţii "Babeş-Bolyai". Semnificaţia mediilor obţinute şi a indicilor statistici calculaţi este următoarea:

mediile notelor de la specializarea Asistenţă Managerială au fost mai mari decât cele de la specializarea Managementul Afacerilor în Industria Hotelieră;

- 231 -

ipoteza nulă este infirmată în ambele cazuri ale experimentului (diferenţa este net semnificativă) deoarece:

•

•

•

•

în anul universitar 1997-1998 indicele z este 1,99 (cuprins între 1,96 şi 2,58) şi făcând un calcul de interpolare aflăm pragul de semnificaţie p=0,047;

în anul universitar 1998-1999 indicele z este 2,15 (de asemenea cuprins între 1,96 şi 2,58) şi făcând un calcul de interpolare aflăm pragul de semnificaţie p=0,032.

Se cuvine a fi subliniat faptul că mediile au scăzut de la un an la altul deoarece:

studenţii au acordat o atenţie excesivă considerentelor de ordin practic şi au neglijat pe cele de ordin teoretic; datorită actualizării programului informatic şi a caietului de lucrări, cerinţele din partea examinatorilor au crescut; ponderea notelor de la seminar cu cele obţinute la examenul aferent materiei predate la curs a fost modificată de la 50%-50% la 40%-60%.

Cel de-al doilea aspect este comercializarea programului şi a broşurii cu exerciţii specifice atât la Facultatea de Business a Universităţii "Babeş-Bolyai" cât şi la Institutul Postliceal "Phoenix", ambele din Cluj-Napoca. Se cuvine aici menţiunea faptului că "Phoenix" este o unitate de învăţământ particulară care specializează cadre pentru domeniile: secretariat, traducători, publicitate şi gestiune comercială, deci au o mare nevoie de cunoştinţe practice privitoare la utilizarea editoarelor de text. Studenţii de la Facultatea de Business a Universităţii "Babeş-Bolyai" au cumpărat un număr mic de programe şi un număr foarte mare de broşuri (tabel VI.6). O explicaţie este aceea că programul este instalat pe reţeaua facultăţii unde este gratuit. O a doua explicaţie este aceea că studenţii au un număr de 4 ore/săptămână deci au timpul necesar să studieze la orele de seminar şi nu mai este necesar să studieze în plus.

Tabelul VI.6. Situaţia vânzărilor la Facultatea de Business

Cumpărători program Cumpărători caiet lucrări Specializarea Nr. studenţi numeric % numeric %

Anul universitar 1997-1998 AM 32 4 12,5 27 84,3

Anul universitar 1998-1999 AM 64 7 10,9 53 82,8

Elevii de la Institutul Postliceal "Phoenix" au cumpărat invariabil atât programul cât şi broşura cu exerciţii specifice, situaţia fiind ilustrată în tabelul VI.7. Se cuvine menţionat faptul că elevii aveau alocate studiului informaticii doar 2 ore/săptămână.

- 232 -

Tabelul VI.7. Situaţia vânzărilor la Institutul Postliceal "Phoenix" (anul şcolar 1998-1999) Cumpărători (program şi caiet) Anul de studiu Specializarea Nr. elevi numeric %

II Traducători 26 7 26,9 II Publicitate 26 11 42,3 II Gestiune Comercială 27 11 40,7 III Secretariat 24 14 58,3

Din situaţia vânzărilor şi în urma observaţiilor rezultă:

toţi cumpărătorii programului posedă computer personal sau cel puţin au acces la un computer, altul decât cel de la şcoală;

•

•

•

•

•

cumpărătorii au preferat achiziţia programului mai ales din raţiunea existenţei secvenţelor video, pe care le-au considerat extrem de utile; la acelaşi preţ de cost, elevii/studenţii au preferat achiziţia programului în locul unui manual explicativ lansat de o editură; cumpărătorii cei mai numeroşi se regăsesc între acei elevi/studenţi care utilizează sau sunt pe cale de a utiliza frecvent un editor de text; elevii care nu au achiziţionat programul au invocat următoarele motive:

- nu posedă fonduri pentru achiziţie; - nu au computer şi nici fonduri pentru a-l cumpăra; - nu au acces la alt computer decât la cel de la şcoală; - dezinteres.

Aspecte pozitive: după achiziţia programului s-a observat o creştere a cererii pentru programe educaţionale pentru alte genuri de pachete software. În acest sens, Facultatea de Business a achiziţionat câte 20 de programe multimedia elaborate de firma ISA din Bucureşti pentru învăţarea noţiunilor legate de sistemul de operare Windows '98 şi a celor specifice calculului tabelar în Excel. În vederea îmbunătăţirii metodei de învăţare, programul de învăţare a editoarelor de text a fost actualizat la versiunea 2.0. Aspecte negative: datorită secvenţelor video, elevii tind să neglijeze părţile scrise şi paginile cu autotest, respectiv cu chestionar.

- 233 -