Resurse software - Liciniu A. Kovács' Webzoneliciniu.ro/MyFiles/Cap_V2.pdf · grafică utilizator...

Resurse software Cea mai mare parte a materialului educaţional este o combinaţie de text şi grafică; dacă ne referim la un segment mult mai restrâns de materiale didactice şi anume la programele de învăţare pe computer acestea sunt, de regulă, o combinaţie de text, obiecte grafice, sunete şi imagini video. Prin urmare, pentru a putea produce astfel de materiale, vom avea nevoie de pachete software specializate, capabile să creeze/genereze şi să editeze respectivele tipuri de informaţie. Tipul de pachete software şi arta de a le utiliza cât mai eficient vor determina calitatea materialului educaţional şi a programelor care vor fi elaborate. Piaţa de software este realmente bombardată cu programe din ce în ce mai multe, din ce în ce mai integrate şi din ce în ce mai performante; din acest motiv este foarte greu de a face clasificarea lor riguroasă. Mai degrabă vom arăta ce anume este abordabil la ora actuală, cu specificarea faptului că unele dintre aceste pachete sunt utilizate direct la obţinerea materialelor didactice, altele fiind doar accesorii. Prin urmare vom detalia următoarele:

Sisteme de operare • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Editoare de text Foi electronice de calcul tabelar Sisteme de gestiune a bazelor de date Pachete grafice şi de prezentare Pachete pentru desen Pachete DTP Pachete pentru recunoaşterea vorbirii Pachete pentru video digital Pachete OCR Pachete CAD Pachete pentru conectare la distanţă Navigatoare Internet (browsere) Pachete pentru videoconferinţe Limbaje de programere vizuale Pachete multimedia integrate Pachete antivirus Editoare Web

Sisteme de operare Sistemul de operare este "inima" unui computer: la nivel de bază acesta controlează şi administrează resursele hardware precum memoria, dispozitivele mediilor de stocare, claviatura, şoricelul, monitorul, imprimanta etc. Un computer nu este utilizabil fără sistemul de operare; de cele mai multe ori, acesta este livrat împreună cu computerul, utilizatorul fiind mulţumit că nu mai trebuie să facă un efort financiar în plus faţă de achiziţia celorlalte pachete software de care are nevoie. Este foarte adevărat însă şi faptul că, odată ce sistemul de operare este instalat, cei mai mulţi utilizatori nici nu mai încearcă să se documenteze ce alte opţiuni ar mai putea avea în această direcţie.

- 155 -

Integrarea computerelor în sistemul de învăţământ nu este însă o simplă achiziţie de echipament şi a pachetelor software care îl acompaniază în ofertă. Utilizatorul avizat şi bine informat trebuie să întreprindă un act decizional, adică să procure cel mai bun echipament, cel mai adecvat sistem de operare şi cele mai bune pachete software (utilitare) care se potrivesc cel mai bine obiectivelor instituţiei de învăţământ şi toate aceste la preţul cel mai convenabil, dat fiind faptul că învăţământul este în cea mai mare parte un sector bugetar. Prin urmare nu este lipsit de interes trecerea în revistă a celor mai cunoscute şi utilizate sisteme de operare, cu modul lor concret de utilizare, cu avantajele şi dezavantajele lor. În anii de început ai utilizării computerelor, sistemele de operare erau fie inexistente fie aparţineau doar computerelor pe care erau instalate, lucrul (programarea) făcându-se de regulă în cod maşină. La mijlocul anilor ’70, ideea de a avea un sistem de operare portabil1 a prins contur la firma Intergalactic Digital Research (devenită ulterior Digital Research – DR), unde a fost creat sistemul de operare CP/M. Organizarea acestui sistem de operare este ilustrată mai jos, cu precizarea că BDOS înseamnă Basic Disk Operating System iar BIOS înseamnă Basic Input-Output System. Această structură, la care s-au adăugat multe îmbunătăţiri, stă şi la baza sistemelor de operare moderne, actuale (fig.5.5). Programe utilizator

(INTERŞANJABILE)

Dispozitive de intrare-ieşire (INTERŞANJABILE)

BDOS

BIOS

Computer

(INTERŞANJABIL)

Se schimbă în funcţie de computer şi de dispozitivele de intrare-ieşire

Aceeaşi pentru orice configuraţie

Fig.V.5. Organizarea unui sistem de operare portabil Sursa: Waite, M. & Lafore, L., Soul of CP/M (How to Use the Hidden Power of Your CP/M System), Howard

W. Sams &Co. Inc., Indianapolis, Indiana, SUA, 1983, pag.20. Lucrurile nu s-au oprit aici şi în anii ’80 Bill Gates a cumpărat drepturile de utilizare a sistemului de operare QDOS elaborat de firma Seattle Computer Products. Acesta a fost dezvoltat şi redenumit MS-DOS pe care apoi firma IBM l-a comercializat sub denumirea de PC-DOS. Cam în aceeaşi perioadă firma Digital Research a lansat DR-DOS dar fără succes în faţa politicii agresive a firmei Microsoft. 1 Sistem de operere capabil să poate rula pe computere cu configuraţii diferite, cu alte cuvinte care au aceeaşi arhitectură a procesorului însă cu componente hardware diferite.

- 156 -

Anul 1985 a însemnat lansarea lui Windows dar care nu era în acel moment singurul sistem de operare cu interfaţă grafică şi cu facilităţi de multitasking. Adevăratul succes a lui Windows a venit abia în anul 1990 după lansarea celei de a treia versiuni. Din 1990 până în 1993 Windows a fost îmbunătăţit continuu prin înglobarea fonturilor scalabile, OLE, multimedia şi a posibilităţilor de lucru în reţea. Pentru întreprinderi şi instituţii a fost dezvoltat în paralel Windows NT. Anul 1995 aduce pe piaţă versiunea Windows ’95 care devine cel mai vândut sistem de operare din lume. Cu toate că dominaţia firmei Microsoft este foarte mare, utilizatorul are posibilitatea de a opta şi pentru alte sisteme de operare. Pe de o parte, cu atât mai mult nu trebuie renunţat la alte sisteme de operare cu cât învăţământul este acela care trebuie să ofere şi alte alternative elevilor săi. Pe de altă parte, dominaţia unei singure firme duce la statutul de monopol, iar tehnologia informaţiei este mult prea importantă pentru omenire pentru a o lăsa numai pe mâinile lui Bill Gates – spunea Barry Fox, unul dintre cei mai buni analişti care publică la revista Personal Computer World (PCW) din Anglia. Datorită performanţelor modeste, sistemul de operare CP/M a fost eliminat de pe piaţă; prin urmare, în cele de mai jos vom detalia doar pe cele care încă există sau care au şanse de supravieţuire alături de acelea care s-au impus şi domină piaţa. Trebuie să specificăm şi faptul că cele ce urmează acoperă suficient de bine situaţia sistemelor de operare întâlnite la noi din ţară. Sistemul de operare DOS Acronimul DOS vine de la Disk Operating System, adică sistem de operare pe disc, respectiv dischetă. Cu toate că actualmente interfeţele grafice au căştigat definitiv piaţa, încă există mulţi utilizatori care, din cele mai diferite motive, încă preferă DOS. Acest sistem a fost ameliorat continuu, firma Microsoft lansând pe piaţă versiune după versiune. Cu toate îmbunătăţirile aduse însă, sistemul de operare DOS rămâne limitat deoarece:

suportă doar un singur utilizator care lucrează cu un singur program; • • • •

utilizează numai 640 kB de memorie; nu are memorie virtuală; nu suportă multitasking.

În ciuda multiplelor sale inconveniente, DOS a fost şi încă mai este foarte popular datorită marelui succes de piaţă al computerelor personale (PC). Un motiv în plus pentru viaţa sa lungă este şi faptul că Windows 3.1 a fost conceput să ruleze "peste" DOS şi în acelaşi timp să fie dependent de arhitectura pe 16 biţi. DOS nu a fost eliminat nici măcar de Windows ’95 pentru că toate componentele DOS sunt încă în sistem pe motiv să se poată rula programele mai vechi. Şi va trece încă multă vreme până când unele jocuri şi programe scrise pentru DOS vor rula tot atât de bine şi de rapid sub Windows.

- 157 -

Windows 3.1 Windows înseamnă pentru computerele personale (PC-Personal Computer) prima interfaţă grafică utilizator (GUI – Graphic User Interface) şi un mare salt în evoluţia sistemelor de operare. Apariţia acestuia a dus la o serie de avantaje, între care amintim:

interfaţa grafică face posibil lucrul la computer fără apel la complicatele linii de comenzi ale căror sintaxă şi parametri trebuie cunoscute şi introduse corect;

•

•

•

• • • • • •

• • • • •

• • • • • • • •

acţiuni precum copiatul şi mutatul fişierelor sunt mult mai intuitive datorită imapactului vizual al proceselor; forma în care se prezintă documentul pe hârtia tipărită este aceeaşi cu cea de pe ecran datorită introducerii conceptului WYSIWYG - What You See Is What You Get; modul de lucru este multitasking; pe partea de soft, fonturile şi driver-ele instalate sunt aceleaşi pentru toate aplicaţiile; pe partea de hard, imprimanta şi celelalte periferice sunt utilizate în comun; lucrul cu memoria este mult îmbunătăţit; discul poate fi utilizat ca şi cu ar fi memorie RAM; procesul de copiere şi alipire (Copy, Paste) este posibil între aplicaţiile deschise în două ferestre separate.

Cu toate că Windows ’95 este foarte atractiv şi a intrat demult pe piaţa de software, există încă mulţi utilizatori care nu pot renunţa la Windows 3.1 din următoarele motive:

necesitatea unui procesor mai bun; necesitatea unei cantităţi mai mari de memorie; necesitatea unui disc Winchester mai mare; costul pachetului software complet sau numai a versiunii de actualizare (upgrade); costul în bani sau/şi timp pentru învăţarea şi stăpânirea noului sistem de operare.

Windows ’95 Luna august a anului 1995 a adus pe piaţă mult mediatizatul sistem de operare pe 32 de biţi numit Windows ’95. Acest lucru a însemnat un şi mai mare salt în evoluţia acestui gen de pachete software şi actualmente el este livrat gata instalat pe majoritatea computerelor vândute de detailişti. Windows ’95, în comparaţie cu Windows 3.1 are următoarele avantaje:

rulează pe 32 de biţi; este un sistem de operare mult mai integrat; nu mai are nevoie de DOS; la încărcare (boot) nu mai are nevoie de fişierele autoexec.bat şi config.sys; stabilitatea şi performanţele sunt superioare; facilitatea multitasking este mult îmbunătăţită; optimizează setările în funcţie de cerinţele plasate în sistem; îmbunătăţirea modului de actualizare a echipamentului: graţie metodei plug and play acesta este detectat automat, conectat la sistem iar driver-ele sunt instalate;

- 158 -

îmbunătăţirea interfeţei cu utilizatorul; • •

• • •

•

•

•

•

• • •

• • • • •

•

• • • •

posibilitatea fişierelor de a avea nume lung (amintim că DOS şi Windows 3.1 permit numele fişierului sub forma 8+3 caractere separate de un punct); suportă toate protocoalele majore din reţele de computere; poate trimite/recepţiona mesaje fax şi de poştă electronică (e-mail); oferă posibilitatea navigării în Web cu Internet Explorer.

Printre dezavantajele Windows ’95 (versiunea iniţială) amintim:

plasează simboluri iconice pe suprafaţa de lucru (desktop) fără ca utilizatorul să le poată înlătura; rearanjerea simbolurilor iconice în ferestre se face de multe ori la întâmplare şi nu se pot salva opţiunile de vizualizare; într-un computer de sine-stătător unul şi acelaşi utilizator are acces fără restricţii la orice folder (director); într-o reţea orice utilizator se poate conecta la oricare computer şi să impună orice setări/configurări doreşte.

Windows ’98 Windows ’98 este sistemul de operare dezvoltat pe baza lui Windows ’95. Dezavantajele amintite la Windows ’95 au fost eleiminate în întregime şi în plus se semnalează o serie de îmbunătăţiri care pe scurt ar fi următoarele:

integrare totală în serviciul Web din mediul Internet; procesul de pornire (start up) şi cel de oprire (shut down) sunt mult mai rapide; programul Disk Defragmenter identifică cele mai utilizate aplicaţii şi stochează contiguu (unul lângă celălalt) fişierele acestora contribuind la optimizarea performanţelor; poate formata discuri Winchester mai mari de 2 GB; cea mai mare parte a codului pe 16 biţi a fost rescrisă pentru 32 de biţi; codul de 32 de biţi existent la versiunea anterioară a fost optimizat; poate administra 2 modem-uri conectate la 2 linii telefonice ca fiind o singură resursă; multimedia suportă DirectX şi porţiunea grafică Direct Draw este optimizată pentru procesor Pentium MMX; posedă suport pentru DVD (Digital Versatile Disk) care are o capacitate de stocare de până la 4 GB; actualizarea de la versiunile anterioare este mult mai uşoară; permite script-uri care automatizează administrarea sistemelor; posedă îmbunătăţiri a modului de economisire a energiei; toate configurările sunt într-un singur loc ceea ce permite o depanare mai uşoară.

- 159 -

UNIX Trebuie spus de la bun început că sistemul de operare UNIX este utilizat îndeosebi în universităţi şi în lumea ştiinţifică. UNIX este, paradoxal, produsul unei firme de telefonie şi anume Bell Laboratories din SUA şi nu după cum ne-am fi aşteptat să fie rodul muncii unei companii de specialitate. UNIX este foarte diferit, sub multe aspecte:

are foarte multe variante; • •

•

• • • • •

•

•

la dezvoltarea şi menţinerea lui au lucrat mai multe companii şi foarte mulţi oameni, inclusiv hackerii; în mod absolut sigur există o versiune pentru orice configuraţie posibilă, fie ea PC, Apple Macintosh, Attari sau Amiga.

UNIX are o interfaţă asemănătoare cu cea de la DOS, deci foarte puţin prietenoasă. Sesiunea de lucru se desfăşoară cel mai bine prin introducerea liniilor de comenzi. Pentru uşurarea muncii, sistemele UNIX au fost prevăzute cu interfeţe grafice însă majoritatea sunt mai puţin reuşite decât cele dezvoltate pentru alte sisteme de operare. Ca orice alt sistem de operare, UNIX are avantaje şi dezavantaje. Avantajele UNIX sunt:

este multitasking şi a fost conceput în acest fel de la bun început; este robust şi greu de "spart"; este multiuser şi poate lucra simultan cu foarte mulţi utilizatori "prinşi" în reţea; se pretează la lucru "din greu" precum sunt serverele; utilizează în reţea protocolul TCP/IP care stă la baza serviciilor Internet: din acest motiv majoritatea computerelor host (gazdă) din Internet lucrează pe una din variantele UNIX; odată legat la un computer UNIX, utilizatorul se poate conecta şi la alte maşini UNIX din aceeaşi reţea; există multe aplicaţii gratuite (freeware).

Unde este necesar UNIX? La modul cel mai general, UNIX este necesar acolo unde este nevoie de multă putere de calcul, facilităţi multiuser şi multitasking, flexibilitate pentru un anume domeniu şi robusteţe. Dacă vorbim de sistemul de învăţământ, cu siguranţă trebuie să afirmăm că un server UNIX este de neînlocuit deoarece dacă multe cursuri vor fi oferite prin intermediul paginilor Web, foarte mulţi studenţi vor accesa sistemul care, tocmai în astfel de cazuri trebuie să-şi demonstreze robusteţea şi flexibilitatea. Linux Sistemul de operare Linux este o versiune de UNIX şi unul dintre cele mai mari avantaje ale utilizatorului este că nu are nevoie de licenţă. Prin urmare costul sistemului de operare este zero dacă se procură prin Internet sau doar cu ceva mai mult decât costul de distribuţie dacă se procură varianta pe disc compact.

- 160 -

Ceea ce se poate spune despre Linux este că a avut şi are o evoluţie interesantă. În 1990 Linux nu însemna încă nimic pentru cunoscătorii şi utilizatorii computerelor, dar foarte curând avea să devină datorită finlandezului Linus Torvalds. Acesta fiind student, a încercat în sprijinul studiilor sale să experimenteze un sistem de operare numit Minix de care până la urmă s-a declarat nemulţumit. La sfârşitul lui 1990, Torvalds a pus în Internet codul kernelului propriu pe care l-a numit Linux 0.02 căutând ajutor la probleme cărora nu le găsise încă rezolvarea. Kernelul s-a dovedit a avea succes şi foarte mulţi programatori s-au "înghesuit" să contribuie prin scrierea a numeroase drivere pentru componente hardware PC. Ideea de a pune kernelul în Internet fără a impune şi necesitatea posesiei licenţei s-a dovedit atât de bună încât Linux a devenit cel mai expansiv sistem de operare din lume. Cine se decide să utilizeze Linux cu siguranţă va fi foarte mulţumit deoarece este un sistem de operare pe 32 de biţi, multitasking şi multiuser. Datorită calităţilor sale, Linux a fost adaptat pentru a fi portabil şi pe alte computere (în afară de PC-uri) cum ar fi Sun, Motorola şi DEC. Aici trebuie menţionat şi faptul că Linux a fost sistemul de operare care "a pus la lucru" o reţea de peste 150 de computere DEC Alfa care a prelucrat o mare parte a imaginilor trucate ale unui film cu multe premii Oscar – Titanic. Windows NT Windows NT este un produs al firmei Microsoft şi a fost conceput din start ca un sistem de operare complet şi pentru utilizatori mai puţin experimentaţi care să poată lucra într-un mediu sigur şi cu un înalt nivel de protecţie. Se poate spune că Windows NT controlează complet toate resursele sistemului. În acelaşi timp el poate rula atât aplicaţiile Windows de 32 de biţi cât şi majoritatea aplicaţiilor Windows şi DOS pe 16 biţi. Una dintre cele mai apreciate calităţi ale acestui sistem de operare este capacitatea depăşirii "eşecurilor" anumitor programe care în alte circumstanţe ar duce la blocarea funcţionării computerului. Windows NT ţine în ordine toate fişierele indiferent ce se întâmplă; la încărcare (boot), în urma examinărilor, datele incomplete sunt actualizate. O altă calitate de asemenea foarte apreciată este securitatea datelor. Fiecărui fişier şi director le sunt ataşate câte un descriptor care înglobează date despre proprietarul obiectului, cine are acces la el şi ce anume poate să îi facă. Alături de avantajele de mai sus mai putem aminti:

bună protecţie împotriva viruşilor; • • • •

posedă protocoalele majore care operează în mediul Internet; posedă soft FTP client şi server; înregistrează evenimentele suspecte.

- 161 -

Printre dezavantajele acestui sistem de operare putem aminti: absenţa facilităţii plug and play; •

• •

• • • • •

•

•

nu posedă drivere actualizate; nu oferă posibilitatea limitării consumului de putere la computerele portabile.

Aici trebuie să amintim faptul că părerea mai multor specialişti este că Windows NT va deveni în câţva ani sistemul de operare care va domina piaţa. Editoare de text Editoarele de text se numără printre primele aplicaţii dezvoltate pentru computere; este şi normal să fie aşa din moment ce oferă foarte multe avantaje. Astfel, cel mai mare avantaj al editoarelor de text este acela că păstrează informaţiile scrise şi obiectele grafice incluse în text sub formă electronică. Pe drept cuvânt se pune întrebarea: ce putem face cu informaţiile procesate şi stocate cu ajutorul unui editor de text? Câteva dintre răspunsurile posibile, împreună cu posibilele avantaje ale aplicaţiilor în sistemul de învăţământ, ar fi următoarele:

lansarea unei versiuni tipărite (cel mai adesea); editarea structurii interne a documentului şi lansarea altor versiuni tipărite; completarea cu informaţii noi; ştergerea informaţiilor învechite; livrarea documentului (pe un mediu de stocare sau prin e-mail) în forma sa electronică şi ataşarea (în locuri bine gândite) a elementelor multimedia care pot clarifica unele aspecte mai greu abordabile numai prin text; plasarea documentului în Web, astfel încât conţinutul său să poată fi accesat prin utilizarea hiper-legăturilor şi a cuvintelor cheie; copierea sau exportul fişierelor text în alte aplicaţii.

Datorită utilităţii şi impactului pe care îl au în toate domeniile activităţii umane, se consideră că stăpânirea unui editor de text este primul pas care ar trebui întreprins de cel care doreşte să se iniţieze în utilizarea computerelor personale. Având în vedere faptul că urmarea practică a acestui studiu cuprinde un program de învăţare care are ca obiectiv principal înţelegerea conceptelor care stau la baza editoarelor de text, se consideră că informaţiile mai detaliate pot fi consultate prin rularea pe computer a aplicaţiei respective (vezi capitolul VI). Foi electronice de calcul tabelar Foile electronice de calcul tabelar sunt pachete software specializate iniţial pe calcule financiare care au revoluţionat munca de rutină a funcţionarilor din întreprinderi. Ideea care stă la baza acestui gen de programe constă într-o matrice ale cărei linii şi coloane numerotate se afişează pe ecran; ea a fost lansată de firma Visicorp şi primul program realizat şi lansat pe piaţă a avut numele de Visicalc. Elementul de lucru este celula care este rezultatul intersecţiei liniilor cu a coloanelor. În celulă pot fi introduse informaţii text sau numerice şi, ceea ce

- 162 -

determină calitatea deosebită a foilor de calcul, formule, funcţii şi secvenţe de programe sau/şi de macroinstrucţiuni. Prin referinţe absolute sau relative, conţinutul oricărei celule poate fi utilizat în calcule/operaţii ulterioare. Modificările care survin în conţinutul unei celule determină actualizarea automată în toate celelalte celule unde se face referire la mărimea modificată. Matricea oricărui pachet software de acest tip este, de regulă, suficient de mare ca dimensiuni şi nu constituie un criteriu de alegere/achiziţie al pachetului. Mult mai important este setul de funcţii, programe şi macrocomenzi care permite dezvoltarea de aplicaţii. Se poate lucra pe linii sau coloane şi se pot apela funcţii foarte puternice precum lucrul cu matrici de mari dimensiuni. Toate pachetele actuale conţin funcţii statistice şi financiare precum şi facilităţi de trasare a graficelor în coordonate şi a diagramelor circulare. O facilitate deosebită este cea care face apel la funcţii specifice sistemelor de gestiune a bazelor de date ceea ce permite dezvoltarea unor aplicaţii foarte performante. Printre cele mai cunoscute foi electronice de calcul tabelar amintim:

• Lotus 1-2-3 • Excel • Quattro Pro

Lotus 1-2-3 constituie un fel de standard printre pachetele software de acest gen şi toate comparaţiile fac referire la el. A apărut imediat după produsul Visicalc şi a cunoscut mai multe versiuni, atât pentru computere personale (PC) cât şi pentru Apple Macintosh. Pentru computere personale sunt disponibile versiuni atât pentru sistemul de operare DOS cât şi pentru Windows, acestea din urmă fiind cele mai performante. Lotus 1-2-3 pentru Windows conţine un modul de ajutor on-line numit Multimedia SmartHelp capabil să ghideze interactiv orice utilizator dornic să cunoască facilităţile pachetului şi să afle pas cu pas modalităţile prin care se pot face aplicaţii complexe care pot include chiar şi grafică animată. Excel este un produs al renumitei firme Microsoft care exploatează integral interfaţa grafică utilizator disponibilă prin apel la funcţii grafice foarte puternice. Meniurile sunt clare şi foarte uşor de învăţat, mai ales dacă utilizatorul este deja familiarizat cu exploatarea editorului de text Word, produs al aceleiaşi firme. Utilizarea pachetului este foarte simplă şi se bazează pe simboluri iconice standard; calculele matematice, statistice, financiare etc. sunt de mare flexibilitate iar sistemul de gestiune al bazelor de date are instrucţiuni specifice şi foarte puternice. Prin apel la un modul specializat se pot dezvolta prezentări multimedia la care se pot adăuga cele mai diverse tipuri de tranziţie al imaginilor. Video digital tip QuickTime sau AVI sunt de asemenea posibile prin utilizarea legăturilor cu documentele Excel. În fine, posibilităţile de import-export fişiere sunt prevăzute cu facilităţi deosebite. QuattroPro este un pachet inspirat după Lotus 1-2-3 şi Excel, este cel mai nou şi cel mai puternic, depăşind concurenţii la toate capitolele. Toate facilităţile pozitive întâlnite la pachetele precedente sunt preluate integral la care au fost adăugate altele noi, deosebit de

- 163 -

puternice şi folositoare dezvoltatorilor de aplicaţii pretenţioase, complexe şi fiabile. Modul de lucru ecran poate fi "reglat" în funcţie de modul de afişare disponibil iar grafica se situează la nivelul celor mai mari exigenţe. Quattro Pro ste un produs destinat îndeosebi profesioniştilor dar poate fi abordat în egală măsură şi de către nespecialişti. Cu rezerva faptului că lista care urmează este doar cu valoare de sugestie, foile electronice de calcul tabelar îşi pot găsi utilitatea în învăţământ astfel:

• la instituţii cu profil economic: elaborarea de produse specializate pentru demon-strarea calculului salariilor, dobânzilor bancare, eficienţei investiţiilor, optimizarea proceselor de vânzare etc.

• la instituţii cu profil tehnic: programe de calcul ale elementelor circuitelor electrice şi electronice, calculul protecţiilor, calcule de rezistenţa materialelor, dimensionări ale organelor de maşini, optimizarea performanţelor unor echipamente etc.

• la instituţii cu profil agricol: programe demonstrative cu densităţi optime ale culturilor, calculul producţiei în funcţie de diverşi parametri etc.

• la instituţii cu profil medical: calcule care survin în cazuistică, prezentări cu grafice care ilustrează tendinţe în evoluţia/involuţia bolilor pe un lot experimental etc.

• la instituţii cu profil filologic: elaborarea de produse pentru analiza statistică a textelor, calcule şi grafice ataşate la analiza frazei etc.

Sisteme de gestiune a bazelor de date Sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) sunt pachete specializate pe gestiunea volumelor mari de date, lucru uşor la prima vedere, dar foarte complex dacă se are în vedere varietatea domeniilor de aplicabilitate şi a formei prelucrărilor specifice. Astfel, informaţii din domeniile cele mai diferite sunt stocate şi devin accesibile datorită existenţei marilor bănci de date şi a extinderii aplicabilităţii reţelelor. Scopul firmelor producătoare de sisteme de gestiune a bazelor de date este de a crea programe performante, multiplatformă şi cu o interfaţă cvasi-identică, indiferent de tipul computerului aflat la utilizator. În acest sens, facilităţile în exploatarea bazelor de date ar fi următoarele:

integrarea cu aplicaţiile complementare cum sunt editoarele de text şi foile electronice de calcul tabelar;

•

• • • •

scalabilitatea; abilitatea de a publica informaţiile în Internet; utilarea cu macro-uri şi automatizări care se pot personaliza; limbajul de programare să se bazeze pe instrumente vizuale.

Criteriile de alegere a unui SGBD se bazează pe faptul că proiectele elaborate cu acest gen de programe au implicaţii pe termen lung. Cu toate că în general este destul de uşor de a transfera datele dintr-un format într-altul, unele probleme precum ecranele de intrare/editare,

- 164 -

căsuţele de dialog şi rapoartele asociate nu se pot converti la fel de uşor. Dacă este cazul să decideţi asupra unui astfel de pachet software, următoarele ar trebui luate în considerare:

• Care este numărul de utilizatori? • Utilizarea SGBD este interactivă sau programată? • Ce fel de date vor fi utilizate?

Care este numărul de utilizatori? Întrebarea cheie este dacă SGBD-ul va fi instalat sau nu pe

o reţea. Se consideră că o reţea locală cu 5 până la 10 utilizatori funcţionează foarte bine însă dacă se creşte numărul utilizatorilor, viteza de operare tinde să scadă. Din acest motiv, pentru reţele mai mari şi cu un număr mare de utilizatori se impune o soluţie client-server. În termeni financiari, aceasta este mai costisitoare însă poate lucra fără probleme chiar dacă avem sute de utilizatori.

Utilizarea SGBD este interactivă sau programată? În cazul utilizării interactive, problema se

reduce la concepţia câtorva structuri ale bazelor de date iar pentru a le accesa/prelucra se apelează la facilităţile de navigare, interogare, elaborarea rapoartelor asociate şi de actualizare (inserare, adăugare, ştergere, modificare). În acest caz se impun însă şi măsuri de precauţie datorită riscului crescut de ştergerea voită sau întâmplătoare a datelor. Un al doilea factor este că unele operaţii sunt dificil de realizat şi impun soluţii precum ferestre de intrare şi editare sau elaborarea unor rutine cu un scop foarte precis. În aceste cazuri, SGBD-ul este utilizat ca instrument de dezvoltare a aplicaţiilor; astfel trebuie să ne orientăm spre un limbaj puternic şi un colectiv de programatori competenţi.

Ce fel de date vor fi utilizate? Aici se pun trei probleme, prima dintre ele fiind mărimea

volumului de date: unele SGBD-uri lucrează bine cu mii de înregistrări însă nu mai fac faţă când acestea sunt de ordinul milioanelor. A doua problemă este aceea că aplicaţiile complexe necesită mai multe baze de date "legate" între ele iar managementul bazelor de date relaţionale este considerabil mai dificil. A treia problemă este necesitatea stocării şi manipulării informaţiilor multimedia, ceea ce impune verificarea modului în care SGBD-ul face acest lucru.

O situaţie comparativă a SGBD-urilor actuale este ilustrată în tabelul V.3. Sistemele de gestiune a bazelor de date şi-au găsit aplicabilitate în toate sectoarele activităţii umane. Din acest motiv studiul lor în învăţământ este absolut necesar, iar aplicabilitatea cunoştinţelor obţinute, dacă ne referim doar la sistemul educaţional, ar fi următoarea:

pe partea de administrare • evidenţa elevilor şi a performanţelor şcolare; • programarea activităţilor şcolare şi extraşcolare; • constituirea elementelor câmpului relaţional.

pe partea de acces la resurse • stocarea conţinutului diverselor materii "prinse" în procesul educaţional; • stocarea rezultatelor la învăţătură pe ani de studiu; • stocarea şi gestionarea resurselor intelectuale ale instituţiei.

- 165 -

Tabelul V.3: Sisteme de gestiune a bazelor de date

Produsul Access 97 Visual FoxPro 5 Approach 97 Visual dBASE

5.5 Paradox 7.0

Numărul maxim de câmpuri 255 255 255 1024 255

Suport DBF ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Relaţional ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Corector ortografic ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ Limbaj de programare

Visual Basic xBase LotusScript xBase ObjectPal

Orientare pe obiect puţin ♦ puţin ♦ puţin Suport BLOB ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Client automat OLE ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Server automat OLE ♦ ♦ ♦ ∅ ∅

Client ActiveX ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ Proceduri stocate ∅ ♦ ∅ ∅ ∅ Actualizări şi ştergeri în cascadă ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Tranzacţii ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ Script macro ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ Versiune pe 32 biţi ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ Driver ODBC ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ Client ODBC ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Grafice matematice ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ Designer de rapoarte ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Interogări vizuale ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Interogări prin forme ♦ ∅ ♦ ∅ ∅

Versiune runtime ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ Câmpuri grafice via OLE via OLE ♦ ♦ ♦ Numărător câmpuri ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ Protecţie prin parolă ♦ ∅ ♦ ♦ ♦

Criptare date ♦ ∅ ∅ ∅ ∅

Calităţi

Utilităţi interactive şi integrate cu Microsoft

Office

Rapid, cel mai bun xBase pt. Win 95 şi NT; foarte bun suport

client-server

Foarte uşor de învăţat şi de o

valoare excelentă

Celo mai bun xBase pentru

Windows pe 16 biţi

Rapid şi foarte bogat în facilităţi

Deficienţe

Funcţiunile avansate

sunt greu de învăţat

Nu are criptare şi securitate; fără un viitor

sigur

Interfaţă neflexibilă şi

neprietenos cu programatorii

Nu a rămas în competiţie cu

celelalte pachete similare

Greu de învăţat şi grad

de integrare scăzut

Producător Microsoft Microsoft Lotus Borland Corel

Adresa Web www. microsoft.com

www. microsoft.com

www. lotus.com

www. borland.com

www. corel.com

Sursa: Personal Computer World, October 1997, p. 201 Da ♦ Nu ∅

- 166 -

Pachete grafice şi de prezentare Am prezentat mai pe larg utilitatea pachetelor grafice şi de prezentare în capitolul V la Designul unei prezentări grafice de calitate. Procesul de învăţământ fiind prin esenţa lui un proces în care comunicarea are un rol primordial, este de la sine înţeles că apelează la metode specifice de prezentare a conţinuturilor. Prin urmare uu este lipsit de importanţă în a detalia caracteristicile pachetelor grafice şi de prezentare şi de a trata mai pe larg posibilitatea de îmbunătăţire a metodelor la care face apel procesul de predare-învăţare. Modelul tradiţional al expunerii cursurilor în care profesorul prezintă grupului de elevi lecţia şi susţine discursul cu demonstraţii la tablă şi eventual cu planşe trebuie să evolueze la prezentări cu ajutorul computerului. Avantajele sunt nenumărate şi se vor resimţi, atât pentru elevi cât şi pentru profesori, pe termen mediu şi lung. Este adevărat că efortul iniţial este foarte mare însă odată depăşită această fază, roadele culese vor fi pe măsura aşteptărilor. Până acum câţiva ani echipamentul şi pachetele software necesare elaborării unui material de calitate erau prezente doar în studiouri, erau foarte scumpe şi reclamau un personal de specialitate. Azi, învăţământul beneficiază deja de foarte multe computere iar efortul major trebuie direcţionat în vederea înţelegerii modului lor de utilizare mai degrabă decât modul lor de programare. Prin urmare, un alt pas spre o integrare a computerului în învăţământ ar trebui să fie, după introducerea editoarelor de text şi a foilor electronice de calcul tabelar, utilizarea pachetelor grafice şi de prezentare. Având în vedere cele spuse la Designul unei prezentări grafice de calitate şi pentru a nu încărca excesiv acest paragraf cu tot ceea ce s-ar putea spune despre fiecare pachet software în parte se consideră oportună prezentarea concentrată şi comparativă din tabelele V.4. şi V.5. Din cele de mai sus şi din tabelele comparative rezultă şi utilitatea introducerii pachetelor grafice şi de prezentare în sistemul de învăţământ, cu următoarele avantaje:

flexibilitatea abordării oricărui subiect; • • • •

actualizarea extrem de facilă a informaţiei; posibilitatea elaborării rapide a variantei tipărite; posibilitatea plasării informaţiei în Intranet/Internet.

Pachete pentru desen Pachetele pentru desen sunt destinate, aşa cum reiese chiar din denumirea lor, efectuării lucrărilor de grafică sub formă de desene şi ilustraţii. Acest gen de programe lucrează vectorial prin utilizarea unor algoritmi bazaţi pe ecuaţii matematice, spre deosebire de editoarele bitmap care lucrează cu pixeli. După cum am mai arătat, dimensiunea unui fişier bitmap este dictată de "întinderea" şi numărul culorilor şi este întotdeauna mai mare decât acelaşi desen alcătuit sub formă vectorială. Un alt avantaj al desenelor vectoriale este acela că ele sunt scalabile, fără a avea ca efect secundar pierderea de rezoluţie.

- 167 -

T abelul V.4: Pachete grafice şi de prezentare (I)

Produsul Freelance 4 Harvard Graphics 3

WordPerfect Presentations Astound 1 Asymedia 1 Bravo 1 CA Cricket

Presents 1.5Platforma DOS DOS DOS Windows Windows Windows Windows Spaţiu disc min/recom. 5/8MB 5/13MB 6/16MB 6/14MB 6/20MB 4/8MB 3,5/6MB Procesor minim 8086 286 286 386 386 286 286 Memorie min/recom 640kB 640kB 512k/1MB 4MB 2/4MB 2MB 2/4MB Outliner ♦ ∅ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ Corector ortografic ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ Notiţe ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Sorter ∅ ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Desch. fişiere multiple ∅ ∅ ♦ ∅ ∅ ∅ ♦ OLE ∅ ∅ ∅ ♦ ♦ ♦ ∅ Stiluri master 90 0 60 24 55 36 N Layouts N/A 5 8 9 11 5 12 Tipuri de grafice 39 161 192 23 29 67 8 Organigrame ∅ ♦ ♦ ∅ ∅ ♦ ∅ Fonturi True Type 0 0 0 11 0 0 30 Alte fonturi 24 22 40 0 0 9 Speedo 0 Colecţie ClipArt 1000 530 1000+ 1000 2MB 83 108 Suport sunet ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ Suport video ∅ ∅ ∅ ♦ ♦ ♦ ∅ Suport scaner ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ Control audio CD ∅ ∅ ∅ ♦ ♦ ∅ ∅ Aplicaţii de sine-stătăt. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Hiper-legături ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ Import Excel ∅ 3 4 4 ∅ 4 ∅ Import Lotus 1,2,3 ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ASCII ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Import grafic BMP ∅ ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ CorelDraw ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ CGM ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ DXF ∅ ∅ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅ EPS ∅ ∅ ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ PCX ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Photo-CD ∅ ∅ ∅ ♦ ♦ ♦ ∅ TIF ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ WMF ∅ ∅ ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ WPG ∅ ∅ ♦ ∅ ∅ ∅ ∅

Calităţi Outliner şi

colecţia ClipArt

Suport de sunet şi hiper-

legături

Interfaţă gra-fică şi "scule" pentru

desen

Efecte speciale şi multimedia

Efecte speciale şi hiper-legături

Ieftin şi consumă

puţine resurse

Efecte speciale şi multimedia

Deficienţe Interfaţă în numai 16 culori şi

neprietenoasă

Taste pentru comenzi rapide

non-standard

Pentru calitate, necesită effort şi

răbdare

Prea puţime

fonturi

Interfaţă inco-modă, nu are outliner şi co-rector ortogr.

Prea puţime fonturi şi elemente ClipArt

Încet şi consumă multe

resurse hardware

Producător Lotus Development

Software Publishing

Corporation WordPerfect Gold Disk Asymedia Alpha

Software Computer Associates

Sursa: Personal Computer World, August 1994, p.442. Da ♦ Nu ∅

- 168 -

T abelul V.5: Pachete grafice şi de prezentare (II)

Produsul Charisma 4 Freelance Harvard Graphics

MacromediaAction! 3

Persuasion 2.1

PowerPoint 4.0

Stanford Graphics

Platforma Windows Windows Windows Windows Windows Windows Windows Spaţiu disc min/recom 23/42MB 9/21MB 8/21MB 11/12MB 4/13MB 10/35MB 9/13MB Procesor minim 486 DX33 286 386 386 286 386 286 Memorie min/recom 8/16MB 3MB 4MB 4/8MB 2MB 4MB 2/4MB Outliner ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Corector ortografic ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ Notiţe ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Sorter ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Desch. fişiere multiple ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ ♦ ♦ OLE ♦ ♦ ♦ OLE2 ♦ OLE2 ♦ Stiluri master 75 65 31 10 37 55 41 Layouts 11 11 15 12 8 19 8 Tipuri de grafice 76 18 88 32 10 14 160 Organigrame ∅ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ∅ Fonturi True Type 150 0 0 5 0 23 12 Alte fonturi 290 Type 1 13 Type 1 0 0 13 Type 1 0 0 Colecţie ClipArt 7000 560 500 None 102 1000 40 Suport sunet ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ Suport video ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ Suport scaner ♦ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ Control audio CD ♦ ∅ ∅ ♦ ∅ ∅ ∅ Aplicaţii de sine-stătăt. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Hiperlegături ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Import Excel 4 4 4 ♦ 3 5 4 Import Lotus 1,2,3 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ASCII ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Import grafic BMP ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ CorelDraw 3 ∅ ∅ ∅ ∅ ♦ ∅ CGM ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ DXF ♦ ♦ ∅ ∅ ∅ ♦ ∅ EPS ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ ∅ PCX ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Photo-CD ♦ ∅ ∅ ♦ ∅ ♦ ∅ TIF ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ WMF ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ WPG ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ ♦ ∅

Calităţi Grafica şi facilităţi

multimedia

Rapid şi uşor de mânuit,bun

multimedia

Uşor pentru începători,bun

pt. avansaţi

Multimedia complet şi

control facil

Afişaj bun şi poate importa multe formate

Foarte uşor de utilizat şi "la îndemână"

Cel mai bun în analiza

datelor

Deficienţe Încet şi

consumă multe resurse

hardware

Documentaţie slabă şi puţine fonturi pentru

avansaţi

Multimedia ar putea fi mai

bun; prea puţine fonturi

Necesită multe

cunoştinţe şi răbdare

Interfaţă inco-modă şi slabă pt.standardele

actuale

Foarte mare consumator de resurse hardware

Slab echipat multimedia şi na are corec-tor ortografic

Producător Micrografx Lotus Development

Software Publishing

Corporation

Interactive Development Aldus Microsoft Adept

Scientific Sursa: Personal Computer World, August 1994, p.443. Da ♦ Nu ∅

- 169 -

Pachetele pentru desen există pentru majoritatea sistemelor de operare; ceea ce este prezentat comparativ în cele ce urmează reprezintă versiuni anterioare care au fost actualizate să ruleze sub Windows ’95. Oricum însă, piaţa acestui gen de programe este polarizată la două extreme: la un capăt găsim pachete complexe şi scumpe iar la celălalt capăt pachete mai simple şi deci mai puţin costisitoare. Diferenţa de preţ nu este întotdeauna justificată iar ideea achiziţiei unui asemenea pachet software trebuie precedată de o analiză realistă a ceea ce doreşte utilizatorul să facă. Din acest motiv, privirea comparativă de care vorbeam este strict necesară, fiind prezentată în tabelele V.6, V.7 şi V.8. Având în vedere faptul că prezentarea comparativă face apel la reviste care au apărut în ani diferiţi, trebuie remarcată şi evoluţia acestui gen de programe înregistrată pe perioada respectivă. Pachete DTP Termenul DTP – DeskTop Publishing este atribuit fondatorului firmei Aldus şi anume Paul Brainerd. Pachetele DTP sunt destinate în special elaborării materialelor tipărite ale căror structură şi calitate sunt practic imposibil de atins cu ajutorul unui editor de text, oricât de performant ar fi el. Deci, dacă doriţi să editaţi şi să tipăriţi în culori o publicaţie tehnică, o revistă cu articole şi imagini din ştiinţele naturii, a geografiei, a geologiei sau al oricărui alt domeniu de activitate, ceea ce aveţi nevoie este un pachet DTP. În acest caz este nevoie şi de o integrare cu tehnologiile foto şi audio-video, mai ales a celor digitale, deoarece transferul şi prelucrarea oricărei informaţii sunt mult scurtate. Sistemul de învăţământ, prin însăşi natura lui, trebuie să devină un beneficiar al acestor tehnologii, rodul unui proces de învăţământ cuplat cu activitatea de cercetare. În termeni tehnici, un pachet DTP vă ajută la următoarele:

economie de timp, hârtie, fluid corector, lipici şi coloranţi; • • • • • • • • • • •

mărirea/micşorarea imaginilor; controlul spaţiului dintre litere şi/sau cuvinte; inserarea/ştergerea blocurilor de text; inserarea/ştergerea obiectelor grafice; rotirea obiectelor (text şi/sau grafice); adăugarea/eliminarea numerotării de pagină; verificarea ortografiei; întocmirea indexului unei publicaţii; inserarea efectelor speciale de animaţie, video digital şi multimedia; elaborarea proiectelor Web.

După cum spuneam, o mare parte a ceea ce este enumerat mai sus se poate face şi cu ajutorul unui editor de text. Însă pentru a lucra performant în domeniul publicistic, iar sistemul de învăţământ face apel serios la această formă de elaborare a manualelor şi a altor lucrări, este nevoie de un pachet DTP. O comparaţie între performanţele acestui gen de programe este dată în tabelele V.9 şi V.10.

- 170 -

Tabelul V.6: Pachete pentru desen (I) Produsul Adobe Illustrator

4.1 Macromedia Freehand 5.0

CorelDraw 6.0

ABC Graphics Suite

Cerinţe minimale

386, 4MB RAM, Windows 3.0,

12MB spaţiu pe disc

486, 12 MB RAM, Windows 3.1,






Versiune Win’95 ∅ ♦ ♦ ♦ CD-ROM ♦ ♦ ♦ ♦ Pagini multiple ♦ ♦ ♦ ♦ Suport OLE 2 ♦ ♦ ♦ ♦ Straturi ♦ ♦ ♦ ♦ Ajutor on-line ♦ ♦ ♦ ♦ Trace ♦ ♦ ♦ ♦ Blend ♦ ♦ ♦ ♦ Grafice ♦ ∅ ♦ ∅ Text mulat ♦ ♦ ♦ ♦ Conversie text mulat ♦ ♦ ♦ ♦

Kerning ♦ ♦ ♦ ♦

Modele color CMYK, Pantone, Tpyo, Focoltone,

Trumatch

CMYK, DIC, Tpyo, Focoltone, Trumatch

CMYK, RGB, HLS, Focoltone,

Trumatch

RGB, HLS, CMYK

Separare culori Spot & CMYK separator s/w Spot & CMYK Spot & CMYK ∅

Suport format BMP ♦ ♦ ♦ ♦ CGM ♦ ♦ ♦ ♦ CDR ♦ ♦ ♦ ♦ PICT ♦ ∅ ♦ ♦ DXF ♦ ♦ ♦ ♦ DRW ♦ ♦ ∅ ♦ EPS ♦ ♦ ♦ ♦ TIF ♦ ♦ ♦ ♦

Calităţi

Profesional din toate punctele de

vedere; ideal pentru

edituri

Interfaţă cu utilizatorul este superbă; posedă module plug-in

Xtra

Bine adaptat pentru

avantajele lui Windows’95; multe lucruri suplimentare

Înalt grad de funcţionalitate;

interfaţă utilizator bine

concepută

Deficienţe Mult întârziat faţă

de versiunea pentru Apple Macintosh

Foarte scump

Necesită resurse şi foarte mult spaţiu

pe disc

Nu posedă suport pentru separarea

culorilor

Producător Adobe Computers Unlimited Corel Micrografx

Sursa: Personal Computer World, Aprilie 1996, p.109. Da ♦ Nu ∅

- 171 -

Tabelul V.7: Pachete pentru desen (II) Produsul GSP

DesignWorks 3 SmartScetch 95 SmartDraw Pro Windows Draw

Cerinţe minimale 386, 4MB RAM, Windows 3.1

386, 4MB RAM, Windows 3.1

386 Windows 3.1


Spaţiu pe disc 5 MB 1,5 MB - 15 MB Versiune Win’95 ♦ ♦ ♦ ♦ CD-ROM ♦ ∅ ∅ ♦ Pagini multiple ∅ ♦ ∅ ∅ Suport OLE 2 ♦ ♦ ♦ ♦ Straturi ♦ ∅ ∅ ♦ Ajutor on-line ♦ ♦ ♦ ♦ Trace ♦ ♦ ∅ ∅ Blend ♦ ∅ ∅ ♦ Grafice ∅ ∅ ∅ ∅ Text mulat ♦ ∅ ∅ ♦ Conversie text mulat ♦ ♦ ∅ ∅

Kerning ♦ ♦ ∅ ∅

Modele color RGB, HLS,

CMYK, Pantone

∅

∅

∅

Separare culori Spot & CMYK ∅ ∅ ∅

Suport format BMP ♦ ♦ ♦ ♦ CGM ♦ ∅ ∅ ♦ CDR ∅ ∅ ∅ ♦ PICT ∅ ∅ ∅ ♦ DXF ∅ ♦ ∅ ♦ DRW ∅ ∅ ∅ ♦ EPS ♦ ∅ ∅ ♦ TIF ♦ ∅ ♦ ♦

Calităţi

Mult ajutor on-line pentru novici;

excelent pentru Windows’95

Rapid, uşor, diferit de celelalte pachete

similare şi oferă multă satisfacţie

Ocupă foarte puţin

spaţiu pe disc; multe posibilităţi

pentru grafice

Preţ scăzut, mare varietate a

instrumentelor pentru desen

Deficienţe Mult prea puţine

pentru a fi menţionate

Lipsa preciziei şi a

versatilităţii

Interfaţă

foarte prost concepută

Interfaţa compatibilă cu

Microsoft Office

Producător GST Technology

CGS ComputerBild

Thompson Partnership Micrografx

Sursa: Personal Computer World, Aprilie 1996, p.109. Da ♦ Nu ∅

- 172 -

Tabelul V.8. Pachete pentru desen (III)

Produsul Adobe Illustrator 7

Corel Draw 7

Macromedia Freehand 7

Graphics Suite 2 Corel Xara Fractal Design

Expression DesignWorks

3.5 Windows Draw

5 Draw Plus

3

Platforma Windows ‘95 Windows ‘95 Windows ‘95 Windows ‘95 Windows 3.1, Windows ’95 Windows ’95 Windows 3.1,

Windows ’95 Windows ’95 Windows ’95

Procesor min/rec 486/Pentium Pentium 60/120 486/Pentium 486 486 486 486 486 386/486 RAM min/rec 16/32MB 16/32MB 16/32MB 8/16MB 8MB 12/16MB 8/16MB 8/12MB 8MB Spaţiu pe disc min/recom. 20/70MB 40/412MB 25/60MB 115/200MB 13/40MB 18/90MB 5/45MB 45/65MB 15/27MB

Browser integrat ∅ ♦ ∅ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ Straturi ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Separare culori ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅ Bibliotecă de culori 7 9 18 8 6 ∅ 4 ∅ ∅

Managementul culorii ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅

Pagini multiple ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ Documente multiple ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅

Plug-ins ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅ ∅ Scripting ∅ ♦ ♦ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ Transparente ∅ ♦ ∅ ∅ ♦ ♦ ∅ ∅ ∅ Legături Web ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ∅ Trace ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅ Fonturi 300 1000 493 437 500 0 54 250 400 Format fonturi Type 1 TT&Type 1 TT&Type 1 TT TT&Type 1 N/A TT TT TT ColecţieClipArt 1.000 32.000 10.000 35.000 10.000 500 1.200 20.000 17.500

Calităţi

Îmbunătăţiri multe şi consistente

faţă de versiunea

anterioară

Puternic; multe îmbunătăţiri ale

interfeţei şi documentaţie de

calitate

Foarte bun management al

paletei de culori; interfaţă mult îmbunătăţită

Office compatibil; mult ajutor

on-line şi foarte bun la desen tehnic

Rapid; imagine de o calitate excelentă şi

un foarte bun control al culorii

Minunat şi plin de inovaţii

pentru efecte creative

Simplu pentru începători

şi foarte adecvat pentru utilizatorii

ambiţioşi

Ieftin; uşor de utilizat

şi foarte multe resurse de bună

calitate

Foarte uşor de utilizat;

posedă foarte multe resurse

Deficienţe Încet Enorm şi necesită resurse hardware

Nu are browser; scump

Slab suport al culorilor

Galerie de desene incomodă

Scump; nu chiar un pachet pt.desen

Puţine opţiuni pt. fonturi şi ClipArt

Mai puţin puternic decât Pressworks

Puţine opţiuni pt. fonturi şi ClipArt

Producător Adobe Corel Computers Unlimited Micrografx Corel Principal

Distribution GSP Micrografx Serif

Sursa: Personal Computer World, September 1997. Da ♦ Nu ∅

Tabel nr.V.9 Pachete DTP (I)

Produsul XPress 3.32 PageMaker 6.5 Ventura 7 PagePlus 4 Publisher ‘97 PressWorks 2.5 FrameMaker 5 PFS Publisher

1.1 Canvas 5

Platforma Windows 3.1, Windows ’95 Windows ‘95 Windows ‘95 Windows ‘95 Windows 3.1 Windows 3.1,

Windows ’95 Windows 3.1 Windows 3.1 Windows ’95

RAM min/rec 4MB 8/24MB 8/16MB 8MB 6/8MB 4/8MB 8/12MB 2/4MB 8/16MB Spaţiu pe disc min/recom. 9MB 26/67MB 70/269MB 25/65MB 9,5/116MB 7/22MB 10/30MB 3,5/6,5MB 16/35MB

Fonturi incluse 0 220 1.000 400 150 35 13 12 2.000 Format font TT, PS PS TT, PS TT TT TT PS TT TT, PS ColecţieClipArt 0 0 30.000 17.500 5.000 104 750 112 20000 Pagini master Multiple Multiple Multiple Singulare Singulare Singulare Multiple Singulare Singulare Documente multiple ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ ∅ ♦ ♦ ♦

Editor tabele ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅ Sumar ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ ∅ ♦ ♦ ∅ Index ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ ∅ ♦ ♦ ∅ Kerning Auto/Manual Auto/Manual Auto/Manual Auto/Manual Auto/Manual Manual Auto Manual Auto/Manual Separare culori ♦ ♦ ♦ ♦ 2 ♦ ♦ ∅ ♦ Rotaţie text ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ Distorsiune text ∅ ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ ♦ Bezier ∅ ∅ ♦ ∅ ∅ ♦ ♦ ∅ ♦ Blend ♦ ∅ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅ ∅ ♦ Bibliotecă obiecte ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ ∅ ♦ ∅ ∅

Hiper-legături ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅ Opţiune HTML ∅ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅ Alte opţiuni ∅ Acrobat Envoy, Barista Acrobat ∅ ∅ FrameMaker ∅ Acrobat

Calităţi

Standard industrial cu o precizie fenomenală,

disponibil pe Mac şi PC

Mult aşteptata îmbunătăţire a

interfeţei; ieşiri în formatele HTML şi

Acrobat

Incarcă multe formate şi posedă o

interfaţă utilizator mult îmbunătăţită

Mult ajutor on-line; facilităţi foarte puternice şi o

colecţie ClipArt bogată

Foarte uşor de utilizat; suportul

pentru pagini Web este o

noutate

Uşor de utilizat; puternic şi ieftin

Multiplatformă; foarte bun

în documentaţia livrată on-line

Rulează bine pe oricare

versiune de Windows; foarte uşor de învăţat

Interfaţă aerisită cu multe funcţiuni care

se pot activa şi poziţiona oriunde în

ecran

Deficienţe Foarte scump Probleme la afişare; slab la tabele

Enorm, scump şi complex

Puţine facilităţi de management al documentelor

Prea puţine îmbunătăţiri faţă de versiunea anterioară

Puţine fonturi şi puţine obiecte

ClipArt

Foarte scump şi cu o interfaţă ciudată,

excentrică

Limitat la alb/negru nu a fost dezvoltat

din 1993

Se pretează doar la publicaţii de mici

dimensiuni

Producător Quark Systems Adobe Corel Serif Microsoft GSP Adobe The Learning Company

POW! Distribution

Sursa: Personal Computer World, May1997. Da ♦ Nu ∅

Tabel nr.V.10. Pachete DTP (II)

Produsul XPress 4 PageMaker 6.52 FrameMaker 5.5.3 Ventura 8 (beta) PagePlus 5 Publisher ‘98 ipublish 2

Platforma Windows NT, Windows ’95, Mac

Windows NT, Windows ’95, Mac

Windows NT, Windows ’95, Mac,

Unix

Windows NT, Windows ’95 Windows ‘95 Windows ’95 Windows ‘95

Procesor minim 486 486 486 Pentium 486 486 486 RAM min/rec 12MB 8MB 16MB 16MB 8MB 8MB 16MB Spaţiu pe disc 12MB 26MB 15MB 80MB 25MB 109MB 65MB Documente multiple ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ ∅

Sumar ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ Index ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ Bibliotecă Pantone ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ∅

Separare proces ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ Separare hexacromă ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅ ∅

Trapping ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ∅ ∅ Wizard ∅ ∅ ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ Editor de text ∅ ♦ ∅ ♦ ♦ ∅ ∅ Pagini master Multiple Multiple Multiple Multiple Pereche Pereche ∅ Opţiune HTML ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Opţiune Acrobat ∅ ♦ ♦ ∅ ∅ ∅ ∅

Fonturi incluse 0 220 220 1.000 400 179 44

Format font nu este cazul PostScript PostScript TrueType, PostScript TrueType TrueType TrueType

ColecţieClipArt 0 0 750 40.000 17.000 13.000 1.000

Calităţi

Disponibil pe Mac şi PC, are noi instrumente de desen şi suport pentru

mai multe limbi naţionale

Îmbunătăţiri majore ale interfeţei, a straturilor

şi a opţiunilor de salvare în format

HTML

Multiplatformă şi foarte bun în materie de

documentaţie on-line

Un produs extrem de bogat în

funcţionalităţi şi cu multe lucruri

adiţionale

Ieftin şi uşor de utilizat; surprinzător de bine

echipat

Noul Wizard oferă multe opţiuni şi

flexibilitate; bine echipat pentru publicarea

în Web

Multiple facilităţi pentru

actul de creaţie pe hârtie şi pentru publicarea în Web

Deficienţe Scump, nu are fonturi, nu

poate elabora proiecte Web, puţine adiţionale

Slab în materie de editare a tabelelor; facilităţi

plug-in modeste

Interfaţă excentrică, formatul fişierelor este

aparte

Incă foarte complex şi intimidant pentru noii

utilizatori

Calitatea fonturilor, şabloanelor şi colecţiei

ClipArt

Suport tipografic şi al culorilor

limitate

Frustrare la ieşirea din tiparele proprii

Producător Quark Systems Adobe Adobe Corel Serif Microsoft Design Intelligence Adresă Web www.quark.com www.adobe.com www.adobe.com www.corel.com www.serif.com www.microsoft.com www.ipublish.com Sursa: Personal Computer World, June1998. Da ♦ Nu ∅

Pachete pentru recunoaşterea vorbirii Pachetele pentru recunoaşterea vorbirii permit utilizatorului ca în loc să utilizeze claviatura (uneori şi şoricelul) pentru introducerea unui text, să vorbească la un microfon iar computerul să convertească vorbirea într-un text reprezentat pe ecran. Tehnologia acestui proces are reputaţia de a fi scumpă, greoaie şi neperformantă şi care a fost dezvoltată pentru persoane cu handicap sau pentru unii utilizatori gata să plătească aproape oricât pentru a avea mâinile libere. Timpurile însă s-au schimbat, tehnologia a evoluat şi se aşteaptă ca din ce în ce mai mulţi utilizatori să o pună în aplicare, mai ales că preţul a ajuns să fie deja atractiv. Până nu demult acest gen de programe au fost de fapt pachete de comandă şi control care dădeau posibilitatea utilizatorilor de a lucra cu computerele prin intermediul vorbirii. Un astfel de control al computerului ar putea fi deschiderea unui fişier respectiv închiderea lui în urma operaţiei de salvare pe disc. Acele pachete aveau un vocabular specific şi restrâns de cuvinte/comenzi, iar piaţa a fost extrem de restrânsă. Avansul tehnologiei hardware a creat o bună oportunitate de dezvoltare a pachetelor pentru recunoaşterea vorbirii iar piaţa este pregătită să le primească. Ţelul declarat al firmelor care se ocupă cu acest gen de programe este că adevărata provocare o reprezintă dezvoltarea sistemelor până când toate aplicaţiile vor rula la comenzi vorbite, indiferent de limbă şi de stil. Pentru atingerea acestui deziderat, este nevoie însă de algoritmi de procesare a vorbirii din ce în ce mai sofisticaţi. Până în momentul actual au fost dezvoltate pachete software capabile să recunoască vorbirea prin utilizarea sistemelor discrete sau izolate, aşa numita tehnologie ISR – Isolated Speech Recognition. Utilizatorii trebuie să vorbească făcând o pauză între cuvinte (aprox. 1/10 sec.) ceea ce nu este prea natural şi cauzează întreruperi în procesul gândirii. Din acest motiv s-au făcut mari eforturi pentru dezvoltarea sistemelor care să recunoască vorbirea naturală, continuă. S-a ajuns astfel la lansarea produselor prezentate comparativ în tabelul V.11. Pachete pentru video digital Dacă doriţi să daţi mai multă viaţă unei prezentări sau unei pagini Web, completarea acestora cu filme video digitale nu mai constituie o problemă prea mare. În treacăt fie spus, până nu demult, pentru a recurge la o asemenea metodă trebuia procurat un echipament sofisticat, profesional şi costisitor. Acum însă, computerele personale pot fi utilizate pe post de aparate video unde, filmele personale sau procurate pot fi editate (modificate) şi utilizate conform dorinţei autorului/utilizatorului. Chiar dacă timpul PC-urilor a sosit în materie de video digital, cea mai mare problemă care intervine în acest caz este volumul de resurse hardware ale sistemului. Din aceste motive, aşa cum am mai arătat, este nevoie de compresie digitală, lucru care se face după câteva standarde şi formate existente.

- 176 -

Tabel V.11. Pachete pentru recunoaşterea vorbirii

Produsul Voice Type

Simply Speaking

Voice Type Simply

Speaking Gold Via Voice

Voice Command

Microsoft Word 1.0

VoicePad Dragon Dictate

3.0 Classic

Dragon Dictate 3.0

Power

Naturaly Speaking

Naturaly Speaking Deluxe

Platformă Windows ‘95 Windows ’95, Windows NT

Windows ’95, Windows NT


Windows ’95, Windows 3.11

Windows ’95, Windows 3.1x, Windows NT

Windows ’95, Windows 3.1x, Windows NT



Procesor minim Pentium 100MHz

Pentium 100MHz

Pentium 166MHz

Pentium 100MHz

486 75MHz

486 66MHz

486 66MHz

Pentium 133MHz

Pentium 133MHz

RAM minim 16MB 16MB (’95) 32MB (NT)

16MB (’95) 32MB (NT)

12MB (’95) 20MB (NT) 16MB 16MB 20MB

24MB (NT) 32MB (’95) 48MB (NT)

32MB (’95) 48MB (NT)

Spaţiu pe disc min/max 30/40MB 60/75MB 60/75MB 20MB - 36MB 54MB 60MB 60MB

Microfon ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ CD-ROM ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Sound Blaster ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅

Observaţii

Program pentru recunoaşterea

vorbirii dezvoltat pentru

dictare

Program dezvoltat pentru

oameni de afaceri; include

funcţii de comandă şi

control



dictare

Pachet capabil să opereze prin

vorbire comenzi de

formatare ale editorului de

text Word



crearea documentelor



dictare



dictare



dictare

Program dezvoltat pentru

dictare; are vocabular

îmbunătăţit şi suport multi-

utilizator

Firma IBM IBM AT&T Lernout & Hauspie

Talking Technologies

Dragon Systems

Dragon Systems

Endeavour Technologies

Endeavour Technologies

Adresă Web www.software.

ibm.com/is/ voicetype

www.software. ibm.com/is/ voicetype

- www.lhs.com www.talk-systems.com

www. naturalspeech.

com

www. naturalspeech.

com

www. endeavour.com

www. endeavour.com

Sursa: Personal Computer World, November 1997. Da ♦ Nu ∅

În lumea de azi totul converge spre digital iar acest lucru va determina integrarea tehnologiei informaţiei video pe computere cu cea utilizată de aparatele de înregistrare/redare a imaginilor (camcordere, aparate foto, receptoare TV şi video playere/recordere) şi cu marile reţele de transmisiuni prin cabluri dedicate şi sateliţi. Dezvoltarea tehnologiei a ajuns într-un asemenea stadiu încât azi se poate achiziţiona un computer cu facilităţi video la un preţ care cu numai câţiva ani în urmă acoperea doar contravaloarea unui browser (navigator) Web. În acelaşi timp, nevoia de informaţii video a crescut foarte mult. Tehnologia actuală nu este principala raţiune pentru dezvoltarea video pe computere, ea doar o face posibilă. A devenit însă unanim acceptat faptul că pentru a avea un bun impact al prezentării, aceasta ar trebui să conţină şi informaţie video. S-a ajuns până acolo încât la un clic pe o imagine dintr-o pagină de Web declanşează derularea unui film video pe ecranul monitorului, toată informaţia provenind din Internet. În acelaşi timp, datorită dezvoltării mediilor cu mare capacitate de stocare cum sunt CD-ROM şi DVD, livrarea programelor educaţionale (şi nu numai) cu multă informaţie video a devenit un lucru obişnuit care se poate observa atât la reviste cât şi la unele cărţi de specialitate: multe dintre ele se livrează cu discuri compacte şi/sau cu dischete. Vom trece în revistă principalele caracteristici a trei dintre cele mai cunoscute pachete care contribuie la elaborarea informaţiei video digitale, şi anume:

• Adobe Illustrator • Adobe Premiere • Adobe After Effects

Adobe Illustrator este un pachet software care s-a dezvoltat continuu şi care, la celebrarea a 10 ani de la înfiinţarea firmei (1997) a fost lansat în versiunea a şaptea, utilizabilă atât pe computere Apple Macintosh cât şi pe PC-uri. Cele două platforme utilizează un cod comun şi au, virtual, aceeaşi interfaţă utilizator, ceea ce însemnă că rezultatul muncii poate fi utilizat sub ambele sisteme de operare. Conform firmei Adobe, pachetul Illustrator este preferat de mai mult de 1 milion de utilizatori din întreaga lume deoarece combină armonios puterea de lucru cu obiecte grafice cu controlul total al funcţiilor tipografice. Acest produs este unul dintre cele mai importante programe de livrare a obiectelor grafice pentru pachetele aceleiaşi firme care sunt destinate elaborării filmelor video digitale şi anume Adobe Premiere şi Adobe After Effects. Adobe Premiere este un mediu care se pretează atât utilizatorilor amatori cât şi programatorilor profesionişti care au nevoie de flexibilitate, capacitate non-liniară de editare şi posibilităţi de dezvoltare a filmelor video digitale pentru training de calitate. Adobe Premiere permite editarea on-line a obiectelor grafice şi a efectelor speciale la un standard de calitate de acelaşi nivel cu a instrumentelor video profesionale. De asemenea, acest pachet permite încorporarea imaginilor video în programele de prezentare multimedia. O calitate esenţială este aceea că suportă formatele QuikTime şi Video for Windows care îl fac utilizabil pe o mare varietate de echipamente.

- 178 -

Adobe After Effects este un pachet dezvoltat pentru crearea de filme animate sofisticate, efecte video speciale, filme video digitale şi programe multimedia inclusiv pentru mediul Internet. Cu toate că lucrează în "colaborare" cu alte pachete ale firmei Adobe, acest produs este de sine stătător şi nu cum ar părea la prima impresie că doar completează la obţinerea unor efecte obţinute anterior. Adobe After Effects este utilizat în multe studiouri deoarece permite asamblarea produselor de autor cum sunt obiectele grafice, sunetele şi filmele video digitale, manipularea şi dirijarea mişcărilor, modificarea dimensiunilor, a culorilor şi multe alte facilităţi care îl fac de uz profesional. Produsul poate importa cele mai variate formate grafice, le poate prelucra fără pierdere de calitate, specifică toate opţiunile compoziţiei şi toate elementele pot fi plasate în straturi ale căror proprietăţi pot fi "dictate" şi controlate de către autor. Filmele video digitale se obţin prin combinarea derulării în timp a parametrilor straturilor şi a efectelor speciale. Pentru multă vreme Adobe After Effects a constituit un standard al industriei de specialitate. Pachete OCR De multe ori se pune problema încorporării unei mari cantităţi de text existente deja într-o formă tipărită, însă care nu este disponibilă sub formă electronică (fişier). În astfel de cazuri, cea mai bună soluţie o reprezintă utilizarea pachetelor OCR (Optical Character Recognition), a unui scaner plat şi a unui computer. Cu aceste "instrumente" puteţi economisi multe ore de muncă necesare la culesul textului iar acurateţea şi rapiditatea execuţiei este de multe ori superioară rezultatului muncii unei întregi echipe de dactilografe. Prin excelenţă, pachetele OCR (tabelul V.12) sunt capabile să schimbe forma grafică (bitmap) a caracterelor în text ASCII, utilizând algoritmi speciali de conversie. Prin scanare, conţinutul complet (în text şi grafică) al paginii tipărite este transformat în imagine grafică bitmap; pachetul OCR determină porţiunile cu obiecte grafice şi cele cu text. Următorul pas este conversia propruzisă a porţiunilor cu text. Cele mai multe aplicaţii de acest gen au o acurateţe de citire de 99% la o rezoluţie de 300 dpi. Trebuie amintit aici faptul că programele OCR mai vechi erau capabile să recunoască doar un anumit tip de font şi de regulă transformarea era posibilă doar dacă textul era redactat într-o limbă de mare circulaţie. Tehnologia a avansat şi astăzi suntem în măsură să apelăm la pachete performante capabile să recunoască textul formatat şi scris în limbi naţionale de circulaţie mai restrânsă. În învăţământ şi nu numai, un pachet OCR este util pentru:

• introducerea rapidă în computer a unei foarte mari cantităţi de text şi/sau obiecte grafice existente în formă tipărită;

• recuperarea unor texte şi/sau obiecte grafice pierdute accidental de pe mediile de stocare însă disponibile sub o formă tipărită;

• transformarea textelor tipărite formatate în text ASCII (neformatat).

- 179 -

abelul V.12: Pachete OCR (Optical Character Recognition) T

Produsul Inovatic

Easy Reader Classic

Caere OmniPage

Professional 5.0

Szki Recognita Plus 2.0

Xerox TextBridge

2.0

Calera WordScan

2.0

Ocron Perceive Personal

Platformă Windows, Mac

Windows, Mac

Windows, Mac, OS2

Windows, Mac

Windows, Mac Windows

Separare text-imagine ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Editor grafic ∅ ♦ ∅ ∅ ∅ ∅ Verificator pop-up ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅

Corector ortografic ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Caută şi înlocuieşte ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅

DDE2 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ OLE3 ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ Limbi străine ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Limbi multiple ∅ ♦ ♦ ∅ ∅ ♦

Control al contrastului ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅

Control al strălucirii ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅

Facilităţi de fax ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅

Facilităţi imprimante matriciale

∅ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅

Mod învăţare ∅ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ Suport ADF4 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ nu este cazul Orientare automată ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅

Scanare în Clipboard ♦ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅

Format text 5 50 40 28 40 6

Calităţi Performant şi cu o interfaţă bine gândită

Pachet de foarte bună

calitate cu tot ce trebuie

Rapid şi precis; foarte bun suport

pentru limbi străine

Cem mai bun raport cost

performanţă de pe piaţă

Puternic, flexibil şi cu un foarte bun

nivel de acurateţe

Ieftin, distractiv şi

destul de eficient

Deficienţe

Preţul de cost ar

putea fi mai agresiv

Încă nu este de o

acurateţe perfectă

Versiunea internaţională prea scumpă; prevăzut cu

santinelă hardware

Îi lipseşte câteva

facilităţi de ordin

profesional

Câteva confuzii la cutiile de dialod la salvarea fişierelor

Scanarea manuală nu

se pretează la volum mare

de lucru

Producător WordCraft Caere Szki sau Forward

Distribution

Xerox Imaging Systems

Frontline Evesham Micros

Sursa: Personal Computer World, August 1994, p.403. Da ♦ Nu ∅

2 DDE - Dinamic Data Exchange 3 OLE - Object Linking and Embeding 4 ADF - Automatic Document Feeder – încărcare automată a documentului.

- 180 -

Pachete CAD Acronimul CAD provine de la Computer Aided Design iar pachetele din această categorie (tabelele V.13 şi V.14) se situează printre cele mai complexe aplicaţii pentru PC-uri. Dacă am privi lucrurile în mod simplist, pachetele CAD ar fi cam acelaşi lucru cu pachetele grafice care lucrează vectorial însă cărora le lipseşte colecţia de obiecte tip ClipArt. Calitatea lor de bază derivă însă din marele grad de acurateţe necesar desenelor tehnice; prin urmare, utilizatorii cei mai numeroşi provin din rândul designerilor şi proiectanţilor de echipamente industriale. În sistemul educaţional, acest gen de pachete este util şi uneori chiar obligatoriu la instituţiile de învăţământ tehnic şi tehnologic. Ceea ce se poate face cu un pachet CAD este dependent de ceea ce se urmăreşte a fi obţinut. În orice caz, pentru lucrări complexe şi de specialitate cea mai bună soluţie este arhitectura deschisă care permite personalizarea modului de lucru: aceasta presupune toată gama de facilităţi, de la posibilitatea constituirii macro-urilor simple până la automatizări complexe care salvează multe ore de muncă. Modelarea obiectelor, bidimensională (2D) şi cea tridimensională (3D) au, la rândul lor, avantaje şi dezavantaje. Avantajul major al modelării tridimensionale este că obiectul proiectat poate fi vizualizat din orice unghi şi tehnologia aferentă devine tot mai avantajoasă din punctul de vedere al preţului de cost. În termeni didactici însă, timpul necesar învăţării deprinderilor şi stăpânirii modului de lucru 3D este considerabil mai lung; mai lung este şi timpul de elaborare a proiectului propus. Un al treilea element de bază, dar care operează de astă dată la orice nivel, este interfaţa utilizator: este extrem de important cât de uşor, cât de repede şi cât de precis se poate poziţiona, în plan sau în spaţiu, un element constituent al proiectului. Pachete pentru conectare la distanţă Una dintre problemele majore care intervine în utilizarea computerelor personale pe scară largă este modalitatea de acces la informaţii, motiv pentru care de la bun început au fost gândite mediile de stocare (dischete, benzi magnetice, discuri ZIP şi Bernouli, CD, DVD etc.). Acestea au fost şi încă mai sunt principalele mijloace de păstrare şi distribuţie ale pachetelor software ca produse de firmă şi ale multor altor informaţii care circulă de la furnizori la beneficiari. Însă procesul de distribuţie şi de schimb al informaţiilor nu poate rămâne la stadiul vehiculării lor doar pe dischete, indiferent de mărimea lor fizică şi de capacitatea lor de stocare. Nevoia tot mai mare de informaţii a dus inevitabil la dezvoltarea reţelelor: mai întâi a celor locale (LAN-Local Area Network) apoi a celor regionale (WAN-Wide Area Network) şi a culminat cu mediul Internet care este o reţea de reţele şi unde comunicarea este posibilă între computere care rulează sub cele mai diferite sisteme de operare.

- 181 -

Tabelul V.13: Pachete CAD - Computer Aided Design (I) Produsul AutoCAD r13 AutoCAD LT CorelCAD Corel Visual

CADD Design CAD

3D

Platforma DOS, Windovs 3.1, ’95, NT Windows ‘95 Windows ’95,

Windows NT Windows ‘95 Windows .1, 95 versiuni separate

Procesor minim 486 486 486 386 386 Memorie RAM 16 MB 16 MB 16 MB 8 MB 4 MB Spaţiu pe disc la instalare standard 70 MB 30 MB 100 MB 18 MB 13 MB

2D/3D 3D 2D vizualizare 3D 3D 2D 3D

Fişiere multiple ∅ ∅ ♦ ♦ ♦ Vizualizări multiple ale aceluiaşi fişier

♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Tutorial ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Straturi fără limită fără limită fără limită 1024 256 Limbaj macro ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ API ♦ ∅ ∅ ♦ ∅ Atribut de export non-vizual

♦ ♦ ∅ ♦ ∅

Calităţi

Standard

industrial; bun ajutor la desen şi excelente

instrumente de dezvoltare

Poate vizualiza dar nu poate

edita (modifica) desene

AutoCAD 3D

Interfaţă foarte prietenoasă şi o mare varietate

de dotări "extra"

Posedă o arhitectură

deschisă şi o interfaţă pentru

desen bine concepută

Funcţional, foarte bun la

tipăriri şi la un bun preţ de cost

Deficienţe

Lunga sa istorie aduce un bagaj prea mare şi are limitări penrtu

un produs Windows ‘95

Prea scump pentru un

pachet software CAD numai cu

facilităţi 2D

Încet şi uneori dă dovadă de

"bug-uri" adică funcţionări defectuoase

Prea scump pentru un

pachet software CAD numai cu

facilităţi 2D

Interfaţă nefinisată şi

câteva imagini video grosiere

Producător Autodesk Autodesk Corel FastCAD BGV-Burges Video Group

Sursa: Personal Computer World, January 1997, p.143. Da ♦ Nu ∅ Aşa cum utilizarea mediilor de stocare presupune respectarea unor standarde, tot aşa şi vehicularea informaţiilor între computere trebuie să se facă după un anumit set de reguli şi standarde. Acesta este unul dintre motivele apariţiei pe piaţa de software a pachetelor destinate pentru conectare la distanţă a computerelor. Să ne închipuim următorul scenariu: avem de finalizat un document extrem de important care trebuie apoi pus la dispoziţia colegilor de serviciu. Suntem plecaţi şi avem un computer portabil (laptop) cu care suntem siguri că putem finaliza acţiunea. Numai că, la câteva sute de kilometri de casă, realizăm că documentele primare sunt pe computerul de la serviciu.

- 182 -

Tabelul V.14: Pachete CAD - Computer Aided Design (II) Produsul Drafix CAD

Pro Micro

Station 95 MicroGDS

Pro 5 TurboCAD

2D/3D Xcad

Platforma Windovs’95 DOS, OS2, Win 3.1,’95,NT

Windows 3.1, ’95, NT

Windows 3.1, ‘95 Windows ‘95

Procesor minim 486 486 486 386 386 Memorie RAM 4 MB 16 MB 16 MB 4 MB 4 MB Spaţiu pe disc la instalare standard 8 MB 66 MB 46 MB 8 MB 11 MB

2D/3D 3D 3D 3D 2D şi 3D aplicaţii separate 3D

Fişiere multiple ♦ ∅ ♦ ♦ ∅ Vizualizări multiple ale aceluiaşi fişier

♦ ♦ ♦ ∅ ♦

Tutorial ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ Straturi 256 63 1024 nespecificat 4000 Limbaj macro ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ API ∅ ♦ ♦ ∅ ♦ Atribut de export non-vizual

♦ ♦ ♦ ∅ ∅

Calităţi

Rapid; posedă capabilităţi

avansate pentru macro-uri şi baze de date

Foarte bine echipat,

excelent în privinţa

facilităţilor 3D şi a formatelor

Foarte bune facilităţi

pentru lucrul în grup şi poate

deschide desene multiple

Posedă o arhitectură

deschisă şi o interfaţă pentru

desen bine concepută

Rapid şi prietenos; are o

generare sofisticată a suprafeţelor

Deficienţe

Posedă câteva moduri de lucru inflexibile care necesită timp de

adaptare

Implementare excentrică a

interfeţei pentru Windows ‘95

Slab echipat în raport cu preţul de cost; lipsa tutorialului îl

face neprietenos

Facilităţile 3D sunt deficitare şi

neintegrate

Specificarea datelor

coordonatelor este incomadă

Producător RMG Bentley GDS IMSI Digital Multimedia

Sursa: Personal Computer World, January 1997, p.143. Da ♦ Nu ∅ Un alt scenariu posibil este atunci când lucraţi în activitatea de service şi clienţii doresc multe informaţii cu privire la diversele versiuni ale aceluiaşi program. Timpul este foarte scurt şi soluţionarea problemelor de exploatare nu suferă amânare. Pentru ambele scenarii nu avem decât o singură posibilitate – să ne conectăm de la distanţa cu ajutorul unor pachete specializate. Utilitatea acestor programe se rezumă la cele ce urmează:

acces la resursele altui computer; • • •

•

•

controlul unui computer aflat la distanţă; copierea unor fişiere cu informaţii din computerul aflat la distanţă în computerul propriu, proces cunoscut sub denumirea download; copierea unor fişiere cu informaţii din computerul propriu în computerul aflat la distanţă, proces cunoscut sub denumirea upload; trimiterea/recepţionarea de mesaje tip poştă electronică.

- 183 -

În sistemul de învăţământ unde nici nu se mai pune problema de a utiliza doar computere izolate ci doar reţele (din considerente ce decurg din multiplele lor avantaje) pachetele pentru conectare la distanţă sunt utile deoarece:

• permit conectarea şi controlul unor computere fără deplasarea personalului de întreţinere sau a administratorilor de reţea;

• permit telecopierea fişierelor fără riscul de interceptare existent în Internet; • permit constituirea unui sistem eficient şi sigur de comunicare internă.

O privire comparativă asupra pachetelor pentru conectare la distanţă a computerelor este ilustrată în tabelul V.15. Navigatoare Internet (browsere) Un navigator Internet este un pachet software specializat pentru vizitarea paginilor Web, consultarea lor, salvarea textului şi/sau a obiectelor grafice incluse, telecopierea fişierelor şi utilizarea facilităţilor de poştă electronică. Dacă ar fi să ne ghidăm după cele afirmate despre pachetele pentru conectare la distanţă, atunci, în sens restrâns, şi navigatoarele ar face parte din acea categorie. Diferenţa intervine în faptul că navigatoarele sunt destinate virtual tuturor utilizatorilor, au funcţiuni specifice şi uşor de învăţat în timp ce pachetele pentru conectare la distanţă sunt destinate îndeosebi specialiştilor. În învăţământ, navigatoarele pentru Internet pot constitui mijlocele tehnice suport ale actualelor şi mai ales ale viitoarelor sisteme de instruire la distanţă. La ora actuală nu sunt foarte multe astfel de navigatoare şi nu e complicat de a alege unul sau altul dintre ele. De fapt, printre multiplele programe shareware sau freeware specializate, se găsesc doar două care concurează la modul serios şi anume Internet Explorer (Microsoft) şi Navigator (Netscape). Ambele pachete sunt de foarte bună calitate iar diferenţa între ele constă mai ales în interfaţa cu utilizatorul. Cei mai mulţi furnizori de echipament livrează unul sau altul dintre cele două browsere, criteriile de performanţă fiind aproape întotdeauna o chestiune de apreciere personală şi mai puţin ca rezultat al analizei datelor tehnice. Pentru a putea naviga, respectiv pentru a avea acces la informaţiile din Web, primul pas constă în a avea asigurată o conexiune la Internet. Navigatoarele (browser-ele) au, la nivelul percepţiei utilizatorilor, o funcţionare foarte simplă şi, pentru a fi foarte concişi, enumerăm câteva dintre funcţiuni:

consultarea unei locaţii Web; • • • • •

consultarea unei locaţii ftp; utilizarea grupurilor de ştiri; utilizarea poştei electronice; utilizarea maşinilor de căutare.

- 184 -

T abelul V.15: Pachete pentru conectare la distanţă

Produsul LapLink 7.5 Carbon Copy 32

pcANYWHERE 7.5

CoSession Remote ReachOut 7

Platforma Windows 3.1, Windows ‘95


Windows ’95; Windows NT

Windows 3.1, Windows ‘95

DOS, Windows 3.1, ’95, NT

Procesor minim 386DX/33MHz 486 486SX/25MHz 386 -

Memorie RAM 8MB 8MB 4MB 4MB; 8MB pt.Win’95 -

Metode de conectare Modem ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Cablu direct ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Cablu inclus ♦ ♦ ♦ ∅ ∅ Reţea ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Infra-roşu ♦ ∅ ∅ ∅ ∅ Funcţiuni Transfer fişiere ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Control la distanţă ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Chat5 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Metode de acces la reţea IPX/SPX ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ TCP/IP ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ NetBIOS ∅ ∅ ♦ ♦ ♦ Banyan VINES ∅ ∅ ♦ ∅ ♦ Protecţii Rechemare prin modem ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Restricţie pt. anumiţi utilizatori

♦ ♦ ♦ ∅ ♦

Calităţi

Uşor de utilizat; este rapid şi

oferă un foarte bun nivel al securităţii

Foarte uşor de utilizat; are un bun sistem de ajutor on-line

Este un produs "echipat" complet şi permite suport

pentru script; lucrează în mod

"gateway"

Nivel de securitate

acceptabil; suficient de uşor

de utilizat

Permite accesul prin browsere

de Web; suportă foarte multe

protocoale de reţea

Deficienţe

Nu posedă o mare varietate

de protacoale de reţea şi nu are emulator de

terminal

Versiunea emulatorului de terminal este o aplicaţie scrisă

numai pentru 16 biţi

Suportul pentru script nu este

pentru începători (însă posedă o

documentaţie de foarte bună

calitate)

Nu este suficient de

rapid pe Windows ’95 cum este cazul

fişierelor cu nume lungi

Este posibil să nu suporte toate

setările de echipament (hardware)

Producător Traveling Software Microcom Symantec Artisoft Stac

Adresa Web www. travsoft.com

www. microcom.com

www. symantec.com

www. arisoft.com

www. stac.com

Sursa: Personal Computer World, November 1997, p.132. Da ♦ Nu ∅ Consultarea unei locaţii Web: navigatorului i se indică o adresă de Web, rezultatul acestei acţiuni materializându-se prin afişarea pe ecran a paginii Web aferente. Această pagină oferă utilizatorului posibilitatea de "deplasare" în structura locaţiei respective. Orientarea în 5 Chat - Program care permite efectuarea comunicărilor duplex între persoane individuale sau grupuri.

- 185 -

structură este determinată de existenţa diverselor tipuri de butoane şi a hiper-legăturilor care sunt caractere, cuvinte cheie sau chiar propoziţii întregi care apar (de obicei) în culoare albastră şi sunt subliniate. Pentru a şti dacă vre-un element al paginii serveşte la "saltul" spre o altă pagină (sau un fişier multimedia) este suficient să poziţionăm pointerul şoricelului pe acel element; dacă pointerul se schimbă într-o mână cu degetul arătător pe acel obiect este sigur că avem de-a face cu o hiper-legătură. Printr-un clic pe acel element se poate ajunge la o altă pagină de Web sau se "pune în mişcare" un obiect multimedia (animaţie, sunet sau video digital). O facilitate foarte utilă şi demnă de semnalat este cea care vă permite precizarea "semnelor de carte" – bookmarks. Semnele de carte formează un carnet de adrese Web "favorite" pe care utilizatorul doreşte să le consulte cu regularitate: navigarea spre locaţia Web respectivă se face printr-un simplu clic pe adresa din repertoar. Consultarea unei locaţii ftp: locaţia ftp arată ca o structură arborescentă afişată de File Manager în Windows 3.x respectiv de Windows Explorer în Windows ’95. Această structură este organizată pe directoare şi subdirectoare (foldere şi subfoldere) de unde fişierele pot fi telecopiate prin procesul de download. Pentru acest lucru este suficient un clic pe fişierul vizat, specificarea numelui şi a directorului/folderului unde va fi stocat în sistemul propriu sau în reţea. Fişierele cu imagini se salvează indirect. Trebuie specificat aici că unele locaţii ftp sunt contra cost, de regulă sub formă de abonament iar accesul se face de cele mai multe ori condiţionat de precizarea numelui utilizatorului şi a parolei de acces. Utilizarea grupurilor de ştiri: grupurile de ştiri sunt o parte specifică din Internet regrupate în reţeaua Usenet. Practic este vorba despre forumuri de discuţii pe o temă dată la care se poate avea acces prin intermediul unei căsuţe speciale de dialog cu care este prevăzut navigatorul (browser-ul). Este suficient a încărca temele discuţiilor şi apoi de a alege unul sau mai multe subiecte. Odată ales subiectul, utilizatorul îl poate consulta, poate răspunde la întrebări sau poate contribui la forum. Printr-un simplu clic vă puteţi abona şi toate noutăţile le veţi primi automat. Utilizarea poştei electronice: poşta electronică este utilizată la transmiterea cu ajutorul computerului a mesajelor şi este foarte asemănătoare cu poşta clasică. Dumneavoastră primiţi mesaje la adresa proprie şi trimiteţi mesaje la alţii, fiecare cu adresa sa.Dacă sunteţi conectat la Internet înseamnă că aveţi deja o adresă de poştă electronică. Un exemplu posibil de adresă este [email protected]. Numele aflat înaintea lui "@" identifică destinatarul iar ceea ce urmează după "@" identifică maşina respectiv computerul/serverul la care a fost trimis mesajul. Destinatarul poate fi o persoană, un birou, un departament sau chiar şi o firmă. Dacă sunteţi familiarizat cu utilizarea computerului la alcătuirea unei scrisori se poate afirma că posedaţi deja cunoştinţele necesare pentru a putea trimite un mesaj cu ajutorul poştei electronice (E-Mail). Există însă câteva diferenţe. În mod obişnuit, dumneavoastră culegeţi şi apoi tehnoredactaţi textul scrisorii; urmează tipărirea ei (a scrisorii) la imprimantă (printer), introducerea ei în plic şi plasarea ei într-o cutie poştală, după ce i s-au completat adresa destinatarului şi a expeditorului şi i s-a aplicat un timbru.

- 186 -

În cazul că scrisoarea urmează să fie transmisă sub forma unui mesaj electronic, după completarea adresei de poştă electronică, culegere şi tehnoredactare urmează doar apăsarea câtorva taste sau câteva clic-uri cu şoricelul (mouse) şi mesajul este trimis destinatarului. Acesta din urmă nu are altceva de făcut decât să-şi acceseze contul aflat într-un server conectat la Internet şi să-şi preia corespondenţa (la doar câteva minute după transmitere). Avantajele poştei electronice faţă de sistemele de poştă clasică sau telefon/fax sunt :

Viteza foarte mare faţă de sistemul poştal tradiţional; • •

• •

Persoana cautată nu trebuie sa fie neaparat acolo ca sa poată recepţiona mesajul ca şi la telefon – persoana este aşteptată de către mesaj şi nu invers; Mesajele se pot cripta, asigurandu-ne că numai destinatarul le va putea citi; Se pot trimite informaţii color, imposibil de realizat cu aparatul telefax.

Utilizarea maşinilor de căutare: căutarea informaţiei în Web implică utilizarea maşinilor de căutare sau a anuarelor, servicii gratuite de care pot beneficia toţi cei care au legătură la Internet. Dacă ar fi să facem o comparaţie potrivită, o maşină de căutare este destinată să găsească "acul în carul cu fân". Pe scurt, căutarea implică o conectare la un server de căutare, specificarea informaţiei care se doreşte a fi obţinută urmată de vizualizarea paginilor de Web de la adresele livrate sub formă de listă. Furnizorii de servicii Internet pot ei înşişi să alcătuiască o pagină de căutare unde să prevadă cele mai cunoscute servere de căutare, urmând ca utilizatorul să aleagă pe cel care se potriveşte cel mai bine scopului căutării. După cum veţi observa din practică, puteţi "ajunge" la serverele de căutare fie cu un clic pe numele dintr-o listă, fie cu un clic pe o imagine/obiect grafic, ambele cu hiper-legături la locaţia Web a maşinii de căutare. În tabelul V.16 precizăm datele comparative ale foarte cunoscutelor browsere Internet Explorer 3.0 şi Navigator 3.0. La data publicării acestei lucrări, exită deja variante mult mai performante ale navigatoarelor pomenite mai sus; ele se pot descărca (download) gratuit din paginile Web ale firmelor Microsoft şi Netscape – fig.V.6 şi V.7. După cum am văzut, consultarea paginilor Web, telecopierea, utilizarea grupurilor de ştiri, trimisul şi recepţionatul mesajelor electronice se pot face cu navigatoarele Internet, programe specializate care rulează pe computerele personale. Invenţii de dată mai recentă fac posibile toate sau numai o parte din cele de mai sus fără a mai face apel la utilizarea computerelor. Redăm mai jos două exemple care oferă soluţii alternative de navigare Internet. O companie din Franţa numită ComOne (www.com1.fr) a pus la punct un sistem de navigare în Internet făcând apel la un aparat (sau monitor) de televiziune pe care l-a completat cu un echipament pe care l-a numit SurfTv. Cu ajutorul acestei combinaţii se pot vizita pagini Web, se pot trimite şi recepţiona mesaje de poştă electronică şi mesaje fax. Întregul ansamblu constă într-o "cutie" care adăposteşte cele necesare rulării aplicaţiilor prelucrate cu ajutorul unui procesor Pentium; comanda se face prin intermediul unui şoricel şi a unei claviaturi, ambele "conectate" la distanţă prin radiaţii infraroşii. Şoricelul ajută la poziţionarea în ecran

- 187 -

şi la acţionarea butoanelor soft iar claviatura facilitează compunerea mesajelor electronice şi a mesajelor fax. Se preconizează ca variantele actualizate ale acestei soluţii tehnologice să cuprindă cititor CD-ROM sau cititor video digital laser. (PCW, November 1997) Tabelul V.16. Comparaţie între cele mai populare navigatoare Internet

Produsul Microsoft Internet Explorer Netscape Navigator Versiunea 3.0 3.0

Platforma Windows ’95, NT Windows 3.x,’95, NT, AppleMac,

Unix, Linux

Management URL bun mediu

Suport Java ♦ ♦ Compilator Java JIT ♦ ♦ Limbaj script JavaScript, VBScript JavaScript

Plug-ins ♦ ♦ Microsoft ActiveX ♦ numai cu modul plug-in

Foi de stil HTML ♦ ∅ Poştă electronică (e-Mail) modul separat modul integrat

Grup de ştiri (News) modul separat modul integrat

Management grup de ştiri ♦ ∅ Redare video digital ♦ ♦ Limbaj 3D VRML 1.0 VRML 1.0

Securitate SSL3 ♦ ♦

Sursa: Internet World, November 1996, p.71. Da ♦ Nu ∅ O a doua soluţie de accesare a informaţiilor din Web, de data aceasta mult mai comodă, o oferă firma MediaScope (www.cidco.com) care a lansat produsul CIDCO iPhone. Acesta arată ca un aparat telefonic obişnuit, dar care este capabil să faciliteze consultarea paginilor Web, citirea mesajelor sosite pe adresa proprie şi, prin intermediul unei claviaturi ataşate, compunerea şi expedierea mesajelor către corespondenţi. Mesajele primite/recepţionate nu pot conţine fişiere ataşate. Prin utilizarea acestui echipament se evită investiţia iniţială de procurare a unui computer şi a tuturor celorlalte aspecte legate de conectarea la Internet. De asemenea, utilizatorul nu mai trebuie să aştepte până la încărcarea sistemului de operare şi nu mai trebuie să asimileze modul de lucru pe computere. (PCW, April 1998) Pachete pentru videoconferinţe Indiferent de locul de muncă, cei mai mulţi oameni consideră conceptul de videoconferinţă ca fiind cel mai adesea în afara preocupărilor lor, motivul principal fiind necunoaşterii tehnicilor implicate. Avansul tehnologic actual face însă posibil ca orice persoană cu pregătire medie să poată înţelege despre ce este vorba iar nivelul preţului de cost a ajuns accesibil pentru cele mai multe organizaţii. Ceea ce este nevoie în acest caz este un computer, o legătură la Internet şi un pachet software specializat.

- 188 -

Fig.5.7. Locaţia Web de unde se poate descărca ultima versiune a browser-ului Internet Explorer

Fig.5.7. Locaţia Web de unde se poate descărca ultima versiune a browser-ului Netscape Communicator

- 189 -

Principial, videoconferinţa este o metodă de comunicare duplex (sincronă) care permite utilizatorilor să poarte discuţii faţă în faţă în timp real, chiar dacă distanţele geografice care îi despart sunt foarte mari. Conceptul este analog celui utilizat în transmisiunile radio-TV duplex prin satelit, însă deosebirea esenţială este că videoconferinţa se poate desfăşura şi prin intermediul unei linii telefonice obişnuite la un preţ de cost care, în afară de abonamentul pentru acces la Internet, acoperă doar echivalentul unei convorbiri locale. Evoluţia acestui gen de pachete software a fost de la mijlocirea simplului schimb de mesaje între 2 persoane până la discuţii între grupuri de persoane care se află în locaţii geografice multiple (de pe toate continentele) la care s-au adăugat facilităţi cum sunt schimbul de fişiere şi lucrul simultan cu aceeaşi aplicaţie, totul putând fi operat şi coordonat de la computerul propriu. În spatele conceptului de videoconferinţă se află foarte multe informaţii tehnice dar care nu fac obiectul lucrării de faţă; ele sunt necesare doar administratorilor de sisteme şi specialiştilor care fac posibil acest lucru. Pachetele pentru videoconferinţe sunt destinate să:

reducă preţul de cost al contactelor simultane duplex multilocaţie; • •

•

• •

reducă preţul de cost al comunicărilor pe verticală şi/sau orizontală în organizaţii cu filiale în mai multe localităţi/ţări/continente; faciliteze schimbul de informaţii electronice, de la texte simple până la informaţii complexe, multimedia; înlesnească accesul simultan la aplicaţii software; faciliteze schimbul de idei (în timp real) aferent analizelor întreprinse asupra unor produse industriale şi de altă natură.

Cu toate că videoconferinţa este încă la începuturi se constată un interes crescut în studiul, cunoaşterea şi aplicarea ei concretă. Pentru o mai bună înţelegere a posibilităţilor care se deschid prin utilizarea pachetelor pentru videoconferinţe, în cele ce urmează se va face o scurtă descriere a două produse reprezentative (PCW, October 1997):

• Intel Proshare Conferencing System 200 2.0 • VideoLogic Captivator PCI/VC

Intel Proshare Conferencing System 200 2.0 este un produs sofisticat şi foarte bine echipat, capabil să ofere posibilităţi de operare în reţea prin intermediul protocolului TCP/IP. Pachetul posedă placă video, cameră video, cablurile necesare şi o documentaţie de o foarte bună calitate redactată în mai multe limbi naţionale. Interfaţa utilizator este clară şi simplă oferind o modalitate facilă de stabilire a legăturilor necesare pentru susţinerea videoconferinţelor. Pachetul este bine pus la punct, inspiră încredere şi oferă o excelentă metodă de utilizare în comun a aplicaţiilor. Mai multe informaţii la adresa www.intel.com. VideoLogic Captivator PCI/VC este un pachet software care poate lucra prin modem sau prin intermediul unei reţele locale (LAN). Este un produs mai puţin sofisticat ca cel precedent dar poate stabili condiţii pentru videoconferinţe cel puţin la fel de bune. Pachetul posedă placă video, cameră video Philips şi cablurile aferente; placa video are posibilitatea conectării

- 190 -

la placa de sunet. Programele aplicative livrate sunt VDD Phone Professional, Vidcap Video Capture şi Prolab multimedia. Configurarea este foarte uşoară însă interfaţa nu este tot atât de atrăgătoare cât la Intel Proshare Conferencing System. Dacă ceea ce se doreşte este o simplă conversaţie, funcţiunea video se poate dezactiva, rezultând o economie în ceea ce priveşte preţul de cost. Mai multe informaţii la adresa www.videologic.co.uk. Limbaje de programare vizuale Computerul este un lucru minunat însă atâta timp cât nu i se spune (şi încă foarte clar!) ceea ce are de făcut, el rămâne o maşinărie inutilă şi fără viaţă. Ceea ce "animă" funcţionarea computerului sunt programele; acestea sunt constituite din linii de cod care conţin descrierea succesiunii de operaţii care trebuiesc efectuate. Programele pentru computer, oricare ar fi menirea lor, sunt rezultatul utilizării unui limbaj de programare. Limbajele de programare au fost şi rămân accesibile, de regulă, numai specialiştilor. Până nu demult, după scrierea programelor, acestea se puteau lansa în execuţie în două moduri şi anume cu ajutorul unui compilator sau prin mijlocirea unui interpretor. Ambele metode au atât avantaje cât şi dezavantaje. Datorită nevoii de simplificare a muncii programatorilor, s-a recurs la un compromis între facilităţile interpretoarelor şi performanţele superioare ale compilatoarelor prin dezvoltarea a ceea ce se numeşte mediu de programare. Mediile de programare au fost şi sunt rodul muncii unor firme renumite precum Borland, Symantec, Lotus Development, Microsoft etc. şi cuprind utilitare pentru editare, compilare, execuţie şi depanare integrate. Acest gen de pachete au o interfaţă grafică foarte prietenoasă, oferă un ajutor on-line bine structurat şi fundamentat iar programatorul îşi poate alege vizual (de unde vine şi numele de instrumente vizuale) toate opţiunile de lucru. Un generator de programe poate completa mediul şi astfel concentrarea efortului se va face pe rezolvarea problemei informatice şi mai puţin (sau chiar deloc) asupra sarcinilor auxiliare. Explozia utilizării Internet-ului şi nevoia de aplicaţii specifice acestuia a avut un impact imediat asupra limbajelor de programare. În fapt s-a produs o explozie de aplicaţii pentru Web, cele mai multe fiind bazate pe tehnologia client-server. Din acest motiv şi limbajele de programare vizuale au evoluat rapid pentru a satisface cât mai deplin cererea de simplificare a muncii programatorilor. Au apărut multe instrumente software noi şi cele mai vechi au suferit mari transformări şi îmbunătăţiri. Toate funcţiile importante ale limbajelor de programare au devenit vizuale, mult mai prietenoase şi mult mai performante. În tabelele V.17 şi V.18 este ilustrată comparaţia între cele mai importante limbaje de programare vizuale existente pe piaţa de software în anul 1997, iar în tabelele V.19 şi V.20 o comparaţie a pachetelor existente în anul 1998. Prin analiza datelor din cele două situaţii se poate trage concluzia dinamicii dezvoltării industriei de software în general şi a limbajelor de programare în special, dinamică ce nu se poate întâlni în nici un alt sector de activitate.

- 191 -

Tabelul V.17: Limbaje de programare vizuale I – (1997) Produsul

Java

Workshop

Visual J++ Delphi 2.0 Optima ++ 1.5 Power Objects

Platformă Java Java Windows ’95, NT

Windows ’95,

NT, Win32s

Windows 3.1,

’95, NT, Power Macintosh

Client ActiveX

ne este cazul ♦ ♦ ♦ ♦

Crează compo-nente ActiveX ne este cazul ♦ ∅ ∅ ∅

Automatizări OLE client ne este cazul ne este cazul ♦ ♦ ∅

Automatizări OLE server ne este cazul ne este cazul ♦ ∅ ♦

Crează compo-nente native ♦ ♦ ♦ ∅ ♦

Generează cod nativ ne este cazul ∅ ♦ ♦ ∅

Conectivitate baze de date JDBC DAO

(OLE) drivere native şi

ODBC ODBC ODBC, Oracle 7

Baze de date incluse ∅ ∅ Local

Interbase SQL

Anywhere Oracle

Lite Designer de rapoarte ∅ ne este cazul ReportSmith DataWindow Crystal

Reports Controlul versiunii

PVCS, PCS sau SCCS

Visual SourceSafe PVCS ObjectCycle ∅

Calităţi Scris în Java pt. Java; foarte bun ajutor on-line

Foarte bun mediu de codare şi ajutor on-line

Compilator rapid, elegant şi

productiv

Foarte puternic în instrumentele bazelor de date

Inter-platformă; bună protejare a

datelor

Deficienţe

Încet şi ne este încă

independent de browser

Utilizarea unor componente

proprii înlătură compatibilitatea

Nu are ActiveX, versiune runtime

voluminoasă

Nici o cale de a

crea componente vizuale noi

Nu se pretează la aplicaţii mari; nu are automati-zări OLE client

Producător

Sun Microsoft Borland Powersoft Oracle

Sursa: Personal Computer World, March 1997, p.144. Da ♦ Nu ∅

192

Tabelul V.18: Limbaje de programare vizuale II – (1997) Produsul

Power Builder

5.0

VisualAge Basic

Visual Basic 4.0

Visual C++ 4.2

Visual FoxPro 5.0

Platformă

Windows 3.1,95 NT, Macintosh,

UNIX

OS2, Windows ’95,

NT

Windows 3.1, ’95, NT

Windows ’95, NT

Windows ’95, NT

Client ActiveX

♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Crează compo-nente ActiveX ∅ ∅ ∅ ♦ ∅

Automatizări OLE client ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Automatizări OLE server ♦ ∅ ♦ ♦ ♦

Crează compo-nente native ♦ ♦ ∅ ♦ ♦

Generează cod nativ ♦ ∅ ∅ ♦ ∅

Conectivitate baze de date

drivere native şi ODBC

ODBC, DB2

JET, ODBC

DAO, ODBC

DBF nativ, ODBC

Baze de date incluse SQL Anywhere ∅ JET JET nativ

Designer de rapoarte DataWindow ∅ Crystal Reports Crystal Reports nativ

Controlul versiunii ObjectCycle ∅ Visual

SourceSafe Visual

SourceSafe Visual

SourceSafe

Calităţi

Obiecte reutili-zabile, aplicaţii

distribuite, multiplatformă şi baze de date independente

Suport DB2; rulează pe OS2 şi oferă com-

patibilitate VB3

Uşor de învăţat, dificil de

"spart", foarte puternic în baze de date şi foarte

multe "extra"

Bun mediu de

codare, aplicaţii rapide şi

evoluează simultan cu Windows

Facilităţi vizuale

excelente şi foarte puternic

în baze de date

Deficienţe

Dificil de învăţat, interfaţă săracă şi limbaj de programare

propriu

Interfaţă neclară; rulează mai încet decât Visual Basic

Fişiere run-time foarte mari, pu-tere limitată şi

deficitar în apli-caţii complexe

Arată demodat în comparaţie

cu celelalte lim-baje de progra-mare vizuale

Dificil de învăţat

şi xBase este depăşit ca

performanţă

Producător

Powersoft IBM Microsoft Microsoft Microsoft

Sursa: Personal Computer World March 1997, p.144. Da ♦ Nu ∅

193

Tabelul V.19: Limbaje de programare vizuale III – (1998) Instrumente JAVA

Produsul

Visual Café 2

JBuilder 1 VisualAge 1 PowerJ 2 Java Workshop 2

Compilator cod nativ ♦ ∅ ∅ ∅ ∅

Compilator JIT ♦ ♦ ∅ ∅ ∅ Profiler ∅ ∅ ∅ ∅ ♦ Crează forme vizuale ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Paletă JavaBeans ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Export JAR ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Export CAB ∅ ∅ ∅ ♦ ∅ Controale ActiveX ∅ ∅ ∅ ♦ ∅

Format ajutor on-line Winhelp HTML HTML Winhelp HTML

Suport JDK 1.02 ∅ ∅ ∅ ♦ ∅

Suport JDK 1.1 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Suport COBRA6 ∅ ♦ ∅ ♦ ∅

Calităţi

Interfaţă foarte uşor de utilizat, compilatoarele JIT şi cel nativ sunt excelente;

depanarea incrementală îmbunătăţeşte productivitatea

Funcţionalitate bogată şi puternic

centrată pe JavaBeans;Borland Database Engine este disponibil

pentru Java

Browser propriu de o foarte bună

calitate; limbaj orientat cu adevărat pe obiect şi pe

facilităţi vizuale

Maxim de

flexibilitate pe platforma ţintă,

instrumente vizuale

puternice şi un foarte bun

suport pentru baze de date

Unele instrumente vizuale sunt

superioare şi are un foarte bun ajutor on-line;

foarte bun pentru lucrul în

echipă

Deficienţe

Suportă doar JDK 1.1; oferă

puţine posibilităţi de

dezvoltare pentru Internet

Explorer

Performanţe reduse, uneori

posedă bug-uri; ajutorul on-line este deficitar în funcţiunea de căutare text

Ajutor on-line insensibil la

context; editorul de compoziţii vizuale poate provoca oare-care dezordine

Nu posedă încă DataWindow, flexibilitatea

poate da naştere la confuzii şi nu are compilator

pentru cod nativ

Este cu câţiva paşi în spatele altor limbaje

vizuale; încet şi ne este încă

independent de browser

Producător

Symantec Borland IBM Sybase Sun

Adresă Web www. symantec.com

www. borland.com www.ibm.com www.

sybase.com www.sun.com

Sursa: Personal Computer World, April 1998, p.189. Da ♦ Nu ∅

6 COBRA: Common Object Request Broker Architecture

194

Tabelul V.20: Limbaje de programare vizuale IV – (1998) Instrumente WINDOWS Produsul

Visual C++ 5

C++ Builder 1 Power ++2 Visual Basic 5 Delphi 3

Limbaj

C ++ C ++ C ++ Basic Pascal

Compilator cod nativ ♦ ♦ ♦ ♦

cu run-time ♦

Motor baze de date JET BDE SQL Anywhere JET BDE

Designer de rapoarte ∅ QuikReport DataWindow CrystalReports QuikReport

Suport ODBC7 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Controale ActiveX ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Crează server COM8 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Setup toolkit

InstallShield InstallShield InstallShield Wizard InstallShield

Profiler ♦ ∅ ∅ ∅ ∅ IDE Script ♦ ∅ ∅ ∅ ∅

Calităţi

Produs ajuns la maturitate, cel mai bun pentru capabilităţile

Windows; documentaţie

on-line integrată

Productivitate Delphi pentru dezvoltatori

C++; mediu de dezvoltare

vizual foarte rapid

Suportul excepţional de baze de date client-server;

mediu de dezvoltare rapid şi de înaltă clasă

Uşor de utilizat

de la bun început, posedă suport Access MDB nativ, puternic şi

flexibil

Dezvoltare rapidă puternic

orientată pe obiect,

compilator rapid şi cod

nativ executabil

Deficienţe

Mare consumator de resurse, MFC9 este complex şi greu de învăţat

Conectivitate ODBC

deficitară; nu are browser şi

editor de resurse

Foarte dificil de creat controale ActiveX şi une-le componente

neportabile

Fişiere run-time mari, probleme

de versiune, slab tratament al

erorilor

Slab cu datele format Access, browser neper-formant şi aju-tor on-line slab

Producător

Microsoft Borland Sybase Microsoft Borland

Adresă Web www. microsoft.com

www. borland.com

www. sybase.com

www. microsoft.com

www. borland.com

Sursa: Personal Computer World April 1998, p.189. Da ♦ Nu ∅

7 ODBC – Open Data Base Conectivity 8 COM – Component Object Model 9 MFC – Microsoft Foundation Classes

195

Pachete multimedia integrate Pachetele multimedia integrate (authoring software) oferă posibilitatea alcătiurii de aplicaţii care combină informaţia text cu obiecte grafice statice, animaţii, sunete şi video digital. În funcţie de destinaţie, aplicaţiile pot fi simple prezentări, versiuni demonstrative, reclame publicitare, programe de învăţare, dicţionare pe cele mai diverse teme şi multe, multe altele. Potenţialul utilizării acestor tipuri de programe este practic fără limită şi rezultatul lor concret poate fi distribuit pe medii de stocare (dischete, CD-ROM, Zip Drive, DVD etc.), în Intranet sau în Internet. Producţia de aplicaţii multimedia a existat şi înainte de apariţia interfeţelor grafice utilizator tip Windows şi, evident, înaintea apariţiei pachetelor multimedia integrate. Alcătiurea unei astfel de aplicaţii a fost posibilă datorită existenţei limbajelor de programare precum C++, Visual Basic, Pascal sau Delphi. De multe ori scrierea liniilor de cod pentru un program multimedia este mai simplă decât învăţarea unui pachet integrat. Un astfel de limbaj, cel mai mic "motor" multimedia existent pe piaţă este GLpro şi cu ajutorul lui se pot "construi" aplicaţii complexe care rulează pe mai puţin de 1 MB de memorie RAM şi nu necesită multe din driverele Windows. În ultimii ani însă, pachetele multimedia integrate au cunoscut o dezvoltare constantă, preţul lor de cost a scăzut substanţial şi au devenit mai uşor de învăţat şi mânuit. Un singur lucru a mai rămas de învins şi anume pregătirea elementelor audio-video care necesită mult timp şi experienţă. Au apărut multe colecţii de grafică tip ClipArt, multe fişiere cu informaţii sonore şi chiar multe clipuri video; materialele de calitate sunt şi vor rămâne însă, pentru mult timp destul de scumpe. În ciuda tuturor dificultăţilor, atracţia spre multimedia este tot mai mare şi cererea de specialişti în acest domeniu este tot mai greu de satisfăcut. Deoarece acest gen de programe sunt deja sau vor fi în scurt timp de cea mai mare importanţă pentru sistemul de învăţământ, este util să amintim cele mai cunoscute pachete multimedia integrate care sunt disponibile la ora actuală (tabelul V.21). Tabelul V.21. Pachete multimedia integrate Denumirea pachetului Producător Adresa Web 1 IconAuthor Net Edition Asymetrix www.asymetrix.com

2 ToolBook II Instructor Asymetrix www.asymetrix.com

3 MacroMedia Authorware 4 Interactive Studio

Computer Unlimited www.macromedia.com

4 MacroMedia Director 6 Computer Unlimited www.macromedia.com

5 CBT Express 2.0 Asymetrix www.asymetrix.com

6 Click & Create Corel www.corel.com

7 Illuminatus Digital Workshop www.digitalworkshop.co.uk

8 Dazzler 4.0 Linotype-Hell www.linotype.co.uk

9 MatchWare Media8or 3.0 Pro Bit UK www.mwin.com

10 Multimedia MM 200 Scala Computer Television www.scala.com

11 Immedia Quark www.quqrk.com

Sursa: Personal Computer World, November 1997.

196

Asymetrix IconAuthor este considerat unul dintre cele mai bune pachete multimedia integrate care există pe piaţă şi care este destinat elaborării aplicaţiilor complexe tip CBT (Computer Based Training). Instrumentele vizuale prezente la tot pasul elimină practic nevoia scrierii liniilor de cod, făcându-l abordabil chiar şi de către persoane mai puţin familiarizate cu tehnologia multimedia. Pachetul dispune de instrumente pentru text, baze de date, foi electronice de calcul tabelar, obiecte grafice şi de o bibliotecă ce conţine "şabloane" pentru dezvoltarea rapidă a aplicaţiilor interactive. Performanţele pachetului includ compatibilităţi multiplatformă, de publicare în Web şi de stocarea informaţiilor în locaţii

ultiple (Intranet, Internet, CD-ROM şi disc Winchester). m Calităţi: Are cele mai multe facilităţi multimedia. Deficienţe: Foarte scump şi nu este chiar atât de uşor de învăţat pe cât se susţine. Observaţii: Cel mai bun pachet pentru instituţii de învăţământ. Asymetrix ToolBook II Instructor este destinat mai mult elaborării aplicaţiilor tip CBT şi mai puţin prezentărilor sau dezvoltării de programe comerciale. Ideea care guvernează întreg pachetul este aceea că aplicaţiile constau în pagini care care conţin obiecte: fiecare obiect are proprietăţi precum mărimea, poziţia, culoarea etc. şi o anumită reacţie ca rezultat al unei comenzi. Prin urmare, pachetul excelează în aplicaţii hipermedia, mai ales că recunoaşte şi cele mai multe formate grafice, de fişiere cu sunete şi video digital. Pachetul dispune de un "asistent" care poate ghida utilizatorul pas cu pas în dezvoltarea unei întregi aplicaţii, oricât

e complicată ar fi ea. d Calităţi: Foarte bogat în facilităţi, limbaj de programare puternic, rapid. Deficienţe: Necesită mult timp pentru învăţare. Observaţii: Un foarte bun pachet CBT; foarte bun pentru instituţiile de învăţământ. MacroMedia Authorware 4 Interactive Studio este un produs de înaltă calitate destinat aproape exclusiv pieţei consumatoare de programe CBT. Lucrul cu acest pachet software se rezumă la utilizarea instrumentelor vizuale mai degrabă decât pe scrierea linillor de cod (programare). Authorware are foarte multe atu-uri, două dintre cele mai importante fiind managementul conţinutului şi al imaginilor. O facilitate extrem de utilă este posibilitatea elaborării aplicaţiilor hibride CD/DVD (Compact Disk/Digital Versatile Disk) cu suport Web; în acest scop se utilizează fişierele locale şi cele stocate într-un computer aflat la distanţă. Pachetul mai conţine facilitatea care ce se numeşte "QuickStart Templates", adică "şabloane" ata de utilizat pentru aplicaţii educaţionale. g

Calităţi: Multe facilităţi pentru programe tip CBT. Deficienţe: Foarte scump. Observaţii: Foarte bun raport preţ/performanţă pentru instituţiile de învăţământ. MacroMedia Director 6 este pachetul cel mai potrivit pantru elaborarea aplicaţiilor comerciale distribuite pe discuri compacte (CD); el se adresează studenţilor, profesorilor, specialiştilor în prezentări, designerilor şi editorilor. MacroMedia Director 6 este cel mai bun acolo unde nu numai nevoia de informaţie ci impactul are prima importanţă. Pachetul

197

dispune de facilităţi multiple pentru manipularea textului, obiectelor grafice 2D şi 3D, a sunetelor şi a imaginilor video digitale. În fapt, produsul oferă aproape tot ce este necesar elaborării aplicaţiilor multimedia profesionale, încorporând prezentări, pagini Web, anunţuri nteractive, aplicaţii hibride Internet-CD şi multe altele. i

Calităţi: Foarte bun la grafică, animaţii şi sincronizarea evenimentelor. Deficienţe: Unele lucruri ar putea fi mai simple. Observaţii: Program foarte bun la multe tipuri de aplicaţii. Asymetrix CBT Express 2.0 este, după cum chiar numele îl "deconspiră", destinat dezvoltatorilor de programe CBT; se pretează bine la non-programatori, la instituţii de învăţământ dar şi celor mai diferite tipuri de firme. Este un pachet care produce aplicaţii de o foarte bună calitate fără să apeleze la scrierea vreunei linii de cod. Multe funcţiuni sunt automatizate, printre cele mai deosebite fiind acelea de creare a testelor şi a pregătirii pentru

istribuţie. Suportul pentru Internet include adrese http şi ftp. d Calităţi: Foarte uşor de utilizat; dezvoltare rapidă a aplicaţiilor. Deficienţe: Nu se pretează la non-membrii unei instituţii de învăţământ. Observaţii: Un produs foarte bun pentru dezvoltatori de aplicaţii pentru învăţământ. Corel Click & Create 1.0 este un pachet destinat creatorilor de programe multimedia dar şi acelora care dezvoltă jocuri sau ecrane tip screensaver. Nu este atât de simplu pe cât se pretinde prin denumirea lui însă are o interfaţă uşor de înţeles şi utilizat. Posedă ecrane de ajutor on-line de calitate şi multe exemple foarte bune. Are multe fonturi, o bună colecţie de grafice tip ClipArt, multe fişiere cu sunete, animaţii şi clipuri video digital. Posedă facilităţi pentru programatori în limbajul C şi un modul pentru producţia de aplicaţii destinate a fi xploatate în Web. e

Calităţi: Produs de calitate cu un foarte bun raport preţ/performanţă. Deficienţe: Unele facilităţi inexistente sunt promise pentru versiunile următoare. Observaţii: Program pentru aplicaţii multimedia generale. Illuminatus 3.0 este unul dintre cele mai ieftine pachete multimedia integrate şi cel mai uşor de utilizat dintre toate câte există pe piaţă. Are în schimb o foarte bună colecţie de clip-media iar aplicaţiile por fi rulate fie de sine stătător fie lansate din interiorul altora. Una dintre calităţi este calculul rezultatelor (evaluarea) completării chestionarelor sau a aplicaţiilor tip CBT. Versiunile ulterioare promit o extindere a facilităţilor cum sunt suportul pentru MMX şi ActiveX, transparenţa variabilă a obiectelor, hipertext complet, aplicaţii adaptabile la ezoluţia ecranelor de monitor etc. r

Calităţi: Versatil, ieftin şi uşor de utilizat. Deficienţe: Încă posedă bug-uri care trebuiesc depanate/înlăturate. Observaţii: Unul dintre cele mai bune pachete la nivel de intrare în lumea multimedia. Linotype Dazzler 4.0 este un pachet cu o interfaţă extrem de orientată pe vizual şi se aseamănă uimitor cu interfeţele IconAuthor şi Authorware. La prima vedere apare ca o

198

versiune mai ieftină a celor două pachete menţionate dar în fond oferă o foarte bună alternativă. Produsul are foarte multe facilităţi, inclusiv suport pentru Web; puteţi face apel la hiper-legături pentru actualizarea informaţiilor sau, prin utilizarea unui modul Java, puteţi rula aplicaţii Dazzler în Web. O altă facilitate este aceea că are posibilitatea de a rula o largă paletă de fişiere cu sunete şi formate video digital inclusiv MPEG-1. În fine, mai posedă suport pentru fişiere FIF care sunt fişiere cu imagini comprimate cu rata de 1:100 cu o foarte

ică pierdere de calitate. m Calităţi: O bună alternativă pentru un pachet multimedia (mai ieftin). Deficienţe: Nu este un produs "aşezat". Observaţii: Multilateral şi uşor de utilizat. MatchWare Madi8or 3.0 Pro face parte dintre pachetele în care uşurinţa utilizării este o prioritate de concepţie iar rezultatul este un produs foarte intuitiv. Aplicaţiile nu fac apel la nici un limbaj script, cu toate că posedă suport pentru utilizarea funcţiilor pentru text, pentru mărimi logice, numere întregi şi numere cu virgulă flotantă. Totul gravitează în jurul funcţiunii Event Dialogue unde se pot combina obiecte, acţiuni şi evenimente. Este un pachet deal pentru alcătuirea de prezentări multimedia. i

Calităţi: Rapid, ieftin şi uşor de utilizat. Deficienţe: Puţin cam limitat pentru aplicaţii voluminoase. Observaţii: Un pachet foarte bun la nivel de intrare în dezvoltarea aplicaţiilor multimedia. Scala Multimedia MM200 provine din pachete dezvoltate iniţial pentru platforma Amiga; această versiune face însă apel la multiplele facilităţi Windows. Destinaţia produsului este pentru dezvoltatorii de aplicaţii multimedia complexe la care se adaugă facilităţi din tehnica de televiziune. Odată cu utilitarul se livrează şi o bogată colecţie de grafică tip ClipArt şi foarte multe fişiere audio. O facilitate specifică îl face unic în gama pachetelor multimedia integrate: poate rula video digital în rezoluţia de 3205200 ceea ce îl face extrem de bun entru aplicaţii cu multă informaţie video. p

Calităţi: Uşor de utilizat, multe efecte vizuale şi redare video "lină". Deficienţe: Necesită un computer puternic, poate fi încet la rezoluţie maximă. Observaţii: Un foarte bun pachet pentru prezentări multimedia. Quark Immedia este un pachet care vine în completarea utilitarului de editare Quark XPress pe care-l face capabil să evolueze de la tradiţional la multimedia. Oferta este extinsă la posibilitatea adaptării materialului static (broşuri, manuale etc.) la publicarea unei forme interactive pe CD-ROM, DVD, Internet sau Intranet. Manualul explicativ este de o calitate excepţională şi este acompaniat de 2 discuri compacte cu soft-ul de bază la care se adaugă o mulţime de exemple. Toate funcţiunile editorului Quark XPress lucrează identic cu excepţia aptului că oricărui obiect creat i se pot conferi proprietăţi multimedia. f

Calităţi: Foarte uşor pentru utilizatorii Quark XPress. Deficienţe: Vizualizarea este restricţionată la Windows şi Mac. Observaţii: Prezintă interes pentru dezvoltatorii Intranet.

199

Pachetele multimedia integrate pot genera la ora actuală, datorită unui set complet de instrumente vizuale, cele mai complexe aplicaţii pentru învăţământ, fie că acest proces se desfăşoară în sala de clasă fie la distanţă, apelând la medii de stocare şi/sau la Internet. Din acest motiv este util de a prezenta pe scurt întreaga gamă de facilităţi de care se dispune şi pe care se poate conta la abordarea unui astfel de pachet:

• utilizarea şi mixajul fonturilor; • utilizarea şi mixajul stilurilor; • crearea obiectelor grafice (linii, dreptunghiuri, curbe închise, poligoane etc.); • determinarea precisă şi modificarea mărimii şi culorilor obiectelor grafice; • importul şi exportul de fişiere grafice (BMP, DIB, TIF, WMF, WPG etc.); • posesia unui editor al fişierelor sonore; • straturi multiple pentru grafică animată; • rularea video digital în ferestre ajustabile cu viteză reglabilă; • elaborarea testelor de evaluare şi autoevaluare; • publicarea în Intranet/Internet.

Pentru a putea genera aplicaţii complexe, pachetele multimedia integrate dispun de simboluri iconice specifice care au rolul de:

• afişare text şi/sau obiecte grafice; • animaţie pentru punerea la punct a fişierelor de acest gen; • ştergere text şi/sau obiecte grafice; • aşteptare – întreruperea temporizată a derulării sau până la apăsarea unei taste; • interacţiune – alege calea (ramura) de derulare în funcţie de răspunsul utilizatorului; • decizie în ceea ce priveşte selectarea următorului ecran care va fi afişat; • calcul aritmetic sau logic; • execuţia unui cod scris; • salt la o altă pagină sau la o altă aplicaţie; • start pentru iniţializarea unei aplicaţii dintr-o locaţie intermediară; • control sunet pentru încărcarea şi redarea fişierelor cu sunete; • control video pentru încărcarea şi redarea fişierelor cu video digital; • stop – întreruperea necondiţionată a rulării.

Pachete antivirus Pachetele antivirus, după cum chiar numele lor ne dezvăluie, sunt destinate înlăturării "bolilor" computerelor "contaminate" cu viruşi informatici şi sunt singurele programe capabile să detecteze acest lucru înainte de a se petrece lucruri neplăcute. Dacă nu aveţi un astfel de pachet software, modul în care veţi lua cunoştinţă de existenţa viruşilor în sistem va putea fi de la apariţia unui mesaj amuzant până la posibila distrugere completă a datelor de pe discul Winchester. Ca definiţie putem spune că un virus informatic este un program scris anume, este capabil să se auto-reproducă şi prin răspândirea lui rapidă poate provoca de la simple neplăceri până la

200

stricăciuni şi pagube însemnate. Prin pagube însemnate înţelegem "pierderea" selectivă sau totală a datelor din sistem, distrugerea hard discului şi chiar "arderea" unei întregi reţele. De regulă, prezenţa viruşilor este supraestimată de mai toată lumea şi acest lucru se datorează îndeosebi problemelor complicate care survin în configurarea şi administrarea computerului personal sau a reţelelor. Utilitatea pachetelor antivirus în învăţământ este evidentă prin faptul că aici avem de-a face cu foarte mulţi utilizatori (elevi şi profesori) care cel mai adesea neintenţionat pot introduce viruşi informatici în sistem. Pentru a fi expuşi cât mai puţin unei posibile "infecţii" sunteţi invitat să respectaţi câteva reguli:

•

•

•

•

•

• • • • • •

• • •

• • • •

Cheia este prevenirea "achiziţiei" de viruşi: creaţi un climat de muncă în care protecţia şi securitatea datelor de pe computerul sau reţeua unde lucraţi este o prioritate pentru dvs. şi colaboratori, colegi etc.; Asumaţi-vă responsabilităţile care depind de dvs. şi pretindeţi responsabilităţi de la cei din jurul dvs.; Stabiliţi reguli de conduită şi regulamente (acestea trebuiesc respectate obligatoriu de către toţi cei care lucrează în mediul respectiv); Limitaţi accesul la computer sau la reţea; nu lăsaţi persoane neautorizate să lucreze sau să copieze fişiere din sistem; Nu divulgaţi şi nu scrieţi parolele de acces la server sau la staţiile de lucru şi nu lăsaţi serverul şi/sau staţiile conectate şi nesupravegheate; Reînnoiţi periodic parolele de acces; Utilizaţi dispozitive de blocare (soft şi hard) pentru claviaturi şi unităţile floppy; Utilizaţi pachete software pe bază de licenţă; Actualizaţi soft-urile numai cu versiuni upgrade; Utilizaţi un soft antivirus performant care vă scanaează periodic sistemul; Nu copiaţi programe din alte surse (inclusiv Internet) decât după o verificare a acestora cu unul sau mai multe programe antivirus; Actualizaţi periodic programele antivirus; Salvaţi periodic fişierele de importanţă majoră; Păstraţi copiile de siguranţă ale kit-urilor de instalare şi ale fişierelor de importanţă majoră într-un loc ferit şi sigur.

Decizia de achiziţie a unui pachet antivirus nu este uşoară şi depinde de mai mulţi factori, printre care amintim:

eficacitatea pachetului în procesul de "vindecare"; numărul de viruşi recunoscuţi/detectaţi; uşurinţa şi comoditatea utilizării; preţul de cost al versiunii iniţiale şi a condiţiilor de actualizare.

O imagine comparativă a pachetelor antivirus disponibile este ilustrată în tabelul V.22.

201

Tabelul V.22. Pachete antivirus

Produsul Dr. Solomon‘s HomeGuard

F-Secure Anti-Virus for Windows, ‘95

IBM AntiVirusInoculan

AntiVirus for Windows ‘95

McAfee VirusScan

Norton Antivirus 4.0 PC-cilin II Sophos

Anti-Virus VET

AntiVirus

MS-DOS ∅ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Windows 3.1 ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ Windows 95 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Windows NT ∅ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ Scanare la cerere ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Scanare la acces ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Dezinfectare la acces ♦ ♦ ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ Disc de urgenţă (încărcare SO) ♦ ∅ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ ∅ ∅

Agendă ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ∅ ♦ ∅ Disc de actu-alizare inclus 1 4 1 ∅ ∅ ∅ ∅ ∅ ∅

Actualizare on-line ∅ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Calităţi

Detecţie de înaltă clasă;

foarte simplu de utilizat

Rata detecţiei este de

excepţie; confirmarea

viruşilor

Scanare rapidă; actualizarea on-line este

gratuită

Uşor de utilizat; se poate

actualiza gratuit de 12 ori

Ieftin şi cu o foarte bună rată

de detecţie a viruşilor

Oferă un grad de protecţie foarte bun;

uşor de actualizat

Interfaţă bine gândită;

oferă o bună integrare în

reţea

Bună rată a detecţiei

viruşilor; sca-nare suficient

de bună

Scanare rapidă; notificarea

infecţiei prin poşta

electronică

Deficienţe

Nu are scanare la cerere şi nu se poate ac-

tualiza on-line

Procesul de efectuare a

scanării este lent

Nu are dezinfecţie automată;

detecţie slabă

Posedă uneori alarme false

pentru posibile infecţii

Nu are dischetă de urgenţă

pentru utilizare imediată

Prea scumpă versiunea de

actualizare pe dischetă

Detecţie sub medie;

actualizare gratuită limitată

Scump şi nu are facilităţi de

depanare tip file virus repair

Rată de detecţie slabă; probleme cu dezinfectarea

la acces Producător Dr.Solomon‘s Portcullis IBM Cheyenne McAfee Symantec TouchStone Sophos VET

Adresa Web www. drsolomon.com

www.portcullis-security.com

www. av.ibm.com

www. cheyenne.com

www. mcafee.com

www. symantec.com

www. checkit.com

www. sophos.com

www. vetav.co.uk

Sursa: Personal Computer World, April 1998. Da ♦ Nu ∅

Editoare Web De câţiva ani buni Internet-ul se dezvoltă necontenit şi atrage ca un magnet milioane de utilizatori. Fascinaţi de posibilitatea creşterii vertiginoase a cifrei de afaceri, multe firme, din toate domeniile de activitate, şi-au făcut apariţia în acest mediu cu speranţa că oferta lor de produse şi/sau servicii ajunge rapid şi precis la consumatori/clienţi. Domeniul educaţional nu face excepţie şi s-a adaptat rapid punând bazele şi mai apoi diversificând oferta de materiale educaţionale care constituie suportul pentru învăţământul la distanţă. Ca şi în celelalte cazuri în care cererea este extrem de mare, programarea (numai) pentru Web a evoluat de la scrierea liniilor de cod HTML la utilizarea pachetelor specializate. Acestea sunt editoarele Web. Pentru a putea înţelege locul şi rolul lor, vom recurge la delimitările terminologice specifice. Ce este un site Internet? Traducerea10 şi adaptarea substantivului site ne relevă următoarele:

1. Loc în care o construcţie, un oraş etc. a fost, este sau va fi situat; 2. Loc în care s-a întâmplat sau se va întâmpla ceva, sau loc pentru o

activitate specifică. Pornind de la premisa că site înseamnă un loc pentru o activitate specifică, vom conveni să numim site Internet locul unde se găsesc şi se pot accesa toate informaţiile pe care o instituţie doreşte să le facă publice prin intermediul Web-ului. Ce este o pagină Web? Web-ul este unul dintre serviciile mediului Internet. Elementele de organizare a acestui serviciu sunt paginile Web care sunt asemănătoare întrucâtva cu paginile unui document elaborat într-un editor de text. Paginile Web sunt de fapt fişiere în care textul este marcat conform rigorilor limbajului de programare HTML. Cu toate că iniţial ele au fost destinate altor scopuri sau aplicaţii, fişierele cu grafică (statică sau animată), cele cu sunete şi cele video digitale pot fi şi ele, în multe cazuri, pagini Web. Care sunt elementele constituente ale paginilor Web? Pagina Web este un fişier/document text. Pagina conţine numai codurile specifice limbajului HTML şi explicaţiile necesare la înţelegerea conţinutului acesteia.

10 Traducere şi adaptare din Hornby, A.S., Oxford Advanced Learner's Dictionary, Oxford University Press, 1989, pag.1191.

203

Pagina Web mai poate conţine şi coduri specifice altor limbaje de programare precum PERL, Visual Basic, PHP sau JavaScript. Aceste limbaje, dar şi altele, conferă flexibilitate şi uneori securitate paginilor care le înglobează. Care sunt elementele de legătură ale paginilor Web? Navigarea în Internet presupune utilizarea a ceea ce s-a răspândit sub denumirea de multimedia. Prin urmare, elementele de legătură ale unei pagini Web sunt oricare dintre combinaţiile între text, grafică, sunet şi video digital. Ce este o hiper-legătură? Navigarea în Internet se constituie de fapt în "salturi" de la o pagină Web la alta. Acest lucru este posibil numai datorită hiper-legăturilor (hiperlink) stabilite între pagini sau între elementele paginilor. Conform acestui principiu, paginile site-ului pot fi situate oriunde începând cu discul computerului propriu, un disc din reţeaua locală, un mediu de stocare de mare capacitate precum CD-ROM, pe orice server activ din Internet sau în orice combinaţie între cele menţionate. Hiper-legăturile interioare sunt cele care dau coerenţă şi un înţeles întregului ansamblu. Se cuvine menţionat că din paginile site-ului se pot stabili hiper-legături exterioare, cu alte cuvinte legături la paginile altor site-uri. Construcţia unui site Internet Foarte succint şi direct: prin construcţia unui site Internet se înţelege definirea tuturor paginilor Web, specificarea elementelor lor constituente, specificarea tuturor atributelor elementelor şi elaborarea tuturor hiper-legăturilor interioare şi exterioare. La acestea se adaugă specificarea host-serverului care găzduieşte site-ul. După cum se ştie, documentele destinate tiparului clasic se elaborează cu ajutorul editoarelor de text. În mod analog, cu toate că există metode rezervate exclusiv profesioniştilor, un site Internet se elaborează (mult mai uşor) cu instrumente specifice numite editoare Web. Între acestea amintim: Microsoft Front Page, Macromedia FireWorks, Macromedia Dreamveaver, Net Object Fusion, Corel Web Master etc. Avantajele editoarelor de Web actuale este că ele sunt orientate pe site şi nu pe pagină ca cele mai vechi. Astfel, ele tratează fiecare site ca un întreg – de la structură până la fiecare componentă a paginii – fără să fie necesară cunoaşterea limbajului HTML. Editoarele Web sunt astfel accesibile nespecialiştilor care sunt familiarizaţi cu rigorile unui editor de text. Ele permit controlul centralizat al tuturor fişierelor (atât interne cât şi externe) precum şi controlul tuturor elementelor paginii – antet, subsol, stil, obiecte incluse, butoane şi hiper-

204

legături. Editarea (modificarea) unui singur element determină modificarea automată şi actualizarea întregului site. În afară de avantajele succint descrise în cele de mai sus şi care în detaliu se adresează mai degrabă programatorilor, editoarele de Web oferă "şabloane" gata pregătite pentru cele mai diverse cerinţe posibile. Deoarece şi editoarele Web sunt deja sau vor fi în scurt timp de cea mai mare importanţă pentru sistemul de învăţământ, este util să amintim cele mai cunoscute dintre ele, împreună cu cele mai importante dintre caracteristicile lor. NetObjects Fusion – este un editor Web foarte popular deoarece "vine" echipat cu soluţii profesionale care se pot aplica imediat site-urilor existente. Are marele avantaj că generează rapid site-uri de mari dimensiuni cu structură complexă şi posedă stiluri predefinite de o foarte bună calitate. Versiunile mai noi posedă atât facilitatea de editare WYSIWYG cât şi cea de control al codului HTML. Are însă "reputaţia" că lucrează încet. Mai multe informaţii la www.netobjects.com. Microsoft FrontPage 2000 – este un produs sofisticat "plin" de instrumente de management al site-urilor. Editorul este foarte "rafinat" şi performant însă generează coduri proprietare, adică "vizibile" doar cu navigatorul Microsoft Internet Explorer. Informaţii detaliate se găsesc în site-ul de la adresa www.microsoft.com/catalog/display.asp?site=768&subid=22. Adobe GoLive – este cunoscut între specialişti mai ales prin denumirea lui anterioară GoLive CyberStudio. Acest pachet are marele merit că utilizează o "foaie milimetrică" unică (în familia editoarelor Web) care permite poziţionarea precisă a textului şi a obiectelor în pagină. Adresa Web este www.adobe.com/prodindex/golive/main.html. Macromedia Dreamweaver – este un produs preferat atât de către utilizatorii de PC-uri cât şi de fanii Applemac. Pachetul se ridică la standarde profesionale, este extrem de puternic şi de neînlocuit pentru site-urile complexe şi de foarte mari dimensiuni. Una dintre cele mai performante facilităţi este Object Palete. Performanţa este însă "plătită" cu necesitatea unui echipament dotat corespunzător şi o rezoluţie a ecranului de cel puţin 1024×768 pixeli. Interfaţa este atipică şi nu este acceptată (încă) de toată lumea. Cu toate inconvenientele, presa de specialitate afirmă că este cel mai bun pachet pentru editare Web şi că în viitor toate celelalte produse similare (ale concurenţilor) vor trebui să se "alinieze" acestuia. Informaţii suplimentare la www.dreamweaver.com sau la www.macromedia.com.

205

Netscape Composer – este parte integrantă din pachetul (suita) Communicator. Produsul este gratuit iar cele mai noi versiuni includ o mulţime de facilităţi de editare. Fiind într-o concurenţă acerbă cu Microsoft, acest pachet are la rându-i coduri proprietare care pot fi "văzute" doar de browser-ul Navigator. Vezi şi www.netscape.com/download/index.html. HoTMetal Pro – este un pachet foarte performant care face tot ce "trebuie" în materie de editare Web a unui întreg site. Este mai ieftin decât pachetele similare ale competitorilor. Are abilitatea de a lucra atât în cod HTML cât şi în modul WYSIWYG. Produsul este bine "lucrat" şi este prevăzut cu multe utilitare grafice de la firma Ulead. Posedă suport pentru diverse limbaje, inclusiv JavaScript, VBScript şi Perl. Adresa Web este www.softquad.co.uk.

Concluzii Într-un sistem de învăţământ implementat în Intranet/Internet, alături de principalii agenţi ai acţiunii – profesorii şi elevii, un rol extrem de important îl are materialul educaţional. El trebuie elaborat conform cerinţelor specifice ale formelor de interacţiune care în acest mediu sunt paginile Web. Resursele hardware mijlocesc prelucrarea datelor şi facilitează elevului contactul cu informaţia, una dintre cele mai întâlnite soluţii fiind cea de client-server. Resursele hardware sunt ameliorate continuu, atât din punctul de vedere al tehnologiei de fabricaţie cât şi cel al performanţelor tehnice. Resursele software sunt instalate pe echipamente, îndeosebi pe computere, pe care le "animă" fiind aplicaţii orientate către activităţi specifice. Se poate spune că nu există domeniu de activitate fără o resursă software dedicată. Resursele software se dezvoltă atât de rapid încât se poate spune că nu există săptămână în care să nu apară ceva nou. Trebuie însă subliniat că principiile fundamentale şi aplicaţiile de bază sunt aceleaşi. Ceea ce este însă remarcabil este nivelul tot mai crescând de integrare şi standardizare asociat cu tot mai multe facilităţi de utilizare.

206

Resurse software - Liciniu A. Kovács' Webzoneliciniu.ro/MyFiles/Cap_V2.pdf · grafică utilizator...

Documents

Transcript of Resurse software - Liciniu A. Kovács' Webzoneliciniu.ro/MyFiles/Cap_V2.pdf · grafică utilizator...