SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE...

24
CAPITOLUL V SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol am relatat foarte pe scurt despre comunicarea în reţele şi am amintit despre mediul Internet ca fiind un mijloc de comunicare cu adevărat ieftin. Dacă afirmaţia este corectă acest lucru înseamnă că avem de-a face cu un raport cost/performanţă foarte bun, cu alte cuvinte se vehiculează un volum foarte mare de informaţii la un preţ rezonabil. Procesul instructiv-educativ nu poate avea loc fără comunicare. În sens clasic şi restrâns, comunicarea din mediul educaţional are loc la clasă în cadrul lecţiei şi se completează cu parcurgerea/consultarea materialului bibliografic, ambele forme fiind mari consumatoare de timp, în cele mai multe cazuri fiind însă indispensabile. Tot în primul capitol, mai precis în final, spuneam că societatea viitorului se va baza tot mai mult pe ceea ce putem numi că se reduce la informaţie, iar informaţia îşi sporeşte vertiginos volumul. Acestui volum de informaţie îi poate face faţă doar tehnologia modernă a informaţiei. Mediul educaţional ere legături nemijlocite cu volumul de informaţii existent şi prin urmare trebuie să facă apel la cel mai puternic mijloc tehnic de instruire – computerul. Joncţiunea dintre computer ca mijloc tehnic de instruire şi posibilitatea de a comunica într-un mediu global a fost deja făcută şi se numeşte Internet. Conform unui plan elaborat în SUA, în decurs de câţiva ani accesul la Internet va fi la fel de facil precum azi se recepţionează programele radio-TV prin sateliţi. Altfel spus conectarea la Internet se va putea face şi fără aportul liniilor telefonice cablate, adică numai prin simpla instalare a unei antene individuale adecvate. În acest mod chiar şi cele mai izolate zone locuite vor avea posibilitatea de a comunica în timp real. La această oră tehnologia este deja oferită pe piaţa la un preţ care pentru utilizatorul individual nu depăşeşte 1.000 USD. Ţinând cont de cele de mai sus şi de cele afirmate în capitolele anterioare, putem anticipa cum va arăta sistemul de instruire al viitorului: acesta se va desfăşura tot în şcoală, va fi implementat în Intranet/Internet iar computerul va deveni mijlocul tehnic de instruire care va fi utilizat aproape în exclusivitate. - 131 -

Transcript of SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE...

Page 1: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

CAPITOLUL V SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT

ÎN INTRANET/INTERNET

Consideraţii generale În primul capitol am relatat foarte pe scurt despre comunicarea în reţele şi am amintit despre mediul Internet ca fiind un mijloc de comunicare cu adevărat ieftin. Dacă afirmaţia este corectă acest lucru înseamnă că avem de-a face cu un raport cost/performanţă foarte bun, cu alte cuvinte se vehiculează un volum foarte mare de informaţii la un preţ rezonabil. Procesul instructiv-educativ nu poate avea loc fără comunicare. În sens clasic şi restrâns, comunicarea din mediul educaţional are loc la clasă în cadrul lecţiei şi se completează cu parcurgerea/consultarea materialului bibliografic, ambele forme fiind mari consumatoare de timp, în cele mai multe cazuri fiind însă indispensabile. Tot în primul capitol, mai precis în final, spuneam că societatea viitorului se va baza tot mai mult pe ceea ce putem numi că se reduce la informaţie, iar informaţia îşi sporeşte vertiginos volumul. Acestui volum de informaţie îi poate face faţă doar tehnologia modernă a informaţiei. Mediul educaţional ere legături nemijlocite cu volumul de informaţii existent şi prin urmare trebuie să facă apel la cel mai puternic mijloc tehnic de instruire – computerul. Joncţiunea dintre computer ca mijloc tehnic de instruire şi posibilitatea de a comunica într-un mediu global a fost deja făcută şi se numeşte Internet. Conform unui plan elaborat în SUA, în decurs de câţiva ani accesul la Internet va fi la fel de facil precum azi se recepţionează programele radio-TV prin sateliţi. Altfel spus conectarea la Internet se va putea face şi fără aportul liniilor telefonice cablate, adică numai prin simpla instalare a unei antene individuale adecvate. În acest mod chiar şi cele mai izolate zone locuite vor avea posibilitatea de a comunica în timp real. La această oră tehnologia este deja oferită pe piaţa la un preţ care pentru utilizatorul individual nu depăşeşte 1.000 USD. Ţinând cont de cele de mai sus şi de cele afirmate în capitolele anterioare, putem anticipa cum va arăta sistemul de instruire al viitorului: acesta se va desfăşura tot în şcoală, va fi implementat în Intranet/Internet iar computerul va deveni mijlocul tehnic de instruire care va fi utilizat aproape în exclusivitate.

- 131 -

Page 2: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Ce este un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet? Un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet este cea mai complexă structură în care va avea loc procesul de învăţământ. Făcând o analogie cu formele tradiţionale, putem afirma că acest sistem ar putea fi astfel:

1. Alături de manuale (documente tipărite) informaţiile şi sursele bibliografice se vor găsi pe unul sau mai multe servere sau/şi pe medii de stocare dintre care cel mai adecvat sunt actualmente CD-ROM şi DVD.

2. Informaţia scrisă şi explicaţiile obiectelor grafice sunt redactate în majoritatea limbilor naţionale, elevul având posibilitatea de a o alege pe cea mai convenabilă.

3. Toate documentele de pe servere şi de pe mediile de stocare sunt fişiere dezvoltate fie pentru a fi vizualizate cu utilitare tip browser fie cu posibilitatea de a fi rulate sub cele mai diferite sisteme de operare.

4. Lucrările de grafică (ilustraţii, fotografii etc.) sunt documente statice sau animate stocate sub formă de fişiere şi care pot fi vizualizate cu utilitare tip browser sau cu alte tipuri de pachete software specializate.

5. Informaţia statică este completată cu informaţie dinamică adică sunete şi imagini video digitale care, împreună cu textul şi grafica formează multimedia şi hipermedia.

6. Orice tip de fişier poate fi transmis/recepţionat prin mijlocirea utilitarelor tip poştă electronică (e-mail) sau prin procese tip upload/download.

7. Lecţia se desfăşoară atât la clasă (prelegere, lucrări practice şi/sau studiu în Intranet) cât şi în afara ei: studiu individual în biblioteci şi alte instituţii precum şi studiu interactiv desfăşurat în Internet (Web, poştă electronică, grupuri de ştiri, teleconferinţe, realitate virtuală etc.).

De ce un sistem de instruire implementat în Intranet? Răspunsul vine de la sine: şcoala a fost, este şi va rămâne de neînlocuit în procesul de formare a individului iar computerul trebuie integrat în sistemul educaţional. Pe de altă parte, un anumit volum de informaţie specifică unei şcoli anume sau care este proprietatea unui renumit profesor, trebuie să rămână în Intranet tocmai pentru a constitui un factor de atracţie la instituţia de învăţământ respectivă. Nu trebuie uitat că organizarea informaţiei în Intranet va impune de asemenea un nou tip de organizare şcolară cu aceiaşi agenţi ai acţiunii, în acelaşi câmp relaţional însă cu obiective mai îndrăzneţe, cu conţinuturi mai flexibile şi mai adaptate la noul mediu de comunicare şi cu rezultate mai performante. De ce un sistem de instruire implementat în Internet? Tendinţa actuală este de scădere a numărului de ore la clasă în favoarea studiului individual (acasă, în biblioteci etc.) şi elevul trebuie să rămână în contact cu şcoala în care se formează fără a mai fi nevoie ca el să transporte permanent un ghiozdan plin de caiete şi cărţi. În plus, datorită mobilităţii tot mai mari a individului, consultarea de la distanţă a surselor de informare/documentare este absolut necesară. Şi încă un argument: dacă până acum

- 132 -

Page 3: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

informaţia era aşteptată "să apară" în mediile de comunicare acum ea este aceea care aşteaptă să fie accesată de către utilizatori. De ce computerul va deveni mijlocul tehnic de instruire utilizat aproape exclusiv? Simpla observaţie ne spune că practic nu exista nici un domeniu de activitate care să nu facă apel la computer şi la tehnologia informaţiei. Urmarea firească este că sistemul educaţional trebuie să asigure elevilor acces la aceste resurse, pentru că altfel ei vor avea carenţe de pregătire. Iar dacă vorbim de mijloace tehnice de instruire atunci computerul este cu siguranţă cel mai complex dintre ele. Cu computerul se poate scrie, se poate desena, se pot genera grafice în coordonate, se pot face calcule dintre cele mai complexe, se pot prelucra sunete şi imagini video şi lista ar putea continua. Computerele şi reţelele de comunicaţii stau la baza conceptului şi realităţii fenomenului numit autostradă informaţională. Ori, după cum am văzut, sistemul instructiv-educativ are ca materie primă tocmai informaţia, care este în cantitate tot mai mare, trebuie să fie vehiculată cu o viteză tot mai mare şi trebuie să fie accesibilă chiar şi în zonele cele mai izolate. Modul în care ar trebui gândit un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet este ceea ce voi încerca în cele ce urmează. Componentele sistemului de instruire implementat în Intranet/Internet

Personalul didactic Elevii Materialul educaţional Resurse hardware Resurse software

Personalul didactic Fără îndoială, cel mai important factor pentru constituirea unui sistem de instruire implementat în Intranet/Internet este personalul didactic. Este clar pentru toată lumea că nu se poate lucra la un astfel de sistem de instruire fără a cunoaşte şi stăpâni foarte bine cel puţin două probleme şi anume pedagogia şi tehnologia didactică bazată pe utilizarea computerelor. Dacă vorbim de pedagogie atunci trebuie subliniat că aceasta trebuie să coreleze mediul educaţional, elevii care au cerinţele lor specifice şi materialul didactic. Din aceste motive, atunci când este vorba despre un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet ar trebui puse cel puţin câteva întrebări. Întrebările, împreună cu câteva răspunsuri posibile sunt următoarele:

- 133 -

Page 4: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

În ce măsură trebuie memorizat conţinutul cursului? Dacă se are în vedere memorizarea conţinutului cursului, una dintre cele mai bune metode este de a include informaţia care trebuie memorizată în mai multe pagini, ea fixându-se prin contact repetat. O a doua cale este includerea informaţiei în pagini de autotest simple (dar nu banale) în una sau mai multe forme de interacţiune (alegere simplă, alegere multiplă, forme deschise etc.).

În ce măsură se bazează cursul pe activităţi şi demonstraţii practice sau/şi aplicarea cunoştinţelor/deprinderilor obţinute?

În cazul în care cursul este destinat formării unor deprinderi practice, cea mai bună structură posibilă este cea modulară care, pentru fiecare deprindere în parte să cuprindă unul sau mai multe modele cu simulare. Dacă includerea modelului cu simulare implică probleme greu de rezolvat prin tehnica programării se vor include animaţii sau filme video digitale. Studiul trebuie dublat cu lucrări practice care se vor executa individual sau în grup.

Ce fel de activităţi individuale sau de grup sunt utilizate?

Audierea unui curs la care se adaugă studiul mai aprofundat prin intermediul paginilor Web este, de regulă, insuficient pentru asimilarea materialului cursului în cauză. Pentru a ne asigura de faptul că a fost parcurs şi înţeles pe deplin, este bine ca elevii să fie implicaţi în elaborarea unor proiecte sau studii la care se pune din nou problema lucrului individual sau în grup. Una dintre cele mai eficiente forme de implicare a elevilor este elaborarea unui aşa numit executive summary adică producerea unui document pe maxim 2 pagini unde să fie concentrată esenţa materialului didactic studiat.

Care este metoda primară de instruire a elevilor?

Sistemul de instruire implementat în Intranet/Internet presupune o familiarizare prealabilă cu tehnologia informaţiei şi a modului specific de lucru pe computere individuale sau legate în reţele. Din acest motiv se impune, până la stăpânirea noilor metode de studiu/lucru, o metodă primară de instruire. Cu ajutorul acesteia trebuie să se ajungă cât mai repede la rezultate care să permită abordarea cu succes a instruirii prin utilizarea mediului de comunicare globală.

Ce nivel de interacţiune intervine în câmpul relaţional?

După cum am arătat în capitolul I, câmpul relaţional se constituie din relaţiile elev-elev, elev-profesor şi elev-alte persoane. Sistemul de instruire implementat în Intranet/Internet tinde să izoleze între ei membrii clasei, mai ales atunci când numărul de computere este suficient de mare şi fiecare elev are posibilitatea de a lucra individual. Din acest motiv profesorul trebuie să intervină prin exigenţă şi profesionalism pentru a dezvolta relaţiile interpersonale. Tot profesorul este acela care trebuie să îndrume elevii să ia contact cu alte persoane ca apoi, prin iniţierea unor

- 134 -

Page 5: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

discuţii de tip studiu de caz să acţioneze ca un liant pentru armonizarea tuturor relaţiilor existente.

În afara orelor de curs câtă activitate individuală mai trebuie să efectueze elevii?

La toate nivelele de studiu din sistemul de învăţământ se observă o tendinţă de reducere a numărului de ore la clasă în favoarea activităţilor de studiu extraşcolar. Acest lucru favorizează încrederea elevului în forţele proprii şi îi oferă mai multă independenţă de acţiune. Pentru a nu cauza un volum excesiv de muncă în afara orelor de curs, profesorul este dator să dirijeze activitatea elevilor înspre înţelegerea structurilor care înseamnă de fapt înţelegerea modului de corelare a lucrurilor. Având asigurată înţelegerea structurilor putem fi convinşi că şi cel mai puţin dotat dintre elevii clasei va fi capabil să asimileze conţinutul materialului didactic.

Ce fel de cunoştinţe anterioare au fost utilizate la curs?

Elaborarea unui material didactic care este menit a fi implementat în Intranet/Internet trebuie să fie un produs de echipă. Cu atât mai mult, cunoştinţele pe care se bazează acest material trebuie să se bazeze la rându-i pe cunoştinţe anterioare asimilate în cadrul altor cursuri ale altor materii de studiu. Prin corelarea volumului de cunoştinţe şi printr-o tehnologie didactică unitară, studiul, chiar prin metode foarte avansate cum este cea din Intranet/Internet devine mult mai uşor şi rezultatele pozitive nu se vor lăsa mult timp aşteptate.

Dacă vorbim numai despre profesori atunci trebuie să pomenim despre profesionalism, talent pedagogic, exigenţe, preferinţe şi abilităţi care toate la un loc trebuie să determine desfăşurarea cu succes a activităţii instructiv-educative. Şi în acest caz ar trebui puse câteva întrebări care, împreună cu răspunsurile posibile ar fi următoarele: Care este experienţa profesională a profesorilor?

Simplul transfer al conţinutului instruirii tradiţionale în Intranet/Internet nu are nici o eficienţă. Se poate afirma fără nici un dubiu că procesul de conversie a unui curs pentru a putea fi abordat în Intranet/Internet reclamă un înalt nivel de profesionalism şi de experienţă didactică dobândită în timp şi confirmată prin bunele rezultate la care ajung elevii.

Care este competenţa profesorilor în raport cu subiectele abordate?

Trebuie să ne asigurăm că cei mai competenţi profesori se implică în elaborarea şi/sau adaptarea cursului în vederea implementării în Intranet/Internet. Acest lucru se impune cel puţin datorită a două puncte de vedere. Primul punct de vedere este acela că în cadrul cursului tradiţional profesorul îşi poate ascunde nivelul competenţei (lacunar sau excesiv) prin metoda de abordare a subiectului respectiv. Al doilea punct de vedere este că, în Intranet/Internet competenţa nu mai poate fi "jonglată" din moment ce elevii pot consulta materialul didactic fără nici o influenţă exercitată din exterior.

- 135 -

Page 6: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Câţi profesori intră în echipă? La analiza pedagogică am amintit că aceasta se face în echipă. În mod analog, şi procesul de eleborare a unui sistem de instruire implementat în Intranet/Internet trebuie să fie făcut de către o echipă. Echipa în configuraţie ei minimală, are un responsabil pe linie pedagogică. Din considerente lesne de înţeles, trebuie să admitem că o singură persoană este insuficientă mai ales în cazul subiectelor complexe sau/şi interdisciplinare. Este de dorit atragerea mai multor profesori pentru a beneficia cel puţin de experienţa lor pedagogică. În altă ordine de idei este bine ca în paginile principale să se prevadă o adresă de poştă electronică unde oricine ia contact cu pagina respectivă să poată trimite observaţii.

Care este competenţa profesorilor în tehnologia informaţiei?

Nu putem vorbi despre un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet fără ca profesorii înşişi să fie familiarizaţi pe deplin cu tehnologia informaţiei şi cu echipamentul care stă la baza acestui proces educaţional. Aici se mai pune şi problema utilizării mijloacelor specifice acestei tehnologii în motivarea elevilor prin aplicarea cunoştinţelor rezultate din relaţiile interpersonale dobândite la orele desfăşurate în mod tradiţional.

Cât timp este alocat instruirii prin intermediul Intranet/Internet?

Se ştie deja că cititul exclusiv din ecranul monitorului duce la oboseală (în primul rând a ochilor) şi la izolare. Profesorul trebuie să fie acela care îndeamnă la utilizarea computerului în armonie cu celelalte metode de instruire. Simţul de observaţie trebuie să îşi spună cuvântul şi în momentul în care elevii tind să-şi piardă interesul sau răbdarea să se intervină pentru înviorarea atmosferei de studiu.

Care este stilul de instruire preferat?

În general, fiecare profesor îşi are propriul stil de predare, dezvoltat în anii de lucru nemijlocit la catedră, aceasta fiind de cele mai multe ori un avantaj. Dezvoltarea fără precedent a tehnologiei informaţiei a dus la dezvoltarea unor pachete software care tind să impună un anumit şablon care duce la uniformizare. Este bine ca şi sistemul de instruire implementat în Intranet/Internet să reflecte aspectele avantajoase ale stilului de predare al profesorului, conferind astfel cursului un aspect de unicitate, de specificitate şi de un nivel de atracţie mai deosebit.

Ce avantaje au profesorii dacă apelează la un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet?

Oricine se apropie de computer şi implicit de tehnologia informaţiei o face la început cu o teamă justificată. Învingerea acesteia ţine de mai mulţi factori printre care cei mai importanţi sunt logica şi motivarea. Este bine să ne asigurăm că acestea sunt motivele pentru care profesorii se implică în constituirea unui sistem de instruire implementat în Intranet/Internet şi nu simpla dorinţă de a "face faţă" jocurilor tot mai numeroase care invadează piaţa sau doar să pară că ei sunt inovatori.

- 136 -

Page 7: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Elevii Învăţământul ca proces de formare este tot mai dependent de cererea anumitor segmente de populaţie. Practic elevii se constituie într-o piaţă specifică cu structură şi trebuinţe specifice. Sistemul de învăţământ trebuie să vină în întâmpinarea acestei cereri prin dezvoltarea unei oferte capabile să satisfacă nevoia socială în materie de educaţie. Din moment ce metodele clasice (tradiţionale) de învăţământ nu mai reuşesc să facă faţă pe deplin acestei cereri, trebuie pusă problema dezvoltării altor forme care să ţină pasul cu procesul de evoluţie continuă a societăţii în general şi a învăţământului în particular. Pentru a putea dezvolta un sistem de învăţământ capabil să facă faţă noilor cerinţe trebuie analizat în ce mod şi mai ales cui i se adresează acesta. Am stabilit deja că procesul de instruire tinde să se desfăşoare pe toată durata de viaţă a individului iar forma de învăţământ care răspunde acestei cereri este învăţământul continuu. Prin urmare, piaţa la care trebuie să răspundă oferta în materie de educaţie este foarte eterogenă. Însă piaţa este formată din indivizi care, dacă se implică într-un proces instructiv-educativ, îi numim elevi, indiferent de vârsta pe care o au. Şi în acest caz putem pune întrebări şi formula câteva răspunsuri, care ar putea fi următoarele: Ce vârstă au elevii?

Cererea în materie de educaţie este foarte mare şi elevii se înscriu în cele mai diferite categorii de vârstă, practic de la copii care învaţă alfabetul până la persoane aflate în pragul pensionării. În general elevii care au fost obişnuiţi cu o anumită metodă de învăţare sunt tentaţi, în virtutea inerţiei, să o continue. Ca urmare, referitor la utilizarea sistemului de instruire implementat în Intranet/Internet ne putem aştepta la o accepatare cvasi-totală din partea generaţiilor mai tinere şi o respingere sau cel puţin un anumit grad de reţinere din partea elevilor mai vârstnici.

Care este nivelul de pregătire al elevilor?

Cu toate că rata de conectare la Internet este foarte mare şi utilizarea acestui mijloc de comunicare globală cunoaşte o popularitate crescândă, nu trebuie să uităm că la noi în ţară computerul şi tehnologia informaţiei a pătruns (la nivelul instituţiilor de învăţământ) doar cu câţiva ani în urmă. Încă sunt foarte puţini aceia care pot spune că stăpânesc atât de bine domeniul încât să se simtă confortabil. Este adevărat că sunt câţiva specialişti care nici nu mai pot trăi fără computer şi/sau fără Internet, dar majoritatea elevilor (aici mă refer îndeosebi la cei mai în vârstă) nu sunt familiarizaţi cu acest domeniu.

Ce limbi străine cunosc elevii?

Mediul Internet este foarte democratic însă nu trebuie uitat că volumul cel mai mare de informaţii care poate fi accesat acolo este în limba engleză. De altfel şi lucrul la computer reclamă cunoaşterea limbii engleze cu toate că s-au facut şi se fac în continuare mari eforturi de traducere a pachetelor software în cele mai diverse limbi

- 137 -

Page 8: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

naţionale, inclusiv limba română. Trebuie arătat aici şi faptul că există multe ţări care încearcă promovarea limbilor lor naţionale pe Internet însă efortul lor, chiar şi puternic susţinut precum cel al francofoniei are de cele mai multe ori un succes limitat. Concluzia este că pentru a avea acces neîngrădit la informaţiile din Internet, cunoaşterea limbii engleze este obligatorie.

Care este modul de studiu preferat?

Elevii, conform distribuţiei lor pe categorii de vârstă (dar nu numai) au cele mai diferite moduri de studiu precum audierea cursurilor, participarea la sesiuni de comunicări, urmărirea emisiunilor ştiinţifice TV sau/şi radiofonice, consultarea bibliografiei în biblioteci etc. Profesorii trebuie să fie la curent cu preferinţele de studiu ale elevilor şi să dozeze informaţia în Intranet/Internet în aşa fel încât ea să devină atractivă iar prin dinamism şi actualizare repetată să îndemne la re-accesare.

Care sunt metodele de comunicare stăpânite de elevi?

Dacă până nu demult metodele de comunicare se limitau la cele tradiţionale, în zilele noastre suntem puşi (aproape brusc) în situaţia de a comunica într-un mediu global. Acest mediu include, printre altele poşta electronică, grupurile de ştiri, grupurile de discuţii şi Web-ul. În sistemul de instruire implementat în Intranet/Internet este cvasi-obligatorie stăpânirea acestor metode de comunicare, dacă bineînţeles elevii doresc să posede toate avantajele posibile. Aici trebuie amintit faptul că elevii care au daltonism (dar şi alte probleme de sănătate) au posibilităţi mai limitate de a utiliza Web-ul ca sistem de instruire sau/şi de comunicare.

Care sunt avantajele elevilor implicaţi/integraţi într-un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet?

În mod normal, orice student implicat/integrat într-un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet trebuie să dovedească în final că este un om bine informat. În altă ordine de idei el trebuie să fie convins că dacă există ceva ce nu îi este suficient de familiar, acel ceva poate fi găsit şi clarificat cu repeziciune. Nivelul de pregătire al unui astfel de elev trebuie să fie net superior unuia care nu are acces la resursele susamintite.

Materialul educaţional Principalul material educaţional dezvoltat pentru sistemul de instruire implementat în Intranet/Internet se prezintă sub o formă de interacţiune specifică: pagina de Web. Spre deosebire de cele afirmate în legătură cu elaborarea unui program de învăţare pe computer şi unde formele de interacţiune se prezentau într-un singur ecran de informaţie, pagina de Web are particularitatea că ea poate fi mai mare decât dimensiunile ecranului, vizualizarea ei în întregime fiind posibilă cu ajutorul barelor de navigare orizontală şi verticală. Modelele pentru organizarea unităţilor de interacţiune rămân aceleaşi ca la capitolul precedent, adică:

- 138 -

Page 9: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

• model cu înlănţuire; • model cu structură modulară; • model cu simulare; • model mixt.

La oricare dintre modelele expuse se adaugă o facilitate suplimentară specifică Web-ului, mai precis a legăturilor care sunt incluse în documentele caracteristice acestui serviciu Internet. Pe scurt, o legătură face posibilă înlănţuirea informaţiei (text şi/sau imagine) dintr-o pagină de Web cu o altă informaţie (text, imagine, sunet şi video digital). Ceea ce este specific Web-ului este că informaţia înlănţuită se poate afla pe computerul propriu, pe un mediu de stocare (dischetă, CD-ROM etc.) sau pe un alt computer (server) aflat oriunde în lume şi care fiind conectat permanent la Internet poate fi accesat de către cei interesaţi. Din capul locului trebuie spus că designul paginilor pentru Web este o artă care face apel la mai multe cunoştinţe cu ar fi cele de tipografie, de utilizare a computerului, concepţia graficelor în coordonate, a lucrărilor de grafică şi multimedia. În "topul" acestor cunoştinţe se află cele de alcătuire a programelor de realitate virtuală. Oricare ar fi structura sistemului de instruire implementat în Intranet/Internet acesta va conţine urnătoarele tipuri de pagini Web:

• pagina "de acasă" care cuprinde informaţii introductive, de orientare, scurte explicaţii etc. În terminologia specifică Web-ului aceasta se numeşte Home Page;

• pagini de index care sunt similare paginilor de cuprins ale documentelor tipărite şi sunt prevăzute cu legături la alte pagini ale cursului. În Web se numesc Index Pages;

• pagini de conţinut care fac legătura cu paginile unde se prezintă în detaliu conţinutul lecţiilor care urmează a fi studiate sau orice alt material pe care autorul îl consideră util a fi plasat acolo;

• pagini de studiu în care se plasează "grosul" materialului educaţional precum şi legăturile externe care vin să susţină suportul acestei structuri;

• pagini de test/autotest pentru evaluarea/autoevaluarea elevilor. Oricare ar fi tema cursului care urmează să facă parte dintr-un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet trebuie urmată o strategie de dezvoltare care, într-o structură minimală ar fi următoarea: Precizaţi obiectivele procesului de învăţământ.

Obiectivele procesului de învăţământ se precizează oricare ar fi metoda specifică a sistemului de instruire şi le-am detaliat în capitolele anterioare. În cazul în care se va apela la un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet se vor identifica factorii care duc la irosirea timpului şi al acelora care îngreuiază asimilarea materialului didactic. În plus se vor identifica factorii care facilitează învăţarea şi cresc randamentul transmisiei de informaţii către elevi.

- 139 -

Page 10: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Precizaţi metodele de implementare. Pentru fiecare obiectiv educaţional în parte se vor întocmi liste cu metode clasice şi respectiv care pot fi implementate în Intranet/Internet. Se vor reţine acele aspecte care pot fi aplicate cu un succes scontat.

Precizaţi ordinea priorităţilor.

Pentru fiecare obiectiv educaţional în parte se vor stabili punctaje: punctajul total al obiectivului educaţional se va stabili prin însumarea punctelor acordate pentru avantajul metodei, necesarul de echipament şi de programe (utilitare sau/şi educaţionale), necesarul de personal şi cerinţele specifice ale elevilor. Cu cât se obţine un punctaj mai mare cu atât acel obiectiv este cu prioritate mai mare.

Precizaţi structura materialului educaţional care va face parte din sistemul de instruire implementat în Intranet/Internet.

Elaboraţi liste cu toate acţiunile care trebuiesc întreprinse în Intranet/Internet. Listele vor cuprinde pe de o parte ceea ce vor face elevii adică modul de studiu, vizualizarea paginilor de Web şi completarea testelor/autotestelor iar pe de altă parte ceea ce vor întreprinde cadrele didactice adică urmărirea progresului elevilor, modificări în bazele de date şi/sau modificări în conţinutul materialului didactic. La elaborarea structurii finale se va ţine cont de limitările impuse de tehnologia informaţiei de care se dispune.

Stabiliţi forma paginilor de Web.

Elaboraţi o listă cu toate tipurile de pagini Web de care aveţi nevoie împreună cu toate elementele constituente. Precizaţi gama de culori, simbolurile iconice, tipurile de grafice, tipurile de legături cu alte pagini şi modul de trimitere/recepţionare a mesajelor cu ajutorul poştei electronice. Cereţi sugestii şi altor persoane din anturajul dvs. Elaboraţi pagini şablon, cu alte cuvinte pagini care au forma identică pentru acelaşi tip de solicitare.

Datorita faptului că cel mai complex tip de informaţie care se vehiculează pe Internet este cea multimedia1 (combinaţia de text, grafică, sunete şi imagini video digitale) vom trece în revistă modul de elaborare a materialului didactic pentru acest caz care are valabilitatea cea mai generală. Textul în programele multimedia Cuvintele în orice formă ar fi ele sunt cele mai comune lucruri care apar într-un sistem de comunicare. Deoarece cu ele se pot specifica detaliile oricărui lucru, cuvintele constituie elementele vitale ale conţinutului, meniurilor şi modurilor de navigare în program.

1 Dacă utilizatorul are un anumit control al informaţiei multimedia atunci avem de a face cu interactive multimedia; dacă autorul prevede şi o structură cu elemente de legătură prin care utilizatorul poate naviga şi reacţiona, atunci avem de a face cu hypermedia.

- 140 -

Page 11: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Tendinţa actuală este ca un volum mare de informaţii să fie concentrat într-un număr mic de cuvinte. În programele multimedia cuvintele apar în titluri, meniuri, casete şi butoane care ajută la navigare. Ceea ce este important de reţinut este faptul că în programele multimedia textul trebuie conceput în aşa fel încât cuvintele să exprime foarte precis ceea ce autorul are de spus. Textele care apar în programele multimedia, ca de altfel în orice document scris, fac apel la ceea ce se numesc fonturi. Despre fonturi am vorbit într-un capitol anterior; cert este că un font este o colecţie de litere, cifre, semne de punctuaţie cu un anumit stil şi care face parte dintr-o familie de fonturi. În imaginea de mai sus aveţi acelaşi caracter dar scris cu fonturi diferite. Stilul, aşa cu rezultă din tabelul V.1, este utilizat atunci când dorim accentuarea şi trebuie folosit cu moderaţie pentru obţinerea efectelor speciale. Tabelul V.1. Stilul fonturilor

Terminologia stilurilor în limba engleză Terminologia stilurilor în limba română normal text normal Bold Aldine Italics Cursive

SShhaaddooww UUmmbbrriittee Strikethrough Tăiate

Double strikethrough Dublu tăiateUnderline Subliniat în întregime

Underline words only Subliniate doar cuvintele Double underline Subliniat cu linie dublă

Dotted Subliniat cu linie punctată SMALL CAPITALS MAJUSCULE MARI ŞI MICI

ALL CAPITALS (ALL CAPS) NUMAI MAJUSCULE Superscript - x2 y2 mn Exponent - x2 y2 mn

Subscript - H2CO3 Indice - H2CO3

În afară de mărime şi stil un font poate fi cu sau fără serif – Sans Serif unde "sans" înseamnă fără (în limba franceză). Pentru a nu complica lucrurile prea mult, imaginea de alături ilustrează un tip de font cu serif; exemplele din caseta care urmează sunt şi mai edificatoare. Aici trebuie precizat faptul că fonturile cu serif sunt utilizate la corpul de text (deoarece ajută ghidarea ochilor la citire) în timp ce fonturile fără serif sunt preferate îndeosebi la titluri.

I

A A A A A A A

serif

- 141 -

Page 12: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Acest exemplu este scris prin utilizarea unui font cu serif.

Acest exemplu este scris cu un font fără serif (Sans Serif)

În concluzie, privitor la fonturi putem preciza următoarele: • Alegeţi fontul potrivit mesajului pe care doriţi să-l transmiteţi; • Alegeţi mărimea fontului în raport cu importanţa mesajului; • Alegeţi fonturi uşor de citit mai ales atunci când sunt de dimensiuni mici; • Alegeţi cea mai potrivită distanţă între rânduri; • Nu abuzaţi prin utilizarea prea multor tipuri de font în acelaşi text; • Alegeţi culoarea fontului în raport cu culoarea fondului; • Restrângeţi la minim numărul de rânduri din textele aliniate la centru; • Distorsionaţi sau/şi animaţi textul pentru a atrage atenţia; • Utilizaţi efectele de umbră; • Pentru scrierea în limbi naţionale de circulaţie mai restrânsă precum este şi limba

română, utilizaţi literele cu semne diacritice. Dacă textul pe care îl scrieţi ocupă mai mult de un ecran, aplicaţi următoarele soluţii:

• Plasaţi textul într-un ecran cu bare de navigare; • Plasaţi textul într-o fereastră pe care utilizatorul o poate deplasa prin comenzi; • Divizaţi textul în porţiuni care încap într-un ecran şi prevedeţi butoane de navigare; • Dezvoltaţi textul pentru a fi vizualizat pe ecrane orientate vertical2 (când este cazul).

Fonturile se pot achiziţiona de la o mulţime de producători, printre care amintim:

Agfa Compugraphic Alphabets & Images, Inc

Altsys Corporation Bitstream, Inc Emigre Fonts

FontBank Image Club Graphics

International Typeface Corporation Letraset

Linotype-Hell Company Când un program hipermedia conţine o cantitate apreciabilă de text este utilă facilitatea de indexare a elementelor constituente. Indexarea permite legarea elementelor asociate în vederea posibilităţii de regăsire rapidă. Când cuvintele sunt indexate după o anumită cheie, atunci avem de-a face cu un sistem hipertext: în “spatele” cuvântului aflat în index se va găsi explicaţia sau menirea acelui cuvânt. Puterea hipertextului rezidă în posibilitatea acestuia de a lucra în propriul sistem, în Intranet, în Internet şi pe sisteme hibride cum este de exemplu atunci când stocăm informaţii pe un CD-ROM şi le legăm de alte informaţii stocate pe sisteme conectate la Internet.

2 Ecranele de monitor orientate pe verticală se utilizează pentru a putea vizualiza în raport de 1:1 întreaga pagină; ele sunt scumpe şi sunt folosite îndeosebi în industria tipograficã.

- 142 -

Page 13: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Un alt avantaj al indexării este faptul că informaţia căutată este găsită foarte rapid ceea ce nu se poate rezolva atunci când avem de-a face cu un material tipărit pe sute de pagini. Pentru a căuta eficient un cuvânt sau un lanţ de cuvinte, se vor aplica următoarele metode:

• Limitaţi numărul de pagini unde efectuaţi căutarea; • Căutaţi doar cuvintele care ar putea apare în documentul vizat; • Aplicaţi operatorii booleeni pentru căutările complexe:

operatorul OR pentru căutarea unui cuvânt sau alt cuvânt operatorul AND pentru căutarea unui cuvânt şi alt cuvânt (mai multe cuvinte) operatorul NOT când căutaţi un cuvânt lângă care nu se află celălalt cuvânt

• Aplicaţi căutarea cu ajutorul caracterelor globale de exemplu ed* pentru a găsi cuvinte ca edifica, edificiu, edil, edilitar, ediţie.

Grafica în programele multimedia După cum am mai afirmat, multimedia înseamnă o combinaţie de text, grafică, sunete şi imagini video digitale. În această secţiune ne vom ocupa de lucrările de grafică (obiecte grafice) şi când spunem acest lucru înseamnă că ne referim la graficele în coordonate, diagrame circulare, imagini foto, grafică bitmap sau vectorială, desene tridimensionale, butoane de navigare etc. Lucrările de grafică pot avea cele mai diferite dimensiuni, pot fi alb/negru, color sau transparente şi pot fi plasate în faţa sau în spatele altor obiecte din ecran. Lucrările de grafică pot fi primul mod de contact al utilizatorului cu un program multimedia. Lucrările de grafică pun cel mai bine în valoare potenţialul creator al autorului. Deoarece în capitolul precedent (Designul unei prezentări grafice de calitate) au fost tratate graficele în coordonate, aici accentul va fi pus numai pe celelalte categorii. Imagini statice Imaginile statice pot constitui cele mai importante elemente ale programului multimedia şi autorul trebuie să descopere modul cel mai convenabil de utilizare a pachetelor software destinate acestui scop. Imaginile statice (neanimate) generate sau prelucrate cu ajutorul computerului pot fi numai de două feluri:

1. bitmap – pentru desene complexe gen imagini fotografice 2. vectoriale – pentru figuri geometrice care pot fi exprimate matematic

Cele mai multe pachete software actuale specializate au posibilitatea de a lucra atât cu imagini bitmap cât şi cu imagini vectoriale sau/şi pot face conversia reciprocă. Facilitatea de conversie este foarte utilă deoarece imaginea vectorială ocupă mult mai puţin loc în memorie şi implicit pe oricare mediu de stocare. Imaginile bitmap Tipul de imagini bitmap se pot obţine în trei feluri:

- 143 -

Page 14: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

1. Concepţie cu ajutorul unui pachet software specializat; 2. Copierea unei imagini existente pe ecran (cu ajutorul unui program de capturare a

imaginii) şi alipirea ei în pagina de lucru; 3. Achiziţia unei imagini (fotografice sau de altă natură) cu ajutorul unui scaner sau

capturarea unei imagini de televiziune (cu ajutorul unui card de captură video). Imaginile scanate sau capturate se digitizează şi devin de tip bitmap.

Pentru a putea înţelege ce este bitmap trebuie mai întâi specificat faptul că monitoarele şi imprimantele afişează respectiv tipăresc imaginile în puncte – dots. Bitmap reprezintă informaţia unui punct care este cel mai mic element de rezoluţie al unei imagini. Punctele imaginilor sunt organizate în matrici care, prin combinaţii care ţin de puterea lui 2 permit obţinerea informaţiei color (matricea unidimensională de 1 bit pentru 2 culori, cea de 4 biţi 16 culori, cea de 8 biţi 256 culori, cea de 16 biţi 32768 culori etc.). Imaginile vectoriale După cum spuneam, imaginile vectoriale sunt pentru figuri geometrice care pot fi exprimate matematic. Tipul de obiecte grafice care pot fi concepute vectorial sunt liniile (drepte, curbe şi frânte), poligoane (regulate şi neregulate), curbe închise (cercuri, elipse etc.) şi text. Imaginile vectoriale sunt posibil de executat îndeosebi cu programele specializate tip CAD (Computer Aided Design) cu ajutorul cărora se pot face desene geometrice şi/sau tehnice foarte complexe. Pentru o bună prelucrare ulterioară a imaginii (schimbarea poziţiei, rotaţia, umbrirea etc.) şi pachetele grafice 3D (pentru execuţia desenelor în 3 dimensiuni) sunt prevăzute cu posibilitatea generării de imagini vectoriale. Cele mai multe programe specializate pe grafică au biblioteci cu imagini a căror licenţă de utilizare este inclusă în licenţa întregului pachet. Pentru acei autori care nu ştiu sau nu doresc să conceapă imagini/obiecte grafice proprii (bitmap sau/şi vectoriale) există o metodă foarte convenabilă de a insera lucrări de grafică în programe şi anume imaginile ClipArt. Aceste tipuri de imagini, de regulă de cea mai bună calitate, se pot cumpăra de la furnizorii autorizaţi fiind stocate pe dischete floppy sau medii de stocare mai moderne precum discurile compacte. Mai nou acest tip de imagini pot fi procurate şi prin serviciile on-line din Internet, unele dintre ele oferind chiar posibilităţi de abonament. Exemple de imagini ClipArt sunt Corel Gallery Magic 1.200.000, Master Clips 202.000 şi Guildsoft Mega Graphics Pack, evident numărul firmelor furnizoare fiind foarte mare. Aici trebuie menţionat că aproape toate firmele oferă editoare de text şi suite de aplicaţii integrate de la care colecţia de imagini ClipArt nu lipseşte niciodată (fig.V.1 ş Fig.V.1. Colecţia ClipArt a editorului Word i V.2).

- 144 -

Page 15: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Fig.V.2. Colecţia ClipArt a editorului Corel WordPerfect Se ştie că în computere informaţiile sunt păstrate sub formă de fişiere care, în afară de denumirea lor, au un grup de trei caractere (extensia) care le determină tipul sau/şi provenienţa. Se consideră de un real interes cunoaşterea tipurilor de formate ale fişierelor grafice care sunt următoarele:

Formatul fişierelor grafice Extensie AutoCAD Format 2D DXF

AutoCAD Plot File ADI

CompuServe GIF GIF

Computer Graphics Metafile CGM

Corel Draw CDR

Encapsulated PostScript EPS

Hewlet Packard Graphic Language HGL

Hewlet Packard Plotter Print PLT

Initial Graphics Exchange Standard IGS

Kodak Photo CD PCD

Lotus 1,2,3 Graphics PIC

Micrografx Designer/Draw DRW

Microsoft Paint BMP

PC Paintbrush PCX

Tagged Image Format File (TIFF) TIF

Truevision TGA TGA

Windows DIB DIB

Windows MetaFile WMF

WordPerfect Graphics; Draw Perfect WPG

- 145 -

Page 16: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Animaţia în programele multimedia Animaţia măreşte impactul asupra utilizatorilor fiind considerată uneori ca un "condiment" al programelor multimedia. Animaţia, la fel ca filmul cinematografic, este posibilă datorită fenomenului biologic de persistenţă a imaginii. Un program poate fi animat în întregime sau poate avea scurte demonstraţii pe ici, pe colo, pentru a pune accentul pe o problematică anume. Se pot insera texte animate, grafice în coordonate în care componentele îşi schimbă dimensiunile şi orice alt fel de obiect grafic pe care autorul îl consideră potrivit pentru a ilustra ideea sau conceptul expus. Alături de animaţia propriu-zisă, majoritatea programelor grafice şi de prezentare au posibilitatea inserării şi temporizării unor efecte vizuale de tranziţie de la un ecran la altul. Animaţia este însă mult mai mult decât efecte vizuale: animaţia poate fi mişcarea de rotaţie a globului pământesc, o simulare a unei călătorii interstelare, o pasăre care zboară, o garnitură de tren în mişcare şi exemplele ar putea continua. Aşa cum am spus, animaţia este posibiă datorită fenomenului de persistenţă a imaginii. Altfel spus, imaginea unui obiect rămâne pe retina ochiului încă puţin timp după ce acesta a fost vizualizat. Fenomenul face posibil ca o serie de imagini care se derulează una după cealaltă să creeze iluzia de mişcare. Pe acest principiu se bazează producţia de filme în cinematografie, cea de desene animate şi cea de imagini TV. Animaţia pe computer face apel la tehnici şi la vocabularul specific animaţiei executate în mod clasic, ceea ce nu face însă obiectul descrierii de faţă. Ceea ce trebuie reţinut însă este faptul ca piaţa de software oferă o foarte mare varietate de programe capabile să satisfacă cele mai avansate cerinţe în materie de animaţie. Se observă şi o tendinţă de a include în aceste pachete exemple suficient de edificatoare asupra performanţelor, astfel încât programatorul avizat poate să înveţe şi să stăpânească tehnicile oferite la scurt timp după începerea lucrului. Ca şi în cazul fişierelor grafice, se consideră de un real interes cunoaşterea tipurilor de formate ale fişierelor cu animaţii; acestea sunt următoarele:

Formatul fişierelor cu animaţii Extensie Animator Pro FLI sau FLC

Director (Macromedia) MMM

GIF Animator GIF

Super 3D PIC

Super Card PIC

Tempra Animation Editor FLX

Windows Audio Video Interleaved Format AVI

- 146 -

Page 17: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Sunetul în programele multimedia Una dintre cele mai importante facilităţi ale programelor multimedia este cea de posibilitate a încorporării fişierelor cu sunete. Dacă la începutul utilizării computerelor doar cele din familia Apple Macintosh aveau aceste facilităţi, în ultima vreme PC-urile şi-au luat revanşa prin dezvoltarea fără precedent a pachetelor software specializate modulelor hardware corespunzătoare. Azi practic nu mai există fabricant de PC-uri care să nu ofere computere multimedia sau să prevadă cel puţin posibilitatea extinderii la multimedia. Dacă vorbim de fişiere de sunet, trebuie să facem de la început precizarea că acestea sunt de două feluri:

1. MIDI (Musical Instrument Digital Interface) 2. sunet audio digital.

Standardul MIDI a fost dezvoltat în anii '80 pentru computere şi instrumente muzicale electronice şi care are un protocol ce permite vehicularea informaţiei sonore. Trebuie spus de asemenea că informaţia sonoră tip MIDI nu este sunet digital ci doar sunet stocat în formă numerică. Sunetul MIDI este dependent de echipament însă are avantajul că ocupă de la 200 până la 1000 de ori mai puţin spaţiu decât acelaşi sunet sub formă digitală. Sunetul audio digital este stocat în forma a mii de numere individuale care reprezintă amplitudinea instantanee a sunetului în fiecare perioadă discretă de timp. Sunetul audio digital nu este dependent de hardware ceea ce înseamnă că tehnic vorbind el are aceeaşi calitate pe oricare echipament capabil să îl reproducă. Preţul calităţii este însă plătit prin existenţa unui volum foarte mare de date. În ultima vreme însă au fost dezvoltate foarte multe utilitare de compresie audio care elimină parţial acest inconvenient. Cu toate că există posibilitatea de a lucra cu ambele tipuri de informaţii sonore, aplicaţiile conţin în general doar un singur tip, punându-se deci problema alegerii între MIDI şi sunetul audio digital. La alegere, ţineţi cont de cele de mai jos: Avantaje Dezavantaje Fişierele MIDI sunt mult mai compacte decât cele audio digitale, ocupă mai puţină memorie şi mai puţin spaţiu pe discul sistemului; Fişierele MIDI pot fi editate, adică li se pot opera de la modificări de tempo până la cel mai mic detaliu componistic, ceea ce la sunetele digitale este imposibil; Fişierele MIDI pot fi reproduse câteodată la o calitate mai bună decât cele audio digitale.

Deoarece MIDI nu este sunet nu există siguranţa aceleiaşi calităţi a reproducerii sonore; Cu MIDI nu se poate realiza dialogul vorbit; Pregătirea şi utilizarea fişierelor MIDI necesită uneori cunoştinţe de teoria muzicii; Există mai puţine pachete software pentru MIDI decât pentru audio digital.

Se poate avea o încredere mai mare în sunetele audio digitale; Sunetele fişierelor audio digitale au cea mai bună calitate; Există mai multe pachete software pentru audio digital decât pentru MIDI; Pregătirea şi utilizarea fişierelor audio digitale nu necesită cunoştinţe prealabile de teoria muzicii.

Nu este posibilă prelucrarea (editarea) fişierelor audio digitale; Volumul de date de pe mediul de stocare este foarte mare; Solicitările procesorului sunt mult mai mari la redarea sunetelor audio digitale.

- 147 -

Page 18: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Din considerentele de mai sus se pot desprinde următoarele concluzii: Utilizaţi MIDI atunci când: Utilizaţi audio digital atunci când: Aveţi fişiere sursă MIDI de o bună calitate; Aveţi control complet asupra echipamentului; Nu aveţi nevoie de dialog vorbit; Nu aveţi suficiente resurse hardware.

Aveţi o sursă avantajoasă de sunete audio digitale; Nu aveţi control complet asupra echipamentului; Aveţi nevoie de dialog vorbit; Aveţi suficiente resurse hardware.

Extensiile fişierelor audio sunt următoarele:

1. WAV – extensia implicită şi cea mai comună pentru sunet audio digital 2. MID – extensia pentru fişiere MIDI

Aici se mai cuvin câteva precizări: fişierele cu extensia WAV se mai pot obţine prin conversia fişierelor tip Microsoft PCM (Pulse Code Modulation) prin utilizarea pachetului software WaveEdit and Convert. În afară de formatele de fişier cu extensiile de mai sus trebuie amintit faptul că mai există un foarte cunoscut standard dezvoltat de către firma Philips şi anume ADPCM (Adaptive Delta Pulse Code Modulation). Acest standard şi-a găsit aplicabilitate la discurile compacte interactive şi face posibilă livrarea a 2 ore de muzică stereo sau 20 de ore de dialog vorbit (ambele de cea mai bună calitate) pe un disc compact. Acest standard reclamă însă utilizarea unui dispozitiv de citire CD-ROM XA (cu arhitectură extinsă). Atunci când încorporaţi sunete în programele dvs. multimedia sau hipermedia, urmaţi cei câţiva paşi de mai jos:

Decideţi ce fel de sunete aveţi nevoie (melodii, efecte speciale, dialoguri etc.); • • • • • • •

Decideţi locul din program unde este nevoie de sunete; Decideţi asupra utilizării fişierelor MIDI, audio digital sau a ambelor tipuri; Creaţi sau procuraţi materialul sonor; Modificaţi materialul sonor astfel încât să se potrivească în întregime proiectului dvs; Sincronizaţi materialul sonor cu celelalte elemente ale programului; Testaţi programul şi remediaţi eventualele deficienţe.

Video în programele multimedia Video era înainte de realitatea virtuală, cea mai recentă componentă a unui program multimedia şi în acelaşi timp cea mai mare consumatoare de resurse (memorie şi putere de calcul), putând fi implementată doar pe computere performante. Cu toate că video, dacă este atent analizat şi executat, poate schimba radical un program multimedia, nu trebuie uitat că pentru a face apel la această metodă trebuie înţelese performanţele, limitele şi costurile pe care le implică. Video este un instrument foarte puternic: el este capabil să apropie

- 148 -

Page 19: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

utilizatorul de lumea reală prin livrarea de materiale din mediul înconjurător, ceea ce nici un alt mijloc de comunicare nu o poate face cu atâta competenţă. Drumul către video pe computer are 2 elemente intermediare: înregistrarea video pe bandă magnetică tratată în capitolul III (proces analogic) şi conversia analog-digitală (compatibilizare cu tipul de date care se pot stoca şi prelucra pe computer). Dacă se dispune de o cameră de luat vederi digitală (digital camcorder), transpunerea înregistrării video pe computer este directă. Înregistrarea video pe bandă magnetică se face prin intermediul unui aparat specializat care se utilizează în tehnica de televiziune şi se numeşte cameră de luat vederi sau camcorder. Abstracţie făcând de terminologia specifică, înregistrarea video presupune captarea sincronizată a imaginilor şi sunetelor asociate. Înregistrarea iniţială poate fi apoi copiată şi editată (modificată) astfel încât să corespundă intereselor autorului programului multimedia. Înregistrarea video pe bandă magnetică se poate realiza în următoarele standarde:

1. NTSC (National Television Standards Comitee) – utilizat în SUA, Canada, Japonia şi multe alte ţări;

2. PAL (Phase Alternate Line) – utilizat în Anglia, cele mai multe ţări europene, Africa de Sus şi Australia;

3. SECAM (Sequentiel à Mémoire) – utilizat în Franţa, Rusia şi alte câteva ţări; 4. HDTV (High Definition Television) este un standard dezvoltat de mai multe firme în

mai multe versiuni. Versiunea care va câştiga competiţia va impune standardul de televiziune pentru începutul secolului următor.

După cum rezultă de mai sus, actualmente se poate lucra doar pe primele 3 standarde, ultimul fiind încă în competiţie. Aparatele de redare-înregistrare video actuale pot lucra chiar pe toate cele 3 standarde, însă în general, copierea dintr-un standard în altul reclamă aparatură de calitate, specializată şi costisitoare. Privind spre tendinţa de evoluţie a tehnicilor video se poate spune că având câteva informaţii de bază se poate trage concluzia că programele multimedia trebiue dezvoltate pentru a putea utiliza informaţia video a standardului HDTV. După efectuarea înregistrării pe bandă magnetică, pentru a utiliza informaţia video pe computer este nevoie de conversia analog-digitală. Odată acest proces de conversie fiind terminat, datele se stochează pe discul Winchester sau pe un alt mediu de stocare. Cu toate că informaţia video astfel obţinută este utilizabilă pe computer, o limitare tehnologică impune compresia acestora. Pentru ca informaţia video să poată fi rulată pe computer este nevoie de o rată de transfer de aproximativ 30 MB/s care este tocmai limitarea tehnologică de care pomeneam. Rata de transfer a discurilor Winchester este de aproximativ 1 MB/s iar cea de pe CD-ROM de doar aproximativ 150 kB/s, cu tendinţe de ameliorare continuă. Prin urmare au fost dezvoltate standarde de compresie digitală precum JPEG, MPEG, P*64 şi DVI care permit o rată de compresie cuprinsă între 50:1 şi 200:1.

- 149 -

Page 20: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Încercarea de interconectare a computerelor cu aparatele de televiziune s-a soldat până acum cu posibilitatea urmăririi emisiunilor TV pe computer, graţie dezvoltării gamei de echipament specializat care face apel la conversia analog-digitală. Redarea imaginilor de pe computer pe un aparat TV este de asemenea posibilă şi se face prin apel la dispozitive de conversie digital-analogică. Înregistrarea imaginilor de pe computer pe un video-recorder se utilizează în special pentru efecte speciale şi trucaje în industria cinematografică. Realitatea virtuală Ideea de realitate virtuală este vehiculată de peste 25 de ani şi a devenit tot mai prezentă în mediile de specialitate, pe de o parte datorită dezvoltării explozive a echipamentului iar pe de altă parte datorită realizărilor concrete din acest domeniu. Putem afirma fără nici o reţinere că aplicaţiile cele mai întâlnite ale realităţii virtuale vor fi simulările iar de acestea vor beneficia mai ales în scop educaţional, domeniile cum ar fi medicina, artele, astronomia, industria aviatică, industria militară, chimia şi multe altele. Dacă încercăm să definm realitatea virtuală, aceasta ar putea fi oricare dintre următoarele:

1. "Mediu tridimensional sintetizat cu ajutorul computerului în care pluralitatea participării omeneşti interfaţată în mod corespunzător poate angaja sau poate manipula elemente fizice simulate în acel mediu şi, în anumite forme, poate interacţiona cu alţi reprezentanţi reali şi ireali ai omenirii sau cu vietăţi închipuite din trecut, prezent sau dintr-o lume fictivă" (Nugent,W.R. Virtual Reality: Advanced Imaging Special Effects Let You Know Roam in Cyberspace, Journal of the American Society for Information Science, September 1991).

2. "Sistem computaţional interactiv atât de rapid şi de intuitiv încât computerul dispare din mintea utilizatorului lăsând în loc un mediu generat artificial ca realitate înconjurătoare" (Goldfarb, N. Virtual Reality: The State of the Art, MicroTimes, October 14, 1991).

Realitatea virtuală este cea mai performantă aplicaţie posibilă pe unul sau mai multe computere; ea necesită cea mai multă muncă, cel mai performant echipament şi cea mai mare putere de calcul. Se pune adeseori întrebarea: din ce se constituie realitatea virtuală? Răspunsul ar putea fi următorul: realitatea virtuală este un sistem care cuprinde la rândul său mai multe sisteme care se bazează pe echipament (hardware), electronică şi pachete de programe (software). Cele trei sisteme pomenite au fost dezvoltate pentru producerea efectelor vizuale, auditive şi tactile din mediul virtual. Fiecare dintre cele trei sisteme participă la împrospătarea iluziei utilizatorului de a fi cufundat într-o lume virtuală şi toate sunt integrate pentru a lucra interdependent.

- 150 -

Page 21: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Realitatea virtuală este cea care oferă în locul unei imagini statice, imagini în trei dimensiuni (3D) în care utilizatorul se "trezeşte" într-o lume a experimentelor şi în acelaşi timp într-o lume în care el doreşte să creadă că există în realitate. Totul este în permanentă mişcare şi transformare solicitând vererea în perspectivă pe un fundal sonor "colorat" cu efecte de spaţialitate. Printre problemele specifice ridicate de realitatea virtuală menţionăm navigarea, care ar trebui să includă următoarele:

mişcarea înainte, înapoi, sus, jos, dreapta şi stânga; • • • • • • • • • • •

deplasarea într-o direcţie precizată a mediului virtual; acceleraţii; deceleraţii; mărirea la scară pentru percepţia detaliilor; micşorarea la scară pentru vederea de ansamblu; pauză; reluarea explorării; întreruperea temporară a programului pentru interacţiuni cu sistemul de operare; oprirea mişcărilor în mediul virtual; oprirea tuturor acţiunilor şi ieşirea din program.

Fiind atât de complexă, realitatea virtuală rămâne decamdată cu circulaţie mai restrânsă până când marile institute de cercetare şi marile firme producătoare de echipament vor fi în măsură să ofere elemente uşor de învăţat şi la un preţ de cost rezonabil. Preocuparea de acest interesant domeniu trebuie menţinută deoarece la nivelul actual al tendinţei dezvoltării tehnologice este posibil ca în doar câţiva ani să putem opera programele de realitate virtuală cu uşurinţa cu care azi utilizăm un editor de text. Resurse hardware Pentru a pune la dispoziţia elevilor un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet este nevoie, aşa cum am afirmat la începutul acestui capitol, de mult echipament care, în domeniul computaţional poartă numele de hardware. Cantitatea şi calitatea echipamentului care intră în sistem sunt dependente de obiectivele procesului de învăţământ, de resursele financiare disponibile sau atrase şi nu în ultimul rând de nivelul competenţei agenţilor acţiunii, în special profesorii şi elevii. Într-un sistem de instruire implementat în Intranet/Internet informaţia va fi stocată cel mai probabil pe un singur server sau cel mult va fi partajată pe mai multe servere. Accesul elevilor la resurse se va face fie de la staţiile de lucru conectate la reţeaua locală unde avem serverul amintit fie prin conectare la distanţă prin linii telefonice sau dedicate. Pornind de la aceste considerente se poate presupune că o configuraţie optimă pentru acest sistem o reprezintă soluţia client-server.

- 151 -

Page 22: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Soluţia client-server presupune cel mai adesea interogarea uneia sau a mai multor baze de date stocate pe computere gazdă. Solicitarea făcută de către computerul client determină declanşarea prelucrării datelor pe computerul gazdă şi returnarea prin reţea doar a rezultatului prelucrării/căutării. Prin urmare, prin reţea nu se vehiculează întraga bază de date ceea ce economiseşte timp şi resurse. Schematic, modelul client-server este ilustrat în fig.V.3.

CLIENT

interog ri

SERVER

mediulInternet/Intranet interog ri

r spunsuri

r spunsuri

Fig.V.3. Modelul client-server

Dacă ne gândim numai din punctul de vedere al utilizatorilor, trebuie să trecem în revistă câteva caracteristici ale sistemului. Sub rezerva că în capitolul următor se vor oferi şi explicaţii referitoare la resursele software, atunci când abordăm o soluţie client-server ar trebui găsit răspunsuri pentru întrebările următoare: la partea client • care sunt caracteristicile tehnice ale staţiilor?

• care este sistemul de operare la client? • ce resurse software sunt disponibile la client? • care sunt echipamentele periferice disponibile? • care este structura reţelei? • ce informaţii sunt disponibile la nivelul clientului?

la partea de server • care sunt caracteristicile tehnice ale serverului? • cât de stabilă este funcţionarea serverului? • care este sistemul de operare al serverului? • ce resurse software sunt disponibile pe server? • cine are acces la server? • ce fel de drepturi sunt disponibile? • care sunt modalităţile de conectare la server? • ce servicii sunt disponibile pe server? • cine asigură întreţinerea şi integritatea datelor?

- 152 -

Page 23: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Dacă ne gândim din punctul de vedere al dezvoltatorilor de programe, atunci trebuie trecute în revistă principalele resurse care sunt necesare în această structură (tabelul V.2). Tabelul V.2. Resurse hardware pentru dezvoltatorii de programe

Denumirea resursei Unde se utilizează 1 Computer multimedia Concepţia, modificarea şi rularea unitate centrală aplicaţiilor multimedia şi a oricăror carcasă cu sursă de alimentare

placă de bază cu memorii (RAM, ROM) microprocesor şi circuite placă de sunet şi difuzoare placă pentru captură video plăci adaptoare, controlere, de reţea etc. microfon unitate de disc Winchester unitate de disc flexibil unitate de disc compact (CD) unitate de disc de mare capacitate (DVD)

alte tipuri de programe

monitor tastatură (keyboard) şoricel (mouse) joystick creion optic

2 Medii de stocare de mare capacitate Stocare date, copii de rezervă unitate de disc ZIP (citire/scriere)

unitate de disc Bernoulli (citire/scriere) (backup) ale aplicaţiilor importante

3 Imprimantă Tipărire documente şi grafice 4 Plotter Tipărire desene tehnice 5 Scaner Scanarea documentelor tipărite 6 Aparat foto tradiţional şi/sau digital Achiziţie de imagini statice 7 Camcorder tradiţional şi/sau digital Achiziţie imagini video 8 Video recorder Înregistrare şi/sau mixaj video 9 Video player multistandard Redare casete video

10 Aparat TV Vizionarea secvenţelor video3

11 Audio recorder (casetofon) Achiziţie secvenţe audio 12 Modem Conectare la distanţă 13 HMS (Head Mounted System) Realitate virtuală 14 Şoricel spaţial şi mănuşi senzitive Realitate virtuală 15 Unitate de disc inscriptibil (CD şi/sau DVD) Distribuţie programe în serie mică 16 Antenă individuală (parabolică sau offset) Internet şi recepţie radio-TV

3 Cu toate că secvenţele video se pot viziona pe monitorul computerului, din considerente practice este utilă redarea şi pe un aparat de televiziune standard

- 153 -

Page 24: SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT N INTRANET/INTERNETliciniu.ro/MyFiles/Cap_V1.pdf · SISTEM DE INSTRUIRE IMPLEMENTAT ÎN INTRANET/INTERNET Consideraţii generale În primul capitol

Aici se cuvine a fi făcută următoarea precizare: utilizatorul are acces potenţial la orice informaţie distribuită pe discuri (CD audio, Photo CD şi Video CD) dacă sistemul său de calcul posedă unitate DVD. Câteva elemente ale unui astfel de "laborator" arată schematic ca în fig. V.4.

Fig.V.4. Câteva resurse hardware ale unui dezvoltator de programe

- 154 -