Program - · PDF filefuncUie de nevoi Ri de posibilitSUi. ... mutat de pe tronul XSrii...

Simpozionul Naţional

MoNuMeNtultradiţie şi Viitor

ediţia a XII-a

Program

Muzeul unirii - Iaşi13 - 17 octombrie 2010

organizatori:

Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaţionalComplexul Muzeal Naţional "Moldova" IaşiMitropolia Moldovei şi BucovineiDirecţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional IaşiConsiliul Judeţean IaşiPrimăria Municipiului IaşiInstitutul Naţional al PatrimoniuluiUniunea Naţională a Restauratorilor Monumentelor IstoriceInstitutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Chişinău

PRoGRAM

9.00

13.00

15.00

17.30

18.30

JoI, 14 oCtoMBRIe 2010

Participare la slujba Sfintei Liturghii sãvârșitã cu prilejulsãrbãtorii Sfintei Parascheva la Catedrala Mitropolitanã

Prânz

Vizitã de lucru la Mãnãstirea Golia

[Muzeul Unirii - Sala de Conferințe]Vernisajul expoziției de gravurã Monumente din Moldova,

autor Anton Kaindl, curator: Mihai VoicuPrezintã: criticul de artã Valentin Ciucã

[Muzeul Unirii - Sala Dublei Alegeri]Deschiderea oficialã a lucrãrilor celei de-a XII-a ediții a

Simpozionului Național Monumentul - Tradiție și Viitor cubinecuvântarea IPS teofan, Mitropolit al Moldovei șiBucovinei

Salutul oficialitãților

Lansarea volumului Monumentul XICoordonatori: Mircea Ciubotaru, Lucian-Valeriu Lefter,

Aurica Ichim, Sorin IftimiPrezintã: prof. univ dr. Petronel Zahariuc

Lansare de carte: Mãnãstirea Golia. 350 de ani de la sfințirea ctitoriei lui

Vasile Lupu (1660-2010) Volum îngrijit de Sorin IftimiPrezintã: dr. Mihai Dim. Sturdza

3

PRoGRAM

20.00

21.00

8.00

14.00

Lansare de carte:Florin Marinescu, Vlad MischevcaMitropolitul Grigore Irinupoleos (1764-1846)Studii și documente privitoare la egumenul grec al GolieiPrezintã: prof. univ. dr. Ștefan Sorin Gorovei

Comunicãri în plen:acad. Rãzvan Theodorescu, Biserici și mãnãstiri fortificate

din RomâniaTereza Sinigalia, Iosef Kovacs, Mãnãstirea Sucevița pe

Lista Patrimoniului Mondial

Concert de lieduri românești susținut de baritonul MihailFrunzã de la Opera Naționalã Românã din Iași

Cina

VINeRI, 15 oCtoMBRIe 2010

Comunicãri pe secțiuniA. Golia - 350 de ani de la sfințire[Muzeul Unirii - Sala de Conferințe]B. Biserici și mãnãstiri fortificate[Muzeul Unirii - Sala Dublei Alegeri]C. Tehnici și tehnologii de restaurare[Muzeul Unirii - Sala Reformelor]D. Monumentele - istorie și restaurare[Muzeul Unirii - Sala primire etaj I]

Prânz

4

PRoGRAM

15.00

19.00

7.30

21.00

9.00

13.00

15.00

Vizitã de documentare la monumente fortificate dinRepublica Moldova

[Chișinãu - Sala Micã - Sediul Central al Academiei deȘtiințe a Republicii Moldova, B-dul. Ștefan cel Mare și Sfântnr. 1]

Colocviu Monumentul - simbol al regăsirii identitare

SÂMBÃtÃ, 16 oCtoMBRIe 2010

Continuarea vizitei de documentare în Republica MoldovaComunicãri în plen la Orhei și Soroca

Cinã

DuMINICÃ, 17 oCtoMBRIe 2010

Participarea la resfințirea bisericii Mãnãstirii Golia

Prânz

Concluzii finaleIncheierea lucrãrilor Simpozionului

5

Secțiunea A: Sala de ConferințeGOLIA - 350 DE ANI DE LA SFINȚIRE

8.00

8.20

8.40

9.00

MoDeRAtoRI: FloRIN MARINeSCuSoRIN IFtIMI

IoAN oPRIȘDespre monumentele Iaşului la 1905Comunicarea va prezenta starea monumentelor din Iaşi în

ajunul expoziţiei naţionale din 1906 cu lucrări care au depăşit,ca durată, peste un deceniu. Aceste lucrări au fost conduse demari autorităţi privind restaurarea monumentelor istorice dinRomânia.

FloRIN MARINeSCuMănăstirea Golia în documentele VatopeduluiComunicarea se bazează, aproape exclusiv, pe documente

inedite descoperite în arhiva mănăstirii athonite. Sunt evocaţifondatorii mănăstirii Golia, şirul egumenilor, lista metoacelordependente de Golia, precum şi numeroasele moşii pe careMănăstirea Golia le-a stăpânit, de o parte şi de alta a Prutului.Comunicarea poate fi considerată o avanpremieră la o lucraremai mare pregătită de către autor în ultimii ani.

SoRIN IFtIMIConsideraţii privitoare la istoria şi arhitectura bisericii

Mănăstirii GoliaComunicarea îşi propune o trecere în revistă a stadiului

actual de cunoaştere a monumentului sub aspect istoric şi arhi-tectonic, precum şi o reevaluare a punctelor de vedere exprimatepână în prezent asupra acestui subiect. Demersul arătat ne per-mite să formulăm câteva ipoteze noi asupra monumentului săr-bătorit în acest an.

MARIA-VoICA PuȘCAȘu, eleNA GHeRMANCercetările arheologice de la biserica Mănăstirii GoliaCercetările arheologice de la biserica Mănăstirii Golia s-au

efectuat ca etapă prealabilă/concomitentă cu lucrările de con-

Vineri,15 octombrie

6


9.20

9.40

solidare a edificiului.Ca principale rezultate semnalăm identificarea unor

porţiuni din fundaţiile bisericii anterioare (construită cătremijlocul secolului al XVI-lea) şi observarea sistemului de con-strucţie a bisericii actuale pe întreg traseul perimetric al monu-mentului.

StelA CHePteAConstrucţii din incinta Mănăstirii Golia din IaşiZidurile mănăstirilor nu erau ridicate numai cu scopul de a

se apăra împotriva unor atacuri armate, căci rezistenţa lor eramică, iar apărătorii erau câţiva posluşnici şi puţini refugiaţi înincintă. Ele erau menite, mai degrabă, să ocrotească interiorulde necunoscutul de dincolo de ele, adică în comunitatea rugăto-rilor orice imixtiune era privită ca o provocare a exteriorului. Lalăsarea serii, porţile închise aşterneau pacea rugăciunii şi tihnaodihnei pentru vieţuitorii locaşului, pentru pelerini şi pentrucălători. Biserica din mijlocul incintei, unde se înălţau cântări şirăsuna toaca, era cea care asigura protecţia nocturnă. Cu atâtmai necesare erau zidurile mănăstirilor din mediul urban, undetentaţiile oraşului erau multiple şi primejdioase. În acelaşi timp,trebuie să avem în vedere faptul că oraşul era mereu în pericolde a fi atacat, jefuit, bulversat de răzmeriţe şi epidemii, astfel căla organizarea interioară a incintelor trebuia avută în vedere operioadă mai lungă de recluziune, deoarece, în asemeneacondiţii, numărul celor care cereau protecţie era mult mai mareşi trebuia să li se asigure adăpostul şi hrana. Golia, una din celemai importante mănăstiri din ierarhia Țării Moldovei, s-a impusşi ca loc de pelerinaj şi îngrijire pentru cei bolnavi. Ca urmare,organizarea/reorganizarea incintei s-a făcut de multe ori, înfuncţie de nevoi şi de posibilităţi. Din acest punct de vedere,Golia este un loc ideal de explorare arheologică.

MIHAI-BoGDAN AtANASIu Familia şi cariera marelui vornic Toma CantacuzinoUnul dintre cei şapte copii ai lui Andronic Cantacuzino, 7

Vineri,15 octombrie


10.00

Toma, împreună cu fraţii săi Iordache şi Constantin, a ajuns înMoldova la începutul primei domnii a lui Radu Mihnea, stră-mutat de pe tronul Țării Româneşti în vara anului 1616. Venit caunul dintre „familiarii” domnului, Toma s-a adaptat rapid laviaţa politică şi socială a principatului de la est de Carpaţi unde,încă din primii ani, primeşte funcţii în aparatul administrativ,începând, astfel, un cursus honorum energic şi hotărât, care s-aîntins pe mai bine de cinci decenii.

În comunicarea noastră dorim să surprindem aspectele celemai semnificative privind familia, viaţa şi activitatea lui TomaCantacuzino, personaj care şi-a servit cu credinţă domnii, s-aîmpământenit şi a făcut o avere de invidiat, a ctitorit şi lăsat odescendenţă din care s-au ridicat în veacul următor domni şicare, alături de ultima soţie, de fiica sa Ecaterina şi ginereleVelicico Costin, îşi doarme somnul de veci la Mănăstirea Goliadin Iaşi, una din ctitoriile lui Vasile-vodă Lupu, domn căruiai-a fost deopotrivă sfetnic, rudă şi prieten.

luCIAN-VAleRIu leFteRMănăstirea Golia şi averile ei în pragul secularizării din

1863Prin legea 17/29 decembrie 1863, toate averile mănăstireşti

din Principatele Unite, aveau închinate, la Muntele Athos,Sfântul Mormânt, Sinai, precum averile mitropoliilor, episcopi-ilor, mănăstirilor şi bisericilor din oraşe sau ale aşezămintelor debinefacere şi utilitate publică din ţară au fost declarate domeniiale statului român. La Iaşi, s-a procedat la inventariereabunurilor şi odoarelor Mănăstirii Golia în ziua de 22 iunie 1863,odoarele fiind adunate la Mănăstirea Sf. Sava. În cancelariamănăstirii au fost găsite 89 de dosare cu acte referitoare la pro-cesele Goliei şi altor mănăstiri, precum şi diverse pricini. Aufost inventariate 141 de obiecte, din „averea mişcătoare”, aflateîn interiorul bisericii şi paraclisului, 47 de „mobile” şi obiecteau fost găsite în casele egumeneşti, în două odăi, precum şi însufragerie şi bucătărie. Averea „nemişcătoare” a însumat 19case şi clădiri aflate în curtea mănăstirii şi în oraş, pe uliţele

Vineri,15 octombrie

8


10.20

10.40

11.00

Goliei, Târgului de Sus, Târgului Făinii sau Podului Vechi; deasemenea, mănăstirea deţinea 35 de locuri cedate cu „bezmăn”(chirie) în oraş, pe uliţa Goliei, pe uliţa Armenească şi pe uliţaTârgului de Sus.

AuRICA ICHIM, SoRIN IFtIMIGolia - cronica unei restaurări care a durat jumătate de

secol (1898-1948)Comunicarea a fost realizată în special pe baza dosarelor

create de Comisiunea Monumentelor Istorice. Parcurgerea aces-tei arhive este semnificativă nu doar pentru Golia, ci şi pentrualte monumente. Cercetarea istorică a scos la iveală o serieîntreagă de informaţii semnificative, o bază de date de care oricerestaurator ar trebui să dispună atunci când se decide să abor-deze un monument istoric. Documentele din dosarele avute ladispoziţie pun un diagnostic monumentului, descriu în detaliutoate intervenţiile făcute, dezvăluie tehnici de restaurare deacum 70 de ani, precum şi o „filozofie” foarte sănătoasă, pusăîn slujba păstrării originalităţii şi autenticităţii monumentelor.Durata lucrărilor, de jumătate de secol, s-a datorat exclusivproblemelor de finanţare ale lucrărilor de restaurare de la Goliaşi evenimentelor istorice nefaste care au întrerupt, în modrepetat, lucrările.

PAuZĂ

ARCADIe M. BoDAleFondul “Comitetul de restaurare a bisericii Golia – Iaşi”

păstrat la Arhivele Naţionale din IaşiVom prezenta un fond de arhivă rămas aproape necunoscut

atât istoricilor, cât şi arhiviştilor, redescoperit de noi cu prilejulinvestigaţilor privitoare la Arhiva Parohiei Golia. Este vorba de25 unităţi arhivistice, din perioada 1939-1947, care alcătuiescfondul Comitetul de restaurare a bisericii Golia - Iaşi. Fondulconţine schiţe de plan, note şi situaţii de lucrări; de corespon-denţă intrată privind restaurarea bisericii; oferte de preţ; timpul 9

Vineri,15 octombrie


11.20

de muncă pentru muncitori; inventarul materialelor şi sculelorde pictură; cererile de angajare ale unor pictori; corespondenţăieşită referitoare la desfăşurarea lucrărilor de restaurare, lamaterialele necesare şi la muncitorii de pe şantier; procesele-verbale ale şedinţelor ţinute de membrii Comitetului derestaurare; procesele-verbale încheiate de pictorul I. Mihail,delegatul Comisiunii Monumentelor Istorice; devizul lucrărilorde reparaţii la biserica Golia, zidul împrejmuitor şi turn; actejustificative; condică de socoteli a banilor încasaţi şi cheltuiţizilnic; condica lui F. Baului privind reparaţiile efectuate la tur-nul Golia in lunile iunie-iulie 1943; caietul de notiţe zilnicereferitoare la lucrările executate de echipa de pictori între 9august şi 2 octombrie 1943 şi ordine de şantier din lunile iunieşi iulie 1943.

Din consultarea acestor documente, suntem în măsură săafirmăm că ele au ajuns în păstrarea Arhivelor Statului Iaşinumai ca urmare a numirii lui Gheorghe Ungureanu, directorulacestei instituţii, în Comitetul de restaurare a bisericii Golia dinIaşi.

ANAMARIA BACIu, RoXANA BuBulAC, DRAGoŞCĂPĂŢÂNĂ, oANA CoMĂNeSCu, BIANCA MuReŞAN

Intervenţia de urgenţă asupra picturii murale pe durataconsolidării structurale a monumentului. Studiu de caz:Biserica ,,Înălţarea Domnului”, a Mănăstirii Golia din Iaşi

Biserica Mănăstirii Golia a făcut, în ultimii ani, obiectulunor studii aprofundate ale căror rezultate s-au concretizatîntr-o serie de proiecte, punctuale sau de mai mare amploare,care au avut ca finalitate reabilitarea monumentului în sine. Fărăa avea pretenţia unei rezolvări exhaustive, intervenţiiledemarate în urmă cu patru ani se apropie de o formulă de echili-bru, care să stabilizeze cea mai mare parte a degradărilor dediferite tipuri care au afectat monumentul de-a lungul timpului.Intervenţia de urgenţă asupra picturii murale se numără printreaceste demersuri. Apărută ca o necesitate stringentă în momen-tul în care s-a definitivat soluţia de consolidare structurală, pro-

Vineri,15 octombrie

10


11.40

12.00

12.20

tejarea picturii murale interioare a constituit un prim pas pe dru-mul restaurării propriu-zise a decoraţiei interioare a bisericii.Caracterul special al abordării acestei protecţii în cazul de laGolia, clarificările spectaculoase rezultate în urma intervenţieide urgenţă, aspectele metodologice rezultate din particularităţileridicate de acest monument vor fi detaliate în comunicareanoastră.

NIColetA VoRNICu, CRIStINA BIBIRe, MARIAGeBA, RoDICA DIACoNeSCu, DRAGoȘ CĂPĂȚÂNĂ

Expertizarea stării de conservare a turnului de intrare şi azidului de incintă a mănăstirii Golia

În lucrare sunt prezentate rezultatele experimentale obţinuteîn urma expertizăriii tencuielilor de la peretele exterior al turnu-lui-intrare şi a zidului de incintă de la mănăstirea Golia.Investigaţiile s-au realizat prin studii de microscopie, analizaXRF, analiză în pictură.

MARIA uRMĂMănăstirea Golia şi oraşul contemporanOraşul, un organism viu, înglobează în structura lui monu-

mentele, ţesând în jurul lor o reţea impenetrabilă, acoperindu-lesilueta cu contururi geometrizate. Dincolo de ziduri, MănăstireaGolia îşi trăieşte cu îndârjire propria istorie, ignorând expansi-unea şi zbucimul urban. Oraşul contemporan se extinde pe ori-zontală şi pe verticală, sufocând monumentele, fără a realiza, defapt, că el trăieşte şi capătă identitate prin intermediul acestora.

*Mănăstirea Sucevița pe lista Patrimoniului Mondial

teReZA SINIGAlIAMănăstirea Suceviţa – un nou monument înscris pe Lista

Patrimoniului MondialDuminică, 1 august 2010, Biserica ,,Învierea Domnului” a

Mănăstirii Suceviţa a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului 11

Vineri,15 octombrie


12.40

Mondial, prin extinderea poziţiei nr. 598 din Listă – Biserici dinMoldova cu picturi murale exterioare. Demersurile pentruînscriere au început în anul 2004, ele au fost complicate şianevoioase, comportând atât partea ştiinţifică realizată în cadrulInstitutului Naţional al Monumentelor Istorice, care a coordonatîntreaga acţiune, cât şi colaborarea cu Arhiepiscopia Sucevei şiRădăuţilor şi un suport financiar necesar elaborării Planuluiurbanistic zonal–componentă fără de care Dosarul de înscrierenu ar fi fost aprobat de către Comitetul Patrimoniului Mondialvenit din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şiTurismului şi a Consiliului Judeţean Suceava.

Intervenţia de faţă prezintă liniile mari ale demersului nos-tru ştiinţific, plecând de la structura de bază a Dosarului deînscriere şi încorporând exigenţele specifice pentru extinderileseriale ale monumentelor considerate a avea aceleaşi caracteris-tici şi calităţi cu cele deja incluse pe Lista PatrimoniuluiMondial.

IoSeF KoVACS, ANCA FIlIPStudiul istoric de fundamentare a PUG-ului comunei

Suceviţa - zona construită protejată a Mănăstirii Suceviţa -condiţie de includere în Lista Patrimoniului Mondial

În cadrul Sesiunii Comitetului Patrimoniului Mondial, des-făşurată în Brazilia în anul 2010, Biserica ,,Învierea Domnului”a Mănăstirii Suceviţa a fost inclusă în Lista PatrimoniuluiMondial (LPM) ca extensie a poziţiei existente ,,Biserici dinMoldova”cu picturi murale exterioare. Elaborarea planuluiurbanistic general şi stabilirea zonei de protecţie a monumentu-lui istoric au fost unele dintre elementele care au contribuit laacceptarea înscrierii acestuia în LPM.

Vineri,15 octombrie

12

Secțiunea B: Sala Dublei AlegeriBISERICI ȘI MĂNĂSTIRI FORTIFICATE

8.00

8.15

8.30

MoDeRAtoRI: MAteI CAZACuRĂZVAN tHeoDoReSCu

MIRCeA D. MAteIApariţia şi proliferarea aşezămintelor fortificate din

MoldovaApariţia mănăstirilor fortificate trebuie privită obligatoriu în

contextul evoluţiei vieţii politice, care cunoaşte, odată cusecolul al XVI-lea, particularităţi impuse de instaurarearegimului dominaţiei otomane în Moldova. Diminuareacapacităţii militare a ţării, slăbirea eficienţei fortificaţiilororăşeneşti şi tulburările care încep să penetreze viaţacolectivităţilor urbane au fost tot atâţia factori care au impusBisericii adoptarea unor măsuri proprii, menite să asigureliniştea colectivităţilor monastice. Noile ctitorii, domneşti sauboiereşti, mănăstiri înzestrate cu întărituri proprii, au încercat săsuplinească, chiar dacă şi numai într-o măsură restrânsă, treptat,slăbirea poziţiei domniei, atât în confruntările cu forţele ostile înteren, cât şi în raport cu factorii externi.

MAteI CAZACuTismana: mănastire, cetate fortificată, sediu al Băniei

(sec. XIV-XVI)Construită de voievozii Vladislav I şi Radu I în 1377-1378,

cu strădania sf. Nicodim, pe un teren aparţinând boierilorFloreşti, Tismana a îndeplinit mai multe funcţiuni graţie fortifi-caţiilor.

RĂZVAN tHeoDoReSCuDin nou despre o biserică fortificată de la hotarul MoldoveiÎn istoria artei vechi româneşti, Biserica ,,Sf. Maria” din

Galaţi (de la jumătatea secolului al XVII-lea) este bine cunos-cută ca fiind una fortificată. Evoluţia sa a fost destul de nebu-loasă, iar restaurarea modernă i-a schimbat mult aspectul iniţial.

Comunicare prezintă o gravură pe metal din prima jumătate 13

Vineri,15 octombrie


8.45

9.00

a secolului al XIX-lea realizată de artistul francez AugusteFrançois Lemaître, maestru litograf din Paris, care a ilustrat şilucrarea istoricului şi jurnalistului italo-francez Ubicini, unsimpatizant al societăţii valahe din preajma Revoluţiei de la1848.

ADRIAN BĂtRÂNA, GHeoRGHe SIoNActivitatea ctitoricească desfăşurată de Alexandru cel Bun

în cuprinsul aşezământului de la NeamțCel mai important ansamblu monastic şi centru cultural al

Moldovei din vremea lui Alexandru cel Bun l-a reprezentat, fărăîndoială, Mănăstirea Neamţului. Aflată în atenţia specială adomniei şi a înaltului cler mitropolitan, Mănăstirea Neamţcunoaşte, în prima jumătate a secolului al XV-lea, ample lucrăride construcţie, aşa cum ne indică documentele din 1 septembrie1429 şi 23 decembrie 1430. Din păcate, nu s-a păstrat la nivelde elevaţie nimic din opera constructivă desfăşurată aici demarele voievod.

Beneficiară a unor importante lucrări de restaurare, desfăşu-rate de Direcţia Monumentelor Istorice în deceniile 6 şi 7 alesecolului trecut, incinta Mănăstirii Neamţ a fost supusă şi unorinvestigaţii de ordin arheologic, ce au avut, însă, un caracterlimitat, fiind concentrate pe latura de sud a incintei. Rezultatulacestor cercetări, atât cât au fost publicate, nu au fost în măsurăsă ofere date certe cu privire la activitatea constructivă datoratălui Alexandru cel Bun. Comunicarea noastră îşi propune să reiaîn discuţie rezultatele acestor cercetări şi să le interpreteze înlumina izvoarelor diplomatice şi epigrafice, cât şi a realităţilorculturale ale Moldovei secolului al XV-lea.

VIRGIl PolIZuMănăstirea Slatina, reper religios, cultural şi militar al

secolului al XVI-leaLui Alexandru Lăpuşneanu, zelos apărător al ortodoxiei, îi

datorăm unul dintre cele mai impresionante ansambluri dinperioada de deplină maturitate artistică a arhitecturii moldave,

Vineri,15 octombrie

14


9.15

mănăstirea fortificată a Slatinei, mult timp important centrumonastic şi cultural. Monumentalul ansamblu de la Slatina eradestinat să aibă un rol asemănător Putnei lui Ștefan cel Mare sauProbotei lui Petru Rareş.

În condiţiile unei domnii zbuciumate, Lăpuşneanu pare să fiurmărit, construind Slatina ca o cetate, să-și asigure un loc deapărare, compensând oarecum distrugerea, la porunca turcilor, acetăţilor Suceavei şi Neamţului. Tendinţa de a transformamănăstirile în adevărate fortăreţe devine evidentă spre sfârşitulsecolului al XVI-lea şi în veacul următor.

În acest cadru auster de cetate şi de mănăstire, arhitectulSlatinei, poate la sugestia lui Lăpușneanu, domn instruit şi călă-torit, a introdus o serie de elemente noi, de decoraţie, caredădeau preţiozitate şi monumentalitate clădirilor într-o manierăcaracteristică Renaşterii europene.

Înfăţişarea vieţii cultural-artistice din mijlocul de secol XVIne îngăduie să susţinem că Alexandru Lăpuşneanul aparţineacestui tumultos veac al Renaşterii nu numai prin energica saactivitate politică şi religioasă, dar şi ca om de cultură, mare cti-tor şi restaurator, unul dintre continuatorii epocii lui Ștefan celMare în această perioadă de răscruce în istoria Țărilor Româneşi a Europei în general.

IoSeF KoVACSBiserici fortificate din Transilvania, particularităţi

arhitecturaleNenumăratele primejdii ce au traversat secolele evului

mediu au generat o imperioasă necesitate de rezolvare a apărăriicomunităţilor şi a bunurilor acestora. Nu sunt multe locuri înEuropa unde acest fenomen să fi dat naştere unor soluţii arhi-tecturale atât de ingenioase cu o multitudine de ipostaze, ca înspaţiul intracarpatic.

15

Vineri,15 octombrie


9.30

9.45

10.00

IulIAN MARIuS ŞCHIoPuDestinaţiile încăperilor din Cetatea Făgăraşului reflectate

în inventarele din sec. XVI –XVIIPrimele informaţii exacte despre spaţiile din Cetatea

Făgăraşului apar în anul 1567, când se realizează primul inven-tar al cetăţii şi al curiilor care aparţineau de aceasta. Acestinventar s-a realizat cu ocazia cumpărării Ţării Făgăraşului decătre principele Ioan Sigismund de la Gabriel Mailat, fiul fostu-lui voievod al Transilvaniei, Ştefan Mailat. Deşi este destul delacunar, pe baza acestui inventar ne putem face o imaginedespre funcţiile pe care le aveau diferite încăperi din cetate laacea dată, precum şi despre faza de construcţie la care ajunseseCetatea Făgăraşului. Din păcate, următoarele inventare alecetăţii apar abia în sec. al XVII-lea, mai exact în anii 1632,1638, 1648, 1656 şi 1676.

Toate aceste inventare se realizează în momentul în caredomeniul Ţării Făgăraşului îşi schimbă proprietarul, astfel căputem observa evoluţia spaţiilor din cetate precum şi a arma-mentului, ustensilelor casnice, pieselor de mobilier etc. în tim-pul fiecărui principe.

SeRGIu IoSIPeSCuMănăstirile fortificate din vestul MoldoveiLucrarea abordează istoria politică şi militară a câtorva din-

tre mănăstirile fortificate din partea central-vestică aprincipatului Moldovei în secolele XVII - XIX. Totodată, se vordiscuta câteva studii de caz privitoare la situaţia actuală, modal-ităţile de punere în valoare şi de conservare-restaurare (Tg.Ocna - Răducanu, Caşin, Palatul Cnezilor - Hangu).

RAluCA IoSIPeSCuMănăstirile fortificate din sudul MoldoveiComunicarea prezintă aspecte din istoria evenimenţială şi de arhi-

tectură a mănăstirilor fortificate din sudul Moldovei, focalizând asupraunor studii de caz (Mera, Soveja, Vizantea) în privinţa arhitecturiimilitare şi a problematicii restaurării şi punerii în valoare.

Vineri,15 octombrie

16


10.15

10.30

10.45

teReZA SINIGAlIA, ANDReI VRetoSMănăstiri fortificate din vremea lui Matei BasarabProgramul defensiv a constituit un aspect particular major al

iniţiativelor constructive ale lui Matei Basarab, derulat pe totparcursul domniei sale (1632-1654). Iniţiativa fortificării mănă-stirilor nu era nouă şi nici specifică Ţării Româneşti, carecunoscuse şi în secolele anterioare asemenea amenajări, daracţiunea patronată de Matei Basarab se impune prin numărulmare al mănăstirilor întărite cu ziduri puternice de incintă pre-văzute cu drumuri de strajă, turnuri-clopotniţă servind şi capuncte de observaţie şi încăperi de provizii. Chiar dacă erau rarantrenate în acţiuni armate, ca de pildă Tismana, asediată deadversarii lui Matei Basarab înainte ca acesta să se urce înscaunul Ţării Româneşti, ele serveau ca puncte strategice şi caloc de refugiu în caz de primejdie majoră, ca mănăstireaCâmpulung, fortificată de acest domn, în care s-au retras boieriimunteni în timpul atacurilor tătarilor din 1656. Unele dintreaceste fortificaţii se păstrează (Câmpulung, Brebu, Strehaia,Brâncoveni, Dintr-un Lemn), altele sunt în stare de ruină(Negoieşti) sau au fost refăcute ulterior, nemaipăstrând nimicdin aspectul iniţial (Arnota), ori sunt total dispărute (Plătăreşti).

CoNStANtIN SCuRtu, DANA NICulA Mănăstirea fortificată de la Brâncoveni, jud. OltÎn anul 1634 Matei Basarab desfăşoară lucrări pentru

transformarea ansamblului arhitectural religios într-un un sis-tem de fortificaţii ce avea ca scop asigurarea unui bastion deapărare necesar unor operaţiuni militare ale domnitoruluimuntean.

PAuZĂ

17

Vineri,15 octombrie


11.00

11.15

DAN IoNeSCu, ANCA FIlIPDe la case boiereşti şi domneşti integrate mănăstirilor for-

tificate, la palate şi curţi de sine stătătoare. Elemente noiprivind reşedinţele de pe malul lacului Fundeni din Bucureşti

Comunicarea porneşte de la constatarea lipsei de referinţeasupra a două importante reşedinţe construite în veacul al XVII-lea pe malul Lacului Fundeni de lângă Bucureşti: casa dom-nească (sau palatul) a lui Matei Basarab şi casa marelui spătarMihail Cantacuzino. Datorită identificării foarte recente a unordocumente convingătoare (grafice şi scrise) asupra amplasăriicelor două reşedinţe, se pot face precizări privind amplasarea şirelaţiile vizuale dintre acestea, precum şi faţă de mănăstirilePlumbuita, Mărcuţa şi Sf. Pantelimon şi faţă de o bijuterie arhi-tectonică, biserica Sf. Eftimie cel Mare din Fundenii Doamnei.

SPIRIDoN CRIStoCeA, MARIuS PĂDuRARuO ctitorie fortificată a boierilor Goleşti, Mănăstirea VieroşiLuptele dintre facţiunile boiereşti, răscoalele interne, invazi-

ile străine ca şi alţi factori, i-au determinat adeseori pe coman-ditarii construcţiilor laice şi ecleziastice să acorde o atenţiedeosebită funcţiei defensive a edificiilor respective. Acesteirealităţi i s-au conformat şi boierii Goleşti.

Mănăstirea Vieroşi a fost ridicată de către Ivaşcu Golescuîntre 1572-1573, fiind prevăzută cu ziduri masive de incintă.Din păcate, vitregia vremurilor, calamităţile naturale (în specialcutremurele) au făcut ca în decursul secolelor ansamblul mona-hal să se degradeze, proces accentuat cu precădere după secu-larizarea averilor mănăstireşti. Din fosta mănăstire astăzi se maipăstrează doar biserica, refăcută în totalitate între anii 1828-1834, care serveşte ca lăcaş de mir pentru locuitorii din satulFăgetu. Fotografiile efectuate la sfârşitul secolului al XIX-leade către Alexandru Paraschivescu şi Ion Niculescu surprindrămăşiţele vechiului ansamblu monahal cu ziduri de incintă cemăsurau 3-4 m şi care aveau în principal funcţia de apărare alăcaşului. Starea avansată de ruină a ansamblului monahal esterelevată, de asemenea, în catagrafiile din secolul al XIX-lea.

Vineri,15 octombrie

18


11.30

Reprezentant de marcă al familiei Goleştilor, StroeLeurdeanu se numără şi el printre ctitorii mănăstirii Vieroşi, darşi a conacului de la Goleşti (1641-1642), construcţie laică, deasemenea fortificată, din care actualmente se mai păstrează doarclădirea propriu-zisă şi paraclisul, nu şi zidurile incintei.Construită în 1646, biserica de la Goleşti, un edificiu de aseme-nea fortificat, se află amplasată la o distanţă relativ mare deconac, comparativ cu realitatea întâlnită în cazul altor reşedinţeboiereşti ale epocii.

DANIelA MIHAIO mănăstire fortificată din Slobozia. Mănăstirea Sf.

VoievoziMănăstirea ridicată de Matei Basarab făcea parte din sis-

temul defensiv al ţării, întrunind cele două calităţi: de lăcaş reli-gios şi loc de refugiu. La Slobozia, în 1776, funcţiona ocăpitănie, un târg şi un punct de vamă, legat de drumul comer-cial spre sud care, trecea Dunărea pe la Silistra.

În primul deceniu al secolului al XIX-lea, unele operaţiunimilitare din timpul războaielor ruso-turce s-au desfăşurat şi peteritoriul actualului judeţ Ialomiţa. În anul 1807, mănăstirea ase-diată de turci este descrisă ca o cetate cu “ziduri puternice şigroase, imposibil de escaladat. Nu exista decât o singură poartăfăcută din bârne groase ferecate...”. Conflictele militare,nesiguranţa desfăşurării vieţii în zonă au determinat din noudecăderea mănăstirii în 1814. O scurtă ştire din 1822menţionează existenţa mănăstirii, iar pe o hartă rusească dinanul 1835 sunt însemnate aici 264 de gospodării. În urmaputernicului cutremur din anul 1838, biserica şi unele clădiris-au distrus şi se pare că în dărâmăturile bisericii a dispărut şipisania originală. Textul actualei pisanii ne arată că biserica - cuhramul sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavril ,,pe care întâi azidit-o Matei Voievod pe Slobozia postelnicului IanacheCaragea la anul 1634” - distrusă de cutremur, a fost înălţată dintemelie de arhimandritul şi egumenul mănăstirii, Gavril dinSmirna în anul 1842. 19

Vineri,15 octombrie


11.45

12.00

MARIA PoPAAnsamblul Mănăstirii Fâstâci, com. Cozmeşti, jud. VasluiMănăstirea Fâstâci, întemeiată de boierii Palade în secolul

al XVII-lea, rezidită în secolul al XVIII-lea, în timpul domnieilui Mihai Racoviţă, a suferit extinderi şi transformări în secolulal XIX-lea. După secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, afost întreţinută de stat până în 1894, când a fost închisă, fiindredeschisă în 1992. Între aceşti ani, biserica a funcţionat caparohie, casa stăreţiei ca reşedinţă parohială iar chiliile ca şcoalăprimară, orfelinat (din 1919) şi magazii ale C. A. P.-lui (după1959). În momentul de faţă, este supusă unui proces derestaurare cu fonduri de la Ministerul Culturii şi Cultelor.

Ansamblul cuprinde: biserica „Sf. Nicolae” (1721), turnulde poartă cu clopotniţă (1808), casa egumenească (1834) şizidul de incintă (1834-1851). Acesta din urmă, parţial păstrat,avea traseu dreptunghiular, era înalt, cu contraforturi din piatrăde râu, legată cu mortar; accesul principal se făcea pe sub turnulporţii, amplasat pe latura de sud; alte două porţi, azi dispărute,se aflau pe laturile nord şi est.

lIVIu BRĂtuleANuPutna, prestigiu şi model arhitecturalPrima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna, cap

de serie şi manifestare plenară prin monumental a rolului deAtlet al creştinătăţii asumat de principele Moldovei, a constitu-it un manifest şi totodată a fost un model pentru ctitoriile ce auurmat.

Turnul tezaurului este singura construcţie păstrată în cadrulactualului ansamblu destinat iniţial a fi necropolă domnească şifortăreaţă. Ceea ce individualizează puternicul turn al tezauru-lui, este modalitatea de trecere de la o prismă patrulateră aprimului nivel, către o prismă octogonală pentru cele două etaje.

După cum se ştie, prin acest element de noutate turnul teza-urului a precedat alte turnuri cu plan octogonal din cadrul unoransambluri de curte sau de mănăstire care, probabil, l-au avut camodel pe cel de la Putna. Exemple cunoscute sunt turnurile

Vineri,15 octombrie

20


12.15

12.30

curţilor domneşti ale lui Ştefan cel Mare de la Piatra-Neamţ şiPopăuţi, din Moldova, şi turnurile-poartă din cuprinsul unoransambluri mănăstireşti din secolul al XVII-lea din ŢaraRomânească: Brebu, Brâncoveni, Codreni. Se ştie mai puţinînsă că, prin alcătuirea sa particulară, turnul tezaurului a putut fiun model pentru cei ce au construit la nord de Moldova, în fos-tul Mare Ducat al Lituaniei, castelul Mir, construit la începutulsecolului al XVI-lea, nu departe de Minsk.

DANIel NIȚĂ-DANIeleSCuZidul Mănăstirii Galata din IaşiÎn prima jumătate a secolului al XVIII-lea, s-a înălţat zidul

ce înconjoară Mănăstirea Galata din Iaşi (pe atunci metoc alSfântului Mormânt). Construcţia, care impresionează prin pro-porţii şi robusteţe, a fost atât zid de "cetate duhovnicească" pen-tru mănăstire cât şi fortificaţie, pentru apărarea celor ce s-aurefugiat aici în situaţiile dificile, destul de frecvente în veaculrespectiv.

eleNA GHeRMAN, SeNICA ȚuRCANuComplexul mănăstiresc fortificat de la Socola, jud. Iaşi – o

investigaţie istorică şi arheologicăComplexul mănăstiresc de la Socola făcea parte din sis-

temul de fortificaţii al Iaşului din secolul al XVII-lea.Cercetările arheologice şi istorice conduc la concluzia că

prima biserică din cadrul ansamblului mănăstiresc de la Socolaa fost începută de Alexandru Lăpuşneanu, de la care avem şiprima atestare documentară, şi finalizată de doamna Ruxandraşi fiul acestora, domnul Bogdan Lăpuşneanu. Cea de-a douabiserică, fiinţând şi în prezent, este atribuită ctitorului PetruȘchiopu, afirmaţie care are un caracter ipotetic, dată fiindasemănarea cu biserica Mănăstirii Galata.

De-a lungul timpului, zidul de incintă şi turnul de la intrares-au distrus, din întregul complex rămânând doar biserica.

21

Vineri,15 octombrie


12.45

13.00

eleNA GHeRMAN, ADRIANA MoGlANComplexul mănăstiresc fortificat de la Bârnova – o investi-

gaţie istorică şi arheologicăConceput şi pus, parţial, în operă de către voievodul Miron

Barnovschi între 1626 şi 1629, ansamblul mănăstiresc fortificatde la Bârnova, având cu certitudine caracterul unei ctitorii cuamploarea şi aspectul unei fundaţii voievodale, va fi finalizat deIstratie Dabija la 1665. Potrivit Cronicii Ghiculeştilor, în anul1728 domnitorul Grigore al II-lea Ghica reface clădirile dinincintă, care erau complet degradate.

Coroborând datele istorice şi rezultatele cercetărilor arheo-logice, comunicarea îşi propune să prezinte date edificatoarereferitoare la Casa Stăreţiei şi raportul dintre aceasta şi celelalteconstrucţii din perimetrul ansamblului mănăstiresc.

DoSoFteI JItARuMănăstirea Cetăţuia, o fortăreaţă a voievozilor Moldovei şi

un bastion al credinţei ortodoxeMănăstirea Cetăţuia, aşezată pe colina de sud a Iaşului,

străjuieşte oraşul de 340 de ani. Atunci când a ridicat-o, între1669-1672, Gheorghe Duca a fructificat poziţia dominantă adealului, încercând să ridice o fortificaţie mai sigură decâtMănăstirea Golia sau Curtea Domnească. Zidul de incintă, deformă poligonală, este înalt de 7 m şi gros de 1,4 m constituin-du-se într-un veritabil sistem de apărare. El închide un teren de120 m lungime. Intrarea în incintă se face prin zidul sudic, pesub turnul clopotniţă; în partea nordică se găseşte o poartăsecundară de dimensiuni mici. Zidurile de incintă sunt pre-văzute în interior cu un drum de strajă la înălţimea căruia se aflăun rând de metereze pentru armele de foc şi arcuri; între acesteaerau amenajate altele mai largi, pentru tunuri, strâmte în afară şilargi în interior, pentru a permite ţevilor armelor de foc să iadirecţiile cele mai variate, iar din interior să aibă deschidere spreîntreg terenul din faţa inamicului.

Vineri,15 octombrie

22


13.15CoStICĂ ASĂVoAIe, IulIANA ASĂVoAIeUrme târzii de apărare medievală la IaşiIaşii oferă surprize continui. Monumentele sale – mai vechi

sau mai noi – au elemente aparent la vedere, dar care, de multeori, scapă chiar şi ochilor specialiştilor. O faţadă poate fi înşelă-toare; pătrunzând în interiorul unui monument arhitectonic, osimplă fereastră poate căpăta noi valenţe; trecând pragul uneibiserici, trebuie cercetate cu luare aminte aspecte precum detali-ile uşii sau „scobiturile” din ancadrament. Observând acestea, înmintea cercetătorului pot apărea corelaţiile cu perioada de con-strucţie, cu rostul şi logica existenţei detaliilor respective şi – înfinal – are loc încercarea de „reînţelegere” a rolului jucat de edi-ficiul respectiv în viaţa comunităţii căreia i-a slujit.

23

Vineri,15 octombrie

Secțiunea C: Sala ReformelorTEHNICI ȘI TEHNOLOGII DE RESTAURARE

8.00

8.20

8.40

MoDeRAtoRI: AleXANDRA CHIlIMAN JuVARAADRIAN MIHAlACHe

CĂlIN HoINĂReSCuBolțiBolta este o tehnicã strãveche de acoperire a spațiilor care

pune probleme deosebite, astãzi, restauratorilor de monumente.

ADRIAN MIHAlACHe, RADu CoJoCARu,CoNStANtIN IoAN, SoRIN RoȘCA

Consolidare, reabilitare şi restaurare la conacul CasaRoset- Catargiu din Răducăneni, jud. Iaşi

Conacul Casa Roset Catargiu a fost realizat în secolul alXIX-lea de către Lascăr Rosetti ca locuinţă şi este înregistratăîn Lista Monumentelor Istorice cu codul LMI 2004 la nr. 1481-IS-m-B-04235.

Construcţia amplasată pe un versant instabil are parter şietaj şi dimensiunile 13,60 x 17,10 m. Pereţii sunt din zidărie decărămidă şi liant de argilă (lut) cu nisip şi var, planşeul din lemncioplit, iar fundaţiile din zidărie de piatră.

Comunicarea prezintă lucrările executate.

IoAN SASuConsolidare la Catedrala veche romano-catolică

,,Adormirea Maicii Domnului” IaşiStudiul întocmit a analizat potenţialul de intervenţie asupra

Catedralei romano-catolice, cu hramul ,,Adormirea MaiciiDomnului", amplasată în Iaşi, B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.26, din punctul de vedere al obligativităţii protejării valorilorarhitecturale şi memoriale.

Datele folosite în cadrul studiului privitor la imagineainiţială a monumentului, precum şi pentru depistarea unor etapede intervenţie ce au modificat arhitectura, sunt următoarele:observaţii directe, rezultate după cercetarea catedralei; docu-mente scrise referitoare la oraşul Iaşi şi la zona de amplasare;

Vineri,15 octombrie

24


9.00

9.20

documente referitoare la catedrală; documente rezultate dincercetarea arhivelor; lucrări de specialitate ce tratează arhitec-tura monumentului şi a altor monumente realizate în aceeaşiperioadă; fotografii realizate, începând cu sfârşitul sec. al XIX-lea, în zona Bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt din Iaşi şi cuCatedrala romano-catolică; releveul catedralei realizat înperioada iulie-august 2009.

VASIle DASCĂluUn singur concept, două soluții de consolidare și restaurare

la un monument istoric. Ce criterii avem privind fundamentareaintervențiilor?

Lucrarea se bazează pe aplicaţii cu diverse intervenţii deconsolidare la monumente importante, în soluţii şi procedeediverse, cu sau fără performanţe asupra sistemului structural (seprezintă studii de caz).

Este o încercare de analiză comparată din punct de vederetehnic şi financiar la cerinţe esenţiale şi rezolvări comparabile,utilizând tehnici tradiţionale sau moderne, folosite la intervenţi-ile de consolidare locale şi globale.

Se subliniază necesitatea urmăririi comportării în timp, culimitele unora în raport cu altele.

În concluzie, se evidenţiază necesitatea ca utilizarea unortehnici şi materiale puse la dispoziţie de civilizaţia tehnologicăcontemporană, în evoluţie continuă, să fie utilizate cu dis-cernământ, folosind criterii de selecţie bazate pe experienţamilenară a umanităţii.

AleXANDRA CHIlIMAN JuVARARestaurarea învelitorilor folosind ardeziaArdezia este extrasă din roci naturale care provin în urma

transformării argilei şi a cenuşei vulcanice în evoluţia lor geo-logică. Textura microcristalină a materialului este perceptibilă,materialul fiind rezistent la îngheţ. Ardezia naturală de formaregulată, cu textura fină şi compactă, este exploatată pentru aservi la realizarea învelitorilor. În România, ardezia a fost 25

Vineri,15 octombrie


9.40

10.00

folosită până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Comunicarea prezintă experienţa noastră în restaurarea

unor învelitori ale clădirilor istorice de la Mogoşoaia folosindardezia.

IMolA KIRIZSÁNȘarpante gotice în TransilvaniaȘarpantele cu caracter gotic sunt sisteme spațiale asamblate

din elemente lineare grupate în ferme și sisteme planare longi-tudinale. Fiecare fermă dispune de coardă (fiind astfel auto-por-tantă), traverse (în loc de pane, pentru preluarea acțiunilor grav-itaționale) și colțari; fermele principale admit dispozitive deagățare [realizate din bare de agățare verticale (eventual inclu-siv înclinate) – dispuse în perechi - și arbaletrieri], iar sistemeleplanare longitudinale de ridigizare sunt numai verticale.Proprietățile șarpantelor se leagă de: conformarea geometrică șimecanică a elementelor și sistemelor planare; materialul pre-ponderent utilizat; tehnologia de execuție. Concepția empirico-intuitivă este necesară a fi identificată – dincolo de interes ști-ințific – pentru a permite intervenții profesionale în vederea pro-tejării șarpantelor gotice. Sute de șarpante gotice în exploatarenumai în România justifică interesul major cu care sunt tratateaceste valori inestimabile de patrimoniu.

RuXANDRA NeMȚeANuRestaurare, consolidare, punere în valoare: Pinacoteca

Mănăstirii Căldăruşani, judeţul IlfovMănăstirea Căldăruşani se află în fostul codru al Vlăsiei, pe

cursul Pociovaliştei – afluent pe dreapta al Ialomiţei –, acolounde această apă formează balta Căldăruşanilor. Ansamblulmonastic s-a dezvoltat în mica peninsulă, lungă de circa 0,3 km,orientată vest-est, înconjurată din trei părţi de ape. Principalaconstrucţie a fundaţiei lui Matei vodă Basarab este ceea ce s-anumit ,,cetatea” – incinta patrulateră adăpostind biserica mare,printr-un zid de incintă, cu un turn de intrare. O a doua curtemonastică, exterioară “cetăţii” se crează ulterior. Mănăstirea

Vineri,15 octombrie

26


10.20

10.40

Căldăruşani a fost, încă din 1690, utilizată ca închisoare pentruadversarii politici.

Cu sprijinul financiar al regelui Carol I şi sub supraveghereaComisiunii Monumentelor Istorice, mitropolitul Ghenadie aputut iniţia şi duce la bun sfârşit refacerea clădirilor mănă-stireşti. A murit în august 1918, având domiciliu forţat laCăldăruşani, lăsând mănăstirii colecţiile sale, organizate acumîntr-o Pinacotecă. Clădirea Pinacotecii este în prezent obiectulunor lucrări de restaurare mai puţin obişnuite, care merită a fiprezentate pe larg.

BAlINt SZABÓCasa Kós în BreazaRealizarea construcției reprezintă un pas important în

evoluția arhitecturii transilvănene la început de secol XX, fiindconcepută conform principiilor morris-ruskiniene. Fiind orealizare arhitecturală de excepție, cu proporții și volumepitorești, casa este o revelație din punct de vedere cultural șiarhitectural a zonei Breaza din orașul Cluj. Terminată în anul1910, îmbină armonios elemente de arhitectură populară șicultă, materiale de construcție tradiționale și caracteristiceîmprejurărilor. Sunt redate imagini ale intervențiilor la aceastăcapodoperă de secession popular.

IoNelA-lIlIANA IoNeSCuConsideraţii cu privire la rolul topografiei pentru hărţile

tematice pe baza sistemului informaţional al fondului imobiliarPrin ridicările topografice se pot colecta mărimile

geometrice ale poziţiilor reale ale unui obiect, construcţie,traseu. Pe baza lor se obţine atât poziţia planimetrică cât şi ceaa detaliilor, ceea ce conduce la fixarea geometrică a poziţiei teo-retice a unui obiect.

Imaginile satelitare, împreună cu modelele digitale, suntunelte care pot fi folosite pentru monitorizarea bisericilor,obţinându-se hărţi tematice. Modelul digital oferă o serie dedate suplimentare, cum ar fi cele legate de utilizarea comporta- 27

Vineri,15 octombrie


10.40

11.00

mentului construcţiilor în timp. Modelul digital al MănăstireiGolia poate fi obţinut prin vectorizarea curbelor de nivel scara1:5000, iar pasul gridului este de 25 m.

Alte posibilităţi de analiză care vin în sprijinul ridicărilortopografice sunt analizele GIS ce oferă rezultate în relativ rapi-de cu privire la interpretarea datelor existente în baza de date aconstrucţiilor, în cazul de faţă a Mănăstirii Golia.

PAuZĂ

MARGARetA MIHĂIleSCuCentura de fortificaţii a Capitalei - Cetatea Bucureşti.

Studiu de caz: Fortul 13 Jilava Din considerente politico-militare, regeleCarol I a numit şi

însărcinat o comisie pentru studierea posibilităţii de întărire acapitalei prin fortificaţii. Ca urmare, în Memoriul privind orga-nizarea apărării României, care îi este prezentat în decembrie1882, sunt propuse, pentru asigurarea sistemului defensiv alRomâniei, cinci zone fortificate la Bucureşti, pe linia Siretului,la Galaţi, la Cernavodă şi Constanţa, a căror organizare a fostdetaliată în iunie-iulie 1883.

Fortul 13 Jilava din sistemul de fortificaţii al CetăţiiBucureşti a vizat asigurarea protecţiei capitalei pentru în zonasudică. Planimetria lui generală respectă principiile stabilite degeneralul Brialmont în proiectul din anul 1882: fort cu reduitcentral, cu trei turele-cupole cu eclipsă, două şanţuri aproxima-tiv concentrice, masiv flancat de o caponieră de capăt şi douăsemicaponiere cu turele de tragere pentru artilerie pe frontulsudic, glacis larg delimitat de un val de pământ şi cu plantaţie.

Fortul 13 Jilava, componentă a centurii de fortificaţii aCetăţii Bucureşti, a devenit la începutul secolului al XX-lea(1906) penitenciar militar, ulterior penitenciar de maximă sigu-ranţă, fapt ce a determinat adaptarea spaţiilor interioare şi exte-rioare la cerinţe de supraveghere şi control. Detenţia grea, une-ori finalizată cu execuţia a numeroşi oponenţi ai regimuluitotalitar, au făcut din Fortul 13 Jilava un jalon de referinţă al

Vineri,15 octombrie

28


11.20

11.40

Memorialului Durerii.Începând cu anul 2005, complexul Fortului 13 Jilava, aflat

în administrarea Ministerului de Justiţie, este nefuncţional şi sefac demersuri pentru clasarea şi punerea în valoare ca monu-ment istoric.

lIGIA ANDReICAImpactul funcțiunii asupra lucrărilor de instalații în clădiri

istoriceO problemă rar pusă în discuție la luarea deciziilor arhitec-

turale de distribuire a funcțiunilor în clădirile istorice esteimpactul pe care aceste decizii îl au asupra unui pachet delucrări de reabilitare extrem de intruziv, și, totodată, necesar dinmotive evidente – dotarea clădirii cu instalații contemporane.Domeniul este puțin acoperit în țară, atât în ceea ce priveșteoferta de specialitate – fac aici referire la instalatorii specializa-ți în reabilitarea clădirilor istorice, dar și la alți specialiști, alcăror prim contact cu problemele de patrimoniu are loc peșantier, sau în practica propriu-zisă de proiectare – cât și în zonalegislativă și de reglementare. În acest context, nu considerăminoportun a discuta această problemă din perspectiva claborăriiîntre specialități, incluzând în discuție componenta de valoareculturală, pe cea financiară, responsabilitățile arhitectului șiabordările deontologice care stau la îndemâna fiecărei categoriide specialiști implicați.

CARMeN CeCIlIA SoloMoNeAPictura murală a pronaosului bisericii ,,Sfântul Nicolae”

Popăuţi – relaţia dintre tehnica de execuţie şi degradărilespecifice

Biserica ,,Sfântul Nicolae”, ctitoria din Botoşani a lui Ştefancel Mare, a suferit în timp diverse intervenţii care au afectatdiferenţiat pictura murală. La momentul actual se realizeazăoperaţiuni de conservare şi restaurare a picturii murale inte-rioare din pronaos. Cercetarea detaliată ne crează posibilitateade a identifica relaţia directă care există între maniera de exe- 29

Vineri,15 octombrie


12.00

cuţie tehnică a picturii şi formele de degradare care s-au produs,cauzate şi influenţate de aceasta.

Comunicarea prezintă o serie de elemente artistice şi stilis-tice specifice acestei picturi murale ce datează de la sfârşitulsecolului al XV-lea, particularităţi moldoveneşti ale tehnicii deexecuţie affresco caracteristice stratigrafiei murale (suport,preparaţie şi strat pictural) şi descrie starea de conservare a pig-menţilor şi preparaţiei. S-a constatat că unele forme dedegradare ale picturii murale, diverse ca tipologie şi evoluţie întimp, rezultă într-o oarecare măsură chiar din maniera artistică apictorilor medievali. Modalitatea de realizare a picturii este ocondiţie determinantă pentru starea de conservare a acesteia şipoate uneori contribui, în asociere cu factorii climatici, laalterarea imaginii murale.

MeRIȘoR G. DoMINte, StelIAN oNICAAspecte ale stării de conservare a catapetesmei şi bisericii

de lemn „Sf. Neculae”din Vrâncioaia, jud. Vrancea.Fiind o ctitorie de sat, a unei comunităţi umane mici,

biserica “Sf. Neculae” din Vrâncioaia fost iniţial alcătuită numaidin altar, naos şi nartex. Potrivit tehnicii cunoscute de constru-ire a bisericilor de lemn, nu a prezentat o fundaţie, toată con-strucţia fiind supraterană. Singurul element de datare relativăeste o piesă de mobilier interior. Pe partea interioară a spătaru-lui unui jilţ, a fost incizată cu litere chirilice următoareainscripţie "liat 7298 mar(tie) 30". Dacă acest jilţ este o piesăoriginală de mobilier a bisericii "Sf. Neculae", el ne asigură unreper cronologic, faptul că biserica era în funcţiune în anul1790.

În anul 2003, la monumentul din Vrâncioaia au începutlucrări de restaurare şi reparaţii la acoperiş şi la temelie, punân-du-se în valoare, în urma decăparilor interioare, inscripţiile închirilică săpate pe bârnele din pronaos. Catapeteasma a fostdemontată în urma necesităţii începerii lucrărilor la partea deconstrucţie a bisericii. Pictura, în tehnica tempera pe lemn, estede dată mai recentă decât lăcaşul bisericii, putând fi situată spre

Vineri,15 octombrie

30


12.20

12.40

începutul secolului al XIX-lea. În decursul timpului, aceasta asuferit evidente modificări, probabil corelate sau simultane cuintervenţiile asupra arhitecturii bisericii. Se pot identificadiferenţe stilistice între unele piese care alcătuiesc catapeteas-ma. Ca elemente cu siguranţă originale menţionăm icoaneleîmpărăteşti şi majoritatea elementelor de sculptură policromă.

Degradarea avansată a întregii catapetesme impune con-ceperea unui proiect complex care să soluţioneze problematicaimpusă de starea acesteia.

GHIoCel IoANID, AuRelIA IoANID, DoRINARuSu, StelIANA BĂltuȚĂ

Curăţirea metalelor nobile din patrimoniul bisericesc înplasmă de înaltă frecvenţă

Procesabilitatea în plasmă rece (curăţire şi/saudecontaminare, ca şi acoperirea prin polimerizare), constituie oalternativă ecologică care oferă soluţii pentru un domeniu largde materiale şi aplicaţii în diferite domenii. Având în vedereavantajele amintite, s-a utilizat tratamentul în plasmă rece deînaltă frecvenţă pentru curăţirea produşilor de coroziune de pesuprafaţa unei monede şi a unei linguriţe din argint. Efectele aufost evaluate prin investigarea suprafeţelor pieselor înainte sidupă tratament, utilizând diferite tehnici analitice: SEM - EDX,difracţie de raze X, măsurarea culorii şi a strălucirii.

CARMeN MARIANTextile arheologice descoperite la Mănăstirea Dobrovăţ şi

Biserica Sf. Sava din IaşiCercetările arheologice întreprinse, în perioada 1976-1979,

în siturile istorice ale Mănăstirii Dobrovăţ şi ale Bisericii Sf.Sava din Iaşi, de către arheologii Nicolae Puşcaşu şi VoicaMaria Puşcaşu, au evidenţiat câteva piese textile de o valoareartistică şi documentară deosebită – învelitoare de cap, contăş,pălărie. Lucrarea prezintă aspecte ale conservării - restaurăriiacestor piese textile care au necesitat tratamente laborioaseimpuse de structura compozită şi de degradarea avansată a 31

Vineri,15 octombrie


13.00

13.20

materialelor componente.

CARMeN MARIAN, SIlVIA HoReCICĂComori ale artei textile religioase păstrate la Mănăstirea

Golia şi Mănăstirea Trei IerarhiÎntre cele mai vechi piese textile păstrate la Mănăstirea

Golia şi Mănăstirea Trei Ierarhi se află şi două epitrahile datateîn secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Epitrahilul constituie unadintre componentele specifice ale veşmintelor purtate de preoţişi arhierei în timpul oficierii serviciului religios. Folosind mate-riale dintre cele mai preţioase (mătase, fire de aur şi argint,perle), arta broderiei româneşti medievale ajunge, în realizareaepitrahilelor, la o mare măiestrie, atât prin reprezentările figura-tive şi motivele ornamentale utilizate, cât şi prin armonizareaculorilor şi îmbinarea punctelor de broderie. Lucrarea prezintădouă piese textile din punct de vedere iconografic şi al realizăriiartistice şi tehnice.

ADRIAN PuIȘoR Consolidare la Grădiniţa nr. 20 cu program normal - IaşiClădirea - situată pe strada Lascăr Catargi nr. 30 - a fost

construită în anul 1910 şi a funcţionat ca locuinţă pentrudirectorul şcolii alăturate (în prezent Şcoala nr. 33, “MihailKogălniceanu”).

Grădiniţa funcţionează în acest local din anul 1971. Are unplan de formă aproximativ dreptunghiulară şi se desfăşoarănumai pe parter, cu înălţimea liberă de 3,60 m.

Fundaţiile sunt din zidărie de piatră. Structura de rezistenţăeste alcătuită din zidărie portantă cu cărămidă plină, planşeu dinlemn şi acoperiş de tip şarpantă cu învelitoare din tablă zincată.

Comunicarea prezintă lucrările de restaurare efectuate,înscriindu-se în seria preocupărilor autorului privitoare larestaurarea construcţiilor şcolare – monumente istorice ale unorinstituţii de învăţământ din Iaşi.

Vineri,15 octombrie

32


13.40DoRINA RuSu, GHIoCel IoANIDDezacidificarea manuscriselor din patrimoniul bisericesc în

mediu plasmogen de amoniacEste bine cunoscut faptul cã patrimoniul bisericesc abundã

de manuscrise pe suport papetar. Din nefericire, poluanțiiatmosferici accelereazã procesele de degradare ale suportuluipapetar în sensul virãrii pH-ului în zona acidã, ceea ce conducela friabilizarea hârtiei.

Aplicarea plasmei reci de înaltã frecvențã în domeniul con-servãrii și restaurãrii patrimoniului cultural nu reprezintã o nou-tate, aceastã tehnicã fiind aplicatã cu precãdere în cazul pieselordin metal dar, în literatura de specialitate, sunt menționate șicazuri ale aplicãrii metodei pe documente sau cãrți din suportpapetar.

În ceea ce privește însã influența plasmei de amoniac asuprasuportului papetar, sunt puține informații. Pentru completareaacestora, studiile noastre s-au axat pe dezacidificarea hârtieimanuscriselor din patrimoniu bisericesc în plasmã rece de înaltãfrecvențã, utilizând amoniacul ca mediu reactiv. Rezultateleobținute au fost evidențiate prin analize FT-IR, modificãri cro-matice, de strãlucire și variația pH-ului. Pentru studiu s-au uti-lizat eșantioane de hârtie îmbãtrânite natural, provenite dintr-otipãriturã veche (1857), și hârtii nescrise datate la sfârșitulsecolului al XIX-lea - începutul secolului XX provenite de lafabrici românești de hârtie.

33

Vineri,15 octombrie

Secțiunea D: Sala primire etaj IMONUMENTELE - ISTORIE ȘI RESTAURARE

8.00

8.20

8.40

9.00

MoDeRAtoRI: MIHAI DIMItRIe StuRDZADAN luNGu

MIHAI DIM. StuRDZABourul Moldovei pe un monument funerar din ParisMonumentul funerar în formă de capelă, astăzi vandalizat

de multe decenii, al lui Alexandru Callimachi, principe deSamos şi ambasador otoman la Londra, Paris şi Viena, a fostridicat prin 1881 de către anturajul său. Existenţa acestuimonument a fost ignorată atât de familie, cât şi de A. D.Xenopol şi N. Iorga, autorii, ulterior, a unor monografii desprefamilia Callimachi. Placa funerară de marmură cât şi unul dincele două vitralii, cu subiecte heraldice, au dispărut. Mai pot fivăzute celălalt vitraliu, precum şi frontonul heraldic sculptat înpiatră.

DAN luNGuRestaurarea şi conservarea monumentelor istorice: între

aşteptări şi realitateÎn lucrare se vor prezenta elemente de sinteză şi date statis-

tice privind distribuţia în ultimii patru ani a fondurilor pentrurestaurarea monumentelor istorice pe obiective, judeţe, clădiride cult: proiectare, execuţie, componente artistice, asistenţăşantier.

GHeoRGHe SIoN, ADRIAN BĂtRÂNABiserica ,, Sf. Nicolae” – Bogdana din Rădăuţi. Noi opinii

asupra evoluţiei sale istoriceLucrarea face referiri la etapele evoluţiei monumentului în

baza reinterpretării detaliilor de arhitectură şi a ultimelor datearheologice puse recent în circuitul ştiinţific.

AttIlA IStVAN SZeKeReSSteme în bisericile fortificate din judeţul CovasnaO treime dintre cele treizeci de biserici fortificate de pe

Vineri,15 octombrie

34


9.20

teritoriul judeţului Covasna conţin steme de diferite tipuri.Există steme sculptate în piatră – în amvon, în plăci comemora-tive, în chei de boltă sau console, în pietre funerare –, sculptateîn lemn – în spătarul băncilor, pictate – în casetele tavanului saua parapetului. De cele mai multe ori este vorba de blazoanenobiliare ale familiilor care au patronat bisericile respective, darîntâlnim şi alte steme, de exemplu ale bisericilor protestante.Stemele provin din ultimele cinci secole, începând cu cea de peconsola sanctuarului bisericii-cetate reformate din Sf.Gheorghe, până în zilele noastre, când se mai pictează încasetele tavanelor blazoane ale familiilor care au patronatbiserici de-a lungul secolelor.

Autorul a invetariat aceste steme, le-a fotografiat, le prezin-tă şi le descrie în prezenta lucrare.

IlIe luCeACStavropighia de la Lviv: un monument istoric al unei epoci

artistice uitateÎn decursul scurtei sale domnii şi frământatei sale vieţi,

domnul Moldovei Miron Movilă Barnovschi a desfăşurat ointensă activitate culturală şi artistică. În calitate de ctitor al maimultor aşezăminte de cult din Moldova şi de peste hotare, el areuşit să dureze o punte de legătură între arta medievală artisticăa Movileştilor şi cea de o neasemuită strălucire a lui VasileLupu. Miron Barnovschi a avut o pregătire enciclopedică, pecare a reuşit să şi-o însuşească în focarul de cultură liovean, culimba de predare latină. După ce a devenit domn al Moldovei,el a reuşit să utilizeze din plin legăturile sale culturale şi diplo-matice din Polonia, de la Kiev, unde arhimandrit la PecerskaiaLavra era vărul său, Petru Movilă.

Biserica stavropighiei de la Lviv a fost sfinţită la 16ianuarie 1631. Miron Vodă n-a putut participa la această cere-monie a sfinţirii bisericii, însă acest act artistic de o rarăfestivitate a ortodoxiei s-a împlinit, domnul Moldovei fiind săr-bătorit ca „săvârşitor” al impozantului monument arhitectonic.Înţeleptul domnitor conştientiza esenţa culturii ca un factor de 35

Vineri,15 octombrie


9.40

10.00

menţinere a ortodoxiei, pentru care şi-a jertfit până la urmă şipropria lui viaţă.

Ca diplomat, ostaş, legislator, chivernisitor de ţară şi ctitoral aşezămintelor de cult, Miron Vodă Barnovschi şi-a justificatdin plin activitatea culturală, desfăşurată în noua sa patrie, fărăsă-şi fi înstrăinat, însă, sufletul de moldovean.

GHeoRGHe lAZĂR,,Spre aducere aminte": ctitorii negustoreşti în Oltenia (sec.

XVII - începutul sec. XIX)Într-o societate tradiţională cum era şi cea munteană în

perioada secolelor XVII - XVIII, ctitorirea unui aşezământ decult a constituit, dincolo de valenţele sale religioase, şi o,,investiţie” de prestigiu, cu valoare simbolică, ce avea rolul sădovedească nu numai un anume statut social, dar şi dorinţanemărturisită a unei promovări în ierarhia socială a epocii.Urmând exemplul oferit de domnie şi boierime, începând cu adoua jumătate a secolului al XVII-lea, o parte a negustorimii îşimanifestă tot mai vizibil această dorinţă de afirmare socială,transferând părţi importante din capitalul bănesc, obţinut înurma diverselor activităţi economice, în capital simbolic, cti-torind numeroase biserici în Țara Românească.

Având în vedere aceste aspecte, comunicarea de faţă îşipropune să analizeze acest efort ctitoricesc al negustorimii înzona Olteniei, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi din per-spectiva tipurilor de solidarităţi - familiale, etnice, ,,profesion-ale” - ce au determinat asemenea iniţiative.

MARIANA lAZĂRO biserică bucureşteană, metoh al Mănăstirii CotroceniCircumscrisă cadrului mental al epocii medievale, dominat

de componenta religioasă, ctitorirea unui lăcaş de cult era une-ori şi iniţiativa unei femei. Cu atât mai semnificativ era gestulctitoricesc al unei Doamne a ţării pentru imaginea publică pecare dorea să o impună. Urmând exemplul domnescului ei soţ,Doamna Maria a lui Șerban Cantacuzino a ctitorit, mai întâi din

Vineri,15 octombrie

36


10.20

lemn, iar în 1683 din zid, o biserică al cărei hram era ,,Intrareaîn biserică a Maicii Domnului”. Situată în centrul Bucureştilor,în vecinătatea reşedinţei lor personale, lăcaşul de cultîndeplinea probabil şi funcţia de paraclis.

Construită mai mult ca sigur de aceeaşi echipă de zidari şipietrari care zidiseră mănăstirea Cotroceni, biserica Doamnei apreluat de la ctitoria lui Șerban Cantacuzino anumite elementeconstructive şi decorative. A fost pictată de o echipă de zugravi,coordonată de Constantinos, cel care va picta Hurezii luiConstantin Brâncoveanu. Doamna Maria a împodobit-o cuobiecte liturgice deosebite şi i-a donat proprietăţi. A închinat-oca metoh Mănăstirii Cotroceni, stabilindu-i modalitatea defuncţionare şi administrare. De-a lungul timpului, egumenii dela Cotroceni s-au preocupat, mai mult sau mai puţin, de situaţiaacestui lăcaş de cult. Statutul de metoh l-a deţinut până în 1863,când, după secularizarea averilor mănăstireşti, a devenitbiserică parohială.

CARMeN oPReSCuSchitul Mărculeşti-Flămânda din Câmpulung- MuscelCtitorie boierească din secolul al XVIII-lea, schitul

Mărculeşti a fost construit pe creasta dealului Flămânda, fiindiniţial aflat în afara perimetrului locuit al oraşului Câmpulung.În secolul al XIX-lea, în imediata proximitate, se extinde rapidcimitirul oraşului şi se construieşte, tot în vecinătate, școalaNormală ,,Carol I”, amenajându-se şi căi de circulaţie core-spunzătoare. Biserica schitului devine, astfel, una dintre zoneleoraşului cele mai cunoscute şi frecventate nu numai de cătrelocalnici, ci şi de vizitatorii şi vilegiaturiştii atraşi de fru-museţea locului ce oferea şi o panoramă unică asupraCâmpulungului. Incinta cu foişor, chilii şi ziduri de apărare afost repede ruinată, însă biserica schitului a devenit unul dintrepunctele cu valoare de simbol în silueta oraşului, alături deMănăstirea Negru Vodă şi de turnul cu ceas al Bărăţiei.

Lăcaşul a fost reconstruit integral, din piatră de Albeşti, de o companiede pietrari italieni din oraş, după planurile arhitectului G. M. Cantacuzino. 37

Vineri,15 octombrie


10.40

11.00

11.20

PAuZĂ

SIlVIu VĂCARu, VICHeNtIe AMARIeIUn schit uitat din Munţii Neamţului: Schitul NifonUndeva, în Munţii Neamţului, la aproximativ doi km de

Mănăstirea Secu, într-o pădure de fagi, mergând pe o potecăaccidentată, întâlneşti ascunse între copaci groşi zidurile uneibiserici. Localnicii spun că acestea sunt ruinele schitului Nifon.Ajuns la faţa locului, ai un sentiment de nedumerire, iar în minteîţi vin zeci de idei. Pereţii bisericii sunt din piatră şi au grosimeade 1,6 m, lungimea monumentului este de 14 m iar lăţimea de 6m. Un edificiu solid din care a mai rămas doar o mică parte. Înjurul său s-au construit mai multe legende, dar nimeni nu ştie cusiguranţă cine şi când a construit-o.

Întemeietorul pare a fi egumenul Nifon de la MănăstireaSecu, pe la 1760. Dar, după alte versiuni, schitul acestuia ar fifost ars la 1821 de către turci şi noua biserică ar fi fost ridicatăde un alt călugăr cu numele de Nifon, pe la 1830. Dacă aceştiasunt ctitorii, de unde atâţia bani pentru transportul pietrei(probabil foarte scump ţinând cont de configuraţia terenului), alcărămizii şi celorlalte materiale de construcţie? De ce aşa zidurigroase la un schit situat departe de lume şi civilizaţie? Ce mis-tere ascunde această biserică? Sunt doar câteva din întrebările lacare vom încerca să răspundem folosind documentele de arhivă,dar şi câteva observaţii făcute de arheologi.

SMARANDA GÂleACreații ale arhitectului Roger Bolomei în centrul istoric al

orașului Piatra NeamțCurtea domneascã de la Piatra-Neamț a fãcut parte din sis-

temul de instituții și unitãți politico-administrative, militare șieconomice ale Moldovei îndeplinind funcții specifice pânã însecolul al XVII-lea moment dupã care rolul ei s-a diminuattreptat.

Ridicatã pe capãtul ultimei terase a Bistriței, Curtea era for-matã din casele domnești (pe fundațiile lor a fost ridicat actualul

Vineri,15 octombrie

38


11.40

Colegiu Național "Petru Rareș"), Biserica Sf. Ioan și TurnulClopotnițã.

Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au însemnat o renaștere economicã pentru orașul Piatra-Nemț, iar actuala zona centralã - ce coincide cu centrulmedieval - s-a format prin grefarea în incinta fostei CurțiDomnești a unor construcții ce rãspundeau necesitãților epocii.Deoarece aceasta avea multe clãdiri în ruinã, realizarea de con-structii noi a fost însoțitã de operații de asanare, trasare de par-curi și strãzi. Unele monumente medievale au fost completatecu elemente la modã

Arhitectul Roger Bolomei este cel care a proiectat în aceas-ta zonã imobile ce și-au pus amprenta asupra actualului cadruurban. Acestea sunt : Banca Naționalã (1920 - în prezentMuzeul de Istorie). Scoala de Bãieți nr. 1 (1931- azi Muzeul deArtã), Casa Directorului (1931 - azi Muzeul de Etnografie) șiTeatrul Tineretului (1932).

Creația acestui arhitect este recunoscută ca o încercare deadaptare a cerințelor funcționale moderne la acea epocã (funcți-unea de teatru, bancã, liceu) și a unui decorativism național lamodã cu influențe din arhitectura brâncoveneascã la valențelesemantice majore ale vestigiilor Curții domnești ce au fost șisunt un simbol pentru oraș. Creațiile acestui arhitect constituieuna dintre primele încercari de adaptare a unui stil arhitectonicși a necesitãții de dezvoltare funcționalã la semantica unui cen-tru istoric în care acestea s-au implantat.

AleXANDRINA CuȚuIMonumentul “Stâlpul lui Vodă” din comuna Vama, judeţul

SuceavaStâlpul lui Vodă (Crucea Tătarilor) a fost ridicat în anul

1717 din porunca domnitorului Mihai Racoviţă ca mărturie acampaniei sale victorioase din Transilvania, împreună cu tătarii,asupra armatei austriece.

Monumentul a cunoscut, încă de la jumătatea secolului alXIX-lea, mai multe intervenţii de restaurare mai mult sau mai 39

Vineri,15 octombrie


12.00

12.20

12.40

puţin avizate.Inclus pe Lista monumentelor istorice încă de la începutul

perioadei interbelice, monumentul a marcat puternic conştiinţacomunităţii locale.

Comunicarea îţi propune să evidenţieze importanţa saistorică atât pentru comuna Vama cât şi pentru partea de nord aMoldovei.

MIRCeA tĂNASe, MIHAIl MuSCARIuComana: o mănăstire-cetate la sud de BucureştiCtitorie a lui Vlad Ţepeş din 1461, Mănăstirea Comana din

judeţul Giurgiu a fost renovată de Radu Şerban şi ŞerbanCantacuzino. Ea este singura mănăstire fortificată situată la sudde Bucureşti şi i se pot considera atât dimensiunea monahală,cât şi cea defensivă, ca avanpost împotriva unei potenţiale agre-siuni pe una din direcţiile principale de înaintare de la sud deDunăre spre Bucureşti şi spre centrul ţării.

CĂtĂlIN FuDuluMănăstirea şi Mausoleul eroilor de la Comana (jud.

Giurgiu)Ctitorită de domnitorul Vlad Ţepeş, în anul 1461, mănă-

stirea Comana a trecut prin mai multe etape de consolidare,fiind inclusă în prezent în Lista monumentelor istorice din anul2004. De asemenea, în incinta mănăstirii de călugări a fost ame-najat, în anul 1932, Mausoleul eroilor din Primul RăzboiMondial.

CoNStANtIN luPuMonumentul generalului Florescu la Muzeul Militar

Naţional ,,Regele Ferdinand I”Comunicarea se referă la istoria monumentului dedicat gen-

eralului I. M. Florescu (1819 – 1893) amplasat iniţial în parculdin faţa Ateneului Român din Bucureşti. A fost realizat în anul1895 prin contribuţia ofiţerilor români, fiind opera sculptoruluifrancez Jules-Clement Chaplin. A fost turnat cu sprijinul

Vineri,15 octombrie

40


13.00

13.20

13.40

JEBOEUT&BEZOUT Fondeurs á Paris.În împrejurări neelucidate încă, monumentul a fost distrus

după cel de-al doilea război mondial, acţiunea făcând parte dinamplul proces de ştergere din memoria neamului apersonalităţilor marcante. Părţile sale componente au fost păs-trate în colecţiile Muzeului Militar Naţional „Regele FerdinandI”, fără a se cunoaşte faptul că fac parte dintr-un monument. Înluna mai a anului 2007, prin strădaniile specialiştilor din insti-tuţia noastră, monumentul a fost restaurat. În acest moment, eleste amplasat în parcul unde este expusă colecţia de piese deartilerie a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”,reprezentând un punct de atracţie pentru publicul vizitator.

AlIN SPÂNuAşezământul Mislea - de la mănăstire la închisoare: un

dublu sens al termenului ,,fortificat” Istoria mănăstirii Mislea este relativ bine cunoscută, însă

evoluţia închisorii are multe necunoscute. În acest caz, termenul“fortificat” are un dublu sens: primul interzice pătrunderea, iarcel de-al doilea priveşte contracararea tentativelor de evadare.Comunicarea îşi propune să facă o inedită trecere în revistă aexistenţei acestui aşezământ.

ANDReI HRIBSimbolismul politic şi religios al Mănăstirii GalataComunicarea prezintă contextul socio-politic şi religios în

care se ridică Mănăstirea Galata din Deal, regăsit înpoziţionarea geografică, arhitectura şi iconografia acesteia.

DoINA MIRA DASCĂluIpoteze privind chervăsăria Mănăstirii Barnovschi din IaşiRezistând, ca prin minune, demolărilor din zona centrală

ieşeană, vechea pivniţă de lângă Mănăstirea Barnovschi(folosită în prezent ca depozit al bisericii) constituie o mărturiepreţioasă a unor vremuri de mult apuse. Amănuntele investigăriiacestui spaţiu generează ipoteze deosebit de interesante care pot 41

Vineri,15 octombrie

19.00

fi corelate cu date din vechile documente ieşene din secolulXVII.

VINeRI, 15 oCtoMBRIe 2010

ChișinăuColocviu: Monumentul - simbol al regăsirii identitareModerator:Silviu Andrieș TabacIntervenții:Mariana Șlapac, Mihai Dim. Sturdza, Matei

Cazacu, Florin Marinescu, Ioan Opriș, Sergius Ciocanu, IoanȘtefăniță

SÂMBĂtĂ, 16 CtoMBRIe 2010

orheiComunicări în plen

IoAN IAŢCuLegislaţia imperială bizantină şi fortificarea complexelor

religioase în secolul al VI-lea d. Hr.Desele invazii ale neamurilor migratoare, conflictele interne

de ordin politic şi religios, precum şi pauperizarea societăţii i-audeterminat pe împăraţii bizantini din secolul al VI-lea sălegifereze fortificarea unor complexe religioase. Astfel, zidurile,simbol al delimitării spaţiului moral de cel material, constituiautotodată şi elemente de siguranţă în contextul recunoaşteriidreptului de azil acordat sanctuarelor creştine. Itinerariul prinspaţiile balcanice, microasiatice şi palestiniene îşi propune săevidenţieze preocuparea pentru siguranţa aşezămintelor reli-gioase, prin analizarea informaţiilor arheologice, epigrafice şiliterare.

CoStICĂ ASĂVoAIe, BoGDAN MINeASimbioză militar-religioasă la Iaşi în perioada medievalăAutorii propun, prin acest demers, o pistă de cercetare

menită să ducă la o mai bună înţelegere a sistemului de apărare42

a Iaşilor în perioada medievală, sistem bazat pe biserici şi mănă-stiri fortificate. Se porneşte de la întrebările: bisericile şi mănă-stirile prevăzute cu elemente de apărare în construcţia lor – şimenţinute de-a lungul timpului – au fost amplasate în arealulieşean ţinându-se cont şi de principiile militare? Reprezintăaceastă formă defensivă o inovaţie în sistemul de apărare înMoldova şi nu numai? Biserica, în acest context, poate fi con-siderată doar un „stâlp spiritual” al obştii/comunităţii?

Pentru finalizarea unei cercetări temeinice pe această temă,autorii consideră că ar fi necesară manifestarea interesului decătre o largă gamă de specialişti: istorici (incluzând în mod iner-ent arheologii specializaţi în perioada medievală), arhitecţi,ingineri specializaţi în opera de restaurare a monumentelor,teologi şi lista poate rămâne deschisă.

SorocaComunicări în plen

IoN GIuRCĂ, CoSMIN ZAHARIAFortificaţii permanente în Evul Mediu. Loc, rol, elemente

componenteSistemul de apărare al Ţărilor Române a inclus, ca necesi-

tate obiectivă, în acord cu situaţiile politice şi militare şi cucaracteristicile geografice ale teritoriului, pregătirea acestuiapentru apărare. Fortificaţiile permanente, cu componenta lormaterială şi umană, au cunoscut perioade de evoluţie şiinvoluţie, adaptări şi reconsiderări în privinţa dispunerii, arhi-tecturii, elementelor componente, a importanţei militară ş. a. Încadrul acestora, mănăstirile fortificate au avut un loc şi rol binedefinit, aspect care este analizat în lucrare.

VIRGIlIu Z. teoDoReSCuConcepţia ctitorului şi restauratorului Matei Basarab în

privinţa bisericilor şi mănăstirilor fortificateDomnia lui Matei Basarab este considerată, pe baze statis-

tice şi în mare măsură prin ceea ce s-a transmis până la noi, 43

ca o epocă de ctitorire de valoroase edificii religioase. Ea s-a desfăşurat pe parcursul anilor de chibzuită gospodărire a ŢăriiRomâneşti şi s-a manifestat constant printr-o permanentă pre-ocupare de a realiza consolidarea, refacerea, adaptarea pentru afi un centru fortificat capabil ca, în cazul unor acte agresive, săaibă condiţii de autoapărare şi totodată de mobilizare aaşezărilor limitrofe şi chiar mai îndepărtate, pentru a putea reuniforţele cu care să respingă pe atacatori. Sunt semnificative maiales acele ctitorii fortificate care, prin amplasament, se constitu-iau în avanposturi menite de a asigura supravegherea fruntari-ilor, gata a alarma anticipativ, la caz de nevoie, pe cei îndrituiţişi dotaţi de a lua măsurile cuvenite pentru a da lovitura necesarăîmpotriva atacatorilor. Cele înfăptuite au constituit, pentrudeceniile care au urmat, o pilduitoare lecţie de adaptare pentrua asigura prezentul şi viitorul neamului românesc.

RADu MoȚoCSfinţirea Catedralei ,,Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" din

Bălţi, Basarabia, 2 iunie 1935Catedrala episcopală cu hramul „Sf. Împăraţi Constantin şi

Elena” din Bălţi a fost ridicată între anii 1924-1934 prin stră-duinţa primului episcop al reînviatei eparhii a Hotinului,Visarion Puiu (1879-1964). Această catedrală reprezintă o operăde artă, dar şi o puternică afirmare a neamului românesc înBasarabia. La punerea pietrei fundamentale, în 1924, dar şi lasfinţirea catedralei a participat M. S. Regele Carol al II-lea,înconjurat de miniştrii membri ai Sf. Sinod al BisericiiOrtodoxe Române şi delegaţii bisericilor ortodoxe surori dinstrăinătate.

lIVIu BRĂteSCuMonumente publice şi memorii concurente în România

modernă (1866-1918). Studiu introductivObişnuiţi să vorbim despre procesul de modernizare a soci-

etăţii româneşti doar în termeni economici, sociali şi politici, tre-cem adesea prea uşor peste ceea ce se întâmplă în plan artistic.44

9.00

15.00

Fenomenul monumentelor publice din spaţiul românesc nu aconstituit niciodată doar o chestiune de gust artistic, ci şi un faptsocial, el manifestându-se ca o etapă importantă a procesului deeuropenizare de după 1859. Dincolo de discursurile ce aveau săapară în întregul secolul al XIX-lea asupra ritmului şi modelu-lui modernizator pe care România trebuia să-l urmeze, monu-mentele publice apărute la nordul Dunării erau, prin întreagapoveste a existenţei lor, o dovadă clară a preluării modeluluifrancez de cultură şi civilizaţie. Întregul spectacol ce are loc înintervalul 1866-1918 arată clar faptul că statuile nu vorbesc sin-gure, ultima ceremonie organizată lângă piedestal fiind aceeacare decide semnificaţia cea mai recentă a monumentului.Comemorările sunt efectul unor concepţii teatrale pe carepoliticul le aducea în stradă, transferându-le din sfera esteticuluiîn aceea a consumului public. Plecăm de la premiza că statuilenu sunt doar portrete tipologice ci şi psihologice, reflectânddirect sau involuntar gusturile şi sensibilităţile celor care leridică. În condiţiile în care sesizăm o participare numeroasă latoate manifestările publice ce au loc după 1866, studiul nostruva acorda atenţia cuvenită şi modului în care în ciuda repetitiv-ităţii fenomenului comemorărilor, există o atracţie considerabilăa serbărilor oficiale. Această situaţie nu excludea existenţa unormomente tensionate, în care pasiunile politice apar în prim plan.Rămâne să stabilim dacă regimul politic de la Bucureşti dis-punea, după venirea lui Carol I pe tronul României, de un aparatde propagandă atât de eficient încât să menţină un interes con-stant pentru discursuri grave, elogii şi autocompătimire sauexplicaţiile pentru această situaţie trebuie căutată în altădirecţie.

DUMINICĂ, 17 OCTOMBRIE 2010

Participarea la resfințirea bisericii mănăstirii Golia

Concluzii finale ale Simpozinului

Încheierea lucrărilor 45

Program - · PDF filefuncUie de nevoi Ri de posibilitSUi. ... mutat de pe tronul XSrii...

Documents

Transcript of Program - · PDF filefuncUie de nevoi Ri de posibilitSUi. ... mutat de pe tronul XSrii...