Profilul transversal al drumurilor publice

Profilul transversal al drumurilor publice

Pd – platforma drumului – suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele sau dupa caz trotuare, locuri de parcare, piste de biciclisti si statii pentru mijloacele de transport in comun pe pneuri; Pc – partea carosabila – suprafata destinata circulatiei vehiculelor. Ea poate fi alcatuita di una sau mai multe benzi de circulatie; Bc – banda de circulatie – suprafata destinata circulatiei unui singur sir de vehicule (latimi uzuale 3,oo ;3,50 m in functie de clasa tehnica a drumului) Ac – acostamentele – fisa laterala situata la marginea partii carosabile cu latimi de 0,5; 1,0; 1,5 m in functie de clasa tehnica a drumului; Bi – benzi de incadrare – portiuni consolidate din acostament cu latimi de 0,25; 0,50; 0,75 m in functie de clasa tehnica a drumului; P – panta transversala a partii carosabile – depinde de tipul imbracamintii rutiere si ia urmatoarele valori: - 2% pentru imbracaminte din beton de ciment; - 2,5% pentru imbracaminte bituminoasa; - 3% pentru drumuri pietruite (macadam). Pa – panta transversala a acostamentelor – cu valori de 4 sau 5% functie de materialele din care se realizeaza acostamentul;

Profilul transversal al drumurilor publice

SR – structura rutiera – o succesiune de mai multe straturi de rezistenta a drumului;

LT – linia terenului natural

Td – taluz de debleu

Tr – taluz de rambleu

r – rigola (santul)

hr – adancimea rigolei: 0.3; 0.4; 0.5m

b – bancheta rigolei: 0.5m

A – ampriza drumului - fasia de teren ocupata de elementele constructiveale drumului in sectiune transv. masurata in proiectie orizontala

zl – zone laterale –fasii de teren situate de-o parte si de alta a amprizei destinate pt semnalizare, plantatii: 0-2m

Zd - zona drumului - suprafata de teren constituita din ampriza si zl

Profilul transversal al cailor ferate

Profilul transversal al cailor ferate

B – platforma caii ferate – portiunea de terasament pe care se reazema prisma caii: valoarea de 6,00…6,20 m e – ecartamentul caii ferate – distanta dintre fetele interioare ale sinelor masurata la 14 mm sub nivelul superior al ciupercii sinei si are valoarea de 1435 mm pentru ecartamentul normal u – umarul caii ferate – distanta dintre traversa si creasta prismei caii ferate T – traversa – poate fi din lemn, beton sau metal avand lungimea de 2,4 …2,6 m si grosimea de 14…16 cm Pr – prisma caii ferate – realizata din piatra sparta, mai rar din balast, cu rol de rezistenta si avand o grosime de minim 30 cm masurata sub talpa traversei NP – nivelul platformei S – suprastructura caii ferate I – infrastructura caii ferate SR – strat de repartitie – executat din nisip sau pietris cu rol drenant, izolator si anticontaminator – grosimea stratului trebuie sa fie de minim 15 cm masurata in dreptul sinelor

Profilul transversal al cailor ferate

B – bancheta caii ferate – portiunea din platforma caii ferate cuprinsa intre piciorul taluzului, stratul de repartitie si marginea dispozitivului de colectare si evacuare a apelor sau creasta taluzului si are valoarea de 25 cm LT – linia terenului natural Tr – taluz de rambleu Td – taluz de debleu S – sant cb – contrabancheta santului (0,5 m) hs – adancimea santului (0,3; 0,4; 0,5 m) A – ampriza caii ferate zcf – zona caii ferate Zl – zone libere

Profilul transversal al autostrazilor Definitie: autostrada este o cale de comunicatie terestra de mare capacitate si viteza destinata in exclusivitate circulatiei autovehiculelor Elementele caracteristice autostrazii sunt: - Necesitatea existentei a doua cai unidirectionale separate printr-o zona mediana,

fiecare cale unidirectionala avand cel putin doua benzi de circulatie - Autostrada nu trebuie sa intersecteze la nivel nici o alta cale de comunicatie

terestra - Accesul la autostrada este limitat si posibil in locuri special amenajate - Autostrazile trebuie sa fie dotate cu retele proprii de telefonie si retele de

semnalizare – avertizare - Autostrazile trebuie sa fie dotate cu constructii anexe: locuri de parcare, spatii

pentru servicii (statii de alimentare cu carburanti, restaurante, baruri, moteluri, hoteluri), posturi de politie vamala in zona frontierelor, statii de taxare etc

- Locurile de parcare trebuie amenajate la distante de 20…25 km - Autostrazile trebuie sa fie imprejmuite marcand zona, in special in zonele

impadurite si in apropierea localitatilor - Nodurile de circulatie (intersectii denivelate cu alta cale de comunicatir terestra)

trebuie sa fie amenajate corespunzator: pasaje denivelate, bretele de legaturi, benzi de accelerare si decelerare, semnalizare rutiera corespunzatoare

Profilul transversal al autostrazilor

Profilul transversal al autostrazilor C.U. – cale unidirectionala – are cel putin 2 benzi de circulatie cu latimea de 3,5….3,75 m in functie de viteza de proiectare relief. Cele doua cai unidirectionale alcatuiesc partea carosabila. Panta transversala a C.U. este cuprinsa intre 1,5…2% spre exterior functie de tipul imbracamintii rutiere. Bg – banda de ghidare – incadreaza C.U. pe ambele parti avand rolul de limitare a partii carosabile de orientare si sporirea confortului optic in special noaptea. Latimea Bg este cuprinsa intre 0,25…0,5 m. Benzile de ghidare au aceeasi structura rutiera ca si C.U. dar se deosebesc de acestea prin culoare sau marcaj rutier. Z.M. – zona mediana – cu latimi cuprinse intre 2 si 15 m (frecvent 3…4 m). Latimi mari pentru ZM se utilizeaza atunci cand se intentioneaza in viitor sporirea numarului de benzi de circulatie. Rolurile ZM sunt: • Separa cele doua CU; • Serveste la amplasarea dispozitivului de siguranta (glisiera) si a

dispozitivelor sau plantatiilor pentru diminuarea efectului de orbire; • Serveste la colectarea si evacuarea apelor din zona centrala a autostrazii; • Permite trecerea in situatii speciale a autovehiculelor de interventie

(politia, pompieri, SMURD); • Serveste la amplasarea unor pile pentru pasajele superioare.

Profilul transversal al autostrazilor

BSA – banda de stationare accidentala – este amplasata pe partea dreapta a fiecarei CU dupa Bg exterioara. Latimea ei este 2…3 m, iar panta transversala 2…4%. BSA au o structura rutiera cu o capacitate portanta mai mica decat cea a CU (grosimea mai redusa), iar in zona nodurilor de circulatie se inlocuiesc cu benzi de accelerare si decelerare. Rolurile BSA sunt: • Asigura oprirea sau stationarea accidentala; • Permit degajarea rapida a unui posibil obstacol aparut pe

partea carosabila • Sporesc substantial spatiul de siguranta lateral. Ac – acostamentele se realizeaza cu latimi de 0,5…1,5 m, iar panta transversala este de 5…8%.

Profilul transversal al strazilor

Strazile sau drumurile din localitatile urbane constituie un element de organizare al oraselor. Trasarea lor din punct de vedere al proiectarii trebuie realizata tinand cont de multiplele functii pe care o strada trebuie sa le indeplineasca intr-un oras.

Functiile strazii sunt:

- Satisface necesitatile de circulatie prin asigurarea deplasarii oamenilor si a bunurilor materiale dintr-un punct in altul al orasului;