Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf ·...

14
Profilul transversal al strazilor Strazile sau drumurile din localitatile urbane constituie un element de organizare al oraselor. Trasarea lor din punct de vedere al proiectarii trebuie realizata tinand cont de multiplele functii pe care o strada trebuie sa le indeplineasca intr-un oras. Functiile strazii sunt: - satisface necesitatile de circulatie prin asigurarea deplasarii oamenilor si a bunurilor materiale dintr-un punct in altul al orasului; - reprezinta elementul major de sistematizare in reteaua de strazi dintr-o localitate materializand structura orasului, asigurand o impartire administrativa a orasului; - asigura patrunderea aerului si a luminii la cladirile orasului; - Servesc pentru asezarea (sub ele sau deasupra lor) a retelelor si instalatiilor tehnico-edilitare necesare asigurarii confortului locuitorilor si salubrizarii orasului; - au un rol estetic (prin structura lor, prin fatadele cladirilor care le marginesc precum si prin plantatiile care le marginesc); - agrement, recreere si de destindere a locuitorilor; - un rol strategic.

Transcript of Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf ·...

Page 1: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profilul transversal al strazilor Strazile sau drumurile din localitatile urbane constituie un element de organizare al oraselor. Trasarea lor din punct de vedere al proiectarii trebuie realizata tinand cont de multiplele functii pe care o strada trebuie sa le indeplineasca intr-un oras. Functiile strazii sunt: - satisface necesitatile de circulatie prin asigurarea deplasarii oamenilor si a

bunurilor materiale dintr-un punct in altul al orasului; - reprezinta elementul major de sistematizare in reteaua de strazi dintr-o

localitate materializand structura orasului, asigurand o impartire administrativa a orasului;

- asigura patrunderea aerului si a luminii la cladirile orasului; - Servesc pentru asezarea (sub ele sau deasupra lor) a retelelor si

instalatiilor tehnico-edilitare necesare asigurarii confortului locuitorilor si salubrizarii orasului;

- au un rol estetic (prin structura lor, prin fatadele cladirilor care le marginesc precum si prin plantatiile care le marginesc);

- agrement, recreere si de destindere a locuitorilor; - un rol strategic.

Page 2: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profilul transversal al strazilor Clasificarea strazilor din localitatile urbane:

• Categoria I: magistrale – care asigura preluarea fluxurilor majore ale orasului pe directia principala de legatura cu drumul national care traverseaza orasul, avand sase benzi de circulatie, inclusiv linii de tramvai si alte mijloace de transport in comun;

• Categoria II: de legatura – asigura circulatia generala intre zonele functionale si de locuit, avand patru benzi de circulatie, inclusiv liniile de tramvai si alte mijloace de transport in comun;

• Categoria a III-a: colectoare – care preiau fluxurile de circulatie ale orasului din zonele functionale si le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale, avand doua benzi de circulatie;

• Categoria a IV-a: de servire locala – asigura accesul la blocurile de locuit, in curtile interioare ale acestora, precum si in zonele cu trafic foarte redus, avand o singura banda de circulatie.

Page 3: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profilul transversal al strazilor

Clasificarea strazilor dupa functiile lor: • Artere de circulatie; • Strazi de acces; • Strazi de agrement; • Strazi comerciale; • Strazi cu destinatie speciala (expozitii,

monumente, stadioane); • Strazi pentru manifestatii; • Strazi si piete administrative; • Strazi interioare (in incinta unitatilor economice).

Page 4: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profilul transversal al strazilor Clasificarea strazilor dupa importanta lor: • strazi magistrale de ordinul I (delimiteaza de regula

marile sectoare ale unui oras); • strazi magistrale de ordinul II (delimiteaza cartierele

unui oras); • strazi colectoare (se dezvolta in interiorul cartierelor); • strazi locale (fac legatura cu cele colectoare); • strazi secundare (asigura accesul la locuinte); • alei carosabile si alei pentru pietoni. Clasificarea strazilor dupa pozitia lor: - Strazi de penetratie; - Strazi de rocada; - Strazi inelare; - Strazi secante, diagonale etc.

Page 5: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profilul transversal al strazilor

Particularitatile proiectarii strazilor: • proiectul unei strazi trebuie sa prevada amenajarea strazii

in totalitatea ei (partea carosabila, trotuare, zone verzi, linii de tramvai, troleibuz, retele suterane, instalatii edilitare, evacuarea apelor, iluminatul);

• partea carosabila este mai lata si cu mai multe benzi de circulatie;

• trebuie prevazuta o dezvoltare treptata a profilului transversal al strazii;

• realizarea unei benzi de viraj la stanga, respectiv la dreapta precum si spatii de stocaj la intersectii;

• separarea circulatiei autovehiculelor de alte mijloace de transport: benzi separate pentru miloacele de transport in comun, piste de biciclete separate de partea carosabila, trotuare pentru pietoni.

Page 6: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profilul transversal al strazilor Profiluri transversale caracteristice

a) Drumuri de acces – sunt destinate circulatiei pietonilor si autovehiculelor si sunt

de tipul aleilor carosabile (fig.1) sau al drumurilor secundare (fig.2).

Fig.1. Alei carosabile

Aleile se construiesc cu o singura banda, iar drumurile secundare cu doua benzi (nu circula transportul in comun), cu trotuare si zona verde.

Fig.2. Drumuri secundare

Page 7: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profiluri transversale caracteristice b) Strazi colectoare (fig3): permit amplasarea transportului in comun, in special pe pneuri. Se amenajeaza cu doua benzi de circulatie de 3; 3,50 m si cand este posibil cu inca doua benzi laterale de 2,5m destinate parcarii. Pentru circulatia biciclistilor si pietonilor se amenajeaza trotuare cu latimi determinate de intensitatea fluxului de ciclisti si pietoni.

Fig.3. Strada colectoare

Page 8: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profiluri transversale caracteristice c) Strazi magistrale de ordinul II (fig4). Circulatia de mare viteza se desfasoara in zona centrala, pe partea carosabila laterala desfasurandu-se circulatia locala si cea de transport in comun.

Fig.4.Starzi magistrale de ord II

Daca spatiul este redus, pentru transportul in comun se prevede o banda marginala in carosabilul central de 3,75 m (fig.5).

Fig.5. Magistrala de ord II

Page 9: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profiluri transversale caracteristice d) Strazi magistrale de ordinul I: sunt asemanatoare cu cele de ordinul II, cu deosebirea ca se prevad cel putin 3 benzi de circulatie pe fiecare sens, sensurile putand fi separate printr-o zona verde mediana (fig 6).

Fig. 6. Magistrala de ord.I

Daca strada este prevazuta cu tramvaie, acestea se vor amplasa pe partea carosabila, fasia separatoare devenind platforma pentru tramvai cu latimea minima de 9 m.

Page 10: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profiluri transversale caracteristice pentru drumuri urbane

Strazi de categoria I –a magistrale:

Obs. La intersectii numarul de benzi poate fi sporit si se pot adauga piste pentru ciclisti.

Page 11: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profiluri transversale caracteristice pentru drumuri urbane

Strazi de categoria a II-a de legatura

Page 12: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profiluri transversale caracteristice pentru drumuri urbane

Strazi de categoria a III-a colectoare:

Page 13: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profiluri transversale caracteristice pentru drumuri urbane

Strazi de categoria a IV-a de servire locala

Page 14: Profilul transversal al drumurilor publice - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/ldungan/Cursul 4.pdf · drumuri urbane Strazi de categoria I –a magistrale: Obs. La intersectii numarul

Profiluri transversale caracteristice pentru drumuri urbane

Strazi in localitatile rurale