PROFILUL TRANSVERSAL CARACTERISTIC AL AUTOSTRAZII

TEMA : Sa se traseze profilul transversal al unei autostrazi, intr-o sectiune curenta (aliniament). .- Autostrada este amplasata in zona de deal, 1 -> PT tip debleu, zona median impermeabil2 -> PT tip rambleu, zona median nierbat care permite infiltrarea parial a apei i scurgerea apei n lung pe zona median3 -> PT tip mixt, zona median impermeabil 4 -> PT tip rambleu, zona median nierbat care permite descrcarea apei pe prile carosabile5 -> PT tip mixt, zona median nierbat care permite infiltrarea parial a apei i scurgerea apei n lung pe zona median - panta taluz 1:5 - Calea unidirectionala asigura preluarea unui trafic de 2500 vehicule/etalon/ora/banda. - Viteza de referinta este de : 120 km/h.Curs : Cap. 9 (pag. 79-87)

LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE REFERINTA :

Standardele TEM au fost elaborate sub indrumarea tarilor semnatare TEM (Trans-European North-South Motorway Project) si au fost adoptate de Comitetul de Conducere al Proiectului.Primul normativ TEM a fost adoptat in 1981, actualizat apoi in anii 1992 respectiv 2003.

Viteza de proiectareIn general, viteza de proiectare minima recomandata de TEM este de 120km/h.

Este posibila si proiectarea pentru viteze mai mici, viteze de 100km/h sau chiar 80km/h fiind acceptabile daca sunt justificate din punct de vedere tehnic si/sau economic, datorate unor zone topografice dificile.

Acolo unde terenul permite, este posibila proiectarea de viteze de 140 km/h.

Viteza de proiectare pentru Intersectii si Tunelese recomanda sa nu se modifice viteza de proiectare in intersectii sau tunele;

in cazurile in care aceasta este justificata de dificultati de ordin tehnic sau economic, se poate accepta o reducere a vitezei de proiectare cu 25%, dar in nici un caz viteza de proiectare nu trebuie sa fie sub 80 km/h

Corespondenta : Viteza de proiectare pentru curbe orizontale raza minima Raza minima pentru curbele orizontale, pentru fiecare viteza de proiectare este prezentata in tabelul urmator:

Corespondenta : Viteza de proiectare pentru curbe verticale raza minima este prezentata in tabelul urmator:

Corespondenta : Viteza de proiectare in cazul pentilor panta maximaPanta maxima in functie de viteza de proiectare este prezentata in tabelul de mai jos

Lungimea sectoarelor cu panta mai mare de 3% ar trebui sa fie limitate

Pentru a permite scurgerea apelor pluviale se recomanda ca panta minima permanenta sa fie de 0.3%.

Inclinatia drumuluiInclinatia drumului trebuie sa fie suficienta pentru a permite scurgerea apelor pluviale si nu trebuie sa fie sub 2%. Inclinatia recomandata trebuie mentinuta si in cazul curbelor cu o raza egala sau mai mare cu cea prezentata in tabelul urmator:

ELEMENTELE PROFILULUI TRANSVERSAL

PROFILUL TRANSVERSAL CARACTERISTIC AL AUTOSTRAZII

PLATFORMA Pse masoara intre fetele glisierelor de siguranta

se masoara intre muchiile superioare ale taluzurilor de umplutura ori a santurilor sau rigolelor (muchiile platformei), cand nu exista glisiere de siguranta sau situatia nu impune nici in viitor montarea de parapete de siguranta .

CAILE DE CIRCULATIE UNIDIRECTIONALE CTrebuie sa ofere o suprafata de rulare care sa permita circulatia autovehiculelor in deplina siguranta si confort , cu viteza prevazuta , in cazul nostru 120 km/ora . Benzile de circulatie principale poarta volumul de trafic cel mai mare. Pentru acestea nu se vor face reduceri semnificative in ceea ce priveste viteza de proiectare. Aceste trebuie sa fie obligatoriu cu sens unic;Panta transversala a cailor in aliniamente, recomandata la noi in tara conform ultimelor reglementari, va fi unica 2,5% spre dreapta fata de sensul de mers;Panta patului drumului de 4% .

BENZILE DE GHIDARE,,G Sunt amplasate de ambele parti ale cailor unidirectionale , in afara acestora si au aceeasi panta transversala ca si calea de circulatie;Subt colorate sau marcate contrastant fata de culoarea cailor de circulatie spre a asigura un ghidaj optic pentru conducatorii auto .

BENZILE DE STATIONARE DE URGENTA ,,Su au rolul de-a permite autovehiculelor ramase in pana sau soferilor aflati in dificultate sa stationeze inafara cailor de circulatie;pe aceste benzi nu este permisa stationarea autovehiculelor in stare de functionare normala sau parcarea lor;structura rutiera de pe aceste benzi trebuie sa permita stationarea fehiculelor grele si foarte grele ;in aliniament, panta transversala a benzilor de stationare accidentala este aceeasi cu a caii adiacente .

ACOSTAMENTELE ,,ASunt cuprinse intre: marginile benzilor de stationare accidentala si fetele glisierelor parapetelor de siguranta;

marginile benzilor de stationare accidentala si muchiile platformei cand nu sunt necesare glisiere .

FASIA DESTINATA AMPLASARII PARAPETELOR DE SIGURANTA CU GLISIERE ,,FIn cazul ca intr-o prima etapa nu se monteaza parapete de siguranta , insa aceste se prevad pentru viitor , fasia se construieste la inceput .

ZONA MEDIANA ,,MInclude si benzile de ghidare adiacente; Partea centrala este inierbata si plantata cu arbusti in si continuu sau in grupuri ;Partea centrala este impermeabilizata si se amenajeaza in functie de situatia locala si de posibilitatile de rezolvare a scurgerii apelor ;Pe zona mediana se monteaza parapete de siguranta cu glisiere pentru a se evita trecerea autovehiculelor de pe o cale pe calea de sens contrar ;

Pe zona mediana se monteaza dispozitive speciale pentru evitarea efectului de orbire produs conducatorilor auto de farurile autovehiculelor care circula pe calea de sens contrar ;Zona mediana poate sa contina si spatiul pentru largirea in viitor a autostrazii ; Latimea zonei mediane fara benzile de ghidare se noteaza cu ,,D si va servi la amplasarea podurilor fata de axul autostrazii .

TALUZURILE ,,TAu inclinari variabile in functie de inaltimea terasamentelor si de natura pamantului din zona .

ZONA DE SIGURANTA ,,ZsSe masoara catre exterior de la baza taluzului de umplutura sau de la creasta taluzului de sapatura ;Cand la baza taluzului de umplutura sau creasta taluzului de sapatura se prevad santuri de colectare sau de garda , zona de siguranta se masoara in exteriorul acestor santuri . Acestea au latimi de 1,50-5,00 m, conform OG nr. 43/1997 ;La limita zonei de siguranta se monteaza gardurile de protectie (I).

ZONELE DE PROTECTIE ,,ZPSunt suprafetele de teren situate de o parte si de alta a zonelor de siguranta, necesare protectiei autostrazii. Zonele de protectie raman in gospodarirea juridice sau fizice care le au in proprietate sau administrare, cu obligatia ca acestea sa nu aduca prejudicii autostrazii sau derularii traficului . Aici orice lucrare (constructii , imprejmuiri sau plantatii , etc.) se va realiza cu aprobarea administratorului autostrazii .

ZONA AUTOSTRAZII ,,ZACuprinde ampriza , Zonele de siguranta si Zonele de protectie ;Distanta de la axul drumului la marginea exterioara a zonei autostrazii este de 50 m.

LIMITELE ZONELOR DRUMURILOR- extras conform OG nr. 43/1997 a) Zonele de siguranta ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioara a amprizei drumului pana la: * 1,50 m de la marginea exterioara a santurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului; * 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile in rambleu; * 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu inaltimea pana la 5,00 m inclusiv; * 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu inaltimea mai mare de 5,00 m. b) Zonele de protectie sunt cuprinse intre marginile exterioare ale zonelor de siguranta si marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului urmator:------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Categoria drumului Autostrazi Drumuri Drumuri Drumuri nationale judetene comunale-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Distanta de la axul drumului pana la marginea exterioara a zonei drumului (m) 50 22 20 18-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

SITUATII PARTICULARE :Profilul transversal tip in aliniament cand autostrada se construieste etapizat (in etapa cu circulatie bidirectionala nu se admit viteze mai mari de 100 km/h);

SITUATII PARTICULARE :Profilul transversal tip cu trei benzi de circulatie pe sens , a treia banda va avea latimea de 3,50 ml , indiferent de relieful zonei pe care o strabate autostrada ;

SITUATII PARTICULARE :Elemente ale profilului transversal in situatii particulare :In sectoarele de acces si pe zonele cu declivitati mai mari de 3% prelungite , benzile de stationare accidentala se inlocuiesc prin benzi suplimentare pentru accelerare , decelerare , sau benzi pentru vehicule lente avand la capete sectoare de patrundere sau desprindere in, si din fluxul de circulatie precum si prin zone de racordare . Benzile suplimentare pentru accese vor avea 3,50 m iar cele pentru vehicule lente minim 3,00 m latime . Structura rutiera si panta transversala (pe sectoarele din aliniament ) trebuie sa fie identice cu cele ale cailor unidirectionale ;In curbe , pantele transversale ale cailor de circulatie si benzilor suplimentare se adopta potrivit planurilor de amenajare a curbelor ;La sectoare de munte, cu teren accidentat, in scopul reducerii volumului terasamentelor si lucrarilor de arta, caile unidirectionale pot fi denivelate sau se poate proceda la proiectare separata a fiecarei cai. Pe aceste sectoare nu exista banda mediana ;

SITUATII PARTICULARE : Profilurile transversalpe pe caile de acces la autostrazi ;

Norme pentru benzi de accelerareBanda de accelerare trebuie sa aiba o latime de 3.50m si trebuie sa permita autovehiculelor care intra pe autostrada, sa atinga viteza permisa pe autostrada si sa intre in trafic in siguranta. banda de accelerare este formata dintr-o linie de accelerare, urmata de o linie variabila ca si latime;Banda de accelerare incepe in punctul de separare dintre banda autostrazii si breteaua de acces;Lungimea benzii de accelerare trebuie calculata pe baza unei acceleratii medii de 0.6-0.8 m/sec^2;Lungimea benzii de insertie trebuie sa permita intrarea in siguranta in trafic a oricarui autovehicul;Pe portiuni drepte lungimea totala a benzii de accelerare nu trebuie sa fie mai mica de 300 m, din care cel putin 200 m trebuie sa fie alcatuita din banda de accelerare propriu-zisa;

Norme pentru benzi de deccelerare Banda de deccelerare trebuie sa permita oricarui autovehicul sa iasa de pe autostrada fara o reducere semnificativa a vitezei, si sa isi reduca viteza progresiv pana la viteza proiectata pentru zona de iesire. Banda de deccelerare este formata dintr-o banda de latime variabila, urmata de banda de deccelerare propriu-zisa;Lungimea benzii de deccelerare trebuie sa fie calculata in functie de timpul necesar franarii in siguranta. rata de franare luata in calcul trebuie sa fie de maxim 1.5m/s^2;Din motive de siguranta, benzile de deccelerare ar trebui sa aiba un profil de urcare, acolo unde acest lucru este posibil.

SITUATII PARTICULARE :Structuri rutiere ;Terasamente