Profilul Psihologic Al Consumatorului

8/9/2019 Profilul Psihologic Al Consumatorului

1/11

PROFILUL PSIHOLOGIC AL CONSUMATORULUI

DE DROGURI

Fenomenul toxicomaniei are la baza cauze psihologice, sociale,

economice, culturale, politice si de alta natura. Toxicomanul in sine, desi a fost

studiat cu rabdare si cu multa atentie timp indelungat si multidisciplinar continua

sa ramana in mare parte o enigma. La intrebarea “cheie” de ce un om ajunge

dependent fata de un drog ori concomitent fata de mai multe substante sau

produse cu proprietati toxicomanogene, de-a lungul anilor “vina” a fost aruncata,

rand pe rand, asupra cauzelor psihologice, ori a aspectelor de ordin economico-

social, adica a conditiilor precare de existenta, s-a insistat pe determinismul

cultural ori s-a aruncat in exclusivitate povara pe rapacitatea si

iresponsabilitatea cu care se ofera droguri naivilor de catre traficanti. roblema

este insa mult mai complexa si presupune o abordare multidisciplinara,

plurifactoriala, cauzala si multidimensionala.

1


2/11

!nii cercetatori afirma ca toate aceste “vinovatii”, sunt de fapt, doar

conditii favorizante ale principalei cauze" agentul toxicomanogen, adica drogul

propriu-zis. #ltii, considera culpabila de inducerea dependentei numai

personalitatea toxicomanului, situat in mijlocul tuturor acestor circumstante. $e

pilda doctorul %laude &lievenstein crede ca toxicomania este" “simptomul unei

maladii profunde a societatii, exprimat in mod dramatic de catre unii tineri, este

de fapt intalnirea dintre un produs, un individ si o societate”. $upa dr.

L.'ouvnanian, in lucrarea “$aca vrem, putem”, “toxicomania este mai intai si

mai inainte de orice o intalnire intre un individ normal si un produs toxic care-i

alieneaza liberul sau arbitru, transformandu-l treptat in sclav, intr-o epava”(

%ercetari recente intreprinse in institute de prestigiu isi propun sa

stabileasca de ce unii oameni fac apel la drog) de ce altii nu-i solicita favorurile,

ori daca recurg la aceasta solutie disperata si desconsideranta reusesc totusi

sa scape din ghearele sale, continuandu-si existenta de oameni normali sub

aspectul comportamentului socio-cultural) cum apare dependenta) care sunt

principalii factori favorizanti) cum trebuie rationalizat mediul social pentru a

deveni impermeabil la acest fenomen, etc. #rgumentele ce tin de factura si

tipologia individului, de motivatia psihologica se dovedesc de obicei a fi mai la

indemana. *i totusi, '.#.+amond afirma" “iitorul consumator de stupefiante

se afla in interiorul unei societati moderne, aflata in criza, care slefuieste

mentalitatea dupa criteriul unor valori din ce in ce mai putin sigure si in raport cu

normele din ce in ce mai permisive”.

%uriozitatea adolescentina este o stare de spirit sanatoasa cand doreste

sa redescopere lumea cu propriile sale simturi, necrezand in nimic altceva,

conceptie “pagana” asupra cognoscibilitatii, dar care face sa fie superba

aceasta varsta. #stfel drogul poate imbraca forma unui ideal, a unei ispite,

remediu, a unui paleativ pentru o iubire risipita ori poate fi pavaza pentru

probleme de ordin existential si metafizic. $rogul capata semnificatia axiologica,

statutul de scop vital pentru individul neglijat ori abandonat si tradat de

societate) el va fi o victima inocenta si inconstienta, a unei felonii dictate dedrogul insusi.

2


3/11

$ar cine sunt, de fapt, toxicomanii $in ce generatii si clase sociale fac ei

parte & constatare extrem de trista si ingrijoratoare pune in evidenta cu

claritate ca acestia sunt tineri in primii ani de existenta lucida, cand trebuie “sa-si

ia zborul”, sa opteze singuri, sa decida asupra propriei deveniri si sa-si asume

riscul unor raspunsuri proprii la grave intrebari privind aspectele cele mai

dezagreabile ale vietii" somajul, frigul, lipsa unei locuinte, violenta, discriminarile

sociale, religioase, etnice, etc. /i sunt deopotriva curiosi si foarte labili in

optiunile pe care le fac. $in dorinta de a brava, din spirit de imitatie ori in

cautarea unui refugiu, cel mai adesea, ei merg la prima intalnire cu drogul ca

intr-o excursie, ca la un spectacol unde le este permis sa urce pe scena.

#ceasta ii seduce, mai intai au sentimentul aflarii sprijinului cautat pentru ca

ulterior sa devina singura lor ratiune de a mai exista, zeifiicand drogul.

#bsenta dialogului, lipsa de comunicare si afectiune in familie si in grupul

de apartenenta mai ales in unele momente de criza personala, de deruta are ca

prim si nedorit rezultat izolarea psihologica a adolescentului. “*inguratatea si

angoasa fac casa buna si antreneaza multe persoane pe calea sinuciderii”,

afirma +amond '.#.%arter. “%onsumul de droguri nu este decat tot o

sinucidere, in mai multe etape) un fel de sinucidere in serial “. Fenomenul de

grup care se manifesta din plin in mediul scolar si universitar determina imitatia

si atunci, copiindu-si “eroul” viitoarea victima recurge la drog. *a retinem totusi

primatul factorului psihologic asupra tuturor celorlalte aspecte care pot impinge

o persoana spre consumul de droguri. 0ndividul slab ca potential biologic si sub

aspectul neimplinirii si inadaptarii socio-culturale ramane premisa principala. /l

este ca un teren fertil dar abandonat, propozabil sa fie oricand sufocat de

buruieni.

Toxicomania isi selectioneaza victimele dintre cei care sunt subiecti de

risc, sunt vulnerabili, au predispozitie organica. /ste cunoscut ca nu suntem

egali, la intalnirea cu drogul fiecare venim cu un “echipament” diferit. !nii au

platosa tare si vor rezista ispitei, pentru altii vor trece luni si ani de zile pana vor

deveni dependenti 1daca totusi acest lucru se va produce2, in timp ce o parte selasa sedusi la primul contact, abandonandu-se drogului si toxicomaniei.

3


4/11

$eci toxicomania nu se instaleaza din senin, fapt atestat si de ancheta

epidemologica realizata de 0nstitutul 3ational pentru *anatate si %ercetari

4edicale 103*/+42 din Franta in departamentul 'aute-4arne. %u aceasta

ocazie s-a relevat faptul ca acei tineri care au “incercat” drogul sunt tocmai cei

cu probleme la invatatura, comportament violent ori delicvent, cei care

manifesta tulburari psihosomatice si au probleme relationale mult mai intense

decat ceilalti.

*e crede ca orice consumator dovedeste o patologica dorinta de a-si face

adepti. !n anuma instinct gregar ori spiritul de conservare ii face sa creada ca

persoana lui nu poate fi inteleasa decat de cei dedati viciului. +evenind la

etiologia toxicomaniei, se constata ca toti consumatorii afiseaza anumite tipuri

de instabilitate emotionala ce nu s-a manifestat mai inainte ori nu si-a anuntat

prezenta pentru cei din jur decat dupa consumul de droguri. eritabilii

toxicomani sunt cvasineputiinciosi in crearea de relatii firesti, semnificative cu

alte persoane, fiind pur si simplu fiinte ce nu au puterea si curajul necesar sa

infrunte deschis evenimentele, nu toate fericite, pe care viata le asaza in calea

noastra.

4


5/11

%oncluzionand, putem afirma ca influenta mediului, curiozitatea,

necunoasterea pericolelor datorate drogului, urbanizarea, somajul, alienarea,

lipsa unor capacitati intelectuale sunt factori determinatori, dar cheia enigmei,

repetam, se afla tot in tipologia individuala a fiecarui drogat, in insuficienta

structurare a propriei personalitati. Fundamentale raman zestrea nativa, datul

originar care formeaza suportul biologic, solid ori slab, precum si achizitiile

socio-culturale care exprima in ultima instanta gradul de adaptabilitate si nivelul

de integrare in mediul existential. %a este asa, ne-o dovedeste si faptul ca anual

milioane de indivizi sunt supusi unor tratamente terapeutice cu substante si

produse stupefiante in unitati medico-sanitare, insa numai o infima parte dintre

acestia devin dependenti de drogurile ce li s-au administrat. %u toate acestea

astazi, in ceea ce priveste abuzul 1consumul2 de droguri, putem vorbi, fara a

gresi, ca suntem martorii unei veritabile panepidemii intrucat, in lumea moderna

acesta cunoaste o raspandire in masa, fara bariere geografice, fara a avea o

anumita preferinta pentru o clasa ori patura sociala, facand abstractie de sex,

varsta, rasa, nationalitate, cetatenie, profesie, convingeri politice sau credinta

religioasa, traditii istorice, etc.

Potrivit definitiei formulate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS),

folosirea excesiva, continua sau sporadica a drogului, incompatiila sau fara legatura cu

practica medicala este considerata drept consum (abuz)! "cesta poate fi facut c#iar de

catre indivizi exceptionali impinsi de curiozitatea de a incerca o data sau de mai multe

ori un drog, fara a continua insa aceasta practica; altii apeleaza ocazional , in forma

intermitenta, fara a a$unge pana la dependenta psi#ica sau fizica . "uzul se instaleaza

treptat prin consumul episodic, intr%o impre$urare data, sau simptomatic, dependenta ca

si etia insinuandu%se si instalandu%se pe neoservate!

%autand acel indicator care sa caracterizeze intru-totul abuzul de droguri,

%omitetul de experti ai &rganizatiei 4ondiale a *anatatii a stabilit, inca din anul

5678, ca elementul comun este tocmai starea de dependenta, fizica si psihica,

recomandand specialistilor inlocuirea termenilor de “toxicomanie” si “obisnuinta”

cu acela de “dependenta” si indicand, totodata, drogul care a generat aceastastare" morfina,cocaina, heroina, etc.Toxicomania poate fi inteleasa ca

”obisnuinta de a consuma, cronic si in cantitati progresiv crescande, substante&


6/11

toxice medicamentoase care dau o senzatie de euforie si care duce cu vremea

la tulburari psihice si somatice din ce in ce mai grave, care ajung pana la crize

de halucinatie, delir si dementa”.5%ercetari recente atesta ca aproape fiecare

drog consumat creaza nevoia de a-l lua in continuare, existand practic tot atatea

tipuri de dependenta cate droguri sunt.

#sadar, dependenta este o forma de consum voluntar, abuziv, periodic

sau cronic a substantelor dependogene, daunatoare atat individului cat si

societatii, fara a avea la baza o motivatie medicala, spre deosebire de

farmacodependentele asa-zise clasice, legitime, care sunt, prin originea lor,

terapeutice ori paramedicale. *a mai consemnam si faptul ca dezintegrarea

personalitatii consumatorului in cazul dependentei legitime este efectul si nu

cauza consumului drogului la individul respectiv. !nii cercetatori considera

dependenta 1farmacodependenta la moda2 ca ilegitima, fiind vorba exclusiv de

inclinatia subiectului spre a consuma droguri, ajungand prin aceasta la o stare

de subordonare cvasicompleta a organismului fata de drogul care ii

conditioneaza tiraniceste comportamentul, existenta, relatiile familiale si sociale.

*e ajunge astfel ca unii dintre consumatori sa ia drogul drept unica ratiune a

vietii lor, fiind capabili de orice sacrificiu pentru a si-l procura.

$in punct de vedere farmacologic, conform definitiei date de &4* in

5676, prin dependenta trebuie sa se inteleaga “starea psihica sau fizica ce

rezulta din interactiunea unui organism si a unui medicament, caracterizata prin

modificari de comportament si alte reactii, insotite intotdeauna de nevoia de a

lua substanta in mod continuu sau periodic pentru a-i resimti efectele sale

psihice si uneori pentru a evita suferintele.”

Dependenta psihica reprezinta acea stare caracterizata prin dorinta

nestapanita de a reinnoi luarea unui drog fara ca sa urmeze in mod necesar o

tendinta de crestere a dozelor, sau fara sa apara un sindrom de dezobisnuire in

caz de incetare a administrarii. sihodependenta poate fi dedusa cu usurinta din

definitia generala, constand intr-o stare psihica, particulara manifestata prin

dorinta imperioasa si irezistibila a subiectului de a continua utilizarea drogului side a inlatura disconfortul psihic. *e intalneste in toate cazurile de dependenta,

1 'ictionar nciclopedic *oman+, ol - ( .%/), d! Politica, 0uc! 1,p!4


7/11

cu anumite particularitati, cum este normal, pentru fiecare drog in parte, putand

fi insotita ori nu de dependenta fizica si toleranta. sihodependenta se

recunoaste, in primul rand, dupa atitudinea consumatorilor care continua sa

foloseasca drogul desi sunt in deplina cunostinta ca acest lucru le dauneaza

sanatatii, situatiei familiale si sociale si le impune numeroase eforturi de natura

materiala pentru obtinerea lui.

Dependenta fizica 1 adictie2, ca si toleranta, este tot rezultatul administrarii

indelungate a unui drog. /a se manifesta la reducerea marcanta a dozelor, la

intreruperea completa a administrarii sau la amanarea acesteia peste limitele

suportabile ale organismului, situatii ce vor genera o serie de tulburari fizice

care, in ansamblul lor, imbraca aspectul sindromului specific toxicomanilor,

cunoscut sub numele de sindrom de abstinenta (sevraj2. *evrajul in ceea ce

priveste anumite droguri este nespus de greu de suportat de organism si in

aceasta situatie, pentru a-i inlatura efectele neplacute, consumatorul recurge la

o noua administrare. 4odul de manifestare al dependentei fizice, respectiv al

sindromului de sevraj, difera si el in functie de drog, atat in ceea ce priveste

natura simptomelor, cat si intensitatea acestora.

+iscul instalarii farmacodependentei la un individ rezulta intotdeauna din

actiunea conjugata a trei factori, asa cum precizeaza &rganizatia 4ondiala a

*anatatii inca din 569:" particualaritatile personale ale subiectului) natura

mediului social-cultural general si imediat) proprietatile farmacologice ale

substantei in cauza, in corelatie cu cantitatea consumata, frecventa utilizarii si

modul de utilizare 1ingerare, inhalare, fumare, injectare subcutanata sau

intravenoasa2.

utem vorbi, fara teama de a face o eroare, si de o dependenta

naturala, deci care nu a fost dobandita in mod voit 1ori accidental2 pe parcursul

vietii individului. #ceasta dependenta survine odata cu nasterea individului, in

cazul in care mama sa este toxicomana. #cesta este un trist adevar si trebuie

stiut ca cele mai recente victime ale abuzului de droguri sunt nou-nascutii. *e

impune a fi amintita si dependenta incrucisata ori altfel spus capacitatea unuianumit drog de a putea preveni aparitia sindromului de abstinenta, respectiv de

a suprima manifestarile ce caracterizeza dependenta fizica. #cest tip de


8/11

dependenta poate fi partiala sau completa. 4etadona este un drog care are, din

acest punct de vedere, spectrul cel mai larg de actiune ca “suplinitor”, pe cand,

de exemplu, un alt analgezic-narcotic nu reuseste sa suprime in totalitate

manifestarile abstinentei in cazul morfinei. +espectiva particularitate a

metadonei o recomanda din plin in procesul de dezintoxicare a consumatorilor.

0n lumea specialistilor se discuta si despre potentialul dependogen-

capacitatea unui drog de a putea induce dependenta. 0n ultima instanta, potenta

narcotica a oricarui drog este conferita de alcaloizi . #cestia sunt substante de

origine vegetala ori de sinteza, cu structura chimica variata, complexa care

contin, de regula, in molecula lor, unul sau chiar mai multi atomi de azot inclusi

in structuri de carbon mono sau policiclice.

0n activitatea practica se poate face adesea confuzie intre dependenta

psihica si fizica si toleranta, intrucat primele doua apar concomitent cu aceasta

din urma. Fenomenul toleranta se explica prin sensibilitatea redusa sau chiar

insensibilitatea unui organism uman la unele actiuni ale substantelor

farmacologice. #ceasta poate fi" dobandita si naturala.

Toleranta dobandita apare in cursul vietii individului si consta in

manifestarea treptata a efectelor substantei administrate repetat, pe o anumita

perioada de timp, astfel incat, pentru a se obtine acelasi efect, se impune

cresterea progresiva a dozei. #cest tip de toleranta este intalnit la substantele

cu sau fara potential dependogen si se caracterizeaza prin reversibilitate. %ea

de-a doua caracteristica este specificitatea, deoarece toleranta dobandita nu

este o proprietate generala pentru toate substantele, ci numai pentru unele

dintre acestea. #stfel, in cazul drogurilor, ca efect complementar al dependentei,

toleranta este intalnita la amfetamina, cocaina, cele mai multe dintre opiacee,

dar poate sa fie si absenta ori sa se manifeste foarte redus asupra organismului

respectiv. #cest tip de toleranta nu se instaleaza insa pentru toate efectele pe

care le poate avea o substanta asupra unui organism. 0n cazul substantelor cu

potential dependogen, toleranta este avansata pentru manifestari localizate la

nivelul sistemului nervos central 1 euforie, stimulare, analgezie2. Tot ocaracteristica a tolerantei dobandite este si cresterea pragului de suportabilitate

a dozelor de ordin toxic ori letal. %a urmare a utilizarii de catre consumator de


9/11

cantitati progresiv crescande dintr-o anumita substanta, organismul se va

adapta la efectele toxice ale acesteia, asfel incat dozele mari vor fi suportate

aparent fara dificultate. Toxicomanii, in general, pot suporta, la o singura

administrare, cantitati de drog incomparabil mai mari decat subiectii normali,

asupra carora, in mod obisnuit, acest lucru provoaca fenomenul grav al

intoxicatiei acute sau chiar moartea.

$in cercetarile efectuate a rezultat ca nu se creeaza o imunitate totala,

nelimitata in timp la organismul obisnuit cu toxicul care, ingerat pe termen relativ

lung, duce la instalarea unei stari de intoxicatie cronica, cu consecinte grave

asupra starii de sanatate a consumatorului. #stfel, organele interne incep sa

prezinte leziuni si ulterior modificari functionale severe, dar sistemul nervos

central este cel mai sensibil din acest punct de vedere, cel mai expus infestarii

toxice.

Toleranta naturala 1sau innascuta2 este acea stare congenitala intalnita

indeosebi la anumite specii de animale.

!n alt tip de toleranta este cea incrucisata, pe care o putem defini ca fiind

o particularitate a tolerantei dobandite. 0n fapt, este capacitatea unui subiect,

deja tolerant fata de o anumita substanta, de a suporta doze mari dintr-o alta

substanta pe care nu au mai utilizat-o anterior.

entru combaterea starii de rau general, indusa de unele droguri, acestea

sunt deseori asociate de toxicomani cu heroina sau barbiturice, pentru a reduce

agitatia si hiperexcitabilitatea, dar acest fapt conduce la politoxicomanie si

dependenta, create de ambele droguri si avand efecte mult mai dezastruoase

asupra organismului individului ce recurge la asemenea melanj. Tratamentrul

toxicomaniei prin amfetamine se efectueaza numai in servicii medicale de

specialitate si clinici de psihiatrie.

0n cazul politoxicomaniei, consumatorii pot trece de la un drog la altul

atunci cand cel utilizat cu predilectie este dificil de procurat. 0n alte situatii,

toxicomanii iau mai multe droguri simultan pentru a obtine satisfactii mai depline

sau pentru a inlatura efectele neplacute ale uneia din substante. #stfel, seasociaza frecvent cocaina cu heroina, amfetamina si metaamfetamina cu

barbituricele, mai rar cu hasisul, opiul cu alcoolul, etc.


10/11

& alta cale de instalare a politoxicomaniei este trecerea succesiva de la droguri

mai slabe la droguri mai puternice. #stfel, consumatorii invederati de hasis, in

momentul in care nu mai sunt satisfacuti de acesta, apeleaza la L*$,

abandonandu-l dupa un timp pentru cocaina sau amfetamina care, in final sunt

inlocuite cu heroina.

roblema esentiala a patologiei consta in a sti daca viata in comunitatea

toxicomanilor, comunitati de devianti prin excelenta, i-a oferit individului un

anume timp de intrare in universul psihiatric, sau daca, dimpotriva, drogul a

antrenat o decompensare, care fara el n-ar fi existat niciodata. 0n mod curent

exista doua tipuri de reactii delirante" pe de-o parte un delir de persecutie, de

tonalitate oniroida, pe de alta parte un episod “fecund de depersonalizare” cu

transformare corporala si halucinatii multiple.

$in punct de vedere practic, in prezent, avem tendinta de a repartiza

utilizatorii de droguri in patru mari grupe"

- cei care se manifesta ca psihotici, prepsihotici si parapsihotici)

- indivizii caracterizati prin dezechilibru psihic, nevroza de caracter)

- altii cu intarzieri de maturizare)

- cei subjugati de fenomenul modei, supusi presiunii de moment a

grupului.

+epercusiunile psihice ale toxicomanilor sunt cosiderabile si pun problema

structurii personalitatii toxicomanului. &are drogul este singurul vinovat in

geneza perturbarilor sau el nu face decat sa dezvaluie un dezechilibru anterior

mai mult sau mai putin compensat pana atunci /ste drogul o ultima tentativa

de a scapa de mutatia psihologica a unui psihic care se degradeaza

+aspunsurile sunt cautate cu ardoare. *e stie insa ca toxicomania se inscrie

adesea in cadrul unei biografii psihopatice care dateaza din copilarie, ea se

insinueaza exploatand slabiciunile datului genetic.

$eni;er ajunge sa sustina ca personalitatea adevaratilor toxicomani este

patologica si poate purta in sine potentialitati psihotice, dar drogurile par sa

joace un rol important in destabilizarea si decompensarea acestor personalitatifragile.

15


11/11

0n concluzie, se poate spune ca toxicomania se instaleaza acolo unde

exista deja predispozitie. $rogul insa, deturneaza indivizii cu o slaba potenta, cu

o scazuta capacitate de autoreglare, care puteau insa sa evolueze normal in

conditii obisnuite, ramanand toata viata inconstienti de “infirmitatea” lor, catre

calea prabusirii, a colapsului si de multe ori spre moarte.

11

Profilul Psihologic Al Consumatorului

Documents

Transcript of Profilul Psihologic Al Consumatorului