Profil UmanistSubiectul IDE DRAGOSTE

Zarea se-nnorează. Cad de sus omături.Dor îmi e de tine, chiar cînd eşti alături.Frunza se destramă. Ceruri cad pe ape.Dor îmi e de tine, chiar cînd eşti aproape.

Iar afară plouă. Ceruri viscolesc -să nu mă mai satur să te tot privesc.Draga mea, iubito, floare-ngîndurată -a mea totdeauna, şi-a mea niciodată.

Oare şi atuncea, după ce-o să mor, tot aşa de tine o să-mi fie dor?!

Nicolae Dabija

    1. Exprimati starea afectivă postlectorală.        2. Trei enunţuri, ilustrînd cîte un sens figurat al fiecăruia dintre cuvintele: a se sătura, a cădea, a se destrăma.    3. Analizati în două enunţuri, sugestia contextuală a unei figuri de stil din poezie. Alegeti singuri care.4. Interpretează, în două-trei enunţuri, semnificaţia contextuală a simbolului floare.    5. Meditează, în text coerent de cinci-şase rînduri, la starea de spirit a eului liric, exprimată în versurile marcate.    6. Explică în cinci-şase rînduri, semnificaţia motivului despărţirii în poezie.    7. Comentează, în 8-10 rînduri, mesajul global al poeziei, în raport cu afirmaţia: Am învăţat să iubesc, ca să fiu iubit. (Octavian Paler)

Subiectu II        "Intrînd în viaţa adevărată, ne convingem că fiecare om e o lume deosebită, în care se răsfrîng, la început, neputincioase, toate ideile şi sentimentele noastre. Abia mai tîrziu înţelegem că ne trebuie multă înţelepciune pînă să putem citi în sufletul fiecăruia şi fiecare într-al nostru."Afirmaţie de Ion Druţă.

Pornind de la afirmație scrieti un eseu structurat cu tema:Opere literare preferate, ce m-au ajutat să înţeleg şi să apreciez frumuseţea sufletului uman.(angajînd două texte literare relevante)

In eseul tău, vei realiza următorii parametri:• explicarea modului propriu de a înţelege conceptul de frumuseţe a sufletului uman din perspectiva unui cititor avizat; 4 puncte• referirea, în explicare, la două opere din literatura română, ce reprezintă exemple convingătoare de frumuseţe a spiritului uman;      6 puncte• motivarea (prin două argumente) a opţiunii pentru cele două opere angajate în realizarea eseului; 6 puncte• argumentarea temei eseului prin referire la: 8 puncte- impactul pe care-l are lectura textelor comentate asupra propriului sistem de valori, în aspectul înţelegerii şi aprecierii ideii de frumuseţe a spiritului uman; 4 puncte- ilustrarea temei, prin comentarea exemplelor relevante din textelealese; 4 puncte• angajarea argumentată a unei idei din afirmaţia propusă; 2 puncte• formularea opiniei proprii cu referire la actualitatea subiectului abordat. 4 puncte(ordinea încadrării parametrilor în text este la alegere)                

Un exemplu de raspuns la examenul de limba romana, profil unamnist (multumim elya Emilia):1. Starea afectivă creată după lectură e una de contemplaţie şi reflecţie asupra dragostei, ca esenţă a vieţii. 

2.1. Drama trăită a condus spre destrămarea firului vieţii tînărului. 2.2. Ioana a căzut în mrejele şi ispitele vieţii. 2.3. O fire îndrăgostită de carte nu se satură de nectarul luminii şi a valorilor create. 

3.Interogatia retorica: “Oare si atuncea, după ce-o sa mor, tot asa de tine o sa-mi fie dor.” transpune accentuat ideea de esentializare a vietii a eului liric prin dragoste. Dorul permanent trait potenteaza valenta dragostei. 

4.Sugestia contextuala a simbolului floarea releva esenta si inspiratia vietii a eului liric prin ea: iubita. Apozitia determinativa a iubitei “floarea-ngindurata – a mea totdeauna, si-a mea niciodata” prefigureaza ideea de cautare in permanenta a ei. 

5. Eul liric traieste intens sentimentul de dragoste in versurile marcate, fiind conturat prin adresarea in gradatie catre ea: “draga mea, iubito, floare-ngindurata”. Valoarea stilistica a pronumelui posesiv “mea” vine sa releve dorinta de acaparare a iubitei enigmatice. 

6.Motivul “despartii“ se transfigureaza in opozitie cu dorul permanent trait de eul liric in cele doua ipostaze: alaturi de ea sau dupa moarte . Coparticipant al starilor afective traite de el, e natura care reitereaza diferite stari de spirit: ingindurare (“Zarea se-nnoreaza”), disperare (“Frunza se destrama”), neliniste (“Ceruri viscolesc”). 

7. Titlul “De dragoste” releva tema poeziei care constituie un crez al iubirii. Eul liric traieste dimensiunea vietii prin iubire, perceputa global prin osmoza cu Marele Tot. Intreaga natura conspira, fapt sugerat prin motivele “dorului” (“Dor imi e de tine”) si al “dragostei” (“Nu ma ma mai satur sa te tot privesc”). Simbolurile “frunzei” care “se destrama” (metafora) , al cerurilor care “cad pe ape” (hiperbola) releva mesajul global al implinirii spiritului omului prin iubire. Afirmatia lui Ocatavian Paler sintetizeaza aceste stari prin care eul liric invatind sa iubeasca devine nemuritor: “Oare si atuncea, dupa ce-o sa mor, tot asa de tine o sa-mi fie dor”. Subiectul 2 

“Sufletul omului e ca un val, sufletul unei natiuni ca un ocean”. (M. Eminescu)

  Sufletul omului, ca si trupul, simte nevoia sa-si gaseasca un loc unde sa stea linistit, frumusetea acestuia consta in faptul ca este deschis spre cunoastere, spre zidire, spre valorificare, ceea ce innobileaza fiinta umana.   In nuvela “Toiagul Pastoriei” de Ion Druta si in romanul “Padurea spinzuratilor” de Liviu Rebreanu, avem o panorama destul de vasta a vietii noastre pe parcurs de secole intregi, reconstituita de autori prin respectarea principiilor ce oglindesc frumusetea spiritului uman.   Nuvela “Toiagul Pastoriei” este o inversare a genialei idee mioritice. O inversare pe cit de neasteptata, pe atit de fireasca.   Pastorul a fost om cu suflet mare, unul care nu a facut nimanui nici un rau, ci dimpotriva i-a ajutat pe consateni cu sfaturi bune, a pastrat cintecele batrinesti. “Urca pe deal... pentru a vedea mai clar si mai profund dramele care se-ntimpla in vale” el reconstruieste prin cintec misterul protector, misterul miscind idei. Gasim in viata acestui pastor pozitii active superioare, devenind un personaj national, frumusetea spirituala va fi inteleasa si apreciata de consateni dupa ce a parasit aceasta lume. Ca dovada a grandorii si nemarginitei bunatati cu care a fost inzestrat este covorasul de iarba verde, asternut intr-o primavara devreme in cimitirul de la marginea satului. E o lume deosebita oglindita in aceasta opera, e o istorie zbuciumata a oamenilor acestui pamint si mai cu seama a celor “pe a caror spinare tara tin” (Al. Mateevici), dar bunatatea si frumusetea sufletului sunt valori nationale cu care am fost inzestrati, care ne ajuta sa depasim obstacolele vietii. nbsp; In romanul “Padurea Spinzuratilor”, L. Rebreanu reliefeaza gindurile si dramaticele trairi sufletesti ale lui Apostol Bologa, roman transilvanean, obligat sa lupte, in primul razboi mondial, impotriva altor romani. Aceasta este tragedia omului prins in cercul unui destin istoric nefast. Apostol Bologa este constrins sa lupte impotriva romanilor, dar in constiinta pastreaza ideea tatalui: “Nu uita ca esti roman”. Datoria nationala trebuie sa fie pusa im prim-plan. Adevarata frumusetei a acestui suflet izvoraste din faptul ca pentru unitatea neamului si-a jertfit propria viata. Lumea izbucnita din ochii condamnatului emana aceasta frumusete. In momentul in care faptura de lut simte chemarea pamintului, glasul preotului ii confera fiintei umane sacralitate, rostit de 3 ori, numele Apostol face din Bologa un ucenic al lui Hristos, care se jertfeste pentru izbavirea neamului sau.   Aceste opere reprezinta o dovada a faptului ca lumina interioara a constiintei nu poate fi scrisa de moarte “Privirea isi pastra stralucirea insufletita, parca nici moartea n-ar fi in stare s-o intunice, sau s-o nimiceasca”.    A fi om cu suflet mare este una din indatoririle pamintesti. A deschide sufletul, ca o usa in asteptarea oaspetilor este dovada bunatatii omenesti.   Bunatatea, omenia, blindetea, frumusetea alcatuiesc universul valoric al fiintei umane.  In baza acestor opere, concluzionam ca adevarata frumusete porneste si izvoraste din suflet, inainte de a face sau de a interprinde ceva trebuie sa fie deschisa acea latura launtrica. Asemeni personajelor din cele 2 opere, care au demonstrat ca mai presus de orice in viata conteaza frumusetea sufleteasca.   Astfel, “Toiagul Pastori” si “Padurea Spinzuratilor” reprezinta un univers aparte, o lume deosebita, in care pot fi depistate ideile si sentimentele noastre. Aceasta lume are nevoie de multa intelepciune pentru a fi inteleasa atit cei din jur, cit si de cititori. Anume intelepciunea vietii este mai profunda si mai larga de cit intelepciunea oamenilor, este o conditie de a citi adevarata frumusete ce se ascunde in suflet.   Actualitate subiectului abordat consta ca frumusetea sufletului uman trebuie sa fie mentinuta si sa emane acea lumina necesara pentru a percepe existenta, pentru a cunoaste, pentru a valorifica si a zidi, ceea ce nu a fost conceput pina acum, remarcindu-se prin originalitatea.