Rezumat Tvetstanschi Marian

38
Cuprins FOREWORD .......................................................................................................................................... 2 CUVÂNT ÎNAINTE ............................................................................................................................... 3 Capitolul 1 Securitatea energetică ........................................................................................................... 4 Capitolul 2 Riscuri şi disfuncţii în asigurarea securităţii energetice ....................................................... 5 Capitolul 3 Risc şi securitate în derularea proiectelor de mediu ............................................................. 6 Capitolul 4 Fundamentarea proiectului de retehnologizare a staţiei de epurare ape uzate Eforie Sud ... 8 Capitolul 5 Derularea proiectului de retehnologizare a staţiei de epurare ape uzate Eforie Sud .......... 15 Capitolul 6 Concluzii ............................................................................................................................ 35 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 38

description

Rezumat teza Securitate si risc

Transcript of Rezumat Tvetstanschi Marian

Page 1: Rezumat Tvetstanschi Marian

Cuprins

FOREWORD .......................................................................................................................................... 2

CUVÂNT ÎNAINTE ............................................................................................................................... 3

Capitolul 1 Securitatea energetică ........................................................................................................... 4

Capitolul 2 Riscuri şi disfuncţii în asigurarea securităţii energetice ....................................................... 5

Capitolul 3 Risc şi securitate în derularea proiectelor de mediu ............................................................. 6

Capitolul 4 Fundamentarea proiectului de retehnologizare a staţiei de epurare ape uzate Eforie Sud ... 8

Capitolul 5 Derularea proiectului de retehnologizare a staţiei de epurare ape uzate Eforie Sud .......... 15

Capitolul 6 Concluzii ............................................................................................................................ 35

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 38

Page 2: Rezumat Tvetstanschi Marian

2

FOREWORD

Environmental issues from different perspectives can be classified as negative,

(environmental pollution) and positive (material savings and costs, etc.). Also, certain

environmental aspects (which is already happening), and potential environmental issues, direct

and indirect aspects aspects.

In the same context, the process of identification of environmental aspects related to

activities under the projects referring to the risks you have to bear in mind the following:

• emissions into the air;

• discharges in water

• waste management;

• pollution of land;

• impact on community;

• the use of raw materials and natural resources;

• other aspects of the local environment.

The project manager understands the risks associated with the project. Careful planning,

however, cannot prevent the risk, while the project manager has the ability to exercise control

over random events "[1]. In the context of a project, "the risk is a condition or an event more

or less predictable, which may have positive or negative effects on its objectives" [2]. The risk

has a cause and a consequence of expedients, such as modification of the objectives or the

composition of the project team. The anticipated consequences sometimes presents risks, for

example, certain delays or cost overruns programmes.

The characteristics of the wastewater from various cities, as well as of the various

machines that are used in wastewater treatment plants, are almost mandatory drafting of studies

and research.

The investment project that seeks to be analyzed with the help of several indicators and

techniques (net present value, profitability index, internal rate of return, payback period,

updated analysis of sensitivity) to determine its performance and to see whether it is profitable

or not, and as a result of these multiple analyses will formulate conclusions regarding the

decision to implement the proposed investment project.

The paper presents both theoretical aspects related to risk and security applied to the

field of energy, primarily through the prism of a large consumer of energy (at a wastewater

treatment plant), as well as the case study of the risks generated by a project of refurbishment.

This way want to thank firstly Mr. Professor Doctor Engineer Dan ROBESCU, the head

of this work that I was next with scientific advice and guidance have allowed me a good

elaboration of the thesis during the three years of doctoral studies.

Extend a special thanks to Mrs. Vice Dean Professor Doctor Engineer Diana

Lăcrămioara ROBESCU for advice and trust in my first experiments.

Thanks full of respect to all teachers, as well as the doctoral school and all teachers of

the Faculty of Power Engineering, what contributed to my professional training.

Page 3: Rezumat Tvetstanschi Marian

3

CUVÂNT ÎNAINTE

Aspectele de mediu privite din perspective diferite pot fi clasificate în negative,

(poluarea mediului) şi pozitive (economii de materiale şi costuri etc.). De asemenea, aspecte de

mediu certe, şi aspecte de mediu potenţiale, aspecte directe şi aspecte indirecte.

În acelaşi context, procesul de identificare a aspectelor de mediu legate de activităţile

desfăşurate în cadrul proiectelor cu referire la riscuri trebuie să aibă în vedere următoarele:

emisiile în aer;

evacuările în apă:

gestiunea deşeurilor;

poluarea terenurilor;

impactul asupra comunităţilor;

folosirea materiilor prime şi a resurselor naturale;

alte aspecte de mediu locale.

Managerul de proiect înţelege bine riscurile asociate în tot proiectul. Planificarea, oricât

de minuţioasă, “nu poate preveni riscul, în timp ce managerul de proiect are capacitatea de a

exercita un control asupra evenimentelor întâmplătoare”[1]. În contextul unui proiect, „riscul

este o condiţie sau un eveniment mai mult sau mai puţin previzibil, susceptibil de a avea efecte

pozitive sau negative asupra obiectivelor sale”[2]. Riscul are o cauză şi se materializează printr-

o consecinţă, cum ar fi: modificarea obiectivelor sau compoziţia echipei de proiect. Riscurile

prezintă uneori consecinţe anticipate, de exemplu anumite întârzieri ale programelor sau

depăşiri de costuri.

Caracteristicile din ce în ce mai variate ale apelor uzate din oraşe, precum şi ale

diverselor utilaje care sunt folosite în staţiile de epurare, fac aproape obligatorie elaborarea de

studii şi cercetări.

Proiectul de investiţii ce se doreşte a fi analizat cu ajutorul mai multor indicatori şi

tehnici (valoare netă actualizată, indicele de profitabilitate, rata internă de rentabilitate,

termenul de recuperare actualizat, analiza de sensibilitate) pentru a determina performanţa

acestuia şi pentru a vedea dacă este profitabil sau nu, iar în urma acestor multiple analize se vor

formula concluziile cu privire la decizia de implementare a proiectului de investiţie propus.

Lucrarea prezintă aspecte atât teoretice legate de risc şi securitate aplicate pe domeniul

energetic, în principal prin prisma unui mare consumator de energie (la o staţie de epurare a

apelor uzate), cât şi studiul de caz asupra riscurilor generate de un proiect de retehnologizare.

Doresc pe această cale să mulţumesc în primul rând Domnului Profesor Doctor Inginer Dan

ROBESCU, conducătorul ştiinţific al acestei lucrări, care mi-a fost alături cu sfaturi ştiinţifice

şi îndrumări care mi-au permis o bună elaborare a tezei pe perioada celor trei ani ale studiilor

doctorale.

Adresez mulţumiri deosebite Doamnei Prodecan Profesor Doctor Inginer Diana

Lăcrămioara ROBESCU pentru sfaturile şi încrederea acordată în primele mele experimente

realizate.

Mulţumiri pline de respect tuturor profesorilor Şcolii Doctorale, precum şi tuturor

profesorilor din cadrul Facultăţii de Energetică, ce au contribuit la formarea mea profesională.

Page 4: Rezumat Tvetstanschi Marian

4

Capitolul 1 Securitatea energetică

Securitatea energetică reprezintă un concept de natură politică, tehnică, economică,

comercială şi socială, facând parte alături de securitatea alimentară, securitatea financiară, etc.

din problematica securităţii naţionale. Aceasta presupune un cost acceptabil la un nivel de risc

acceptabil.

Ca definiţie, securitatea energetică se realizează pe interval de timp dat, având ca

obiectiv asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie, respectându-se diverse condiţii

restrictive.

Pentru îndeplinirea condiţiilor de securitate energetică, trebuie să se asigure necesarul

de consum, sub aspectul accesibilităţii şi disponibilităţii resurselor, al controlului rutelor şi

distribuţiei, al alimentării pe termen lung.

Securitatea are, de obicei, un cost ridicat, deoarece înglobează o problematică mult mai

amplă decât cea a componentelor aprovizionare - sustenabilitate -competitivitate.

Unul dintre detaliile importante ale securităţii energetice, adică menţinerea constantă a

fluxului de energie este influenţată şi de lanţul posesor – exploatator – producător –

transportator – distribuitor - consumator.

Securitatea energetică, din punctul de vedere al consumatorilor, presupune varierea

ofertei, varierea resurselor energetice, precum şi stabilirea unor preţuri cât mai previzibile şi

mai reduse. De aceea, importatorii de energie urmăresc majorarea profitului prin minimizarea

costurilor energiei, susţinute printr-o furnizare continuă a energiei.

Lipsa unor măsuri adecvate pentru asigurarea securităţii energetice poate conduce

treptat la insecuritate în privinţa asigurării şi aprovizionării constante cu hidrocarburi a

activităţilor economice.

Modalitatea cea mai durabilă de realizare a securităţii energetice este aceea de înlocuire

a resurselor primare convenţionale (petrol, gaze naturale, cărbune) cu cele regenerabile.

Problema epuizării resurselor a impus găsirea unor soluţii alternative, care să presupună costuri

de producere mai reduse şi cu un grad de poluare mai mic. În prezent, se utilizează o serie de

resurse regenerabile, cum ar fi energia solară, eoliană, geotermală, biomasă, valuri, maree, etc.

Concluzii

Securitatea energetică se realizează în scopul asigurării continuităţii în alimentarea cu

energie, respectându-se diverse condiţii restrictive. Conceptul presupune să se asigure necesarul

de consum, sub aspectul accesibilităţii şi disponibilităţii resurselor, al controlului rutelor şi

distribuţiei, al alimentării pe termen lung.

Diversitatea resurselor de energie, dar şi a modalităţilor de valorificare este un element

esenţial pentru securitatea energetică a oricărei ţări. Utilizarea într-un procent mai mare a uneia

dintre resurse poate conduce la probleme majore pe termen lung.

Deţinerea unor resurse proprii este o cale foarte simplă de a menţine securitatea

energetică a unei ţări. Posibilitatea de a acoperi consumul intern şi diversificarea resurselor

reprezintă o situaţie ideală pentru orice ţară.

Un alt factor foarte important privind securitatea energetică a unei ţări este reprezentat

de utilizarea eficientă a resurselor. În ceea ce priveşte, resursele energetice neregenerabile

această caracteristică determină folosirea pentru un timp mai lung a resurselor proprii şi implicit

a scăderii cheltuielilor prin scăderea importurilor.

Page 5: Rezumat Tvetstanschi Marian

5

Producţia proprie a României de energie electrică provine atât din surse convenţionale

(cărbune, nuclear, hidro), dar şi din resurse regenerabile (în special eolian şi fotovoltaic).

O politică energetică a securităţii naţionale este reprezentată de diversificarea surselor.

Orice disfuncţionalitate de natură energetică poate provoca efecte care duc la pierderi aproape

irecuperabile. De aceea, din acest punct de vedere, securitatea energetică cuprinde trei

dimensiuni: garantarea unor surse alternative de energie, stabilirea unor rute energetice

alternative şi punerea în siguranţă a traseelor existente.

În contextul actual, efectele neatingerii performanțelor sugerate de conceptul de

securitate energetică pot cauza riscuri consideravile atât asupra economiei, cât și asupra

mediului. De aceea, în cele ce urmează, s-a considerat esențial studiul proceselor dintr-o stație

de epurare precum și evaluarea riscurilor de investiție în modernizarea unei astfel de instalații.

Capitolul 2 Riscuri şi disfuncţii în asigurarea securităţii energetice

Riscul reprezintă probabilitatea de a nu obţine o anumită rentabilitate a investiţiei

realizate.

Riscurile prezintă uneori consecinţe anticipate, de exemplu anumite întârzieri ale

programelor sau depăşiri de costuri. Bineînţeles, riscurile prezintă, uneori consecinţe pozitive.

O scădere imprevizibilă a costurilor materialelor este un eveniment agreat de organizaţii.

În cazul unui proiect pot să apară situaţii în care soluţia adoptată nu satisface exigenţele

beneficiarului. Ca urmare, vorbim de risc de calitate. De cele mai multe ori, criteriile de calitate

sunt specificate în contract şi pot fi atât calitative, cât şi cantitative.

Sunt relativ frecvente cazurile în care proiectele au depăşiri serioase de buget nu din

cauza managementului, a planificării sau analizei defectuoase a riscului, ci din cauza

schimbărilor tehnologice intervenite pe parcursul derulării proiectelor.

Un element important al riscului îl constituie cauza acestuia. Un bun manager de proiect

trebuie să-şi structureze astfel proiectul încât să poată identifica din timp cauzele ce duc la

apariţia evenimentelor nedorite.

Se numeşte risc nesiguranţa asociată oricărui rezultat. Nesiguranţa se poate referi la

probabilitatea de apariţie a unui eveniment, sau la influenţa, la efectul unui eveniment în cazul

în care acesta se produce. Riscul apare atunci când:

- un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;

- efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariţia evenimentului este nesigură;

- atât evenimentul, cât şi efectul acestuia sunt incerte.

Există şi alte moduri de a reduce probabilitatea manifestării evenimentelor de risc. Două

sunt frecvent folosite în practica reducerii riscurilor: refacerea calculelor de cost şi durată şi

suplimentarea capacităţilor de intervenţie.

Perfecţionarea unui proces tehnologic (retehnologizare) introduce, în principal,

incertitudini asupra aspectelor tehnice, în timp ce restructurarea produselor determină

incertitudini sub aspect tehnic şi economic.

Riscul este asociat acţiunii de expunere la un pericol creat de un eveniment nedorit.

Cuantificarea riscului se poate face calculând si interpretând următorii indicatori

tehnico - economici: probabilitatea producerii riscului şi frecvenţa apariţiei şi desfaşurării

evenimentelor care provoacă riscul. În acest context trebuie precizat ca riscul (Rtotal ) are două

Page 6: Rezumat Tvetstanschi Marian

6

componente majore şi anume: componenta intrinsecă denumită risc iniţial (Ri ) şi componenta

asociată denumită risc conjunctural (Rc ).

Concluzii

Riscul poate fi definit ca fiind un eveniment sau proces nesigur şi probabil care poate

cauza o pagubă, o pierdere într-o activitate, operaţie sau acţiune economică sau probabilitatea

de a nu obţine o anumită rentabilitate a investiţiei realizate.

Riscurile prezintă uneori consecinţe anticipate sau prevăzute (cutremure, inundații,

etc.). Bineînţeles, riscurile prezintă uneori consecinţe pozitive.

Probabilitatea ca un eveniment de risc să se producă este mai mare în etapele de definire,

planificare şi execuţie. Impactul financiar al riscurilor este cel mai mic când se produce la

începutul proiectului. În această etapă este posibil să fie minimizat impactul riscului potenţial.

Riscul identificat pe parcursul derulării proiectului poate conduce la efecte costisitoare din

punct de vedere al duratei desfășurării proiectului precum și din punct de vedere financiar.

Gestiunea riscului este o abordare structurată orientată spre reducerea incertitudinii prin

intermediul evaluării riscului, dezvoltarea de strategii de management al acestuia, şi diminuarea

riscului utilizând resursele manageriale.

Soluția cel mai frecvent utilizată la nivel mondial, aplicabilă și la nivelul sectorul

energetic național, este reprezentată de realizarea, evaluarea continuă și implementarea unui

proiect de managementul riscului.

Riscul reprezentat de întreruperea alimentării cu energie este principalul care afectează

în mod direct Stațiile de Epurare. Procesul tehnologic este unul cu funcționare continuă și o

întrerupere a alimentării cu energie electrică poate conduce la deversarea unui fluid

necorespunzător epurat în emisar.

Un alt factor ce trebuie subliniat ca risc în cazul stațiilor de epurare îl reprezintă creșterea

costului energiei. Costul energiei consumate lunar într-o stație de epurare reprezintă

aproximativ 60% din costurile de operare, astfel că operatorii regionali caută în permanent

soluții pentru evitarea acestor riscuri.

Principalele soluții identificate și utilizate la nivel național în momentul de față sunt

reprezentate de utilizarea biogazului provenit din procesul de fermentare anaerobă a nămolului

în instalații de cogenerare, utilizarea surselor neconvenționale de energie în cadrul stației de

epurare, precum și prevederea în fiecare obiectiv a unui generator pentru situații de urgență.

În vederea asigurării acestui minim de protecție, este necesară identificarea potențialelor

surse de finanțare, precum elaborarea și implementarea ulterioară a proiectului de investiții.

Înainte de implementarea proiectelor este necesară identificarea aspectelor de risc și respectiv

estimarea potențialelor consecințe pentru mediu, aspecte prezentate în capitolul următor.

Capitolul 3 Risc şi securitate în derularea proiectelor de mediu

Evaluarea riscurilor în acest domeniu se face folosind tehnicile de tip „arborele

defecţiunilor/arborele evenimentelor", aceste tehnici ne oferă posibilitatea de a îmbina riscurile în

categoriile:

1. Riscuri „General Acceptabile";

2. Riscuri „Tolerabile" şi, respectiv;

3. Riscuri „Intolerabile".

Page 7: Rezumat Tvetstanschi Marian

7

Decidentul va alege varianta decizională cu gradul de risc relativ scăzut, această alegere depinde

de tipul decidentului relativ la atitudinea faţă de risc, de valoarea plăţii aşteptate din utilizarea variantei

decizionale, şi multe alte considerente, cum ar fi poziţia sa financiară.

În Figura 2.2 este relatată relaţia venit-risc relativ pentru doi decidenţi A şi B. Intersecţia venit-

risc este ilustrată prin puncte pentru cele trei strategii. Curbele A şi B reprezintă funcţiile risc-venit

pentru decidentul A şi B, şi sunt numite curbe de indiferenţă.

Curba A ilustrează aversiunea la risc a decidentului, deoarece la creşterea riscului, venitul

trebuie să crească cu o anumită rată crescătoare.

Curba B indică o atitudine de preferinţă pentru risc. Cu cât riscul creşte, venitul creşte, dar cu

rata va fi descrescătoare.

Figura 3.1 Raportul risc-venit

Decidentul A nu va lua în considerare strategia S2 deoarece se află sub curba de indiferenţă. El

va alege S1, deasupra lui S3 chiar dacă S3 este neriscant, deoarece venitul aşteptat de la S1 este mai mare

decât cel oferit de S3. Decidentul B va considera că toate cele trei strategii sunt acceptabile dar, de

asemenea, va alege S1 deoarece aceasta promite cel mai ridicat venit la cel mai scăzut nivel al riscului

absolut şi relativ.

Construirea unui proiect de MR înseamnă a stabilim instrumentele de controlul şi prevenire

a acestuia. Tehnicile de reducere a riscului trebuie să fie aprobate de către nivelul managerial

potrivit.

Planul de MR trebuie să propună instrumente de control pentru gestiunea riscului aplicabile

şi eficiente.

Concluzii

În cazul modernizării sau retehnologizării stațiilor de epurare, pe parcursul derulării

proiectului de investiții pot apărea atât riscuri generate de întâtzierea finalizării proiectului, cât

şi referitoare la calitatea rezultatului final.

O eroare de proiectare ce nu a fost remediată în timp util poate conduce la o eficienţă

globală redusă a staţiei de epurare, fapt ce conduce la degradarea calităţii emisarilor. În cazul

staţiilor de epurare ce au făcut obiectul prezentului studiu, emisarul nu este utilizat ulterior ca

sursă de apă potabilă, ci ca apă de baie.

În cazul unei proiectări necorespunzătoare a sistemului de elimentare şi distribuţie a

energiei electrice (cel mai frecvent exemplu întâlnit-posturi de transformare necorespunzător

Page 8: Rezumat Tvetstanschi Marian

8

dimensionate), deşi staţia de epurare a fost corespunzător dimensionată din punctul de vedere

al proceselor şi echipamentelor, nu se va obţine o îndepărtare eficientă a poluanţilor.

Un aspect ce trebuie luat în calcul ca factor major de risc este reprezentat de posibilitatea

de întrerupere a energiei electrice. Având în vedere că procesele de epurare (în special treapta

biologică) necesită funcţionare continuă, aste necesară asigurarea alimentării echipamentelor

principale din alte surse de enegie.

Implementarea unei soluţii combinate de surse regenerabile de energie conduce la

diminuarea considerabilă a consumului de energie electrică din rețeaua de distribuție a Sistemul

Energetic Național (SEN) şi în plus la reducerea riscurilor generate de o potenţială întrerpere a

alimentării cu energie electrică a principalilor consumatori. Un alt avantaj, al utilizării surselor

regenerabile de energie într-o stație de epurare constă în reducerea cheltuielilor. Aceste

cheltuieli sunt reduse, iar mai apoi eliminate, în urma recuperării cheltuielilor cu investiția

pentru implementarea soluției propuse. După recuperarea investiției, se maximizează profitul,

acesta putând fi utilizat în retehnologizarea stației de epurare a apelor uzate.

Politica energetică la nivel global maximizează bunăstarea omenirii pe termen lung,

simultan cu păstrarea unui echilibru dinamic între siguranţa în alimentarea cu energie,

competitivitatea serviciilor energetice şi protecţia mediului, ca răspuns la provocările sistemului

energetic.

Capitolul 4 Fundamentarea proiectului de retehnologizare a staţiei de epurare ape uzate

Eforie Sud

Termenul de „profil al riscului" reprezintă întregul portofoliu de riscuri proprii întreprinderii.

Unele companii reprezintă acest portofoliu în funcţie de o distribuţie de probabilitate cumulativă

(venituri cumulative) şi o utilizează ca o bază pentru care determină impactul incremental (de exemplu,

de capital necesar al strategiilor sau deciziilor alternative).

Există o mare varietate (Figura 4.1) de metode de modelare a riscului care pot fi aplicate

pentru un risc specific. Fiecare dintre ele are avantaje/dezavantaje faţă de celelalte, deci este

important să fie selectată cea mai bună metodă în funcţie de circumstanţele reale constatate în

cadrul organizaţiei sau afacerii, precum şi de tipul particular de risc pe care trebuie să îl

gestionăm.

Figura 4.1 Varietatea de metode de modelare a riscului

Page 9: Rezumat Tvetstanschi Marian

9

Varietatea de metode de modelare a riscului prezentate în Figura 4.1 pot fi grupate în trei

categorii:

Metode bazate în principal pe analiza datelor istorice;

Metode bazate pe o combinaţie de date istorice şi opinii ale experţilor;

Metode bazate în principal pe opiniile experţilor.

Sistemele de management al riscului sunt proiectate să realizeze mai mult decât

identificarea riscului. „Ele trebuie să cuantifice riscul şi să estimeze impactul asupra proiectului

în cazul apariţiei evenimentului. Managerul de proiect decide dacă riscul este acceptabil sau

nu”[5]. Proiectele, datorită caracterului lor de noutate şi unicitate, au întotdeauna ataşat un

anumit grad de risc.

Aspectele de mediu privite din perspective diferite pot fi negative respectiv poluarea

mediului şi pozitive respectiv economii de materiale şi costuri etc.; de asemenea, aspecte de

mediu certe, care se întâmplă deja, şi aspecte de mediu potenţiale, aspecte directe şi aspecte

indirecte. În acelaşi context, procesul de identificare a aspectelor de mediu legate de activităţile

desfăşurate în cadrul proiectelor cu referire la riscuri trebuie să aibă în vedere următoarele:

- emisiile în aer;

- evacuările în apă:

- gestiunea deşeurilor;

- poluarea terenurilor;

- impactul asupra comunităţilor;

- folosirea materiilor prime şi a resurselor naturale;

- alte aspecte de mediu locale.

În contextul în care s-au identificat aspectele de mediu şi cu preponderenţă riscurile,

acestea trebuie ierarhizate în funcţie de importanţa şi influenţa acestora asupra mediului. Astfel,

prin ierarhizarea acestora, organizaţia implicată în proiect alege aspectele pe are să le controleze

sau să le reducă mai întâi şi pe cele de care se va ocupa mai târziu. Principalele criterii de

ierarhizare sunt:

- impact semnificativ prin frecvenţă şi/sau severitate;

- prevederi în legislaţie şi reglementări;

- cerinţe interne ale organizaţiei;

- potenţial de a afecta sănătatea/mediul;

- dacă este legat de comunitate;

- efect negativ sau benefic asupra frumuseţii naturii;

- posibilitate de a afecta clima;

- cauză pentru epuizarea resurselor naturale;

- acoperire de politica de mediu a organizaţiei.

Pentru studierea unuia dintre parametrii importanţi ai autoepurării pe emisari —

coeficientul de reaerare, s-au efectuat, şi la noi în ţară, cercetări pe un model adecvat, constînd

dintr-un canal de tablă având lungimea de 20,00 m, lăţimea 20 cm şi adâncimea 30 cm. Canalul

este prevăzut cu posibilitatea de a primi diferite înclinări pe verticală, pentru a putea simula

pantele reale de pe teren. Pentru recircularea apei în canal şi pentru a evita aerarea în perioada

în care ea este împinsă la capătul amonte al canalului, s-a folosit paletă acţionată de un

electromotor. Pe radierul canalului, pentru a realiza rezistenţa corespunzătoare, s-au fixat

granule de nisip de circa 0,001 m. Pereţii canalului au fost vopsiţi cu lac pentru a se crea o

Page 10: Rezumat Tvetstanschi Marian

10

suprafaţă cât mai netedă. Pentru luarea probelor de apă, la cele două capele ale canalului s-au

prevăzut robinete

Deoarece în canal se modelau unele fenomene din natură, a fost necesar să se verifice,

în prealabil, condiţiile de similtitudine, în acest sens s-au verificat:

- regimul de mişcare care trebuie să corespundă unui regim turbulent pe model ca şi în

natură ;

- parametrul cinetic;

- rugozitatea relativă care pe model şi in natură trebuie să fie constantă.

Figura 4.2. Moduri de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic Brăila

Figura 4.3. Moduri de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic Brăila

Gospodărirea calităţii apelor iau în consideraţie caracteristicile principale chimice ale

apelor uzate şi emisarului, debitele acestora, unele caracteristici hidraulice şi fizice ale

emisarului, condiţiile de calitate a apei emisarului în aval de secţiunea de evacuare a apelor

uzate, costurile de investiţie şi exploatare a staţiilor de epurare, gradele de epurare posibile in

staţiile de epurare etc.

Un criteriu de optimizare îl constituie în acest caz cheltuielile necesare pentru epurarea

apelor uzate dintr-un anumit bazin hidrografic. Unul dintre obiectivele care trebuie urmărit din

punct de vedere al gospodăririi calităţii apelor ar consta în minimizarea acestor cheltuieli,

concomitent cu respectarea condiţiilor de calitate a apei în diferite secţiuni ale emisarului.

Ca urmare a aplicării acestor măsuri au fost necesare construirea unor staţii de epurare

şi retehnologizare a celor existente.

Metoda Electre a fost concepută ca răspuns la deficienţele existente de luare de decizii.

Electre III este utilizat atunci când este posibilă cuantificarea importanţei relative a criteriilor.

5% 8%9%

3%

49%

26% 1

2

3

4

5

6

2.30% 1.70%0.80%

25.30%

15%

54.80%

1

2

3

4

5

6

Page 11: Rezumat Tvetstanschi Marian

11

O alta caracteristică a Electre care îl distinge de restul metodelor este utilizarea mai multor

criterii.

Algoritmul presupune urmatorii paşi: [6]

Pasul 1: Editare proiectului de referinţă

Pasul 2: Definirea criteriilor

o Software-ul permite doar 5 criterii în analiza. Trebuie introduse date descriptive asociate

criteriilor definite:

o codul fiecărui criteriu;

o valoarea fiecărui criteriu;

o direcţia fiecărui criteriu: crescătoare/descrescătoare.[7]

Pasul 3: Definirea alternativelor

Pasul 4: Evaluarea variantelor: tabelul performanţelor

Pasul 5: Definirea pragurilor

o Pragul este o limita care este aleasă pentru a stabili punctul de la care fiecare element

îşi schimbă clasa.

o Pasul 6: Calculul efectiv

Pasul 7: Rezultatele Electre III

Electre III prezintă rezultatele pentru lanţ descendent, lanţul ascendent şi clasamentul

final.

Apoi, se generează un grafic al clasificării.

Descrierea datelor

Datele de intrare în software-ul Electre III au fost prelucrate din rapoartele judetene de

epurare a apelor, astfel:

- am centralizat principalele staţii de epurare din România;

- pentru fiecare staţie am identificat principalii indicatori pentru anul 2011:

volum de apă tratată în m3;

cheltuieli de operare în lei;

energia electrică consumată în KWh, cost specific în lei/m3.

Tabelul 4.1. Date de intrare

Denumire

staţie de

epurare

Volum de

apă tratată

[m3]

Cheltuieli de

operare

[lei]

Cantitatea de

energie

electrică

consumată

[KWh]

Cost

specific

[lei/m3]

Cost

specific

[KWh/m3]

EFORIE SUD 24.499.152 3.901.375 4.361.520 0.1592 0.178

MANGALIA 4.575.849 1.107.276 1.003.853 0.2720 0.219

ARAD 321.673 777.962 784.576 0.782 0.788

CLUJ 748.556 486.723 987.672 0.654 0.561

CONSTANŢA

SUD

17.062.863 2.997.590 3.846.857 0.1757 0.226

CERNAVODĂ 961.403 569.017 441.322 0.5919 0.459

Page 12: Rezumat Tvetstanschi Marian

12

Rezultate empirice

Evaluarea staţiilor de epurare presupune criterii de comparare notate de la Cr01 la Cr05,

având asociate caracteristici subiective, iar fiecare staţie a fost considerată o variantă, notată de

la A001 la A006.

În urma aplicării procesului de calcul, software-ul oferă următoarele informaţii detaliate,

care se regăsesc în Tabelul 4.2:

Tabelul 4.2. Statisticile calcului

Se observă că procesul de distilare se realizează în 3 etape în ambele faze, descrescătoare

şi crescătoare şi că s-au obţinut preclasamnetul tot în 5 etape.

La pasul următor se calculează matricea concordanţelor, prezentată în Tabelul 4.3.

Tabelul 4.3. Matricea concordanţelor

Valorile concordanţelor sunt uşor de interpretat. Odată ce valorile criteriilor au fost

stabilite subiectiv şi valori apropiate, valoarea concordanţei este poate fi exprimată ca

procentajul criteriului pentru care o alternativă este mai bună decât alta.[8] De exemplu,

valoarea de 0.80 corespunzătoare C(A1,A2) înseamnă că pentru 4 din 5 criterii, alternativa 1 a

fost la fel de bună ca alternativa 4. Numai pentru criteriul 1, alternativa 2 a fost superioară

alternativei 1.Cu ajutorul procesului de distilare, obţinem clasamente care ţin cont de criteriile

stabilite la începutul analizei. Distilarea ascendentă (din Figura 4.1.) s-a realizat de la

alternativele cele mai slabe calificate în urma calculului până la alternativa cu rezultatele cele

mai bune, adică varianta 1 reprezentată de staţia de epurare Eforie Sud.

Page 13: Rezumat Tvetstanschi Marian

13

Figura 4.4 Clasamentul preliminar oferit de procesul de distilare

Proiectele din acelaşi chenar sunt clasate pe acelaşi loc, adică sunt la fel de bune. Pe

baza acestor preordini, se generează clasamentul final, din Figura 4.4.

Figura 4.5 Clasamentul final al variantelor

Se observă că alternativele 2 şi 5 sunt clasate pe acelaşi nivel, din cauză că software-ul

este sensibil la modificările pragurilor şi valorilor.

Din graful generat de software rezultă clasamentul final:

Tabelul 4.4. Clasamentul final al staţiilor de epurare

Clasament Varianta Staţia de epurare

Locul 1 A001 Eforie Sud

Locul 2 A005

A002

Constanta Sud

Mangalia

Locul 3 A006 Cernavoda

Locul 4 A004 Cluj

Locul 5 A003 Arad

Pe locul 1 s-a clasat Eforie Sud, deoarece are cea mai mare cantitate de apa tratată, cu

un consum minim de energie electrică consumată, urmată de Constanţa Sud şi Mangalia,

Cernavodă, Cluj şi Arad.

Rezultatele sunt evidente, staţiile de tratare Eforie Sud şi Constanţa Sud, care aparţin

grupului RAJA sunt pe primele locuri, fapt datorat şi investiţiilor majore în retehnologizarea

lor.

Page 14: Rezumat Tvetstanschi Marian

14

Concluzii

Marea Neagră este supusă în zona litoralului românesc unui proces de poluare urmare a

poluanţilor proveniţi din Dunăre, evacuărilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar

neepurate, cât şi prin activitatea portuară intensă.

Dintre fenomenele antropice semnificative cu influenţe negative asupra ecosistemului

marin se menţionează fenomenul de înflorire algală manifestat în apele marine româneşti

datorat aportului de nutrienţi.

Astfel este evident necesară realizarea de investiţii în sisteme de epurare a apei cu

eficienţe ridicate.

Proiectul de investiţii a fost analizat cu ajutorul mai multor indicatori şi tehnici (venit

net actualizat, indicele de profitabilitate, rata internă de rentabilitate, termenul de recuperare

actualizat, analiza de sensibilitate) pentru a determina performanţa acestuia şi pentru a vedea

dacă este profitabil sau nu, iar în urma acestor multiple analize se vor formula concluziile cu

privire la decizia de implementare a proiectului de investiţie propus.

Elasticitatea VAN în funcţie de CA medie este de 0,28, ceea ce arată o dependentă

directă între valoarea VAN şi CA: atunci când CA creşte cu 1%,VAN se majorează cu 0,28 %,

VAN este sensibilia faţă de cifră de afaceri.

Eleasticitatea VAN în funcţie de Cheltuielile cu materialele şi consumabilele este de

0,63%, ceea ce înseamnă că VAN este dependent şi de această variabilă în sens pozitiv. Cu alte

cuvinte, creşterea cu 1% a cheltuielilor cu materiile prime şi materialele, va conduce la scăderea

VAN cu 0,63%.

Elasticitate VAN în funcţie de veniturile financiare este egală cu 0. Modificarea

veniturilor financiare nu are nici un impact asupra VAN-ului, acesta rămânând neschimbat.[16]

În condiţiile în care durata de desfăşurare a proiectului este în acelaşi interval cu durata

planificată iniţial se poate spune că proiectul nostru poate fi un real succes şi profitul aşteptat

va fi pe măsură.

Creşterea continuă a debitului de ape uzate evacuate, precum şi diversitatea tot mai mare

a substanţelor nocive din aceste ape necesită, pentru stabilirea condiţiilor de epurare în

parametri minimi de risc şi maximi de securitate aplicarea metodelor statistice.

Valoarea pozitivă semnificativă a VAN de 784.195.168,78 RON şi cea supraunitară

a indicelui de profitabilitate de 8,52 evidenţiază faptul că proiectul de investiţie analizat se

dovedeşte a fi rentabil.

Valoarea estimată a ratei interne de rentabilitate 133,03%, este superioară limitei

minime acceptată de investitori (20,03 %).

Termenul de recuperare actualizat al investiţiei evidenţiază faptul că recuperarea valorii

acesteia pe baza cash-flow-urilor actualizate se realizează într-un interval de aproximativ 3,3

ani.

Concluzia care se desprinde este aceea că, potrivit calculelor efectuate, proiectul de

investiţie este rentabil, fiind justificată implementarea lui.

Tabelul 4.5 Indicatorii de peformanţă a investiţiei

Indicator Valoare

VAN

784.195.168,78

Page 15: Rezumat Tvetstanschi Marian

15

IP 8,52

RIR 133,0282%

RIRM 101,9984%

TR 3 ani şi 60 zile

TRA 4 ani 60 zile

În urma rezultatelor obţinute, se poate constata că modificarea CA, a cheltuielilor cu

materiile prime şi materialele consumabile au un impact important asupra indicatorilor

calculaţi.

Singura variabilă care nu determină modificări semnificative asupra indicatorilor este

Venitul Financiar.

Pentru a limita riscurile aferente proiectului de investiţii, staţia de epurare, în urma

calculării tuturor elasticităţilor, trebuie să ia măsuri suplimentare astfel încât să se limiteze

evoluţia variabilelor caracterizate printr-o elasticitate ridicată. Astfel, staţia ar trebui să

negocieze cu furnizorii pentru a asigura aprovizionarea la preţuri constante, ar trebui să

negocieze salariile, astfel încât să păstreze aceste cheltuieli în limitele scenariului de bază.[8]

Realizarea proiectului presupune utilizarea de resurse umane şi materiale utilizate deja

în cadrul departamentelor funcţionale ale organizaţiei; adeseori, proiectul concurează proiecte

similar propuse sau derulate de alte organizaţii.

Capitolul 5 Derularea proiectului de retehnologizare a staţiei de epurare ape uzate

Eforie Sud

Pentru substanţele pentru care nu sunt prevăzute limite maxime admisibile de

standardele în vigoare, acestea se stabilesc pe baza de studii realizate de instituţii specializate,

acreditate conform legii.Studiile vor cuprinde, de asemenea, metodele de analiză calitativă şi

cantitativă a substanţelor respective, precum şi tehnologiile de epurare adecvate. Limitele

maxime admise vor fi aprobate de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi

protecţiei mediului.

Pentru substanţele poluante, altele decât cele prevazute în Tabelul 5.1, limitele maxime

admise se stabilesc prin avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor, în funcţie de

caracteristicile receptorului natural, de capacitatea sa de autoepurare, de caracteristicile

celorlalte ape uzate evacuate în acelaşi receptor, de cerinţele consumatorilor de apă şi de

necesitatea protecţiei mediului.

Punctul de prevalare a probelor de ape uzate, în vederea controlului conformării cu

prevederile prezentului act normativ, este punctul de descărcare finală al apelor uzate în

receptor.

În tabelul 5.1 am sintetizat limitele admise de cele două acte normative la cei mai

importanţi inicatori de poluare:

Page 16: Rezumat Tvetstanschi Marian

16

Tabelul 5.1. Limitele admise de actele normative

Nr.

Crt.

Indicatori de calitate U.M. Valorile limită

admise

Metoda de analiză

1 Concentraţia ionilor de

hidrogen

Unităţi pH 6.5 – 8.5 SR ISO 10523-97

2 Materii în suspensii mg/dm3 35.0 – 60.0 STAS 6953-81

3 Consumul biochimic

de oxigen la 5 zile

mgO2/dm3 20.0 – 25.0 STAS6560-82

4 Consumul chimic de

oxigen (CCOCr)

mgO2/dm3 70.0 – 125.0 SR ISO 6060-96

5 Azot amoniacal (NH4) mg/dm3 2.0 – 3.0 STAS 8683-70

6 Azot total mg/dm3 10 – 15 STAS 7312-83

7 Azotati mg/dm3 25.0 – 37.0 STAS 8900/1-71

8 Substanţe extractibile

cu solvenţi organici

mg/dm3 20.0 SR 7587/96

9 Reziduu filtrat la 105oC mg/dm3 2000.0 STAS 9187-84

Consumul chimic de oxigen este dat în ipoteza unui raport CBO5/CCOCr egal sau mai

mare de 0,4. Desigur, există şi alţi indicatori de calitate impuşi dar care, în practica domeniului

nostru, se întâlnesc mai rar sau deloc. Obiectivul este asigurat de staţia de epurare, cu ajutorul

laboratorului de analize ape uzate.

Următorul tabelul conţine valorile comparative ai principalilor indicatori stipulaţi în

NTPA 002/2005 şi cele măsurate în punctul de ieşire din sistemul de canalizare, respectiv la

intrarea în staţia de epurare Eforie Sud.[9]

Tabelul 5.2. Valorile comparative ai principalilor indicatori

NTPA-

002

Norma

EU

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Suspensii

totale

mg/l 50 35 150 134 128 149 158 141.8

Reziduu fix mg/l 2000 460 445 455 448 523 460.8

CCO-Mn mg/l 30 38 46 54 58 66.5 61.5

CBO5 mg/l 10 25 64.5 77 114 149 115.8 131.6

Amoniu mgNH4/l 2 13.5 18.6 17 27 31.29 24.7

Azotiţi mg/l 1 1.02 0.89 0.79 1 0.77 1.08

Azotaţi mg/l 15 6.90 3.82 3.40 4 4.25 5.6

Fosfor total mg/l 1 1 1.75 2.2 2.49 3 2.86 2.19

S.

extractibile

mg/l 4 50.8 47 43 33 25 24.4

Aşa cum reiese din datele tabelului anterior, apele reziduale efluente ale ansamblului de

canalizare sunt diluate, majoritatea parametrilor fiind sub limitele admise de normativ.

Capacitatea proiectată a Staţiei de Epurare pe linia orăşenească este prezentată în tabelul 5.3.

Page 17: Rezumat Tvetstanschi Marian

17

Tabelul 5.3. Capacitatea proiectată a Staţiei de Epurare pe linia orăşenească

Debit orar maxim 1.900 l/s

Debit zilnic maxim 1.700 l/s

Materii totale în suspensii 390 mg/l

CBO5 400 mg/l

Faţă de capacitatea proiectată, Statia de Epurare Eforie Sud epurează actualmente un

debit zilnic maxim de cca 0,745mc/s, la o încarcare organică medie (CBO5 ) de 143,3 mg/l (date

medii pentru anul 2012). Din calcul reiese o populaţie echivalentă de cca 132.440 p.e.

Calitatea apei epurate pentru perioada 2005-2010 este descrisă în tabelul următor:

Tabelul 5.4. Calitatea apei epurate pentru perioada 2005-2010

PARAMETRII U.M. VALORI

NTPA-

001/2005

Norma

UE

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Suspensiile

totale

mg/l 70 45 40,5 31 28 21,83 18.3 12.5

Rezidurile fixe mg/l 2300 - 587 517 449 424,3 451.8 420.7

CCO-Mn mg/l 50 - 8,3 8,8 10,2 10,5 13.3 12.9

CBO5 mg/l 30 35 14,4 19,43 14,2 18,59 21.4 28.7

Amoniu mgNH4/l 10 - 6,51 4,66 4,55 8,9 16.7 15.4

Azotiţi mgNO2/l 2 - 2,46 2,64 3,0 2,02 1.09 2.16

Azotaţi mgNO3/l 38 - 44,8 66,7 63,7 25,86 19.7 16.6

Fosforul total mg/l 2 2 2,25 2,6 2,7 2,29 2.38 2.17

Substanţele

extractibile

mg/l 8 - 15,8 13,0 10,2 5,75 4.83 3.35

.

Un alt procedeu de indicare al apei epurate (efluentul) este bazat pe rezultatele obţinute

din analizele de laborator care sunt identice cu standardele de ape epurate stipulate în

respectivele documente de reglementare. Această formă exprimă calitatea apei epurate şi este

relatată în tabelul 5.6.

Tabelul 5.5 Rezultatele obţinute din analizele de laborator

Nr.

crt. Denumirea

analizei

Procentul rezultatelor conforme (%)

2007 2008 2009 2010 2011 2012

1 PH 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

2 Suspensiile

totale

98.3 98.7 99.5 98.6 97.2 100.0

3 Reziduul

fix

100.0 100.0 100.0 100 98.9 100.0

4 CBO5 97.2 95.4 88.5 66.8

55.7 96.2

5 Amoniul 71.4 91.6 92.4 25.5 3.7 53.4

6 Azotiţii 25.5 54.3 33.7 53.9 64.2 92.6

7 Azotaţii 53.9 13.6 22.7 50.0 73.5 76.4

Page 18: Rezumat Tvetstanschi Marian

18

Nr.

crt. Denumirea

analizei

Procentul rezultatelor conforme (%)

2007 2008 2009 2010 2011 2012

8 Fosforul

total

60.6 34.1 33.8 25.9 91.8 96.5

9 Substanţele

extractibile

77.8 94.9 96.8 98.2 82.9 92.2

Succesele obţinute în epurare de către staţia de epurare Eforie Sud sunt recunoscute şi

de către personalul abilitat din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Apele Române.

Variaţile indicatorilor de calitate ai apelor uzate

Datele experimentale referitoare la concentraţia ionilor de hidrogen, materiile totale în

suspensii, rezidul fix şi substanţele extractibile cu eter de petrol la intrarea şi respectiv ieşirea

din staţia de epurare în luna mai 2010.

Figura 5.1. Variaţia concentraţiei ionilor de hidrogen luna mai

Figura 5.2. Variaţia ionilor de hidrogen luna iunie

7

7.1

7.2

7.3

7.4

7.5

7.6

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

pH

Variația concentrației ionilor de hidrogen

luna mai

pH Ist

pH Est

6.8

7

7.2

7.4

7.6

7.8

8

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

pH

Variația ionilor de hidrogen

luna iunie

pH Ist-iuniepH Est-iunie

Page 19: Rezumat Tvetstanschi Marian

19

Figura 5.3. Variaţia conţinutului de MTS -mai

Figura 5.4. Variaţia conţinutului de MTS – iunie

Figura 5.5. Variaţia conţinutului de Rfix - mai

Figura 5.6. Variaţia conţinutului de Rfix – iunie

0

100

200

300

400

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

MT

S

Variația conținutului de MTS

MTS IST-iunie

MTS EST-iunie

0

200

400

600

800

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

MT

S

Variația conținutului de MTS

MTS

EST-mai

0

200

400

600

800

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

R

Variația conținutului de Rfix

R fix-Ist mai

Rfix- Est mai

0

200

400

600

800

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

R

Variația conținutului de Rfix

R fix- Ist iunie

R fix- Est iunie

Page 20: Rezumat Tvetstanschi Marian

20

Figura 5.7. Variaţia consumului chimic de oxigen - mai

Figura 5.8. Variaţia consumului chimic de oxigen - iunie

Figura 5.9. Variaţia consumului biochimic de oxigen - mai

Figura 5.10. Variaţia consumului biochimic de oxigen – iunie

0

100

200

300

400

500

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

CCOCr

Variația consumului chimic de oxigen

CCOCr- IST mai

CCOCr – EST mai

0

100

200

300

400

500

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

CCOCr

Variația consumului chimic de oxigen

CCOCr – Ist iunie

CCOCr – Ist iunie

0

50

100

150

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

CBO5

Variația consumului biochimic de oxigen

CBO5 – Ist mai

CBO5 – Est mai

0

50

100

150

200

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

CBO5

Variația consumului biochimic de oxigen

CBO5 – Ist iunie

CBO5 – Est iunie

Page 21: Rezumat Tvetstanschi Marian

21

Figura 5.11. Variaţia substanţelor extractibile cu solvenţi

Figura 5.12. Variaţia substanţelor extractibile cu solvenţi - iunie

Figura 5.13. Variaţia concentraţiei ionilor de amoniu - mai

Figura 5.14. Variaţia concentraţiei ionilor de amoniu – iunie

0

20

40

60

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

SE

Variația substanțelor extractibile cu solvenți

SE – Ist- mai

SE – Est- mai

0

10

20

30

40

50

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

SE

Variația substanțelor extractibile cu solvenți

SE – Ist- iunie

SE – Est- iunie

0

10

20

30

40

50

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

NH4

Variația concentrației ionilor de amoniu

NH4 – Ist mai

NH4 - Est mai

0

10

20

30

40

50

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21

NH4

Variația concentrației ionilor de amoniu

NH4 - Ist iunie

NH4 - Est iunie

Page 22: Rezumat Tvetstanschi Marian

22

Având în vedere vechimea fostei staţii, precum şi stadiul avansat de degradare a

obiectivelor, a fost necesară demolarea aproape în totalitate a structurilor ce compuneau vechea

staţie de epurare şi reconstrucţia altor obiective, echipate cu utilaje şi echipamente noi.[10]

Proiectul de investiţii va fi analizat cu ajutorul mai multor indicatori şi tehnici (valoare

netă actualizată , indicele de profitabilitate, rata internă de rentabilitate, termenul de recuperare

actualizat, analiza de sensibilitate) pentru a determina performanţa acestuia şi pentru a vedea

dacă este profitabil sau nu, iar în urma acestor multiple analize se vor formula concluziile cu

privire la decizia de implementare a proiectului de investiţie propus.

Valoarea totală iniţială a investiţiei este de 139.739.789 lei.

Cheltuielile generate de investiţie sunt următoarele:

Cheltuieili de demontare, lucrări de transport, achizitionarea unor echipamente,

infrastructura de şantier şi asigurarea personalului de deservire în valoare de 1,99 mil.

Euro

Cheltuieili cu lucrări suplimentare în valoare de 334.761,15 euro

Cheltuieli cu personal de specialitate pentru lucrările contractate, atât pe partea

mecanică, dar şi transportul în valoare de 1,08 mil. Euro

Tabelul 5.6 Investiţia şi Cheltuielile legate de investiţie

Investiţie Amount (Eur) Amount (Ron)

1 EUR = 4,4

RON/EUR

Investiţie echipamanente 31.759.041,00 139.739.780,40

Cheltuieli personal 1.080.000,00 4.752.000,00

Cheltuieli montaj,

demontare, etc.

1.990.000,00 8.756.000,00

Cheltuieli exploatare 22.034.000,00 96.949.600,00

Cheltuieli cu lucrări speciale 335.000,00 1.474.000,00

Total 57.198.041,00 251.671.380,40

Investiţia se amortizează liniar pe o durată de 20 ani. Amortizarea anuală va fi de

6.986.989,02 lei.

Identificarea costurilor şi proiecţia lor

Prognozarea costurilor pentru următoare perioadă va ţine cont atât de istoricul evoluţiei

firmei, cât şi de cererea potenţială a pieţei.

O parte din cheltuielile previzionate sunt dependente de evoluţia cifrei de afaceri, care

în trecut a înregistrat o evoluţie destul de favorabilă. În anul 2010 crescând cu 12%, iar în 2011

s-a sesizat o creştere de 13% faţă de 2010.

În vederea efectuării unor previziuni cât mai corecte, considerăm că în următorii 5 ani

post investiţie, CA va înregistra un trend crescător, cu o rată de creştere de 13% pe an.

Cheltuielile cu materiile prime şi materiale consumabile vor repezintă 36% din CA,

datorită unei previziuni obiective asupra preţurilor viitoare, în mare parte evidenţiata prin

creşterea preţurilor combustibilului.

Cheltuielile cu personalul vor reprezinta 9,% din CA, o uşoară majorare a ponderii

acestor cheltuieli în CA. În 2010 Cheltuielile cu personalul reprezentau 8, 167% din CA. În

Page 23: Rezumat Tvetstanschi Marian

23

calculul cheltuielilor salariale previzionate s-au luat în considerare şi cheltuielile salariale

generate de investiţie, în valoare de 4 752 000 RON.

Amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale se consideră va fi considerată

constantă pe parcursul întregii perioade, şi va fi compusă din amortizarea inregistrata in anii

precedenţi de ron 100000000 şi amortizarea investiţiei, în valoare de 6 986 989,02 RON/an.

Alte cheltuieli de exploatare cresc in primul an, urmand o crestere constata de 1% in

urmatorii 4 ani.

Cheltuielile financiare aferente perioadei anterioare investiţiei cresc cu 1%. Se

estimează că acestea vor avea o crestere constantă, deoarece fondurile atrase nu sunt

rambursabile.[11]

Figura 5.15 Graficul Previzionării cheltuielilor generate de proiect

Figura 5.16 Estimarea variaţiei capitalului de lucru net

Pentru a estima variaţia capitalului de lucru net, s-a presupus că cheltuielile financiare

vor creste anual cu 1%, cheltuieli care în marea lor majoritate, reprezintă plata datoriilor

angajate de întreprindere pe termen scurt. Rezultă că datoriile curente vor scădea în acelaşi ritm

cu cheltuielile financiare, de unde este evident că ACRnet va creşte, în ipoteza noastră cu 8%

anual.

Identificarea veniturilor şi proiecţia lor

Veniturile obţinute de întreprindere sunt alcătuite din venituri din activităţile de

exploatare şi venituri financiare provenite de la entităţile afiliate. Întrucât, creşterea CA a fost

detaliată mai sus, urmează să estimam veniturile financiare pentru următorii 5 ani.

În ultimii ani, veniturile financiare au cresc cu o medie de 12% anual, ceea ce ne permite

să presupunem că acestea îşi vor continua cursul ascendent, cu aceeaşi rata de creştere de 12%

anual.

0

100000000

200000000

300000000

400000000

1 2 3 4 5 6 7

CA (cifra de afaceri)

Cheltuieli cu mat.

prime şi mat. Cons.

Cheltuieli cu

personalul

Amortizarea

0

50000000

100000000

150000000

200000000

250000000

1 2 3 4 5 6 7 8

ACRn

Page 24: Rezumat Tvetstanschi Marian

24

Figura 5.17 Cifra de afaceri şi veniturile financiare

Descrierea fluxurilor de trezorerie(cash-flow)

Odată previzionate cheltuielile şi veniturile generate de proiectul de investiţii, un

următor pas în evaluarea fezabilităţii acestuia, ar fi analiza fluxurilor de trezorerie viitoare.[14]

Cash flow-urile disponibile (CFD) reprezintă fluxurile de trezorerie generate de

proiectul de investiţie. Prin aceste cash flow-uri se prognozează situaţia întreprinderii în cazul

în care aceasta adoptă respectivul proiect de investiţie.

Pentru aceste prognoze, în determinarea CFD se utilizează următoarea relaţie de calcul:

CFD=PN+AMO-CrE (5.1)

unde:

PN=profitul net previzionat a fi generat de investiţie;

AMO=amortizarea implicată de investiţie;

CrEc=creşterea economică, respectiv investiţiile adiţionale în active circulante nete.

Pentru prognozarea CFD este necesară prognozarea fiecărei componente a acestuia.

În cazul companiei analizate, s-a aplicat metoda indirectă de realizare a situaţiei cash-

flow-ului, care ajustează profitul net prin reconcilierea profitului net generat de activităţile

operaţionale.

Figura 5.18 Cash-ul net generat de activităţile operaţionale/exploatare

Figura 5.19 Cash-ul net generat de activităţile financiare

0

200000000

400000000

600000000

800000000

1 2 3 4 5 6 7

CA (cifra de

afaceri)

(+) Venituri

financiare

-

200,000,000.00

400,000,000.00

600,000,000.00

1 2 3 4 5 6

Cash-ul net generat de activităţile financiare

Cash-ul net

generat de

activitatile

financiare

-

200,000,000.00

400,000,000.00

1 2 3 4 5 6

Cash-ul net generat de activităţile

operaţionale/exploatare

Cash-ul net generat de

activitatile…

Page 25: Rezumat Tvetstanschi Marian

25

Figura 5.20 Cash şi echivalent cash la sfârşitul perioadei

Amortizările, fiind cheltuieli non-monetare, generează economii fiscale prin reducerea

profitului impozabil. Economiile obţinute pe baza amortizărilor sunt prezentate în tabel sub

denumirea de „Economii fiscale” şi sunt calculate ca Amo*16%, unde 16% reprezintă impozitul

pe profit.[12]

Cheltuielile cu achiziţionarea mijloacelor fixe, sunt considerate operaţiuni de capital şi

au fost incluse la categoria fluxurilor de numerar din activităţi de investiţii. Aceste cheltuieli se

vor înregistra numai în anul 1, an în care este implementata decizia de investiţie.

Rezultatul financiar este unul negativ, şi este reprezentat prin cheltuielile cu dobânzile

plătite de firma pentru creditele contractate anterior, iar veniturile, sunt sume încasate de la

diferite entităţi afiliate.

Capacitatea de autofinanţare a firmei

Capacitatea de autofinanţare a companiei pentru anul 2010 este de 100 288 385,44 RON.

Rezultatul CA arată că firma nu îşi permite sa finanţeze investiţia integral din surse proprii.

Pentru acoperirea diferenţei de RON, managementul firmei a hotărât să acceadă la Fondurile

Structurale de Coeziune.

Rezultă, ca invesţia, va fi finanţată astfel:

o Fondul Structural de Coeziune: 75%

o Surse proprii: 12%

o Finanţare nerambursabilă de la Stat: 11%

o Contribuţie financiară de la Bugetele Locale: 2%

Figura 5.21 Reprezentarea grafică a surselor de finanţare

(400,000,000.00)

(200,000,000.00)

-

200,000,000.00

400,000,000.00

1 2 3 4 5 6

Cash şi echivalent cash la sfârşitul perioadei

Cash si echivalent

cash la sfarsitul

perioadei

75%

11%

2%

12%

Fondul de Coeziune

Finanțare

nerambursabilă de la

bugetul de stat

Page 26: Rezumat Tvetstanschi Marian

26

În cazul întreprinderii S.C. RAJA S.A. valoarea investiţiei iniţiale este egală cu

31759041 EUR ceea ce înseamnă 139 739 780,40 RON transformat la cursul EUR/RON de

4,4.

În cazul întreprinderii analizate, rata de actualizare s-a determinat că sumă între o rată

fără risc (Rf) şi o primă de risc (π), unde am considerat Rf =7,33% (rentabilitatea titlurilor de

stat) şi prima de risc π=18%. Rezultatul de 25,33% (7,33%+18%) se ajustează cu rata inflaţiei

din România de aproximativ 4,3% obţinând o rată de actualizare de 20,03%.

Având în vedere faptul că cele echipamentele si utilajele nu se vor vinde la sfârşitul

ultimului an de exploatare am considerat VR=0.

CFD generat de proiectul de investiţie (CFD marginal) se poate determina exclusiv pe

proiectul analizat sau se poate calculă că diferenţă între CFD care se obţine la nivelul întregii

firme după adoptarea proiectului de investiţie şi CFD care s-ar fi obţinut fără implementarea

investiţiei.

Având în vedere toate elementele ce intră în componenţa lui VAN, pentru întreprinderea

analizată, în urma calculelor s-a obţinut VAN =784 195 168,78 RON, deci o valoare pozitivă,

ceea ce înseamnă că întreprinderea poate adopta proiectul de investiţii în condiţiile prezentate

mai sus.

Determinarea IP şi analiza rezultatului obţinut

Deşi valoarea actuală netă este considerată cel mai relevant indicator de selecţie a

proiectelor de investiţii se poate observa o deficienţă a acestei metode, şi anume că nu ţine cont

de efortul investiţional realizat de întreprindere pentru aplicarea proiectului de investiţii. În

acest sens, indicele de profitabilitate (IP) este mai relevant deoarece exprimă câştigul net obţinut

pentru o unitate monetară investită fiind calculat că raport între CFD actualizate şi valoarea

investiţiei.

Se consideră profitabilă o investiţie care asigură un IP >1.

În cazul întreprinderii noastre, am înlocuit în formula IP şi am obţinut:IP=8,52.

Putem interpreta acest rezultat ca fiind unul foarte bun, deci întreprinderea poate realiza

investiţia.

Pentru calculul sau se foloseşte metoda interpolării liniare, pentru care avem nevoie de

două valori ale k şi de valorile corespunzătoare ale VAN, astfel încât cele două valori ale VAN

să fie de semn opus şi intervalul de variaţie pentru k să nu aibă o amplitudine mai mare de 5%.

k=87% VAN 148.020.558,68

k=88% VAN 144.804.689,12

Am obţinut un RIR=133,03%, deci mai mare decât rentabilitatea minimă cerută de

acţionari de 20,03%.

RIR presupune reinvestirea cash flow-urilor disponibile la o rată de rentabilitate egală

cu cea aferentă proiectului de investiţii drept pentru care, pentru a rezolva această problemă, se

calculează o rată internă de rentabilitate modificată (RIRM) care ia în considerare exact

rentabilitatea la care cash flow-urile vor fi fructificate (notata η) şi în cazul nostru este vorba de

rentabilitate financiară înregistrată în 2010 de 20,03%.

Din calcul, rezultă un RIRM de 101,99%, deci mai mare decât rentabilitatea minimă

cerută de acţionari de 20,03%, deci proiectul de investiţii merită adoptat.

Page 27: Rezumat Tvetstanschi Marian

27

Determinarea TR şi analiza rezultatului obţinut

Termenul de Recuperare (TR) şi Termenul de Recuperare Actualizat (TRA)

Comparând valoarea investiţiei cu cea a cash-flow-urilor anuale actualizate, se observă

că întreprinderea îşi recuperează capitalul avansat în aproximativ 3 ani şi 60 de zile.

Tabelul5.7 Termenele de recuperare a investiţiei

TR 3,31

TRA 4,31

Tabelul 5.8 Indicatorii de performanţă a investiţiei

Indicator Valoare

VAN 784.195.168,78

IP 8,52

RIR 133,0282%

RIRM 101,9984%

TR 3 ani si 60 zile

TRA 4 ani 60 zile

Analiza investiţiei în mediu incert

Pentru a evalua performanţele acestui proiect utilizăm analiza de sensibilitate.

Analiza de sensibilitate

Variabilele în funcţie de care s-a calculat elasticitatea VAN sunt cifra de afaceri,

cheltuielile materiale şi veniturile financiare. Aceşti factori se estimează după cum urmează:

Tabelul 5.9 Factorii critici care ar putea influienta evoluţia proiectului

Indicator Scenariu

optimist

Scenariu pesimist

CA Creşte cu 22% Creşte cu 13%

Cheltuieli cu mat. P. şi

mat. Cons.

36% din CA 45% din CA

Venituri financiare Cresc cu 34,5% Cresc cu 15%

Ch cu personalul Cresc cu 10% Cresc cu 18%

-

200,000,000.00

400,000,000.00

600,000,000.00

800,000,000.00

1,000,000,000.00

1 2 3 4 5

CF act. Cumulat

CF act. Cumulat

Figura 5.22 CF act. cumulat

Page 28: Rezumat Tvetstanschi Marian

28

Cifra de afaceri a crescut de la 13% la 22 % anual.

Cheltuielile cu materiile prime şi materialele au scazut de la 32% (scenariul de bază) la

25% din Cifra de afaceri.

Cheltuielile cu salariile, amortizările şi alte cheltuieli de exploatare vor creşte în aceeaşi

măsură ca în scenariul de bază.

Veniturile financiare cresc de la 15% la 25% anual.

Restul elementelor nu se modifică.[15]

Tabelul 5.10 Indicatorii de perormanţă calculaţi pentru scenariul optimist

Scenariu optimist

Indicator Valoare

VAN 1.398.927.752,23

IP 14,42

RIR 517,8289%

RIRM 127,3972%

TR 1 an si 68 zile

TRA 1 an 307 zile

Pentru a surprinde impactul modificării unei variabile asupra unui indicator de

performanţă vom calcula coeficientul de elasticitate:

𝑒𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑖𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟/𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙 =Δ𝑖𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟

𝑖𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑛 𝑠𝑐𝑒𝑛𝑎𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧ă÷

∆𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙ă

𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙ăî𝑛 𝑠𝑐𝑒𝑛𝑎𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧ă

Retehnologizarea staţiei de epurare s-a derulat în intervalul de 16 luni de la încheierea

contractului în martie 2011 şi s-au realizat următoarele activităţi, conform Tabelului 5.24.

Tabelul 5.11 Principalele activităţi de realizare şi precedenţa

Nr. crt. Activităţi Durată Activităţi precedente

1. Lansare proiect 1 zi -

2. Demolarea staţiei existente 29 zile 1

3. Constructie clădire pentru grătare 29 zile 2

4. Construcţie Staţia de Pompare Ape

Interne 16 zile

2

5. Instalare Deznisipator şi Separator

de Grăsimi 24 zile

3,4

6. Construcţie Staţia de Pompare Ape

Uzate 25 zile

5

7. Construcţie Staţia de Pompare la

Ieşire 16 zile

6

8. Construcţie Bazine de Aerare SBR 30 zile 7

9. Construcţie Staţia de Suflante 21 zile 6

10. Construcţie Hala de Deshidratare a

Nămolului 12 zile

6

11. Amenajare Platforma de Depozitare

a Nămolului Deshidratat 10 zile

10

12. Construcţie Casă Maşini 27 zile 9

Page 29: Rezumat Tvetstanschi Marian

29

13. Construcţie Staţia de Transformare 50 zile 8

14. Construcţie Camera de Comandă şi

Control – Dispecerat 16 zile

11

15. Construcţie Clădire Administrativă

şi Facilitate pentru Angajaţi 28 zile

12

16. Instalare Reţele de Conducte şi

Utilităţi 29 zile

15

17. Verificare Ansamblu Staţie 1 zi 16

18. Punere în funcţiune 1 zi 17

19. Finalizare proiect 0 zile 13, 14, 18

Beneficiarii

Beneficiarii direcţi sunt reprezentaţi de populatia orasului care este alimentata de SC

Raja SA care trebuie să îndeplinească standardele europene de calitate şi mediu, precum şi acel

segment de clienţi interesaţi de cel mai bun raport preţ-calitate, pentru serviciile oferite

Analiza SWOT a capacităţii de realizare a proiectului este prezentată în Tabelul 5.24.

Tabelul 5.12 Analiza SWOT a capacităţii de realizare a proiectului

Puncte tari Oportunitati

- Parteneriat cu organisme şi ONG-

uri;

- Campania de protecţia mediului;

- Utilizarea unei tehnologii avansate;

- Nivelul tehnologic avansat în

tratarea apelor uzate;

- Promovarea activă

- Lipsa produselor substituente (apa

este un produs vital);

- Folosirea de materiale ecologice în

tratarea apelor uzate

- Sustinerea legislativă a protectiei

mediului

Puncte slabe Ameninţări

- Lipsa de lichidităţi

- Contractarea unor credite bancare

- Lipsa de experienţă a managerului de

proiect

- Competitori potenţiali

- Reţeau densă de distribuţie

- Criza economică a ţării

Stabilirea tuturor obiectivelor proiectului

Obiectivele generale ale proiectului

Proiectul de reabilitare a staţiei de epurare ape uzate din Eforie Sud demarat de S.C.

RAJA S.A. în Constanţa are o prioritate deosebită deoarece:

- A remediat situaţia în care apa netratată era deversată direct în „apele sensibile” ale Mării

Negre;

- Proiectul s-a implementat la Eforie Sud, şi deserveşte o populaţie de peste 100.000 de

locuitori;

- Prin realizarea proiectului s-a îmbunătăţit calitatea apelor de îmbăiere din zona litoralului,

contribuind astfel la scăderea riscului de îmbolnăvire a populaţiei;[14]

Page 30: Rezumat Tvetstanschi Marian

30

Matricea proiectului

Elementele proiectului Indicatori Surse de verificare Riscuri/Ipoteze

Obiective generale:

- Creşterea cotei de

piaţă cu 5% în

următorii 5ani

- Cresterea profitului

cu 10% în următorul

an

- Tratarea a 90% din

apele uzate rezultate

din Eforie Sud

- Cota de piaţă

- Numărul de clienti

- Cifra de afaceri

- Rata profitului

- Debitul de apa uzata

tratata

-Raportul anual al

firmei

- Bilanţul contabil

- Teste de laborator

- Serviciul financiar-

contabil

- www.rajac.ro

- Institutul Naţional de

Statistică

-

Obiectivul imediat:

Realizarea

modernizaii statiei de

tratare

Site

Cifra de afacere

- Bilanţul contabil

- Rapoartele anuale

- Costuri mari de

intretinere a

echipamentelor

- Competitorii

potenţiali

- Distribuţia densă a

retelei de canalizare

Rezultate:

- Campania de

promovare a staţiei

- Campania de

protecţia mediului

- Realizarea noi statii

- Rezultatele

cercetărilor de piaţă

- Rezultatele

verificărilor

- Rezultatele de

laborator a apelor

tratate

- Bilanţul contabil

- Devize de plată

- Bon de consum

- Ordin de eliberare

din depozit

- Teste de verificare

- Restricţii legislative

- Restricţiile CNA

- Incompatibilitatea

piese componente ale

statiilor de pompare

ape

- Teste de verificări

eşuate

- Verigi executate

greşit

- Neobţinerea avizului

şi aprobărilor de

funcţionare al statiei

Activităţi:

A1-A17

- Accidente

- Securitatea maşinilor

- Tăierea prin

manipularea manuală

a unor scule

- Expunerea la

substanţe periculoase

- Riscuri electrice-

electrocutări, arsuri

Page 31: Rezumat Tvetstanschi Marian

31

Desfăşurarea activităţilot în derularea proiectului al staţiei de epurare Eforie Sud

Nr. crt. Activităţi Durată Început activităţi Sfârşit activităţi

1. Lansare proiect 1 zi 3/2/2011 3/2/2011

2. Demolarea staţiei existente 29 zile 3/3/2011 4/12/2011

3. Constructie clădire pentru

grătare 29 zile

4/13/2011 5/23/2011

4. Construcţie Staţia de

Pompare Ape Interne 16 zile

4/13/2011 5/4/2011

5. Instalare Deznisipator şi

Separator de Grăsimi 24 zile

5/24/2011 6/24/2011

6. Construcţie Staţia de

Pompare Ape Uzate 25 zile

6/27/2011 7/29/2011

7. Construcţie Staţia de

Pompare la Ieşire 16 zile

8/1/2011 8/22/2011

8. Construcţie Bazine de

Aerare SBR 30 zile

8/23/2011 10/3/2011

9. Construcţie Staţia de

Suflante 21 zile

8/1/2011 8/29/2011

10. Construcţie Hala de

Deshidratare a Nămolului 12 zile

8/1/2011 8/16/2011

11. Amenajare Platforma de

Depozitare a Nămolului

Deshidratat 10 zile

8/17/2011 8/30/2011

12. Construcţie Casă Maşini 27 zile 8/30/2011 10/5/2011

13. Construcţie Staţia de

Transformare 50 zile

10/4/2011 12/12/2011

14. Construcţie Camera de

Comandă şi Control –

Dispecerat 16 zile

8/31/2011 9/21/2011

15. Construcţie Clădire

Administrativă şi Facilitate

pentru Angajaţi 28 zile

10/6/2011 11/14/2011

16. Instalare Reţele de

Conducte şi Utilităţi 29 zile

11/15/2011 12/23/2011

17. Verificare Ansamblu

Staţie 1 zi

12/27/2011 12/27/2011

18. Punere în funcţiune 1 zi 12/28/2011 12/28/2011

19. Finalizare proiect 0 zile 12/28/2011 12/28/2011

Page 32: Rezumat Tvetstanschi Marian

32

Drumul critic

Page 33: Rezumat Tvetstanschi Marian

33

Durata de realizare a proiectului prin Metoda Drumului Critic (CMP) este: 16 luni.

Page 34: Rezumat Tvetstanschi Marian

34

Diagrama temporară gantt

Page 35: Rezumat Tvetstanschi Marian

35

Optimizarea duratei de desfăşurare a proiectului

Durata totală a proiectului impusă este de 16 luni, iar în urma aplicării Metodei

Drumului Critic s-a obţinut o durată a proiectului de 10 luni., diferenţa de 6 luni o păstrăm

ca rezervă de timp în cazul întărzierii unei activităţi din cauza riscurilor proiectului.

Observaţii şi comentarii personale

În condiţiile în care durata de desfăşurare a proiectului este în acelaşi interval cu durata pe

care ne-am planificat-o iniţial putem spune că proiectul nostru poate fi un real succes şi

profitul aşteptat va fi pe măsură.

Capitolul 6 Concluzii

Aspectele de risc de mediu sunt semnificative în derularea proiectelor de mediu. În

derularea proiectelor de mediu, organizaţia trebuie să identifice aspectele de risc de mediu

şi să le selecţioneze pe cele cu impact semnificativ.

Creşterea continuă a debitului de ape uzate evacuate, precum şi deiversitatea tot

mai mare a substanţelor nocive din aceste ape necesită, pentru stabilirea condiţiilor de

epurare în parametri minimi de risc şi maximi de securitate aplicarea metodelor statistice.

Scopul lucrării este analiza principalelor staţii de epurare din România şi realizarea

unui clasament a acestora în anul 2011. Practic, prin analiza staţiilor de epurare s-au selectat

multiple criterii pe care le am folosit şi cu ajutorul metodei Electre III, realizând

clasamentul lor. Software-ul Electre III este folosit pentru clasificări de mici

dimensiuni,dar cu rezultate foarte bune.

Prima problemă a constituit separarea componentelor obiective de cele subiective.

Performanţele-impactul fiecărui statii de tratare prin cele 5 criterii sunt componente

obiective şi nu au legătură cu decizia de preferinţă, care se bazează pe experienţa

decidentului şi capacitatea de a separa preferinţa de considerente. Conceptul separării

componentelor obiective de cele subiective în problema noastră de decizie a fost rezolvată

cu succes.

Limita de senzitivitate sau robusteţea analizei problemei a apărut, deoarece

procesul de clasificare este considerabil mai senzitiv la schimbări asupra performanţei

decât în modificările valorilor şi pragurilor. [13]

Succesul acestei analize este datorat folosirii metodei Electre III şi a software-ului

aferent în procesul de clasificare a staţiilor de epurare.

Rezultatele sunt evidente, staţiile de tratare Eforie Sud si Constanţa Nord, care aparţin

grupului RAJA sunt pe primele locuri, fapt datorat şi investiţiilor majore în

retehnologizarea lor.

Analizând calitatea efluentului staţiei de epurare constatam unele depăşiri la câţiva

parametri, însa aceasta se datoreaza limitărilor tehnologice existente, care provin din

Page 36: Rezumat Tvetstanschi Marian

36

proiectarea sistemului, care a avut loc în anii 1980 (compuşii cu azot şi fosfor) şi din

performantele scăzute precum şi încărcărilor mari la influent datorită agenţilor economici

din Eforie Sud care evacuează în sistemul de canalizare .

Reabilitarea staţiei s-a realizat prin componenta B a măsurii ISPA, „Instrument for

Structural Policies for Pre-accession” adică „Instrumentul pentru Politici Structurale de

Preaderare”

Contribuţii originale ale autorului

În cadrul acestei lucrări am proiectat retehnologizarea staţiei de eurare a apei uzate

din oraşul Eforie Sud. Pentru aceasta am pornit studiul de la cunoasterea operatorului

regional în domeniul alimentării cu apă potabilă, RAJA, ca principal organism de

alimentare din zona analizată.

S-a analizat impactul riscului în activităţile economice, modalitatea de luare a

deciziilor în condiţii de risc, modalităţi de măsurare a riscului absolut şi a riscului relativ;

pentru reducerea incertitudinii am studiat strategii ale gestiunii acestora şi incercările de

diminuare a riscului utilizând resursele manageriale. Am prezentat cele mai utilizate

metode de identificare a riscului precum şi cateva strategii de tratare a riscurilor.

În contextul identificării aspectelor legate de mediu, am precizat câteva elemente

care trebuie avute în vedere, precum gestiunea deşeurilor, poluarea terenurilor, impactul

asupra comunităţilor precum şi emisiile în aer. S-au analizat câteva varinte conform

sistemelor de clasificare a aspectelor de mediu. Tot în cadrul acestui capitol am prezentat

studiile cu privire la proiectarea staţiilor de epurare, studii cu caracter aplicativ, studii

hidrologice, hidrochimice, geortehnice, etc care au o importanţă deosebită în analiza

proiectării acestor staţii. Pentru o mai buna evaluare a situaţiilor existente am prezentat

modele fizice, de laborator (utilizate cel mai frecvent pentru studierea posibilitării epurării

biologice a apelor uzate) şi modele matematice (metode de gospodărire a calităţilor apelor,

debitul acstora, unele caracteristici hidraulice, etc.).

O metodă de analiză a riscului de investiţii în staţiile de epurare este metoda Electre

III. S-a prezentat paşii acestei metode şi am descris datele de intrare în software-ul Electre

III analizând rezultatele empirice.

Capitolul de analiză propriu-zisă a unui proiect de staţie de epurare în cadrul căruia

am studiat riscul apelor reziduale de la staţia de epurare Eforie Sud. S-au analizat iniţial

normele tehnice, legislaţia în vigoare privind limita încărcărilor cu poluanţi a apelor uzate

industriale. S-au prezentat trei linii principale ale fluxului tehnologic al tehnologiei utilizată

la epurarea apelor. Rezultatele experimentale au arătat că ionii de hidrogen în luna mai

variază într-o banda restransă. Asemănător acestui studiu, am analizat variaţia conţinutului

de reziduuri fixe, de amoniu, de azotaţi, de fosfor şi de substanţe extraactibile, pe intervalul

2007-2012, cu observaţia că procentul de substanţe mai sus prezentate creşte, o data cu

trecere anilor.

Page 37: Rezumat Tvetstanschi Marian

37

La fel de important ca substanţele amintite anterior este şi oxigenul, pentru care am

analizat variaţia pe două luni calendaristice, mai şi iunie.

La o primă analiză putem face următoarele observaţii: în luna iunie variaţiile cresc

brusc începând cu mijlocul lunii, la începutul acesteia valoarea consumului de oxigen

variază intr-o banda restrânsa, comparativ cu luna mai, în care sunt variaţii semnifiative şi

la începutul lunii, luna mai neavând o variaţie constantă pe o perioadă mai lungă de câteva

zile.

Pentru derularea proiectului am identificat costurile, cheltuielie generate de proiect

dar şi amortizarea. Paralel cu aceasta, am procedat la identificarea veniturilor şi proiecţia

lor.

S-a evaluat profitabilitatea realizării acestui proiect, calculând indicele de profit,

IP.Valoarea acestuia a rezultat de 8,52 de unde rezultă că intreprinderea poate realiza

investiţia profitabil. Un alt indicator care permite să apreciem că investiţia este profitabilă

este rata internă de rentabilitate, pentru care am obţiut valoarea de 133,03%. Tot în cadrul

analizei financiare intră analiza investiţiei în mediu incert, în cadrul căreia s-au verificat

două situaţii: situaţia scenariului optimist şi a unuia pesimist. În primul caz, cifra de afaceri

creşte de la 13% la 22% pe an, iar veniturile financiare de la 15% la 25% anual.

O ultimă analiză o reprezintă optimizarea duratei de desfăşurare a proiectului.

În condiţiile în care durata de desfăşurare a proiectului este in acelasi interval cu durata pe

care ne-am planificat-o iniţial putem spune că proiectul nostru poate fi un real succes şi

profitul aşteptat va fi pe măsură.

Propuneri şi direcţii viitoare de cercetare

Punând în balanţă cele prezentate mai sus, se apreciază că investiţiile în staţiile de

epurare, sunt nu numai rentabile din punct de vedere economic şi financiar, dar sunt şi

necesare, pentru exploatarea cu măsură a rezervelor de resurse ale planetei, prezervarea şi

conservarea mediului, reducerea poluării apelor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră, dar şi consumul eficient al energiei.

Se propune ca şi direcţie viitoare de cercetare studierea fezabilităţii economice şi

financiare a utilizării staţiilor de epurare. De asemenea, o altădirecţie importantă de

cercetare este studierea fezabilităţii economico-financiare a eficientizării energiei electrice

a tuturor staţiilor de epurare din România, în care sens există deja importante alocări

financiare atât guvernamentale, cât şi europene.

Abordarea cantitativă poate folosi cu succes metodele de analiză multicriterială.

Rezultatele acestei analize pot conduce la o modificare de amploare a investiţiei propuse

sau la respingerea acesteia. Ori de câte ori metodologia de cuantificare este posibilă,

impacturile pozitive şi negative estimate trebuie încadrate în evaluarea monetară a

beneficiilor sociale şi costurilor de investiţie.

Page 38: Rezumat Tvetstanschi Marian

38

BIBLIOGRAFIE

[1] Bârsan-Piu N., Popescu I., Managementul riscului. Concepte, metode, aplicaţii, Editura

Universităţii „Transilvania” Braşov, 2003

[2] Marian Tvetstanschi, Dan Robescu, Risc şi securitate în elaborarea proiectelor de

staţii de epurare, ROMAQUA Sci. Bull., Series5 Vol.83 Iss 5/ 2012

[3] Marian Tvetstanschi, Dan Robescu, Aspecte de risc în derularea proiectelor de mediu,

Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Protecţia Mediului, Oradea, 2012

[4] Buchanan, J., Shepard, P. and Lamsade, D.(1999), PROJECT RANKING USING

ELECTRE III, Journal of Multi-criteria Decision Analysis, 7-19

[5] Edwards W. (1977), How to use multiattribute utility measurement for social decision

making, IEEE Transactions on Systems, Man and Cybernetics, SMC-7, 326-340

[6] Rivas, A., Irizar, I., Ayesa, E., 2008. Model-based optimisation of Wastewater

Treatment Plants design. EnvironmentalModelling&Software 23, 435-450

[7] Hokkanen, J. and P. Salminen (1997), ELECTRE III and IV decision aids in an

environmental problem, Journal of Multi-criteria Decision Analysis, 6, 215-226

[8] http://www.avocatura.com/ll705-legea-apelor.html Legea apelor nr. 107/1996,1

ianuarie 2012

[9] http://www.rajac.ro/programe-europene/pos/reabilitarea-statiei-de-epurare-ape-uzate

[10] Vasilescu, I., si colectiv (2004). Eficienţa şi evaluarea investiţiilor, Editura Eficon

Press, Bucureşti

[13] http://www.rajac.ro/programe-europene/pos/reabilitarea-statiei-de-epurare-ape-uzate

[14] Marian Tvetstanschi, Dan Robescu – Nitrification, an innovative wastewater

treatment, buletinul stiinţific, series D, Mechanical Engineering, ISSN 1454-2358, UPB,

2014 în curs de publicare

[15] Marian Tvetstanschi, Dan Robescu – The Investiment Risk in sewage treatment

plants using the Electre III method, Revista de Pielarie Incălţăminte, vol.13/nr.4 decembrie

2013;

[16] Marian Tvetstanschi, Dan Robescu - Economic substantiation for the Eforie Sud

wastewater treatment plant’s modernization project, Romaqua nr.2/2014, vol. 92, ISSN

1453-6986;