Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi utilizarea lui

9
Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi utilizarea lui 1. Avuţia naţională şi produsul naţional. 2. Consumul: esenţa, formele, funcţiile, factorii, tendinţele. 3. Economiile: esenţa, rata medie şi marginală, motivele. 4. Investiţiile: esenţa, factorii, rolul economic. Multiplicatorul şi acceleratorul investiţional. 9.1. Avuţia naţională şi produsul naţional Avuţia naţională reprezintă totalitatea bunurilor materiale şi spirituale create şi acumulate în societate şi de care dispune ea la momentul respectiv. În aspect structural avuţia naţională include: a) bunurile materiale acumulate prin muncă; b) resursele naturale utilizate sau utilizabile în procesul de producţie; c) resursele umane; d) potenţialul de cercetare, învăţământ şi cultură. Avuţia naţională se manifestă în următoarele forme: avuţie individuală, care include bunurile aflate în proprietate particulară; avuţie colectivă, care include bunurile ce aparţin întreprinderilor, cooperativelor, diferitor organizaţii obşteşti, etc.; avuţie publică, care include bunurile ce aparţin administraţiilor de stat şi locale existente la momentul dat. Avuţia naţională determină potenţialul economic, care la rândul său cuprinde: resursele de muncă sub aspect cantitativ, calitativ şi structural; resursele naturale atrase şi utilizate în procesul de producţie; stocurile de capital fix şi circulant, inclusiv investiţiile în curs de valorificare; bunurile populaţiei; soldul dintre creanţele şi angajamentele externe; potenţialul creativ şi patrimoniul ştiinţific cultural. Rezultatele sintetice ale dezvoltării economice îşi găsesc expresia în următorii indicatori macroeconomici: Produsul Global Brut (PGB) reprezintă valoarea totală a bunurilor şi serviciilor obţinute într-o anumită perioadă de timp (de regulă, într-un an). PGB include şi elementele de consum intermediar (valoarea materiei prime, semifabricatele, energia etc.). Produsul Intern Brut (PIB) exprimă mărimea valorii adăugate a bunurilor economice produse în interiorul

Transcript of Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi utilizarea lui

Produsul naional ca rezultat al activitii economice i utilizarea lui1. Avuia naional i produsul naional.2. Consumul: esena, formele, funciile, factorii, tendinele.3. Economiile: esena, rata medie i marginal, motivele.4. Investiiile: esena, factorii, rolul economic. Multiplicatorul i acceleratorul investiional.

9.1. Avuia naional i produsul naional

Avuia naional reprezint totalitatea bunurilor materiale i spirituale create i acumulate n societate i de care dispune ea la momentul respectiv. n aspect structural avuia naional include: a) bunurile materiale acumulate prin munc; b) resursele naturale utilizate sau utilizabile n procesul de producie; c) resursele umane; d) potenialul de cercetare, nvmnt i cultur.Avuia naional se manifest n urmtoarele forme: avuie individual, care include bunurile aflate n proprietate particular; avuie colectiv, care include bunurile ce aparin ntreprinderilor, cooperativelor, diferitor organizaii obteti, etc.; avuie public, care include bunurile ce aparin administraiilor de stat i locale existente la momentul dat.Avuia naional determin potenialul economic, care la rndul su cuprinde: resursele de munc sub aspect cantitativ, calitativ i structural; resursele naturale atrase i utilizate n procesul de producie; stocurile de capital fix i circulant, inclusiv investiiile n curs de valorificare; bunurile populaiei; soldul dintre creanele i angajamentele externe; potenialul creativ i patrimoniul tiinific cultural.Rezultatele sintetice ale dezvoltrii economice i gsesc expresia n urmtorii indicatori macroeconomici: Produsul Global Brut (PGB) reprezint valoarea total a bunurilor i serviciilor obinute ntr-o anumit perioad de timp (de regul, ntr-un an). PGB include i elementele de consum intermediar (valoarea materiei prime, semifabricatele, energia etc.). Produsul Intern Brut (PIB) exprim mrimea valorii adugate a bunurilor economice produse n interiorul rii de ctre agenii economici autohtoni i strini n timp de un an. PIB se determin ca o diferen ntre PGB i consumul intermediar(Ci): PIB=PGB - Ci. PIB nu include: plile transferate populaiei n form de pensii, ajutoare, indemnizaii . a., deoarece persoanele care se bucur de aceste pli nu particip la crearea produsului intern brut; plile de transfer particulare n form de subsidii bancare, sponsorizare, binefacere, deoarece aceste pli deja au fost nregistrate n form de venituri la agenii economici respectivi; afacerile cu hrtiile de valoare, cumprarea i vnzarea aciunilor, care la fel nu majoreaz PIB-ul; realizarea obiectelor parial utilizate, deoarece valoarea lor iniial a fost nregistrat n anii precedeni. Produsul Intern Net (PIN) reflect mrimea valorii adugate nete a bunurilor economice destinate consumului final. Produsul intern net este creat n interiorul unei ri de ctre agenii economici autohtoni i strini n timp de un an. PIN=PIB-A(amortizarea). Produsul Naional Brut (PNB) exprim n form bneasc rezultatele activitii agenilor economici autohtoni care activeaz n interiorul rii sau n afara acesteia. PNB poate fi mai mare sau mai mic ca PIB, n dependen de soldul (pozitiv sau negativ) dintre PIB-ul obinut de agenii economici autohtoni n afara granielor rii i PIB-ul obinut de agenii economici strini care activeaz pe teritoriul rii: PNB=PIBsoldul valorii adugate brute. Produsul Naional Net (PNN) exprim mrimea valorii adugate nete a bunurilor i serviciilor finale obinute de agenii economici autohtoni: PNN=PNB-A(amortizarea). Venitul Naional (VN) include veniturile de la utilizarea factorilor de producie (salariul, renta, profitul, dobnda). VN=PNN - Ii (impozitele indirecte).Principalul indicator macroeconomic este produsul intern brut. PIB-ul calculat n preuri curente este denumit nominal, iar PIB-ul calculat n preuri fixate (preuri comparabile) este numit real. Raportul dintre PIB-ul nominal i PIB-ul real reflect deflatorul PIB-ului. Deflatorul PIB-ului exprim modificrile survenite n nivelul preurilor sau n puterea de cumprare a banilor.Produsul intern brut poate fi calculat prin trei modaliti: 1) metoda de producie, care const n determinarea volumului produciei finale produse n ar n perioada respectiv. n actuala economie de pia fiecare produs pn a ajunge la consumator, trece prin diferite stadii de producere i distribuire cu implicarea mai multor ageni economici n acest proces; 2) metoda veniturilor, care const n sumarea veniturilor provenite de la remunerarea factorilor de producie (salariul, profitul, dobnda, renta) cu alocaiile de la consumul de capital fix; 3) metoda cheltuielilor, care const n sumarea tuturor cheltuielilor pentru achiziionarea bunurilor care alctuiesc producia final (pentru consumul privat i public, pentru formarea brut a capitalului fix i variaia stocurilor, pentru exportul net de bunuri).9.2. Consumul: esena, formele, funciile, factorii, tendinele

Acea parte din venitul naional care rmne dup plata impozitelor directe i indirecte constituie venitul disponibil. Venitul disponibil este destinat pentru consum i economii.Consumul reprezint partea din venitul disponibil cheltuit pentru procurarea de bunuri materiale i servicii, destinate satisfacerii directe a nevoilor populaiei i societii.Consumul se manifest n urmtoarele forme: n dependen de subiectul consumului el se divizeaz n consum privat (care se refer la o persoan, familie sau asociaie) i n consum public, care se refer la achiziiile de stat i ale administraiilor publice locale; n funcie de obiectul consumului se distinge consum material (consum de produse alimentare i nealimentare) i consum nematerial (consum de servicii); n dependen de durata consumului el se mparte n consum de folosin curent (pine, lapte etc.) i consum de folosin ndelungat (mbrcminte, mobil, televizoar etc.); n dependen de modul de procurare a bunurilor i serviciilor utilizate consumul se divizeaz n consum de bunuri marfare (procurate prin cumprare vnzare) i n autoconsum (consumul de bunuri i servicii create de sine stttor).Consumul exercit urmtoarele funcii:1. consumul servete ca mijloc direct de satisfacere a cerinelor oamenilor n obiecte i servicii de consum;2. consumul servete ca prghie de influen asupra dinamicii produciei (consumul poate accelera sau din contra, poate frna procesul de producie);3. consumul servete ca mijloc de influen asupra gradului de utilizare a factorilor de producie;4. consumul servete ca mijloc de influen asupra echilibrului i dinamismului economic. n viziunea lui J.M. Keynes consumul este singurul scop al oricrei activiti economice.Asupra consumului influeneaz dou grupuri de factori obiectivi i subiectivi. La factorii obiectivi se refer: mrimea i dinamica veniturilor disponibile; modificarea ateptrilor referitor la cheltuielile de consum prezent i viitor, determinate de schimbrile n puterea de cumprare a banilor sau de unele riscuri; modificrile neprevzute, care afecteaz preul diferitor elemente de capital fix i capital circulant, cauzate de uzura moral; modificrile politicii fiscale care influeneaz nivelul consumului personal. La factorii subiectivi se refer: dorina oamenilor de a crea o rezerv bneasc pentru situaii neprevzute (ca urmare, cheltuielile pentru consumul curent se micoreaz n favoarea unui consum viitor); acumularea de economii bneti pentru asigurarea btrneei sau protejarea anumitor persoane (pentru copii, nepoi etc.); dorina de a obine dobnzi sau alte avantaje prin procurarea de aciuni, hrtii de valoare sau participarea la unele afaceri; instinctul oamenilor de ridicare a standardului de via, prin majorarea treptat a cheltuielilor de consum n baza unor rezerve bneti formate din timp; dorina de a lsa avere motenitorilor; manifestarea la unele persoane a zgrceniei reflectat n scderea cheltuielilor de consum curent.n evoluia consumului s-au conturat urmtoarele tendine: a) scderea ponderii cheltuielilor pentru produsele alimentare i mbuntirea structurii, calitii consumului produselor de valoare ridicat (autoturisme prestigioase, televizoare japoneze etc.); b) meninerea relativ constant a prii cheltuielilor pentru mbrcminte i confort personal; c) creterea ponderii cheltuielilor pentru servicii, ndeosebi a celor legate de sporirea nivelului de cultur i educaie. Pornind de la analiza acestor tendine ale consumului economistul austriac E. Enghel a formulat legea potrivit creia partea cheltuielilor destinate alimentaiei este cu att mai mare cu ct venitul este mai mic, i invers, cheltuielile pentru mbrcminte rmn relativ constante, indiferent de mrimea veniturilor; partea cheltuielilor pentru locuin are o pondere relativ constant, oricare ar fi nivelul veniturilor; ponderea cheltuielilor pentru confort i recreiere crete mai rapid dect sporirea veniturilor, ea tinznd ctre zero la persoanele cu venituri foarte mici i fiind ridicat la persoanele cu venituri mari[footnoteRef:1]. [1: Economie. Ediia a V-ea. Editura economic. Bucureti, 2000, pag. 233.]

Raportul consumului fa de venit i tendina acestuia se exprim prin nclinaia spre consum medie i marginal. nclinaia medie spre consum (rata medie a consumului) exprim raportul dintre valoarea total a consumului i valoarea total a venitului disponibil: =; unde: C rata medie a consumului; C valoarea total a consumului; V valoarea total a venitului disponibil. nclinaia marginal spre consum (rata marginal a consumului) reprezint raportul dintre variaia consumului i variaia venitului: =; unde: Cm - rata marginal a consumului; - variaia consumului; - variaia venitului disponibil. Potrivit concepiei lui J.M. Keynes, dac venitul disponibil crete, atunci crete i consumul, dar n msur mai mic dect venitul, iar dac venitul scade, atunci scade i consumul, dar iari n msur mai mic dect venitul.

9.3. Economiile: esena, rata medie i marginal, motivele

Dup cum s-a menionat n compartimentul 9.2, venitul disponibil este destinat pentru consum i pentru formarea economiilor nete. Economiile nete reprezint surplusul de venit peste cheltuielile de consum. Deci: E=V C, unde: E economiile nete; V venitul disponibil; C consumul. Dac la economiile nete se adaug amortizarea, atunci se formeaz economiile brute. Deci: Eb=En+A, unde: Eb economiile brute; En economiile nete; A amortizarea capitalului fix.ntre consum i economii exist un raport invers proporional: cu ct crete consumul, cu att trebuie s se reduc economiile, i invers, cu ct cresc economiile, cu att trebuie s se reduc consumul. Dac consumul este egal cu 1, atunci: E=1-C, iar C=1-E.

Raportul dintre economiile nete i venitul disponibil reflect nclinaiile spre economie medie i economie marginal. nclinarea medie spre economii (rata medie a economisirii) exprim raportul dintre economiile nete i venitul disponibil: , unde: e rata medie a economisirii; E economiile nete; V venitul disponibil. Rata medie de economisire ne demonstreaz ct se economisete dintr-o unitate monetar de venit. nclinaia marginal spre economii (rata marginal a economisirii) exprim raportul dintre variaia economiilor i variaia veniturilor: , unde: em rata marginal a economisirii; - variaia economiilor; - variaia veniturilor. Rata marginal a economisirii ne demonstreaz cu cte uniti variaz economiile la variaia cu o unitate a venitului.Economiile pot fi divizate dup urmtoarele criterii: dup sursele de finanare economiile pot fi grupate n economii din sectorul privat i n economii din sectorul public; dup modul cum se iau deciziile de economisire economiile pot fi grupate n economii libere i economii forate (legate de necesitatea rezistenei la concuren).Motivele de economisire sunt diverse i sunt influenate de mai muli factori, printre care pot fi menionai: dorina de organizare raional a cheltuielilor n timp (renunarea de la ndestularea imediat a unei nevoi n favoarea ndestulrii n viitor a altei nevoi mai preferate); dorina de mbogire (dorina de a acumula mijloace, care vor aduce la creterea veniturilor n viitor, cum ar fi acumularea capitalului, monedei, imobilului etc.); preferina pentru lichiditate (pentru cumprturi curente, cheltuieli neprevzute . a. ).Potrivit datelor statistice cu privire la ratele de economisire (nete i brute) i ritmurilor de cretere economic, s-a constatat c S.U.A. au cel mai sczut nivel al economiilor brute (ponderea economiilor n PNG) i sunt pe ultimul loc la nivelul economiilor nete (ponderea economiilor n PNN) dintre rile dezvoltate (Japonia, Germania, Anglia, Italia, Canada) n perioada anilor 1981-1987. De asemenea, s-a remarcat c rile ce au cele mai mari rate de economisire au i cele mai rapide ritmuri de cretere economic. n intervalul anilor 1981-1987, rata economiilor nete a fost de 20,2% n Japonia, 10,7% n Germania, 9,4% n Canada, 7,5% n Italia, 6,2% n Anglia, 3,9% n S.U.A.[footnoteRef:2]. [2: Economie. Ediia a V-ea. Editura economic. Bucureti, 2000, p. 239.]

Rata de economisire poate fi analizat nu numai la nivel macroeconomic, dar i la nivelul unei firme sau a unei familii. Rata de economisire a unei familii este definit ca totalul economisirii exprimat ca procent din venitul disponibil familial i ea difer de la an la an. De ex., n Marea Britanie, modificrile ratei de economisire n perioada anilor 1978 1997 a fost: punctul maxim de peste 13% a fost atins n 1980, iar punctul minim de numai 5,6% n 1988[footnoteRef:3]. Cauzele care au condus la aceast variaie sunt: [3: Economie politic modern. Editura Polirom. Bucureti, 2002, p.453-455.]

rata inflaiei. Creterea preurilor reduce valoarea real a economisirilor anterioare i genereaz nesiguran cu privire la valoarea viitoare a averii. Oamenii economisesc mai mult i consum mai puin ntr-o ncercare de a restabili valoarea real a activelor; rata dobnzii. De regul, o rat nalt a dobnzii ncurajeaz economisirea i reduce consumul; averea familial. O cretere a averii familiale, datorat unei reevaluri a titlurilor de valoare sau a locuinei, ar putea determina diminuarea economiilor, ntruct este nevoie de mai puin timp pentru a atinge un nivel stabil al deinerii de proprieti. creterea venitului familial. O majorare a ratei de cretere a venitului familial concomitent cu o cretere a economisirilor totale, poate determina o diminuare a ratei de economisire. Cu ct veniturile se majoreaz mai repede, cu att indivizii ajung la concluzia c pot atinge un nivel propus de bunstare economisind un procent mai mic din veniturile lor.

9.4. Investiiile: esena, factorii, rolul economic. Multiplicatorul i acceleratorul investiional

Investiia reprezint totalitatea cheltuielilor destinate pentru procurarea bunurilor de capital n vederea dezvoltrii economice.Investiiile pot fi divizate n dependen de urmtoarele criterii: a) n dependen de modul de folosire investiiile se mpart n investiii de nlocuire a capitalului fix uzat, sursa crora o constituie fondurile de amortizare i investiii pentru dezvoltare, numite investiii nete, sursa crora o constituie la nivel macroeconomic venitul naional.Investiiile de nlocuire luate n ansamblu cu investiiile pentru dezvoltare formeaz investiiile brute de capital, ce contribuie la formarea capitalului real. Investiiile brute sunt destinate pentru formarea capitalului fix i modificarea stocurilor de materii prime, semifabricate i produse finite pentru vnzare;b) n dependen de forma de proprietate investiiile pot fi divizate n investiii private, efectuate de sectorul privat i investiii publice, efectuate de ctre stat;c) n dependen de locul de efectuare investiiile se mpart n investiii interne, efectuate n interiorul rii respective i investiii externe, efectuate n alte ri;d) n dependen de ramura n care se efectueaz investiiile se disting investiii industriale, agricole i comerciale etc.La nivel macroeconomic economiile i investiiile, de regul, sunt egale. Pentru ca nclinaia spre economii s constituie un factor de progres, afirm J.M.eynes, este necesar ca economiile s se transforme n investiii (E=I).Asupra procesului de investire a capitalului influeneaz urmtorii factori[footnoteRef:4]: [4: Economie. Ediia a V-ea. Editura economic. Bucureti, 2000, p. 243.]

cererea de investiii, randamentul viitor al bunului de capital; fluctuaiile profitului la investiiile existente, politica statului n domeniul investiiilor; starea general a economiei naionale; conjunctura economiei mondiale; perioada de rambursare a investiiei; cheltuielile cu ntreinerea i funcionarea bunurilor de capital realizate; tipul de progres tehnic dominant i gradul de accelerare a inovaiilor i inveniilor; dimensiunea stocurilor bunurilor de capital n raport cu evoluia produciei cerute pe pia; anticiprile investitorilor n legtur cu evoluia vnzrilor i profiturilor n domeniul unde se investete; gradul de fiscalitate n raport cu profitul; eficiena marginal a capitalului i rata dobnzii, situaia cnd rata profitului de la capitalul investit este egal cu rata dobnzii; riscurile acumulate de ntreprinztor i mprumuttor.Investiiile joac un rol important n activitatea economic: contribuie la sporirea i modernizarea capitalului ca factor de producie; servesc ca surs material n crearea noilor locuri de munc; contribuie la sporirea nzestrrii tehnice a muncii, la aplicarea tehnicii moderne n producie; contribuie la creterea productivitii factorilor de producie; servesc ca mijloc de cretere economic i de sporire a venitului naional.ntre consum, economii i investiii exist relaii de influen reciproc. Aceste interdependene sunt exprimate prin multiplicatorul i acceleratorul investiional.

Multiplicatorul investiional reprezint un numr prin care trebuie s se multiplice voina de investire net pentru a se obine suma corespunztoare de variaie a venitului. Formula multiplicatorului investiional: , unde: k multiplicatorul investiional; - variaia venitului; - variaia investiiilor. Multiplicatorul investiiilor ne arat de cte ori sporul de investiii se cuprinde n sporul de venit, adic unei anumite creteri a investiiilor i corespunde creterea venitului de n ori.

Acceleratorul investiional reflect relaia direct ntre variaia volumului de investiii nete i variaia venitului naional. Formula acceleratorului investiional: , unde: A acceleratorul investiional; - variaia volumului de investiii; - variaia venitului naional. Principiul acceleratorului exprim efectul creterii venitului asupra investiiilor.

Structura investiiilor n capitalul fix, pe surse de finanare, a constituit n Republica Moldova n anul 2002: mijloacele ntreprinderilor 57%; investiiile strine 19%; mijloacele bugetare i ale populaiei cte 4%; alte surse 12%.