CAFEAUA JACOBS

Produsul de pe piaţă

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani.

In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate

paturile sociale inca din vechime.

Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole

inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.

Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era

considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin

amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau

consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.

Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de

medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor

uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost

preparata ca bautura calda.

Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri

stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie

mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua

legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.

Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la

raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe

continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste

in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul

cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau

comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu

succes in Europa.

Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care

paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite

pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului

lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a

inceput cultivarea cafelei in India.

Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile

comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care

vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni,

multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in

Europa.

Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in

franceza "caffé" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele

provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat

ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara

mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a

ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in

Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din

Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare

de cafea, onoare pe care o detine si astazi.

Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a

lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in

Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol

propice infloririi arborelui.

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele

patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.

FIRMA PRODUCATOARE : KRAFT FOODS

Jacobs este unul din brandurile de miliarde de dolari Kraft şi urme începuturile sale la 1895 in

Germania. Acum 26 de ani, Johan Jacobs a deschis un magazin de cafea de specialitate în Bremen.

Cafeaua Jacobs este acum vândută în toată Europa şi Orientul Mijlociu, şi este un lider de piaţă în

Austria, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Ucraina. Disponibilă în varianţă mai prăjită

sau mai verde, boabe întregi sau în viariantă solubilă, cu gust de cafea simplă sau cu amestecuri

aromate, Jacobs continuă să stabilească standardul in industrie pentru cafea delicioasa.

Kraft Foods comercializează, în peste 150 de ţări, mărci de renume internaţional, cum ar fi

brânză Kraft, Cafeaua Jacobs şi Maxwell House, biscuiţii Nabisco, crema de brânză Philadelphia,

preparatele de carne Oscar Mayer, cere alele Post şi ciocolata Milka. Kraft Foods România este o firmă

care se bazează pe producerea dulciurilor, a ciocolatei, în special marca “Poiana”, care este cunoscută

de 98 la sută dintre consumatorii români.

Fabrica din Romania a fost construită în mai multe etape: În anul 1899 a fost construită fabrica

de produse din ciocolată "Hess" - Unitatea 1, actuala unitate a Kraft Foods România. În anul 1925 a

fost construită fabrica de ciocolată şi specialităţi din ciocolată, fabrica deschisă de fratii Stollwerk

veniţi din Bratislava Unitatea 2, actuala unitate a Kraft Foods România

Între anii 1948 - 1954 o data cu naţionalizarea, statul devine proprietar al ambelor unităţi

producătoare de ciocolată din Braşov iar în anul 1954 ambele unităţi producătoare de ciocolată se

unesc în aceeaşi fabrică sub aceeasi denumire: “Dezrobirea”. După 12 ani denumirea aceastei fabrici

este din nou schimbată. Astfel în anul 1966 “Cibo” va deveni pentru încă 25 de ani noua denumire a

fabricii de ciocolata din Braşov. Îa nul 1991 fabrica de ciocolată “Cibo” va deveni “Poiana – Produse

Zaharoase S.A”.

În urma achiziţiei din anul 1994 de către Compania Multinaţională “Kraft Foods International”,

a fabricii “Poiana – Produse Zaharoase S.A” aceasta din urma îşi va schimba denumirea în “Kraft

Jacobs Suschard Romania S.A” iar în anul 2000, Kraft Jacobs Suschard este numită “Kraft Foods

România”. Apare şi o separare în activitatea Kraft, astfel astfel partea de afacere este mutata în capitala

României, departamente precum: Marketing, Financiar de afacere, Vânzări, Achiziţii, iar în partea de

producţie se regăseau departamentele de: Dezvoltare a Afacerii, Planificare Producţie, Calitate,

Securitate, Financiar de fabrica, Transport, Mentenanţă, ramuri de departamente ce se ocupă de

importuri şi exporturi, materii prime respective finite.

Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova

Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume

aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare

zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia,

Jacques Vabre, Maxwell House.

Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i

s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista New Products.

Jacobs este una dintre marcile de un miliard de dolari ale companiei Kraft, cu origini ce dateaza

din 1895 in Germania. Cafeaua Jacobs este vanduta acum in intreaga Europa si in Orientul Mijlociu,

fiind lider de piata in Austria, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Romania si Ucraina. Disponibila

sub forma de cafea prajita si macinata, cafea boabe, solubila si specialitati, Jacobs continua sa

stabileasca standardele de calitate in cadrul industriei.

Reprezentantii Kraft Foods declara ca "marca Jacobs este cea mai importanta marca din

portofoliul de cafea al Kraft Foods Romania. Prin urmare, vom continua sa investim in imaginea

acestei marci prin campanii multimedia la nivel national, dar, in acelasi timp, tinand cont de nevoile

reale ale consumatorului roman, in anii ce urmeaza vom largi portofoliul de produse noi sub marca

Jacobs.

Jacobs a fost apreciata drept marca cu cel mai mare impact in categoria produselor alimentare

din Romania, in cadrul unui studiu independent realizat de catre Synovate in 2007. Jacobs a fost, de

asemenea, votata drept "Marca cea mai de incredere" de catre cititorii revistei "Reader`s Digest", timp

de doi ani consecutiv, 2006 si 2007. La nivelul anului 2010, în urma unor sondaje efectuate de

specialisti, Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor, 29,54% dintre acestia consumand aceasta

marca. Elite se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54%, urmata de Tchibo, Amigo si

Lavazza ce detin cote de 7,21%, 4,54% si 5,36%, in timp ce 10,74% dintre romani prefera o alta marca

decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau cafea.

Caracterizarea generala a produsului

Cafeaua face parte din grupa stimulentelor. Aceasta este un produse care contine substante cu rol

de stimulare a activitatii sistemului nervos si a circulatiei sangvine. Din aceasta cauza cafeaua , prin

consumul ei, inlatura starea de oboseala, prelungind timpul afectat activitatii fizice sau intelectuale

Cafeaua este o bautura cu zero calorii, nu contine substante nutritive energetice, fiind favorita

persoanelor ce vor sa-si mentina silueta. Contine o suita de substante care-i asigura aroma si gustul

particular si contribuie la completarea necesarului uman de bauturi cu substante minerale si

microelemente ca: fierul, potasiul, magneziul si manganul.

In ce privesc vitaminele, cafeaua este un furnizor important de niacina, o vitamina din grupul B,

care este raspunzatoare de aportul de energie. In plus, cafeaua mai contine mici cantitati de vitamine:

riboflavina, acid pantotenic, vitamina E, vitamina C si vitamina B6.

Cafeaua este o bautura care trebuie sa ne produca placere. Este important sa gasim tipul de cafea

care indeplineste aceste conditii si sa o preparam astfel incat fiecare dimineata sa fie vesela, plina de

energie si fiecare ceasca sa fie plina de relaxare.

Clasificarea cafelei

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele

patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype

Cafeaua Arabica

Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai

raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea

mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma

alungita si culoare verzuie - albastruie.

Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox.

20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat

alte specii.Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica,

provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat

varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.

Cafeaua Robusta

Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde

climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia.

Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se

adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.

Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu - galbuie.

Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in

gama de cafea solubila.

Cafeaua Liberica

Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta

buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde

umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C.Boabele sunt adesea

deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este

mediocra.

Cafeaua Maragogype

Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din

Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica, exceptand

dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi

inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si

chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de

calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor consumatori,

calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.

Etapele procesului de obtinere a cafelei

Ciresele de cafea nu pot fi pastrate si trebuie preparate numaidecat dupa recolta. Exista doua

metode: prepararea uscata si prepararea uda.

Prepararea uscata

In tarile de cultura cu perioade pronuntate de ploaie si seceta prepararea se poate face dupa

metoda traditionala uscata. Ciresele de cafea coapte si triate se intind pe locuri intinse de uscat cu

suprafete betonate sau pavate in strat subtire (3 pana la 5 cm) si se usuca la soare. Pentru o uscare

uniforma, stratul de cirese de cafea trebuie intors de mai multe ori pe zi.

In timpul noptii sau sub amenintarea ploii, ciresele se aduna intr-o gramada si se protejeaza cu

plante pentru a nu fi umezite din nou.

Dupa circa 4 saptamani, fructul se usuca pana la un continut de apa de mai putin de 13 %.

Boabele de cafea se elibereaza de invelisul exterior in masini speciale de decojit, ramanand

doar mici resturi de pielita argintie. Prepararea uscata se foloseste, in mod predominant, in Brazilia si

in Etiopia si pentru cafeaua arabica. in ce priveste cafeaua robusta, predomina prepararea uscata.

Prepararea uda

In tari cu caderi de ploaie relativ uniforme in timpul anului, durata stralucirii soarelui nu ajunge,

pentru a usca toata cireasa in intregime destul de repede. De aceea ciresele de cafea coapte si triate se

separa cu o masina cu ajutorul unor valturi sau placi zimtate in pulpa de fructe si bob de cafea.

Pentru a le inlatura resturile inainte de uscarea completa, aceste boabe se pun sub apa

numaidecat pe o perioada de 12 pana la 36 de ore in recipiente de fermentatie.

La acest pas, fermentele proprii plantelor lichefiaza resturile pulpei de fructe, asa incat ele pot fi

spalate de pe suprafata in canale de spalat.

Uscarea la soare, care urmeaza acum si care se realizeaza pe mese de uscat, este cu mult mai

rapida si se termina in 10 pana la 14 zile. Masurile de protectie luate impotriva umezelii ulterioare

(roua din timpul noptii, ploaia) sunt aceleasi ca la prepararea uscata.

Cafeaua cruda astfel uscata in invelisul de pergament, se numeste cafea de pergament si are un

continut de apa de mai putin de 13 % si poate fi depozitata. Se trateaza in continuare in mori centrale.

La sfarsitul acestor faze de proces cafeaua cruda se asambleaza in seturi de valoare egala privind

calitatea si in saci sau ca produs varsat in container se livreaza la export.

        

Caracteristici de calitate ale cafelei

In timp ce se gusta cafeaua , ar trebui sa se incerce sa se discerne daca aciditatea, aroma,

consistenta si gustul acesteia sunt placute.

a)caracteristici psiho-senzoriale:

-aspect: pulbere fina, granulata, omogena si fara aglomerari;

-culoare: de la bruna la bruna roscat, uniforma in intreaga masa;

-gust si miros: specifice placute, bine exprimate, fara gust sau miros strain, fara gust de

caramel.

b) proprietati fizico-chimice:

-solubilitate: solubilă 100% în apa calda si rece;

-umiditate: maximum 4%;

-pH: maximum 4,5-5;

c) caracteristici micro-biologice

-corpuri străine: absente

-comportare la fierbere: trebuie preparata imediat in aproprierea punctului de fierbere

(95-98 grade C), altfel aromele delicate se pierd

Aciditatea este o caracteristica dorita la cafea. Ea da senzatia de uscaciune pe papilele gustative.

Rolul aciditatii la cafea este similar cu rolul gustului la vin. Cu aciditate suficienta, cafeaua nu va avea

un gust banal. Aciditatea furnizeaza caracteristicile deosebite ale cafelei, dar nu trebuie confundata cu

acrimea, care este neplacuta si-i confera un gust negativ.

Aroma o senzatie care este dificil de despartit de gust. Fara miros, gustul nostru ar percepe doar

senzatiile de dulce, acru, sarat si amar. Aroma contribuie la gustul pe care il simtim pe papile.

Noantele subtile provin din modul in care este preparata cafeaua.

Consistenta reprezinta ceea ce simtim cand inghitim cafeaua. Ea inglobeaza viscozitatea,

densitatea si bogatia, care sunt percepute pe limba. Un exemplu bun de consistenta ar fi acea senzatie

data de laptele batut in comparatie cu apa. Perceptia unei cafele este legata de uleiurile si substantele

extrase la preparare.

Gustul este perceptia totala pe care o avem cand bem cafea. Aciditatea, consistenta si aroma sunt

componente ale gustului. Echilibrarea si omogenizarea tuturor acestor senzatii formeaza gustul.

Caracteristicele nedorite ale gustului: prea amar, perceput pe limba si datorat   prajirii boabelor

de cafea in exces, plictisitor, din cauza  lipsei de aciditate si aroma, fara miros, o caracteristica a cafelei

imbatranite, subtire, intalnim  la o cafea care duce lipsa de   aciditate, caracteristica a prepararii

insuficiente

Prepararea cafelei este o arta, iar retetele difera foarte mult, in functie de zona geografica.

Analiza elementelor esteticii ambalajului

Forma ambalajului, cromatica , grafica

Notiunea de ambalaj corespunde notiunii comerciale de tara. Modul de ambalare a produselor,

materialele din care sunt realizate ambalajele, designul etc, influenteaza decisiv succesul comercial al

marcii. Ambalajul modern nu se limiteaza doar la protectia fizica a produsului, ci constituie un mijloc

important de comunicare intre produs-producator si consumator, in deosebi la vanzarea prin

autoservire. Alaturi de o serie de functii tehnice (rol de protectie impotriva umiditatii, prafului,

socurilor, contaminarii s.a., de conservare, manipulare, depozitare, distributie fizica), ambalajul

indeplineste importante functii comerciale si de marketing, cum sunt:

- semnalizare (la locul de vanzare), atragerea atentiei clientelei

- prin forma, dimensiune, grafica, culoare, miros etc, constituind un veritabil prim suport media

(promovare prin ambalaj);

- informarea consumatorului privind mentiunile legale: originea, compozitia, clasa de calitate,

modul de utilizare, termenul de valabilitate, pretul unitar (eticheta);

- facilitarea identificarii, precum si diferentierea usoara a tipului de produs pe care il contine

fata de produsele concurente s.a. Rezistenta la schimbare este, uneori,

puternica.

Cafeaua prezinta 2 ambalaje. Primul invelis este unul din staniol sau

hartie cerata care ajuta la pastrarea aromei cafelei si cel de al doilea este un

ambalaj de hartie care are rolul de promovare, acesta din urma este de cele mai multe ori plastifiat

pentru a avea un aspect lucios si pentru a se pastra intact.

Ambalajul are forma dreptunghiulara specifica cafelei ambalate in vid. Un ambalaj

dreptunghiular pentru un produs vidat prezinta un avantaj in manipulare si depozitare. Astfel produsul

poate fi pozitionat pe verticala fara a avea nevoie de sustinere.

Jacobs Kronung cu alintaroma are un ambalaj de culoare verde, iar sigla firmei este scrisa pe un

fundal auriu. Se mai remarca coroana de deasupra cestilor cu cafea, care arata pozitia de lider pe piata

a firmei. Jacobs isi scrie denumirea produsului cu auriu. Aceasta culoare este asociata de cele mai

multe ori produselor de lux.

Cei de la Jacobs pentru promovare, au introdus pe ambalaj mesajul ‘SURSA NATURALA DE

ANTIOXIDANTI’, aceasta fiind unul dintre avanajele cafelei. Pe partea din spate intalnim date

referitoare la compozitie, la modul de preparare (la filtru, la ibric.), la valorile medii pe 100 g de

produs, referitoare la valoarea energetica, proteine , carbohidrati si lipide, termenul de valabilitate. De

asemenea cei de la Jacobs au pus pe ambalaj si modul in care se desface pachetul.

Propuneri de îmbunatatire a ambalajelor

Propunerea unui ambalaj care dupa prima folosire a pachetului de cafea, sa poata fi resigilat ,

astfel incat aceasta sa-si pastreze caracteristile pentru mai mult timp , ni se pare foarte importanta.

Astfel , bautorii de cafea nu s-ar simti obligati sa puna intreaga cantitate la fiert de la prima folosire sau

sa o depoziteze in alte recipiente, ci ar putea sa o pastreze cu incredere, pentru o anumita perioada de

timp, stabilita si mentionata pe ambalaj, deorece aceasta i-si va pastra caracteristicile, culoarea, aroma.

De asemenea s-ar puea apela si la un ambalaj metalic, sticla sau plastic cu capac ermetic pentru

pastrarea aromei. Totodată un ambalaj de sticla sau metal ofera si o gama larga de forme cum ar fi o

forma asemanatoare ce cea a boabei de cafea.

Culoarea ambalajului ar putea fi moadificata sau cel putin o parte din design. Un fond maro

inchis (culoarea cafelei) si cu un scris auriu sau rosu ar atrage mai repede atentia consumatorilor. Cum

se stie ambalajul este cel ce vinde produsul. Cei de la Jacobs ar trebui sa renunte in parte la verde.

Uneori o imbunatatire a ambalajului induce in mintea consumatorului si o imbunatatire a produsului si

acestia pot fi tentati sa incerce produsul.

In concordanta cu grija pentru mediu si sanatatea consumatorului se poate apela la ambalaje

ecologice. De preferat sunt cutiile de carton pentru a transporta pachetele de cafea, fiind produse

reciclabile si ecologice.

Si firma Jacobs poate introduce un mic arbore de cafea sau un utilaj clasic de prajire a cafelei.

Infoline este foarte importanta si ar trebui sa se gandeasca la inserarea unui asemenea numar pe

ambalaj.

IERARHIZAREA

Analiza senzoriala a cafelei Jacobs

Caracteristica

senzoriala

Scara de

punctaj

Descrierea caracteristicilor produresului

examiner

Punctaj

acordat

Aspect exterior

si

forma(inaintea

fierberii)

0…2

Pulbere fina, uniforma, specifica

sotimentului2

Pulbere neuniforma, fara urme de particule

straine1

Pulbere neuniforma, cu urme de particule

straine0

Limpiditate 0…4

Dizolvare completa fara particule, opaca

specifica sortimentului4

Dizolvare completa fara particule, putin

opaca 3

Dizolvare partiala, putin opaca 2

Dizolvare partiala, apoasa 1

Dizolvare minima 0

Culoare 0…4

Brun, pamantiu inchis uniform specific

sortimentului4

Brun, pamantiu inchis neuniform specific

sortimentului3

Cafeniu inchis, uniform 2

Cafeniu inchis, neuniform 1

Cafeniu deschis, neuniform 0

Aroma 0…4

Puternica, placuta, specifica sortimentului 4

Mai putin puternica, placuta 3

Slaba, dar acceptabila 2

Nedefinita 1

Neplacuta 0

Gust 0…6 Caracteristic, bine precizat-intens, placut,

specific ingredientelor folosite(boabe de

cafea), fara nuante de particule straine

6

Mai putin precizat , placut, fara nuante de

particule straine5

Putin precizat, cu nuante de particule straine 4

Usor nedefinit 3

Usor apos, nespecific ingredientelor 2

Caracteristica

senzoriala

Scara de

punctaj

Descrierea caracteristicilor produresului

examiner

Punctaj

acordat

folosite(boabe de cafea)

Ranced 1

Necaracteristic, neplacut 0

Am ales acest produs – cafeaua - pentru realizarea referatului deoarece face parte din viata

cotidiana a majoritatii oamenilor. Am dorit sa arat avantajele si dejavantajele consumarii acestui

produs pentru a scoate in evidenta grija pe care ar trebui sa o aibe fiecare persoana in stabilirea

cantitatii zilnice de cafea consumata si in acelasi timp efectele pe care le poate produce asupra

sanatatii.

In urma realizarii analizei senzoriale prin metoda punctajului, in urma centralizarii punctajelor

ne-a rezultat o medie e 18 puncte pentru cafeaua Jacobs. In ceeea ce priveste aspectul exterior al

produsului inaintea fierberii am obtinut punctaj maxim pentru Jacobs.

Din aceste rezultate reiese ca Jacobs este o marca de cafea calitativ superiora altor mărci de pe

piaţă. O solutie de imbunatatire a caracteristicilor ar fi in primul rand diversificarea sortimentala,

imbunatatrea ingredientelor folosite (boabe de cafea), imbunatatire aromei si gustului prin cercetari de

piata, imbunatatirea metodelor folosite in macinarea cafelei prin cercetari de dezvoltare- inovare.