PROCESUL DE INVATAMANT: STRUCTURA, FUNCTIONALITATE SI TRANSPOZITIE DIDACTICA LA OBIECTELE DE INVATAMANTprofesor scoala

ALTE DOCUMENTEFRACII - Proiect de activitate didactic PLAN ALGEBR PLANIFICAREA ACTIVITILOR EXTRACURRICULARE EDUCATIA PENTRU MANAGEMENENTUL CARIEREI LA DEBUTUL STUDENTIEI Evaluarea randamentului scolar ORGANIZAREA ACTUALA SI UNITATI DE CDI IN ROMANIA EDUCATIE RUTIERA CLASA A 6-A PLANIFICARE CALENDARISTICA ANUALA CLASA A I-A Proiect de lectie clasa a 2-a Dumbrava minunata, dupa Mihail Sadoveanu STIINTA, TEHNOLOGIA SI CULTURA, EDUCATIA SI INVATAMANTUL

PROCESUL DE INVATAMANT: STRUCTURA, FUNCTIONALITATE SI TRANSPOZITIE DIDACTICA LA OBIECTELE DE INVATAMANT Cuvinte cheie: principii, finalitati, metode de predare-invatarea, metode de evaluare (probe de evaluare, metode alternative de evaluare, mijloace de invatamant, forme de organizare 1. Dimensiuni particulare in procesul de invatamant la disciplina de specialitate

Particularitati ale aplicarii principiilor procesului de invatamant la disciplina de specialitate Formularea finalitatilor la nivelul procesului de invatamant Continutul procesului de predare-invatare Mijloacele de invatamant. Recomandari Metodele si procedeele de predare-invatare Metode si tehnici de evaluare traditionale si alternative Formele de organizare (la nivelul activitatii elevilor si la nivelul procesului de invatamant) si relatiile psihosociale implicate Ca legitati, principiile reflecta acele raporturi esentiale, generale, relativ stabile si repetabile intre anumite componente ale procesului didactic si, ca atare, ele trebuie cunoscute de cadrele didactice de orice specialitate. Modul in care acestea sunt respectate si, mai ales, aplicate prin norme este propriu fiecarui cadru didactic si se afla in stransa legatura cu codul deontologic la care ajunge, cu ethosul si cu pathosul sau pedagogic. Putem identifica urmatoarele niveluri ale procesului de specificare a principiilor: nivel general, care consta in cunoasterea principiilor didactice, familiarizarea cu cerintele generale ale acestora; acest nivel este atins in anul II de studiu, prin cursul de Pedagogie, de catre studenti la facultati de toate specializarile; nivel specific, constand in respectarea principiilor didactice generale in proiectarea si desfasurarea activitatilor didactice la disciplinele de specialitate, nivel asigurat de Didactica specialitatii; nivel personalizat, nivel la care se construieste treptat si se definitiveaza un mod propriu de lucru; la acest nivel se ajunge in primii ani de activitate didactica (formarea stilului didactic). Denumirea, cerintele si caracteristicile principiilor didactice tratate de Teoria instruirii se pastreaza si in Didactica specialitatii. Se evidentiaza aplicarea urmatoarelor sapte principii (principii analizate de majoritatea lucrarilor de didactica generala): Principiul accesibilitatii, Principiul sistematizarii si continuitatii cunostintelor, priceperilor si deprinderilor, Principiul insusirii constiente si active a cunostintelor (Principiul participarii constiente si active a elevilor la procesul de invatamant ), Principiul insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor, Principiul corelatiei dintre senzorial si rational (Principiul intuitiei), Principiul legarii teoriei de practica, Principiul conexiunii inverse. Din perspectiva concretizarii cerintelor principiilor didactice, Didactica specialitatii se intereseaza de tratarea corespunzatoare a continuturilor. Principiul accesibilitatii denumit si Principiul luarii in consideratie a particularitatilor de varsta si individuale ar putea fi abordat dupa urmatoarea structura:-

CERINTE formulate in Didactica generala Utilizarea integrala a capacitatilor de invatare pe fondul posibilitatilor pe care le ofera categoria respectiva de varsta; Selectarea, prelucrarea si transmiterea continutului sa

APLICATII la Didactica specialitatii 1. Decizia de alegere a manualului alternativ 2. Formularea obiectivelor operationale 3. Stabilirea unitatilor de invatare in Planificarea calendaristica (anuala).

Copyright Contact

1 [1] Idealul si scopurile educatiei sunt precizate in Legea invatamantului, 1995, art.3 si, respectiv, art.4

2 [2] Din acest motiv, scopurile sunt aceleasi pentru lectiile dintr-un sistem de lectii (capitol, disciplina) si se coreleaza sau se pot identifica cu finalitatile supraordonate (O.R. /C.S.) din Programa scolara.

3 [3] Tipul lectiei este determinat, in primul rand, de sarcina didactica de baza : dobandire, recapitulare, formarea de priceperi si deprinderi, evaluare.

4 [4] Programa scolara a fiecarei arii curriculare are un set de Valori si atitudini care sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu, pe un ciclu curricular

5 [5] Etimologic, gr. taxis clasificare; nomos regula, lege

6 [6] a doua tehnica de specificare a obiectivelor

7 [7] Planul de invatamant, programa si manualul sunt analizate in unitatile de invatare anterioare. Analiza continutului pe discipline de specialitate impune trasee particulare, ceea ce depaseste tema sintezei de fata.

8 [8] Conform Ordinului ministrului nr. 3638/11 aprilie 2001, aprofundarea se aplica numai in cazuri de recuperare

9 [9] Comunicare directa; activizarea participarii elevilor; formarea de priceperi, deprinderi, capacitati si atitudini; rationalizarea eforturilor (potential ergonomic)

10 [10] Mijloace concepute si realizate de profesor si de elevi inainte de derularea procesului de invatamant; mijloace preluate si adaptate.

11 [11] In Proiectul de lectie, la rubrica Resurse materiale, consemnarea materialelor din aceasta categorie nu este necesara, intrucat sunt subintelese

12 [12] I. Cerghit, Metode de invatamant, EDP, Bucuresti, 1980/1997, Metodologia didactica, in Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, Iasi, 2001

13 [13] Munca cu manualul, Modelarea, Metoda activitatii cu fisele

14 [14]* O.R. (Obiective de referinta, pana la clas a IX-a, inclusiv), C.S. (competente specifice, de la clasa a X-a), valori si atitudini

15 [15] Forme de organizare a procesului de invatamant

16 [16] Corelatii cu metodele de invatamant: reflectia personala metoda de comunicare bazata pe limbajul intern

17 2 Sfera (extensiune) se numeste acea dimensiune a unei notiuni generale care cuprinde numarul obiectelor ce alcatuiesc clasa la care notiunea se refera.

18 [18] Continut (intensiune) este a doua dimensiune a unei notiuni generale formata din proprietatile comune obiectelor ce alcatuiesc clasa referentiala respectiva.