Abordarea Procesului de Invatamant

21
Modalităţi de Modalităţi de abordare a abordare a procesului de procesului de învăţământ învăţământ

Transcript of Abordarea Procesului de Invatamant

Page 1: Abordarea Procesului de Invatamant

11

Modalităţi deModalităţi de abordare aabordare a

procesului deprocesului de învăţământînvăţământ

Page 2: Abordarea Procesului de Invatamant

I. PRELIMINARIILE STUDIULUII. PRELIMINARIILE STUDIULUI

Aspecte introductive: Aspecte introductive: DDEFINIREAEFINIREA CONCEPTELORCONCEPTELOR SISTEMSISTEM DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT ŞIŞI PROCESPROCES DEDE

ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT

A. Sistemul de învăţământ:A. Sistemul de învăţământ:Sistemul de învăţământ reprezintă un subsistem al sistemului social,Sistemul de învăţământ reprezintă un subsistem al sistemului social,

acesta fiind subordonat şi integrat în cadrul şi structura generală a societăţii,acesta fiind subordonat şi integrat în cadrul şi structura generală a societăţii, neavând doar o structură internă, ci supunându-se şi unor impulsuri socialeneavând doar o structură internă, ci supunându-se şi unor impulsuri sociale externe.externe.

Sistemul de învăţământ, privit ca un întreg, se referă, în modSistemul de învăţământ, privit ca un întreg, se referă, în mod fundamental, la organizarea sub formă instituţională a învăţământului, înfundamental, la organizarea sub formă instituţională a învăţământului, în acest sens sistemul de învăţământ cuprinzând totalitatea instituţiilor ceacest sens sistemul de învăţământ cuprinzând totalitatea instituţiilor ce urmăresc îndeplinirea unor obiective educaţionale.urmăresc îndeplinirea unor obiective educaţionale.

Mai trebuie spus că sistemul de învăţământ are un caracter naţional şiMai trebuie spus că sistemul de învăţământ are un caracter naţional şi istoric, cu alte cunite, evoluează şi se dezvoltă în raport cu dezvoltareaistoric, cu alte cunite, evoluează şi se dezvoltă în raport cu dezvoltarea materială şi specificul cultural al fiecărei ţări.materială şi specificul cultural al fiecărei ţări.

Prin urmare, există caracteristici comune între sistemele de învăţământPrin urmare, există caracteristici comune între sistemele de învăţământ dintre diferitele ţări, caracteristici şi deosebiri ce sunt legate de condiţiiledintre diferitele ţări, caracteristici şi deosebiri ce sunt legate de condiţiile economice, sociale şi culturale din respectiva ţară.economice, sociale şi culturale din respectiva ţară.

Concluzionând, vom psune că învăţământul, înţeles sub forma deConcluzionând, vom psune că învăţământul, înţeles sub forma de organism instituţional, nu poate fi considerat ca având doar o structurăorganism instituţional, nu poate fi considerat ca având doar o structură internă, ca rezultat al interacţiunilor dintre componentele sale, ci el esteinternă, ca rezultat al interacţiunilor dintre componentele sale, ci el este supus unor presiuni sociale ce funcţionează independent şi în interacţiune,supus unor presiuni sociale ce funcţionează independent şi în interacţiune, urmărind realizarea unor obiective educative.urmărind realizarea unor obiective educative.

B. Definiţia şi conţinutul pedagogic al procesului de învăţământ:B. Definiţia şi conţinutul pedagogic al procesului de învăţământ:Procesul de învăţământ se referă la îndeplinirea propriu-zisă a educaţieiProcesul de învăţământ se referă la îndeplinirea propriu-zisă a educaţiei

şi la aspectele psihopedagogice legate de şi la aspectele psihopedagogice legate de predarea şi însuşireapredarea şi însuşirea cunoştinţelor, cunoştinţelor, acest proces desfăşurându-se în cadrul unităţiloracest proces desfăşurându-se în cadrul unităţilor sistemului de învăţământ.sistemului de învăţământ.

Totodată, procesul de învăţământ reprezintă un ansamblu de acţiuniTotodată, procesul de învăţământ reprezintă un ansamblu de acţiuni exercitate în mod conştient şi sistematic de către educatori asupra educaţilor,exercitate în mod conştient şi sistematic de către educatori asupra educaţilor, într-un cadru instituţional organizat, cu scopul formării personalităţiiîntr-un cadru instituţional organizat, cu scopul formării personalităţii educaţilor, în legătură directă cu cerinţele şi obiectivele idealului educaţional.educaţilor, în legătură directă cu cerinţele şi obiectivele idealului educaţional. Prin urmare, procesul de învăţământ este o activitate complexă, intenţionată,Prin urmare, procesul de învăţământ este o activitate complexă, intenţionată, programată, organizată şi conştientă de predare şi învăţare.programată, organizată şi conştientă de predare şi învăţare.

Datorită prezenţei educatorului, ca persoană investită de către societateDatorită prezenţei educatorului, ca persoană investită de către societate şi pregătită în mod special pentru conducerea procesului de învăţământ,şi pregătită în mod special pentru conducerea procesului de învăţământ, acesta este considerat a fi cea mai înaltă formă de organizare şi desfăşurare aacesta este considerat a fi cea mai înaltă formă de organizare şi desfăşurare a educaţiei.educaţiei.

22

Page 3: Abordarea Procesului de Invatamant

Procesul de învăţământ este un proces de introducere a educatului înProcesul de învăţământ este un proces de introducere a educatului în tainele cunoaşterii, un demers de modelare a personalităţii sale, într-otainele cunoaşterii, un demers de modelare a personalităţii sale, într-o ambianţă specifică, în cadrul căreia se pun în valoare o serie întreagă deambianţă specifică, în cadrul căreia se pun în valoare o serie întreagă de conţinuturi ştiinţifice, literar-artistice şi tehnico-practice.conţinuturi ştiinţifice, literar-artistice şi tehnico-practice.

În sensul delimitării clare a relaţiei dintre sistemul de învăţământ şiÎn sensul delimitării clare a relaţiei dintre sistemul de învăţământ şi procesul de învăţământ, trebuie precizat faptul că procesul de învăţământ, trebuie precizat faptul că sistemul de învăţământsistemul de învăţământ include:include:

un flux de intrare un flux de intrare - este alcătuit din resurse umane şi materiale, şi- este alcătuit din resurse umane şi materiale, şi anume: personal didactic, elevi, studenţi, construcţii şi spaţii şcolare,anume: personal didactic, elevi, studenţi, construcţii şi spaţii şcolare, dotări tehnico-materiale, timp şcolar, fonduri băneşti;dotări tehnico-materiale, timp şcolar, fonduri băneşti;

procesul de învăţământ procesul de învăţământ - angajează întregul ansamblu de resurse, în- angajează întregul ansamblu de resurse, în vederea atingerii obiectivelor educaţionale, îngemănând în acest sensvederea atingerii obiectivelor educaţionale, îngemănând în acest sens cele trei funcţii educaţionale esenţiale: predarea, învăţarea şi evaluarea;cele trei funcţii educaţionale esenţiale: predarea, învăţarea şi evaluarea;

un flux de ieşire un flux de ieşire - reprezintă produsul sistemului: persoanele educate,- reprezintă produsul sistemului: persoanele educate, instruite, înzestrate cu competenţe şi atitudini prevăzute de cătreinstruite, înzestrate cu competenţe şi atitudini prevăzute de către cererea socială de educaţie;cererea socială de educaţie;Conţinutul pedagogic al procesului de învăţământ rezultă tocmai dinConţinutul pedagogic al procesului de învăţământ rezultă tocmai din

organizarea şi desfăşurarea sa ca urmare a unei succesiuni de fapte,organizarea şi desfăşurarea sa ca urmare a unei succesiuni de fapte, fenomene şi transformări, toate având un substrat şi o fundamentarefenomene şi transformări, toate având un substrat şi o fundamentare psihopedagogică, urmărind, în cele din urmă, imprimarea unei direcţiipsihopedagogică, urmărind, în cele din urmă, imprimarea unei direcţii ascendente în dezvoltarea personalităţii umane. ascendente în dezvoltarea personalităţii umane.

Între acţiune, ca proprietate internă a procesului de învăţământ, şiÎntre acţiune, ca proprietate internă a procesului de învăţământ, şi produsul său, formarea personalităţii, se stabileşte o relaţie de concordanţă,produsul său, formarea personalităţii, se stabileşte o relaţie de concordanţă, impusă de folosirea şi aplicarea unor norme şi legităţi psihopedagogice.impusă de folosirea şi aplicarea unor norme şi legităţi psihopedagogice.

Pornind de la schema elaborată de către Philip H. Coombs, referitoare laPornind de la schema elaborată de către Philip H. Coombs, referitoare la relaţia dintre sistemul de învăţământ şi procesul de învăţământ, vom redarelaţia dintre sistemul de învăţământ şi procesul de învăţământ, vom reda acest raport astfel:acest raport astfel:

CADRUL SOCIAL ŞI STRUCTURAL AL SOCIETĂŢIICADRUL SOCIAL ŞI STRUCTURAL AL SOCIETĂŢIIFLUX DE INTRARE FLUX DE INTRARE FLUX DE IEŞIREFLUX DE IEŞIRE

Prin urmare, concluzionând, vom afirma că procesul de învăţământ estePrin urmare, concluzionând, vom afirma că procesul de învăţământ este obiectul de studiu al didacticii. În sens general, procesul de învăţământobiectul de studiu al didacticii. În sens general, procesul de învăţământ acoperă „educaţia instituţionalizată privită în desfăşurarea ei“; altfel spus,acoperă „educaţia instituţionalizată privită în desfăşurarea ei“; altfel spus, este vorba despre „ansamblul de activităţi organizate şi dirijate care seeste vorba despre „ansamblul de activităţi organizate şi dirijate care se

33

INDIVIZI INDIVIZI EDUCAŢIEDUCAŢI

UUNITĂŢINITĂŢI INSTITUŢIONALEINSTITUŢIONALE ALEALE SISTEMULUISISTEMULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT

PPROCESULROCESUL DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT

Resurse Resurse şi şi

mijloacemijloace- Cunoştinţe şi

valori obiective;- Mijloace

financiare şi materiale;

Page 4: Abordarea Procesului de Invatamant

desfăşoară etapizat în cadrul unei instituţii specializate, sub îndrumarea unordesfăşoară etapizat în cadrul unei instituţii specializate, sub îndrumarea unor persoane pregătite în acest scop, în vederea îndeplinirii anumitor obiectivepersoane pregătite în acest scop, în vederea îndeplinirii anumitor obiective instructiv-educative“. instructiv-educative“.

Dintr-o perspectivă predilect managerială, procesul de învăţământ esteDintr-o perspectivă predilect managerială, procesul de învăţământ este „principalul subsistem al sistemului de învăţământ specializat în proiectarea„principalul subsistem al sistemului de învăţământ specializat în proiectarea şi realizarea obiectivelor pedagogice generale, specifice şi concrete,şi realizarea obiectivelor pedagogice generale, specifice şi concrete, operaţionalizabile la nivelul activităţilor didactice / educative desfăşurate, deoperaţionalizabile la nivelul activităţilor didactice / educative desfăşurate, de regulă, în mediul şcolar“. regulă, în mediul şcolar“.

În „şcoală“ se derulează activitatea de instruire - educare a elevilor /În „şcoală“ se derulează activitatea de instruire - educare a elevilor / studenţilor, activitate care antrenează, în contexte concrete, un set destudenţilor, activitate care antrenează, în contexte concrete, un set de metode - tehnici - procedee - mijloace specifice. metode - tehnici - procedee - mijloace specifice.

Această activitate se desfăşoară planificat, sistematic, implică personalAceastă activitate se desfăşoară planificat, sistematic, implică personal specializat (cadre didactice), necesită spaţii adecvate şi generează relaţiispecializat (cadre didactice), necesită spaţii adecvate şi generează relaţii pedagogice complexe. pedagogice complexe.

Dimensiunile esenţiale ale acestei activităţi sunt Dimensiunile esenţiale ale acestei activităţi sunt predareapredarea (activitate (activitate asociată cadrului didactic, care a cunoscut modificări esenţiale în contexteleasociată cadrului didactic, care a cunoscut modificări esenţiale în contextele contemporane, statutul însuşi al cadrului didactic, rolul său, s-au deplasat decontemporane, statutul însuşi al cadrului didactic, rolul său, s-au deplasat de la „transmiţătorul de informaţie“ spre „managerul activităţii didactice“) şila „transmiţătorul de informaţie“ spre „managerul activităţii didactice“) şi învãþarea învãþarea (activitate fundamentală a educatului / elevului, resemnificată din(activitate fundamentală a educatului / elevului, resemnificată din perspectiva teoriilor contemporane care o studiază). perspectiva teoriilor contemporane care o studiază).

Iată de ce procesul de învăţământ poate fi numit şi „proces instructiv-Iată de ce procesul de învăţământ poate fi numit şi „proces instructiv-educativ“.educativ“.

II. SECŢIUNEA CENTRALĂ A STUDIULUIII. SECŢIUNEA CENTRALĂ A STUDIULUI1.1. CCARACTERISTICILEARACTERISTICILE FUNDAMENTALEFUNDAMENTALE ALEALE PROCESULUIPROCESULUI DEDE

ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT

1. 1.1. 1. CCARACTERULARACTERUL BILATERALBILATERAL ŞIŞI INTERACTIVINTERACTIV ALAL PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT::

Caracterul bilateral Caracterul bilateral al procesului de învăţământ indică faptul căal procesului de învăţământ indică faptul că procesul de învăţământ este expresia interacţiunii dintre cei doi poli - agentulprocesul de învăţământ este expresia interacţiunii dintre cei doi poli - agentul (educatoare, învăţător, profesor) şi receptorul (copii, elevi), fiecare având(educatoare, învăţător, profesor) şi receptorul (copii, elevi), fiecare având atribuţii şi roluri specifice.atribuţii şi roluri specifice.

Din unghiul de vedere al profesorului, pregătirea realizează, în esenţă,Din unghiul de vedere al profesorului, pregătirea realizează, în esenţă, transformarea mesajelor oferite de memoria socială în mesaje didactice, fapttransformarea mesajelor oferite de memoria socială în mesaje didactice, fapt ce presupune organizarea unor asemenea situaţii de învăţare care săce presupune organizarea unor asemenea situaţii de învăţare care să faciliteze interacţiuni optime între personalitatea elevului şi mesajele cu carefaciliteze interacţiuni optime între personalitatea elevului şi mesajele cu care se intervine.se intervine.

44

Page 5: Abordarea Procesului de Invatamant

Predarea implică în mod necesar adecvarea mesajului didactic laPredarea implică în mod necesar adecvarea mesajului didactic la condiţiile psihologice de învăţare. Astfel, după cum nu există un singur modcondiţiile psihologice de învăţare. Astfel, după cum nu există un singur mod de învăţare, tot aşa nu poate exista un mod unic de predare.de învăţare, tot aşa nu poate exista un mod unic de predare.

Caracterul interactiv Caracterul interactiv rezidă din faptul că, în procesul de învăţământ,rezidă din faptul că, în procesul de învăţământ, cei doi factori care participă se află într-o relaţie de interdependenţă, decei doi factori care participă se află într-o relaţie de interdependenţă, de interacţiune, de condiţionare reciprocă, procesul de învăţământ fiind expresiainteracţiune, de condiţionare reciprocă, procesul de învăţământ fiind expresia interacţiunii şi conlucrării dintre profesor şi elev, fiecare având atribuţii şiinteracţiunii şi conlucrării dintre profesor şi elev, fiecare având atribuţii şi roluri specifice. Prin urmare, profesorul dirijează procesul de învăţământ, îlroluri specifice. Prin urmare, profesorul dirijează procesul de învăţământ, îl coordonează şi îl conduce, fiind investit de societate cu acest rol, iar elevulcoordonează şi îl conduce, fiind investit de societate cu acest rol, iar elevul este un partener activ, cu libertate de acţiune, cu posibilitatea exprimăriieste un partener activ, cu libertate de acţiune, cu posibilitatea exprimării libere a opiniilor, aspecte corelate cu responsabilitatea pentru rezultatelelibere a opiniilor, aspecte corelate cu responsabilitatea pentru rezultatele muncii sale.muncii sale.

1. 2. C1. 2. CARACTERULARACTERUL DEDE SUBIECTSUBIECT ŞIŞI OBIECTOBIECT ALAL ELEVULUIELEVULUI ÎNÎN CADRULCADRUL PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT::

oo Elevul - obiect al educaţiei:Elevul - obiect al educaţiei:Elevului i se oferă toate informaţiile selectate şi prelucrate de cătreElevului i se oferă toate informaţiile selectate şi prelucrate de către profesor, iar acesta participă doar la înţelegerea şi aplicareaprofesor, iar acesta participă doar la înţelegerea şi aplicarea cunoştinţelor.cunoştinţelor.

oo Elevul - subiect al educaţiei:Elevul - subiect al educaţiei:Elevului i se oferă posibilitatea de a afla şi singur cunoştinţele, de a le Elevului i se oferă posibilitatea de a afla şi singur cunoştinţele, de a le înţelege, asimila şi aplica în mod independent.înţelege, asimila şi aplica în mod independent.

1. 3.1. 3. CCARACTERULARACTERUL INFORMATIVINFORMATIV ŞIŞI FORMATIVFORMATIV ALAL PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT::

Caracterul informativ Caracterul informativ - reiese din faptul că în procesul de învăţământ- reiese din faptul că în procesul de învăţământ se transmite un volum mare de informaţii, utile pentru fundamentarease transmite un volum mare de informaţii, utile pentru fundamentarea teoriilor şi acţiunilor, a căror selecţie, pe criteriul valorilor, importanţei şiteoriilor şi acţiunilor, a căror selecţie, pe criteriul valorilor, importanţei şi fiabilităţii fiind imperios necesară.fiabilităţii fiind imperios necesară.

Caracterul formativCaracterul formativ - se referă la dezvoltarea bio-psihosocială a - se referă la dezvoltarea bio-psihosocială a personalităţii celui educat, concretizată în formarea şi dezvoltarea unorpersonalităţii celui educat, concretizată în formarea şi dezvoltarea unor capacităţi şi deprinderi intelectuale, morale şi sociale.capacităţi şi deprinderi intelectuale, morale şi sociale.

1.1. 4. P4. PROCESULROCESUL DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT - - PROCESPROCES ALAL CUNOAŞTERIICUNOAŞTERII::

Procesul de învăţământ este cadrul în care elevii sau studenţiiProcesul de învăţământ este cadrul în care elevii sau studenţii asimilează informaţia, construindu-şi astfel un repertoriu cognitiv: cunoştinţe,asimilează informaţia, construindu-şi astfel un repertoriu cognitiv: cunoştinţe, priceperi, deprinderi, operaţii, capacităţi, atitudini ş.a.m.d. În acest sens,priceperi, deprinderi, operaţii, capacităţi, atitudini ş.a.m.d. În acest sens, educatorii îşi formează şi perfecţionează permanent competenţeleeducatorii îşi formează şi perfecţionează permanent competenţele psihopedagogice.psihopedagogice.

Din punctul de vedere al celor educaţi, elementele de „cunoaştere“Din punctul de vedere al celor educaţi, elementele de „cunoaştere“ converg în tipuri diferite de „cultură“: cultura generală, cultura generalăconverg în tipuri diferite de „cultură“: cultura generală, cultura generală

55

Page 6: Abordarea Procesului de Invatamant

profesională, cultura de specialitate, concepţia generală despre „lume şiprofesională, cultura de specialitate, concepţia generală despre „lume şi viaţă“.viaţă“.

Cultura generalăCultura generală este „un ansamblu structurat al cunoştinţelor, este „un ansamblu structurat al cunoştinţelor, atitudinilor şi convingerilor din principalele domenii ale cunoaşterii şiatitudinilor şi convingerilor din principalele domenii ale cunoaşterii şi activităţii practice; este procesul şi rezultatul de asimilare a valoriloractivităţii practice; este procesul şi rezultatul de asimilare a valorilor ştiinţifice, tehnice, artictice“.ştiinţifice, tehnice, artictice“.

Ea se formează, în esenţă, pe primele niveluri ale şcolarităţiiEa se formează, în esenţă, pe primele niveluri ale şcolarităţii (învăţământul obligatoriu) dar se lărgeşte ulterior. Este indispensabilă(învăţământul obligatoriu) dar se lărgeşte ulterior. Este indispensabilă convieţuirii sociale şi devine funcţională în raport cu însuşirea unei profesii.convieţuirii sociale şi devine funcţională în raport cu însuşirea unei profesii.

Cultura generală profesionalăCultura generală profesională cuprinde ansamblul cunoştinţelor cuprinde ansamblul cunoştinţelor fundamentale necesare însuşirii unei profesii, informaţia de bază dintr-unfundamentale necesare însuşirii unei profesii, informaţia de bază dintr-un domeniu profesional. Ea este indispensabilă profesionalizării stricte,domeniu profesional. Ea este indispensabilă profesionalizării stricte, specializării.specializării.

Cultura de specialitateCultura de specialitate include cunoştinţe, deprinderi, priceperi dintr- include cunoştinţe, deprinderi, priceperi dintr-un domeniu profesional strict specializat, relativ bine delimitat. O specializareun domeniu profesional strict specializat, relativ bine delimitat. O specializare strictă „are avantajul obţinerii şi recunoaşterii performanţelor în domeniulstrictă „are avantajul obţinerii şi recunoaşterii performanţelor în domeniul respectiv şi dezavantajul dificultăţilor de a face faţă dinamicii socio-respectiv şi dezavantajul dificultăţilor de a face faţă dinamicii socio-profesionale, readaptării profesionale“.profesionale, readaptării profesionale“.

Ceea ce numim în mod generic „Ceea ce numim în mod generic „concepţia despre lume şi viaţăconcepţia despre lume şi viaţă“ acoperă“ acoperă cunoştinţele, convingerile, atitudinile generale ale individului cu privire lacunoştinţele, convingerile, atitudinile generale ale individului cu privire la realitate. Ea se formează şi se consolidează de-a lungul existenţei personalerealitate. Ea se formează şi se consolidează de-a lungul existenţei personale şi, în fond, este destul de greu de definit. Cultura generală şi de specialitateşi, în fond, este destul de greu de definit. Cultura generală şi de specialitate sunt asimilate la nivelurile medii şi superioare ale învăţământului.sunt asimilate la nivelurile medii şi superioare ale învăţământului.

1. 5. C1. 5. CARACTERULARACTERUL CIBERNETICCIBERNETIC ALAL PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT..

Procesul de învăţământ poate fi considerat un Procesul de învăţământ poate fi considerat un act ciberneticact cibernetic, adică de, adică de comandă (comunicare) şi control (evaluare), în cadrul căruia acţioneazăcomandă (comunicare) şi control (evaluare), în cadrul căruia acţionează principiul conexiunii inverse (principiul conexiunii inverse (feedbackfeedback), caracteristică ce oferă posibilitatea), caracteristică ce oferă posibilitatea reglajului reglajului pentru profesor, şi cea a pentru profesor, şi cea a autoreglajului autoreglajului pentru elev.pentru elev.

1. 6. C1. 6. CARACTERULARACTERUL EDUCATIVEDUCATIV ALAL PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT::Caracterul educativ indică modelarea calităţilor umane ale elevului, înCaracterul educativ indică modelarea calităţilor umane ale elevului, în

vederea realizării unui comportament demn şi civilizat.vederea realizării unui comportament demn şi civilizat.

2. 2. PERSPECTIVEPERSPECTIVE DIFERITEDIFERITE DEDE ABORDAREABORDARE ALEALE PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT

2. 1. P2. 1. PRELIMINARIIRELIMINARII::Maniera în care este perceput procesul de învăţământ joacă un rolManiera în care este perceput procesul de învăţământ joacă un rol

fundamental în succesul organizării şi în asigurarea eficienţei acestui proces.fundamental în succesul organizării şi în asigurarea eficienţei acestui proces.

66

Page 7: Abordarea Procesului de Invatamant

Diversitatea perspectivelor de abordare a procesului de învăţământDiversitatea perspectivelor de abordare a procesului de învăţământ permite o mai bună definire şi cunoaştere a lor, aprofundare ce sugerează opermite o mai bună definire şi cunoaştere a lor, aprofundare ce sugerează o serie întreagă de alternative.serie întreagă de alternative.

2. 2. A2. 2. ABORDAREABORDAREA PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT DINDIN PERSPECTIVĂPERSPECTIVĂ SISTEMICĂSISTEMICĂ::

Din perspectivă sistemică, structura procesului de învăţământ includeDin perspectivă sistemică, structura procesului de învăţământ include următoarele elemente interdependente: următoarele elemente interdependente: obiectivele instructiv-educativeobiectivele instructiv-educative,, conţinuturile procesuluiconţinuturile procesului, formele instruirii - educării, strategiile de predare -, formele instruirii - educării, strategiile de predare - învăţare - evaluare şi metodologia didactică, câmpul relaţional specific. învăţare - evaluare şi metodologia didactică, câmpul relaţional specific.

Toate acestea relaţionează, particularizându-se contextual,Toate acestea relaţionează, particularizându-se contextual, individualizându-se în actul didactic pe dimensiunea „timp“. Dacă aceastăindividualizându-se în actul didactic pe dimensiunea „timp“. Dacă această structură este privită ca nefiind structură este privită ca nefiind fixăfixă, ci , ci dinamică dinamică (ale cărei elemente se(ale cărei elemente se „mişcă“), atunci ea poate fi descrisă cibernetic în felul următor:„mişcă“), atunci ea poate fi descrisă cibernetic în felul următor:

•• există un există un flux al intrãrilor flux al intrãrilor (in - put) care include:(in - put) care include:- resurse umane (agenţii educaţiei şi personalul auxiliar);- resurse umane (agenţii educaţiei şi personalul auxiliar);- resurse informaţionale (finalităţi şi conţinuturi înregistrate în- resurse informaţionale (finalităţi şi conţinuturi înregistrate în

documente didactice);documente didactice);- resurse tehnico-materiale (spaţii, mobilier, material pedagogic);- resurse tehnico-materiale (spaţii, mobilier, material pedagogic);- resurse financiare (bugetare şi extrabugetare);- resurse financiare (bugetare şi extrabugetare);

•• rezultă un rezultă un flux de ieşireflux de ieşire (out - put) care cuprinde rezultatele concrete – (out - put) care cuprinde rezultatele concrete – performanţele agenţilor şi ale procesului.performanţele agenţilor şi ale procesului.

a) Elementele ce ţin de a) Elementele ce ţin de fluxul intrărilorfluxul intrărilor::a. 1. a. 1. Resurse umane Resurse umane care includ care includ agenţii educaţieiagenţii educaţiei::

•• educaţii educaţii (elevi, studenţi, cursanţi) cuprinşi în sistemul de(elevi, studenţi, cursanţi) cuprinşi în sistemul de învăţământ; particularităţile lor de vârstă şi psiho-individualeînvăţământ; particularităţile lor de vârstă şi psiho-individuale determină gruparea lor şi includerea în forme de organizare adetermină gruparea lor şi includerea în forme de organizare a învăţământului specific (clase, şcoli);învăţământului specific (clase, şcoli);•• cadrele didacticecadrele didactice validate instituţionalvalidate instituţional (personal calificat şi (personal calificat şi aflat în continuă formare), personalul auxiliar. aflat în continuă formare), personalul auxiliar.

a. 2. a. 2. Resursele informaţionale Resursele informaţionale care cuprind care cuprind finalităţile instructiv-finalităţile instructiv-educativeeducative, informaţii de orice tip, care se vehiculează pe diferite, informaţii de orice tip, care se vehiculează pe diferite suporturi şi în diferite relaţii (conţinuturile instruirii-educării:suporturi şi în diferite relaţii (conţinuturile instruirii-educării: cunoştinţe, deprinderi, priceperi, atitudini, ce sunt cuprinse în planurilecunoştinţe, deprinderi, priceperi, atitudini, ce sunt cuprinse în planurile de învăţământ, programe analitice, manuale, alte materiale didactice).de învăţământ, programe analitice, manuale, alte materiale didactice).a. 3. Ra. 3. Resurse tehnico-materiale esurse tehnico-materiale constă în constă în baza tehnico-materială,baza tehnico-materială, logisticălogistică (material didactic, mijloace de învăţământ), (material didactic, mijloace de învăţământ), spaţiul didacticspaţiul didactic (având arhitectura specifică şi proprietăţi ergonomice), (având arhitectura specifică şi proprietăţi ergonomice), orizontulorizontul

77

Page 8: Abordarea Procesului de Invatamant

temporal disponibiltemporal disponibil (fizic delimitat, marcat în „unităţi temporale (fizic delimitat, marcat în „unităţi temporale didactice“ – ore, săptămâni, luni, semestre, ani de studiu).didactice“ – ore, săptămâni, luni, semestre, ani de studiu).a. 4. Ra. 4. Resursele financiare esursele financiare bugetare şi /sau extrabugetare (în funcţie debugetare şi /sau extrabugetare (în funcţie de apartenenţa instituţiilor de învăţământ la sistemul de stat/privat). Acesteapartenenţa instituţiilor de învăţământ la sistemul de stat/privat). Aceste resurse intră în sistemul de învăţământ iar „rezultatele, reflectate înresurse intră în sistemul de învăţământ iar „rezultatele, reflectate în calitatea pregătirii şi perfecţionării şcolare, universitare, profesionalecalitatea pregătirii şi perfecţionării şcolare, universitare, profesionale sunt evaluate“.sunt evaluate“.Procesul de învăţământ reprezintă „o reţea complexă de interacţiuni“ aleProcesul de învăţământ reprezintă „o reţea complexă de interacţiuni“ ale

căror resurse constituie „un sistem deschis, în continuă schimbare şicăror resurse constituie „un sistem deschis, în continuă schimbare şi echilibrare“.echilibrare“.

b. Elementele sau variabilele ce caracterizează procesul de învăţământb. Elementele sau variabilele ce caracterizează procesul de învăţământ propriu-zis sunt reprezentate de.propriu-zis sunt reprezentate de.

b. 1. Acţiunile educatorului de definire a obiectivelor (finalităţilor).b. 1. Acţiunile educatorului de definire a obiectivelor (finalităţilor).b. 2. Activitatea lui de selectare şi construire a conţinuturilor.b. 2. Activitatea lui de selectare şi construire a conţinuturilor.b. 3. Activitatea de selectare şi aplicare a metodologiei didactice (deb. 3. Activitatea de selectare şi aplicare a metodologiei didactice (de

predare-învăţare-evaluare).predare-învăţare-evaluare).b. 4. Stabilirea strategiilor didactice şi a relaţiilor pedagogice.b. 4. Stabilirea strategiilor didactice şi a relaţiilor pedagogice.b. 5. Opţiunea pentru utilizarea formelor de organizare a activităţilorb. 5. Opţiunea pentru utilizarea formelor de organizare a activităţilor

instructiv-educative.instructiv-educative.Interdependenţa acestor activităţi este evidentă.Interdependenţa acestor activităţi este evidentă.

c) Componentele c) Componentele fluxului de ieşirefluxului de ieşire sunt: sunt:c. 1. Rezultate (performanţe şcolare);c. 1. Rezultate (performanţe şcolare);c. 2. Absolvenţi;c. 2. Absolvenţi;Întrucât abordarea sistemică se poate constitui într-un demers deÎntrucât abordarea sistemică se poate constitui într-un demers de

identificare, descriere şi stabilire a componentelor procesului de învăţământ,identificare, descriere şi stabilire a componentelor procesului de învăţământ, trebuie să ţinem seama de faptul că acest proces se distinge prin treitrebuie să ţinem seama de faptul că acest proces se distinge prin trei caracteristici fundamentale: caracteristici fundamentale: dimensiunea funcţionalădimensiunea funcţională, , dimensiuneadimensiunea structuralăstructurală şi şi dimensiunea operaţională.dimensiunea operaţională.

Dimensiunea funcţională Dimensiunea funcţională se referă la faptul că fiecare construcţiese referă la faptul că fiecare construcţie pedagogică este expresia unei conştiinţe, că exprimă o anumităpedagogică este expresia unei conştiinţe, că exprimă o anumită intenţionalitate, evoluând în direcţia atingerii unei finalităţi, finalităţi ceintenţionalitate, evoluând în direcţia atingerii unei finalităţi, finalităţi ce exprimă cerinţe de educaţie şi instruire formulate de către societate.exprimă cerinţe de educaţie şi instruire formulate de către societate.

Dimensiunea structurală Dimensiunea structurală se referă la mulţimea de componentese referă la mulţimea de componente constitutive ale procesului de învăţământ, precum şi la relaţiile deconstitutive ale procesului de învăţământ, precum şi la relaţiile de interacţiune dintre acestea.interacţiune dintre acestea.

Dimensiunea operaţională Dimensiunea operaţională se referă la modul de punere în acţiune ase referă la modul de punere în acţiune a ansamblului construit, vizând realizarea efectivă a procesului de învăţământ,ansamblului construit, vizând realizarea efectivă a procesului de învăţământ, prin acţiuni specifice de predare, învăţare şi evaluare, în vederea atingeriiprin acţiuni specifice de predare, învăţare şi evaluare, în vederea atingerii scopurilor. În sensul acestei dimensiunii operaţionale, scopurilor. În sensul acestei dimensiunii operaţionale, conexiunea inversă conexiunea inversă sausau feed-backfeed-back-ul desemnează informaţia provenită de la „ieşirea” din sistem,-ul desemnează informaţia provenită de la „ieşirea” din sistem,

88

Page 9: Abordarea Procesului de Invatamant

reflectănd rezultatul atins. Această informaţie va urma o cale inversă, de lareflectănd rezultatul atins. Această informaţie va urma o cale inversă, de la „efect” la „cauză”.„efect” la „cauză”.

2. 2. A2. 2. ABORDAREABORDAREA PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT DINDIN PERSPECTIVAPERSPECTIVA INTERACŢIONALĂINTERACŢIONALĂ SAUSAU PROCESULPROCESUL DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT CACA PROCESPROCES DEDE PREDAREPREDARE - - ÎNVĂŢAREÎNVĂŢARE - - EVALUAREEVALUARE::

Predarea, învăţarea şi evaluarea sunt activităţiPredarea, învăţarea şi evaluarea sunt activităţi didactice esenţiale, suntdidactice esenţiale, sunt „trei secvenţe care se întrepătrund“.„trei secvenţe care se întrepătrund“. Didactica tradiţională (de tip magistro-Didactica tradiţională (de tip magistro-centrist, specificăcentrist, specifică secolelor XVII - XIX), concepe procesul de învăţământ maisecolelor XVII - XIX), concepe procesul de învăţământ mai alesales ca activitate de ca activitate de predare predare (în care rolul esenţial aparţine cadrului(în care rolul esenţial aparţine cadrului didactic,didactic, centrat pe transmiterea de informaţie „gata făcută“, carecentrat pe transmiterea de informaţie „gata făcută“, care trebuie doartrebuie doar memorată şi reprodusă fidel oportun de elev).memorată şi reprodusă fidel oportun de elev).

Didactica modernă (de tip psiho-sociocentrist, caracteristică sfârşituluiDidactica modernă (de tip psiho-sociocentrist, caracteristică sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX) relevă dualitatea de secol XIX şi începutului de secol XX) relevă dualitatea predare-învãţarepredare-învãţare.. Rolul cadrului didactic nu se mai reduce la vehicularea informaţiei, ci elRolul cadrului didactic nu se mai reduce la vehicularea informaţiei, ci el devine un organizator al predării şi al acţiunilor de învăţare.devine un organizator al predării şi al acţiunilor de învăţare.

Didactica postmodernă (de tip curricular, apărută în a doua jumătate aDidactica postmodernă (de tip curricular, apărută în a doua jumătate a secolului XX) abordează procesul de învăţământ pe axa secolului XX) abordează procesul de învăţământ pe axa predare-învãţãre-predare-învãţãre-evaluareievaluarei, procesul de învăţământ fiind, procesul de învăţământ fiind prin urmare un proces proiectatprin urmare un proces proiectat curricular, focalizat pe obiectivele educaţionale şi pe „realizareacurricular, focalizat pe obiectivele educaţionale şi pe „realizarea corespondenţei pedagogice dintre obiective - conţinuturi - metode decorespondenţei pedagogice dintre obiective - conţinuturi - metode de evaluare“.evaluare“.

Comparând abordările didactice de tip modern şi postmodern se poateComparând abordările didactice de tip modern şi postmodern se poate remarca esenţa relaţiei predare - învăţare - evaluare, relaţie ce poate firemarca esenţa relaţiei predare - învăţare - evaluare, relaţie ce poate fi exprimată astfel:exprimată astfel:

99

INTRĂRIINTRĂRI PROCESUALITATEPROCESUALITATEA ACTIVITĂŢIIA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATEDESFĂŞURATE

IEŞIRIIEŞIRI

- obiective;- obiective;- conţinuturi;- conţinuturi;- principii - principii didactice;didactice;- resurse - resurse umane;umane;- resurse - resurse materiale;materiale;- timp şcolar;- timp şcolar;- contextul - contextul influenţelor;influenţelor;- mediul - mediul extraşcolar;extraşcolar;

- predare;- predare;- învăţare;- învăţare;- evaluare;- evaluare;

Strategii didactice:Strategii didactice: metode, mijloace,metode, mijloace,

forme deforme de organizare, relaţiiorganizare, relaţii

interumaneinterumane

- - rezultate;rezultate;- - cunoştinţecunoştinţe;;- - priceperi;priceperi;- - deprinderideprinderi;;- - capacităţi;capacităţi;- - atitudini;atitudini;- - aptitudini;aptitudini;- trăsături- trăsături de de personalitpersonalitate;ate;- - competenţcompetenţe e profesionaprofesionale;le;

FEEDBACKFEEDBACK

Page 10: Abordarea Procesului de Invatamant

•• PredareaPredarea::- reprezintă „acţiunea complexă a cadrului didactic, care presupune:- reprezintă „acţiunea complexă a cadrului didactic, care presupune:

- prezentarea unui material concret;- prezentarea unui material concret;- organizarea şi conducerea unor activităţi în care să se valorifice- organizarea şi conducerea unor activităţi în care să se valorifice materialul concret şi verbal oferit;materialul concret şi verbal oferit;- acordarea de sprijin elevilor pentru a putea observa, analiza, compara,- acordarea de sprijin elevilor pentru a putea observa, analiza, compara, aplica, sintetiza, abstractiza şi reflecta; extragerea esenţialuluiaplica, sintetiza, abstractiza şi reflecta; extragerea esenţialului (împreună cu elevii) şi fixarea lui în noţiuni, concepte, judecăţi,(împreună cu elevii) şi fixarea lui în noţiuni, concepte, judecăţi, raţionamente;raţionamente;- operaţionalizarea cunoştinţelor elevilor prin conceperea şi rezolvarea- operaţionalizarea cunoştinţelor elevilor prin conceperea şi rezolvarea de exerciţii şi probleme, de sarcini şi exerciţii teoretice şi practice, prinde exerciţii şi probleme, de sarcini şi exerciţii teoretice şi practice, prin organizarea activităţilor de muncă independentă.organizarea activităţilor de muncă independentă.Prin urmare, predarea este un act de comunicare. „A preda“ nu mai estePrin urmare, predarea este un act de comunicare. „A preda“ nu mai este

sinonim cu „a transmite informaţii“, ci această idee primeşte conotaţii multsinonim cu „a transmite informaţii“, ci această idee primeşte conotaţii mult mai vaste. mai vaste.

În accepţiunea actuală, „a preda“ presupune:În accepţiunea actuală, „a preda“ presupune:- a preciza obiectivele activităţii instructiv-educative;- a preciza obiectivele activităţii instructiv-educative;- a avea situaţii de învăţare adecvate celor care învaţă;- a avea situaţii de învăţare adecvate celor care învaţă;- a prezenta accesibil informaţia;- a prezenta accesibil informaţia;- a propune elevilor / studenţilor activităţi care să transmită informaţie;- a propune elevilor / studenţilor activităţi care să transmită informaţie;O predare eficientă „respectă logica discursului pedagogic care ia formaO predare eficientă „respectă logica discursului pedagogic care ia forma

unei comunicări între cadrul didactic şi clasa / grupa de (pre)şcolari /unei comunicări între cadrul didactic şi clasa / grupa de (pre)şcolari / studenţi. studenţi.

Realizarea predării eficiente angajează trei operaţii complementare:Realizarea predării eficiente angajează trei operaţii complementare:a) a) operaţia de definire operaţia de definire care asigură introducerea conceptelor în actulcare asigură introducerea conceptelor în actul predării, cu concretizarea acestora;predării, cu concretizarea acestora;b) b) operaþia de expunere operaþia de expunere care asigură susţinerea actului predării princare asigură susţinerea actului predării prin aserţiunea conceptelor definite, compararea şi clasificarea acestora prinaserţiunea conceptelor definite, compararea şi clasificarea acestora prin demonstraţii;demonstraţii;c) c) operaþia de explicare operaþia de explicare care asigură susţinerea actului predării princare asigură susţinerea actului predării prin abordarea cauzală consecutivă, procedurală, normativă.abordarea cauzală consecutivă, procedurală, normativă.

•• Învăţarea:Învăţarea:- - este o activitate multiplu semnificată (datorită complexităţii). este o activitate multiplu semnificată (datorită complexităţii).

Din perspectivă pedagogică, învăţarea reprezintă „activitatea proiectatăDin perspectivă pedagogică, învăţarea reprezintă „activitatea proiectată de cadrul didactic pentru a determina schimbări comportamentale la nivelulde cadrul didactic pentru a determina schimbări comportamentale la nivelul personalităţii elevului, studentului, prin valorificarea capacităţii acestora depersonalităţii elevului, studentului, prin valorificarea capacităţii acestora de dobândire a cunoştinţelor, a deprinderilor, a strategiilor şi a atitudinilordobândire a cunoştinţelor, a deprinderilor, a strategiilor şi a atitudinilor cognitive“. cognitive“.

Din perspectiva educatorului, învăţarea „este înţeleasă ca muncăDin perspectiva educatorului, învăţarea „este înţeleasă ca muncă intelectuală şi fizică desfăşurată în mod sistematic de către elevi şi alţiintelectuală şi fizică desfăşurată în mod sistematic de către elevi şi alţi oameni, în vederea însuşirii conţinutului ideatic şi formării abilităţiloroameni, în vederea însuşirii conţinutului ideatic şi formării abilităţilor necesare dezvoltării continue a personalităţii“.necesare dezvoltării continue a personalităţii“.

1010

Page 11: Abordarea Procesului de Invatamant

Învăţarea de tip „şcolar“ este o formă particulară a învăţării umane,Învăţarea de tip „şcolar“ este o formă particulară a învăţării umane, realizându-se instituţionalizat sub coordonarea unui personal specializatrealizându-se instituţionalizat sub coordonarea unui personal specializat (cadrele didactice); ea depinzând de un ansamblu de factori subiectivi,(cadrele didactice); ea depinzând de un ansamblu de factori subiectivi, obiectivi, interni, externi ş.a.m.d.obiectivi, interni, externi ş.a.m.d.

Accepţiunile contemporane ale termenului trimit la subiectul educaţieiAccepţiunile contemporane ale termenului trimit la subiectul educaţiei implicat efectiv în procesul de formare, fapt pentru care educatorii „suntimplicat efectiv în procesul de formare, fapt pentru care educatorii „sunt solicitaţi astăzi, în mod continuu, să promoveze învăţarea eficientă. Şi nusolicitaţi astăzi, în mod continuu, să promoveze învăţarea eficientă. Şi nu orice învăţare eficientă, ci una participativă, activă şi creativă“.orice învăţare eficientă, ci una participativă, activă şi creativă“.•• Evaluarea Evaluarea este „activitatea complexă de apreciere a modului comun deeste „activitatea complexă de apreciere a modului comun de lucru al profesorului şi al elevilor săi, în efortul de realizare a obiectivelorlucru al profesorului şi al elevilor săi, în efortul de realizare a obiectivelor didactice proiectate la un nivel deperformanţă cât mai ridicat”..didactice proiectate la un nivel deperformanţă cât mai ridicat”..

Subliniem că doar unitar predarea – învăţarea – evaluarea realizeazăSubliniem că doar unitar predarea – învăţarea – evaluarea realizează condiţia minimei eficienţe în procesul de învăţământ.condiţia minimei eficienţe în procesul de învăţământ.

2. 3. A2. 3. ABORDAREABORDAREA PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT DINDIN PERSPECTIVAPERSPECTIVA MODELULUIMODELULUI COMUNICAŢIONALCOMUNICAŢIONAL::

Modelul Modelul comunicaţional al procesului de învăţământ se fundamenteazăcomunicaţional al procesului de învăţământ se fundamentează pe pe interactivitatea comunicaţională a agenţilorinteractivitatea comunicaţională a agenţilor..

În baza acestei relaţii de comunicare didactică se produce În baza acestei relaţii de comunicare didactică se produce interferenţainterferenţa partenerilorpartenerilor (agenţii educaţiei). (agenţii educaţiei).

Emiţătorul şi receptorul schimbă Emiţătorul şi receptorul schimbă mesaje cu valenţe educativemesaje cu valenţe educative,, interacţionează selectiv şi prelucrează particular, în baza propriilorinteracţionează selectiv şi prelucrează particular, în baza propriilor experienţe, informaţia vehiculată pe canalele specifice în comunicareaexperienţe, informaţia vehiculată pe canalele specifice în comunicarea didactică).didactică).

Această relaţie este bilaterală, reciprocitatea este condiţia produceriiAceastă relaţie este bilaterală, reciprocitatea este condiţia producerii actului didactic. Din perspectiva acestei caracteristici a procesului deactului didactic. Din perspectiva acestei caracteristici a procesului de învăţământ putem sublinia „beneficiul“ ambilor parteneri de comunicareînvăţământ putem sublinia „beneficiul“ ambilor parteneri de comunicare (predarea este sau devine ştiinţă şi artă, construindu-se prin inerentele(predarea este sau devine ştiinţă şi artă, construindu-se prin inerentele adecvări contextuale; învăţarea este sau devine ştiinţă şi artă, pe acelaşiadecvări contextuale; învăţarea este sau devine ştiinţă şi artă, pe acelaşi considerent). considerent).

Rolul de „manager“ al profesorului este recunoscut, dar şi „libertatea“Rolul de „manager“ al profesorului este recunoscut, dar şi „libertatea“ elevului este dovedită, în această relaţie. Totuşi, trebuie spus căelevului este dovedită, în această relaţie. Totuşi, trebuie spus că unilateralitatea comunicării didactice conduce la eşec educaţional absolut.unilateralitatea comunicării didactice conduce la eşec educaţional absolut.

2. 4. A2. 4. ABORDAREABORDAREA PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT DINDIN PERSPECTIVĂPERSPECTIVĂ CIBERNETICĂCIBERNETICĂ::

Înţelegem cibernetica în sensul: „Înţelegem cibernetica în sensul: „ştiinţă care are ca obiect studiulştiinţă care are ca obiect studiul matematic al legăturilor, comenzilor şi controlului în sistemele tehnice şi înmatematic al legăturilor, comenzilor şi controlului în sistemele tehnice şi în organismele vii, pentru proiectarea şi construirea maşinilor şi a aparatelororganismele vii, pentru proiectarea şi construirea maşinilor şi a aparatelor automatice, electronice, capabile a efectua diferite operaţiiautomatice, electronice, capabile a efectua diferite operaţii”. ”.

FuncţionareaFuncţionarea procesului de învăţământ se bazează pe autoreglare. procesului de învăţământ se bazează pe autoreglare.

1111

Page 12: Abordarea Procesului de Invatamant

Procesul de învăţământ include „unProcesul de învăţământ include „un sistem complex cu determinărisistem complex cu determinări multiple: multiple: nivelul economicnivelul economic al al societăţii (asigură investiţiile, baza materială asocietăţii (asigură investiţiile, baza materială a învăţământuluiînvăţământului),), nivelul expectanţeinivelul expectanţei (ansamblul aşteptărilor sociale legate (ansamblul aşteptărilor sociale legate dede pregătirea profesională), pregătirea profesională), nivelul de cultură a societăţiinivelul de cultură a societăţii, , nivelulnivelul gândirii psihologice şi pedagogicegândirii psihologice şi pedagogice, , nivelul de pregătire anivelul de pregătire a educatoriloreducatorilor,, a cadrelor de conducere – directori, inspectori,a cadrelor de conducere – directori, inspectori, miniştri, manageri“.miniştri, manageri“.

Procesul de învăţământ este unul de „emitere-recepţie, de comandă şiProcesul de învăţământ este unul de „emitere-recepţie, de comandă şi execuţie“. execuţie“.

Activitatea de predare-învăţare e proiectată în baza Activitatea de predare-învăţare e proiectată în baza comenzii socialecomenzii sociale,, procesul reglându-se prin retroacţiune. Procesul este perfectibil căci se poateprocesul reglându-se prin retroacţiune. Procesul este perfectibil căci se poate reveni oricând asupra acţiunii de comandă.reveni oricând asupra acţiunii de comandă.

Procesul de învăţământ este un sistem deschis, dinamic, perfectibil. ElProcesul de învăţământ este un sistem deschis, dinamic, perfectibil. El presupune presupune comanda comanda (comunicarea) şi (comunicarea) şi controlulcontrolul (evaluarea), bazându-se pe (evaluarea), bazându-se pe principul conexiunii inverseprincipul conexiunii inverse..

Perspectivele explicative, foarte numeroase, variate, care au generatPerspectivele explicative, foarte numeroase, variate, care au generat caracteristicile procesului instructiv-educativ au relevat, complexitatea luicaracteristicile procesului instructiv-educativ au relevat, complexitatea lui deosebită.deosebită.

2. 5. A2. 5. ABORDAREABORDAREA PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT DINDIN PERSPECTIVĂPERSPECTIVĂ INFORMAŢIONALĂINFORMAŢIONALĂ::

Procesul de învăţământ poate fi abordat şi dintr-o perspectivăProcesul de învăţământ poate fi abordat şi dintr-o perspectivă informaţională, întrucât instrucţia presupune vehicularea informaţiei îninformaţională, întrucât instrucţia presupune vehicularea informaţiei în relaţia de comunicare didactică. relaţia de comunicare didactică.

Informaţia selectată, prelucrată, transmisă pe canale specifice, preluatăInformaţia selectată, prelucrată, transmisă pe canale specifice, preluată (receptată-asimilată) în maniere particulare. (receptată-asimilată) în maniere particulare.

Abordările procesului de învăţământ din perspectiva teoriei informaţieiAbordările procesului de învăţământ din perspectiva teoriei informaţiei sunt profitabile explicativ. Competenţele comunicaţionale sunt factori aisunt profitabile explicativ. Competenţele comunicaţionale sunt factori ai eficienţei circulaţiei informaţiei. eficienţei circulaţiei informaţiei.

2. 6. A2. 6. ABORDAREABORDAREA PROCESULUIPROCESULUI DEDE ÎNVĂŢĂMÂNTÎNVĂŢĂMÂNT DINDIN PERSPECTIVĂPERSPECTIVĂ SITUAŢIONALĂSITUAŢIONALĂ::

Învătarea trebuie să aibă loc într-un cadru situaţional precis, în acestÎnvătarea trebuie să aibă loc într-un cadru situaţional precis, în acest sens, totalitatea factorilor care caracterizează mediul imediat sau îndepărtatsens, totalitatea factorilor care caracterizează mediul imediat sau îndepărtat al învăţării reprezentând al învăţării reprezentând situaţia de învăţaresituaţia de învăţare..

În continuare, în condiţiile învăţării planificate sau sistematice, situaţiaÎn continuare, în condiţiile învăţării planificate sau sistematice, situaţia de învăţare devine de învăţare devine situaţie de instruiresituaţie de instruire, care este totalitatea componentelor, care este totalitatea componentelor în cadrul cărora se desfăşoară procesele de predare şi învăţare, situaţiile deîn cadrul cărora se desfăşoară procesele de predare şi învăţare, situaţiile de instruire dirijând învăţarea şi oferind dimensiunea temporală procesului deinstruire dirijând învăţarea şi oferind dimensiunea temporală procesului de învăţământ.învăţământ.

Situaţia de instruire poate fi abordată din două perspective: într-oSituaţia de instruire poate fi abordată din două perspective: într-o manieră manieră operatorie operatorie şi o manieră experienţială. Astfel, analiza operatorie puneşi o manieră experienţială. Astfel, analiza operatorie pune

1212

Page 13: Abordarea Procesului de Invatamant

accentul pe examinarea concretă a componentelor sau variabilelor situaţieiaccentul pe examinarea concretă a componentelor sau variabilelor situaţiei date, pe când date, pe când analiza experienţială analiza experienţială pune în evidenţă experienţa de cunoaşterepune în evidenţă experienţa de cunoaştere anterioară a elevilor.anterioară a elevilor.

În sens general, se consideră că În sens general, se consideră că situaţia de instruire situaţia de instruire poate fi examinatăpoate fi examinată pornind de la un ansamblu de cinci variabile:pornind de la un ansamblu de cinci variabile:

-- contextul pedagogic imediat: spaţiu, agenţi;contextul pedagogic imediat: spaţiu, agenţi;-- o intervenţie pedagogică: acţiunea de predare;o intervenţie pedagogică: acţiunea de predare;-- un proces de învăţare: operaţia revine elevului;un proces de învăţare: operaţia revine elevului;-- un ansamblu de rezultate;un ansamblu de rezultate;-- influenţe mai îndepărtate: mediul extraşcolar;influenţe mai îndepărtate: mediul extraşcolar;

ROCESUL DE INVATAMANT;

FUNCTII, STRUCTURAprofesor scoala

PROCESUL DE INVATAMANT; FUNCTII, STRUCTURA

Cuvinte cheie : proces de invatamant, instructie - educatie, resurse umane, didactica (generala si speciala), strategii didactice, metode, tehnici, evaluare.

1. Teoria generala a procesului de invatamant

Partea pedagogiei care se ocupa cu teoria procesului de invatamant poarta denumirea de didactica. Termenul deriva din limba greaca: didaktike, provenit din verbul didaiskein - a invata pe altii.

1313

Page 14: Abordarea Procesului de Invatamant

Didactica - ramura a pedagogiei - are doua parti: didactica generala si didacticile speciale (metodicile). Didactica generala cuprinde principiile generale, valabile pentru intregul proces de invatamant, pentru toate disciplinele scolare (obiectele de invatamant). De fapt, proces de invatamant, in general, independent de abordarea unor teme din diferite domenii ale realitatii nu exista. De aceea au fost create didactici speciale (metodici), proprii fiecarui obiect de invatamant. Astfel, legile generale ale procesului de invatamant se manifesta intr-un mod specific, concret, la fiecare disciplina scolara.

Intre didactica generala si didacticile speciale exista un raport de interdependenta. Didactica generala orienteaza didacticile speciale si rezolva sarcini concrete, specifice fiecarui obiect de invatamant. In acelasi timp, didacticile speciale furnizeaza didacticii generale date concrete necesare in stabilirea normelor si principiilor generale care aceasta opereaza.

Obiectul de studiu al didacticii este procesul de invatamant, cu toate componentele sale, in interdependenta si unitatea lor. Procesul de invatamant poate fi definit ca un ansamblu de actiuni exercitate in mod constient si sistematic de catre educatori asupra educatilor, intr-un cadru institutional organizat in scopul formarii personalitatii acestora, in concordanta cu cerintele idealului educational (I. Nicola).

Fata de alte forme prin care se realizeaza educatia, procesul de invatamant este forma cea mai bine organizata, fiind condus de personal special abilitat, investit pentru conducerea acestui proces.

2. Procesul de invatamant ca sistem, functii si componente ale procesului de invatamant

Daca analizam procesul de invatamant ca sistem, tinand seama ca el insusi se incadreaza in suprasistemul care este sistemul de invatamant constatam ca acesta este alcatuit din mai multe componente:

1. Intentionalitatea. Ca orice sistem, procesul de invatamant are anumite finalitati, care ii dau sensul si ratiunea de a fi. Fiind o activitate constienta, pr

2. Procesul de invatamant, presupune intentionalitate, precum si un fond motivational, concretizate in obiectivele pe care le vizeaza. De aceea, organizarea, conducerea si modelarea procesului de invatamant nu se pot realiza decat in masura in care sunt elaborate si formulate obiectivele precise si modalitati operative de evaluare a lor.

2.            In practica scolara se face uz de doua categorii de obiective ale procesului de invatamant: instructive si educative. Obiectivele instructive (instructia) se refera la asimilarea de catre elevi a unui sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi, iar cele educative (educatia in sens restrans) au in vedere, influentele pe care la au in vedere, influentele pe care le au componentele instructive asupra formarii constiintei si conduitei elevilor, latura lor afectiva, precum si dezvoltarea capacitatilor de cunoastere si de creatie.

3.            Resursele umane. Activitatea instructiv-educativa se desfasoara cu participarea a doi agenti principali: profesorul si elevii. Acestea confera procesului de invatamant caracteristica unui proces bilateral unitar, cei doi agenti umani avand fiecare atributii si roluri specifice. Caracterul bilateral al procesului de invatamant presupune interactiunea si conlucrarea dintre profesor si elevi, componentele sale principale fiind predarea, pe care o realizeaza profesorul si invatarea (receptionare, prelucrare, intelegere, aplicare etc.), pe care o realizeaza elevul, cu sprijinul si sub indrumarea profesorului; ciclul de comunicare dintre profesor si elevi se incheie cu evaluarea rezultatelor.

4.            Resurse tehnico-materiale. Procesul de invatamant se desfasoara intr-un anumit cadru (sali de clasa, laboratoare, cabinete etc.) si se utilizeaza un ansamblu de diverse materiale al caror potential educativ, valorificat optimal, contribuie la realizarea obiectivelor invatamantului. De la simplul material intuitiv folosit in scoala traditionala, cu functie ilustrativ-explicativa, s-a ajuns, in scoala moderna de astazi la o adevarata industrie de mijloace tehnice performante, inclusiv tehnologiile informationale si de comunicare contemporane.

5.            Continutul si timpul de invatare au fost prezentate la unitatea de curs anterioara: "Componentele curriculumului".

6.            Metode, tehnici, strategii. Desfasurarea procesului de invatamant se realizeaza prin intermediul unor "instrumente" de lucru specifice activitatii didactice numite metode de invatamant. Acestea se aleg si se folosesc in functie de clasa de elevi, de specificul fiecarui obiect de invatamant.

1414

Page 15: Abordarea Procesului de Invatamant

7.            Formele de organizare (prezentate sintetic la tema "Modalitati de organizare a continuturilor" din unitatea de curs "Teoria si metodologia curriculumului").

8.            Relatiile pedagogice care se stabilesc intre: profesor-elevi, elevi si colectivul clasei, elevi-elevi si chiar elevi-profesor. Asemenea relatii asigura inchegarea colectivului de elevi, ii stimuleaza in participarea activa la procesul invatarii.

9.            Evaluarea rezultatelor, reprezinta o componenta ce incheie ciclul invatarii permitand formularea unor concluzii, partiale sau finale, cu privire la masura si nivelul la care au fost infaptuite obiectivele procesului de invatamant.

Cum se poate constata, intre cele doua extreme ale componentelor procesului de invatamant, respectiv finalitatile si evaluarea rezultatelor, apare puntea alcatuita din mai multe trepte, intre care exista o stransa interdependenta; extremele reprezinta etalonul, indicatorul care marcheaza nivelul calitativ al modului in care au functionat fiecare din componentele ce alcatuiesc sistemul. Pe aceasta cale se poate face analiza eficientei intregului sistem, care se concretizeaza in produse, in rezultate.

Document InfoExtras din document

Procesul de învatamânt2.1. Definirea conceptului de proces de învatamântProcesul de învatamânt reprezinta principalul subsistem al sistemului de învatamânt, a carui definitie generica poate fi: activitatea instructiv-educativa complexa, desfasurata în mod organizat si sistemic de elevi si profesori în scoala, prin care elevii dobândesc un sistem de cunostinte, priceperi, deprinderi, capacitati, competente, achizitii intelectuale si motrice, prin care îsi formeaza conceptia despre lume, convingerile morale, trasaturile de caracter, precum si aptitudinile de cunoastere, cercetare si creatie.În învatamântul preuniversitar, activitatea instructiv-educativa este orientata spre cunoasterea si asimilarea unui sistem de valori bine precizat, prin documente curriculare oficiale (planuri de învatamânt, programe, manuale scolare, etc). Cunoasterea corespunzatoare procesului de învatamânt este mijlocita didactic, gratie strategiilor de instruire si autoinstruire proiectate si utilizate de profesor, care sprijina elevul în descoperirea adevarurilor cunoscute. Cunoasterea didactica are caracter stiintific si ea avanseaza o data cu derularea activitatilor de învatare si predare, carora li se adauga evaluari continue, sistematice, ce se constituie în premise ale activitatilor de reglare si optimizare a procesului de învatamânt.Activitatile instructiv-educative se desfasoara într-un context didactic concret, bine determinat, în interiorul caruia intervin anumite variabile; unele dintre acestea sunt bine cunoscute si valorificate, altele pot fi identificate, iar altele sunt aleatorii. Acestea din urma trebuie acceptate asa cum sunt, iar celelalte doua categorii trebuie mentinute sub control si adaptate nevoilor concrete ale procesului didactic. Astfel, fiecare actiune instructiv-educativa prezinta o serie de caracteristici:- Angajeaza activitatea binomului educational;- Vehiculeaza un continut ideatic purtator de mesaje educationale;- Vizeaza motivarea elevilor prin constientizarea obiectivelor educationale care urmeaza sa fie realizate;- Se desfasoara în conformitate cu anumite principii, reguli si norme didactice;- Recurge la valente psihopedagogice si metodice ale unor metode si mijloace de învatamânt;- Este orientata de finalitati educationale, concretizate în performante scolare, care urmeaza sa fie evaluate (Ionescu, 2003).Didactice moderna concepe procesul de învatamânt ca activitate de predare-învatare. Rolul prioritar revine cadrului didactic care este centrat pe corelatia dintre actiunea initiala de predare si cea ulterioara sau simultana de învatare, orientata pe directia transformarii personalitatii elevului.Didactica postmoderna concepe procesul de învatamânt ca activitate de predare – învatare - evaluare, proiectata în sens curricular prin centrarea pe obiective si realizarea corespondentei pedagogice dintre obiective – continuturi – metodologie - evaluare (Cristea, 2002).

1515

Page 16: Abordarea Procesului de Invatamant

2.2. Caracteristicile generale ale procesului de învatamântSunt evidente la nivelul analizei structurii de functionare a actiunii educationale bazata pe corelatia existenta între subiectul educatiei (cadru didactic) si obiectul educatiei (elevul). Aceste caracteristici vizeaza:a) interactiunea subiect-obiect, proiectata si realizata la nivelul relatiei de comunicare dintre emitator si receptor (cadru didactic-elev);b) unitatea informativ-formativ, proiectata si realizata la nivelul continutului mesajului educational, construit de cadrul didactic special pentru declansarea raspunsului comportamental al elevului;c) autoreglarea activitatii cadrului didactic în functie de raspunsul elevului, la nivelul unor circuite de conexiune inversa, deschise perfectionarii.2.3. Dimensiunile procesului de învatamântDescrierea procesului de învatamânt comporta în general doua planuri: abordarea sistemica, mai exact raportarea învatamântului la sistemul sau integrator si analiza componentiala si functionala a învatamântului si, în final, principalele sale demersuri: predare-învatare-evaluare (Chis, 2001).Cristea (2002) si Cucos (2002) considera ca dimensiunile procesului de învatamânt reflecta resursele abordarii sistemice a activitatii didactice angajate în plan functional, structural si operational.Dimensiunea functionala reflecta legatura acestuia cu sistemul de învatamânt, realizata la nivelul raporturilor existente între finalitatile pedagogice macrostructurale (ideal educational, scopuri pedagogice) si finalitatile pedagogice microstructurale (obiectivele educationale). Aceasta dimensiune reflecta calitatea structurii sistemului de învatamânt: a structurii de adaptare interna, care vizeaza organizarea pe niveluri – trepte – cicluri scolare curriculare, cu programele curriculare corespunzatoare; a structurii de conducere, a carei valoare este determinata de raporturile existente între conducerea manageriala si conducerea administrativa a organizatiei scolare.Dimensiunea structurala a procesului de învatamânt vizeaza resursele pedagogice angajate în sistem pentru realizarea calitativa a activitatii didactice si relatiile de colaborare instituite de scoala cu societatea civila, în general cu comunitatile educative, teritoriale si locale. Aceasta dimensiune reflecta structura materiala si structura de relatie a sistemului , care asigura: repartizarea resurselor pedagogice (materiale, umane, financiare, informationale), disponibile la un anumit moment dat; atragerea resurselor pedagogice suplimentare din directia agentilor sociali (economici, politici, sociali, etc) interesati sa investeasca în învatamânt.Dimensiunea operationala a procesului de învatamânt vizeaza activitatea educativa proiectata de cadrele didactice, realizabila în termeni de actiune concreta. Aceasta actiune concreta presupune adaptarea sarcinilor didactice, stabilite la nivelul programelor scolare, la specificul clasei în contextul proiectarii si al realizarii unor relatii pedagogice optime între cadrul didactic si elevi. Procesul declansat implica patru operatii: definirea obiectivelor pedagogice concrete ale activitatilor didactice; stabilirea continutului activitatii didactice; aplicarea metodologiei necesare pentru reusita activitatii didactice si asigurarea evaluarii rezultatelor activitatii didactice.

1616